DECIZIE Nr.
1061 din 14 iulie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 alin. (1), art. 131 1 alin. (2),
art. 131 2 alin. (2), (3), (10), art. 131 3 si ale art 131 4 din Legea nr.
8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe
ACT EMIS DE: CURTEA
CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 551 din 7 august 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Irina Loredana Gulie -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 131 alin. (1), art. 1311
alin. (2), art. 1312 alin. (2), (3), (10), art. 1313 şi ale art. 1314
din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie
invocată de Societatea Comercială „Prooptiki România" - S.R.L. din
Bucureşti în Dosarul nr. 7.698/2/2007 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie -
Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal răspunde partea Uniunea
Compozitorilor şi Muzicologilor din România -Asociaţia pentru Drepturi de
Autor, prin avocat, cu delegaţie la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura
de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Partea Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din
România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor, prin avocat, solicită respingerea
excepţiei ca neîntemeiată. In acest sens, arată că metodologiile elaborate de
către organismele de gestiune colectivă a dreptului de autor şi a drepturilor
conexe, pentru domeniile lor de activitate, reprezintă un veritabil contract,
având natura unui izvor de drept, prin care se stabilesc drepturi şi obligaţii
pentru toate părţile cărora li se adresează, chiar dacă nu au participat la
negocieri. In ceea ce priveşte atacarea metodologiilor negociate, legiuitorul a
prevăzut posibilitatea introducerii apelului împotriva formei finale a
metodologiilor supuse arbitrajului, la instanţa Curţii de Apel Bucureşti,
stadiu procesual în care orice utilizator poate interveni, potrivit dreptului
comun în materie.
De asemenea, după strigarea cauzei se prezintă
reprezentantul părţilor Societatea Comercială „Euro Entertainment
Enterprises" - S.R.L. din Bucureşti şi Societatea Comercială „Real Video
International" - S.R.L. din Bucureşti, avocat, cu delegaţie la dosar, care
depune note scrise, solicitând admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că
procedurile instituite prin textele de lege criticate nu contravin drepturilor
constituţionale la apărare şi la acces liber la justiţie. Se mai arată că
dispoziţiile art. 77 şi ale art. 78 din Constituţie nu au incidenţă în cauză.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 13 martie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 7.698/2/2007, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131 alin. (1), art. 1311
alin. (2), art. 1312 alin. (2),'(3), (10), art. 1313 şi ale art. 1314
din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie
invocată de Societatea Comercială „Prooptiki România" - S.R.L. din
Bucureşti într-o cauză având ca obiect constatarea nulităţii absolute a unei
decizii pronunţate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că obligaţia organismelor de gestiune colectivă de a
elabora metodologiile privind plata de către utilizatori a drepturilor patrimoniale
cuvenite titularilor dreptului de autor şi a drepturilor conexe, cu titlu de
remuneraţie compensatorie pentru copia privată, precum şi dreptul acestora de a
stabili plata de către utilizatori a unor remuneraţii forfetare sau procentuale
şi de a modifica unilateral remuneraţiile stabilite în cotă fixă, potrivit art.
131 alin. (1), art. 1311 alin. (2) şi, respectiv, art. 1314 din
Legea nr. 8/1996, echivalează cu o delegare a iniţiativei legislative, contrară
dispoziţiilor art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Se mai arată că, în
plus, potrivit art. 1312 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, protocolul
care consemnează înţelegerea părţilor cu privire la metodologiile negociate
este opozabil tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-a negociat, deşi
nu au participat la negocieri.
In ceea ce priveşte neconstituţionalitatea art. 1312
alin. (3), se susţine că acest text de lege încalcă principiile constituţionale
ale egalităţii în faţa legii şi accesului liber la justiţie, deoarece
posibilitatea iniţierii arbitrajului este instituită doar în cazul unui
rezultat negativ al negocierilor între părţile participante, fiind astfel
limitat dreptul de a cere arbitrajul pentru utilizatorii care nu au participat
la negocieri.
Referitor la neconstituţionalitatea art. 1312
alin. (10), se arată că acest text de lege instituie o discriminare între
utilizatorii care, la data stabilirii metodologiilor, sunt în curs de negociere
directă a unui contract de licenţă cu organismele de gestiune colectivă, şi
cărora acestea nu le sunt opozabile, faţă de alţi utilizatori care au finalizat
negocierea.
Art. 1313 din acelaşi act normativ menţine
această discriminare între utilizatori, enumerând în mod limitativ titularii
dreptului de a formula o nouă cerere de iniţiere a procedurilor de negociere a
tarifelor şi metodologiilor de plată.
De asemenea, autoarea excepţiei critică întreaga
procedură de negociere a metodologiilor, astfel cum este reglementată prin
dispoziţiile art. 1312şi art. 1313 din Legea nr. 8/1996,
arătând că se încalcă dreptul la apărare al utilizatorilor care nu au fost
admişi la negocieri şi care pot lua cunoştinţă de rezultatele acestora numai
după publicarea protocolului care le consemnează în Monitorul Oficial al
României, Partea I. In acest mod, ei nu pot uza de calea de atac prevăzută în
art. 1312 alin. (9), respectiv apelul împotriva hotărârii arbitrare,
ceea ce contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 126 alin. (6)
privind garantarea controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor
publice şi ale art. 21 alin. (4) referitor la caracterul facultativ şi gratuit
al jurisdicţiilor speciale administrative.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de
contencios administrativ şi fiscal apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că metodologiile
adoptate în conformitate cu art. 131-1314 din Legea nr. 8/1996 nu
reprezintă acte normative, ele nefiind adoptate de o autoritate a statului, în
exercitarea prerogativelor de putere conferite de lege, ci ca urmare fie a unor
negocieri între organismele de gestiune colectivă şi utilizatori, fie prin
efectele unui act juridic cu caracter jurisdicţional. Se mai arată că
modalitatea de negociere a metodologiilor are la bază principiul
reprezentativităţii celor două părţi implicate, astfel încât acest lucru nu
poate fi considerat discriminator faţă de utilizatorii care nu au participat la
negocieri.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile legale criticate sunt constituţionale, arătând că acestea se
aplică tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice, fără a institui
privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. De asemenea, textele de
lege criticate nu îngrădesc dreptul părţilor de a se adresa justiţiei pentru
apărarea drepturilor libertăţilor şi intereselor lor legitime, de a beneficia
de un proces echitabil, precum şi de judecarea acestuia într-un termen
rezonabil. In ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 74 alin. (1) şi
(2), art. 77 şi art. 78 din Constituţie, acestea nu sunt incidente în cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile art. 131
alin. (1), art. 1311 alin. (2),art. 1312 alin. (2), (3),
(10), art. 1313 şi ale art. 1314 din Legea nr. 8/1996
privind dreptul de autor şi drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996.
Art. 131 alin. (1) a fost modificat prin art. I pct. 45
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 19 septembrie
2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 329/2006, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 31 iulie 2006.
Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(1)
In vederea iniţierii procedurilor de negociere, organismele de gestiune
colectivă trebuie să depună la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor o
cerere, însoţită de metodologiile propuse a fi negociate, potrivit prevederilor
art. 130 alin. (1) lit. a)."
Art. 1311 alin. (2) a fost modificat prin art. 1 pct.
40 din Legea nr. 329/2006 şi are următorul cuprins: „(2) Organismele de
gestiune colectivă pot solicita de la aceeaşi categorie de utilizatori
remuneraţii forfetare sau procentuale, raportate la veniturile obţinute de
utilizatori din activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul, cum ar
fi: radiodifuzam, retransmitere prin cablu sau comunicare publică, ţinând cont
de practica europeană privind rezultatele negocierilor dintre utilizatori şi
organismele de gestiune colectivă. Pentru activitatea de radiodifuzam,
remuneraţiile procentuale se vor stabili diferenţiat, direct proporţional cu
ponderea utilizării repertoriului gestionat colectiv în această activitate, iar
în lipsa veniturilor, în funcţie de cheltuielile ocazionate de utilizare."
Art. 1312 alin. (2) şi (3) au fost modificate de art. I
pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2005 şi de articolul unic
pct. 41 din Legea nr. 329/2006, iar alin. (10) al art. 1312 a fost introdus
prin art. I pct. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2005 şi are
următorul conţinut: „(2) Inţelegerea părţilor cu privire la metodologiile
negociate se consemnează într-un protocol care se depune la Oficiul Român
pentru Drepturile de Autor. Protocolul se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, pe cheltuiala organismelor de gestiune colectivă, prin
decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, emisă
în termen de 5 zile de la data depunerii. Metodologiile astfel publicate sunt
opozabile tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-a negociat şi
tuturor importatorilor şi fabricanţilor de suporturi şi aparate pentru care se
datorează remuneraţia compensatorie pentru copia privată, conform art. 107.
(3) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor poate
fi solicitat, pentru iniţierea procedurii de arbitraj efectuate de către
arbitri, în următoarele situaţii:
a) entităţile care alcătuiesc o parte ce urmează să
participe la negociere nu au putut conveni asupra punctului de vedere comun ce
trebuie prezentat celeilalte părţi;
b) cele două părţi aflate în negociere nu au putut
conveni o formă unică a metodologiei în termenul prevăzut la alin. (1);
c) organismele de gestiune colectivă nu au putut
conveni încheierea unui protocol de repartizare a remuneraţiilor şi de
stabilire a comisionului datorat colectorului unic.
(...) (10) Metodologiile negociate sau stabilite
conform prevederilor alin. (1)-(9) nu sunt
opozabile utilizatorilor care la data declanşării procedurii de negociere a
metodologiilor se află în curs de negociere directă a unui contract de licenţă
sau au încheiat deja aceste negocieri cu organismele de gestiune
colectivă."
Art. 1313 a fost modificat de art. I pct. 49
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2005 şi are următorul cuprins: „(1)
Organismele de gestiune colectivă sau, după caz, structurile asociative ale
utilizatorilor, utilizatorii majori, societăţile publice de radiodifuziune
sau de televiziune pot formula o nouă cerere de iniţiere a procedurilor de
negociere a tarifelor şi metodologiilor numai după 3 ani de la data publicării
lor în forma definitivă în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) In cazul negocierilor prevăzute de art. 107
alin. (4), oricare dintre părţi poate formula o nouă cerere de iniţiere a
procedurilor de negociere a metodologiilor numai după 2 ani de la data
publicării acestora în forma definitivă în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(3) Până la publicarea noilor metodologii, rămân
valabile vechile metodologii."
Art. 1314 a fost introdus prin art. I pct.
100 din Legea nr. 285/2004 şi prevede următoarele: „Remuneraţiile stabilite
în sumă fixă se pot modifica anual, începând cu prima lună a anului următor
celui în care s-au publicat metodologiile, de către organismele de gestiune
colectivă, pe baza indicelui de inflaţie, stabilit la nivel naţional. Aceste
modificări se depun la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, urmând a fi
publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala
organismelor de gestiune colectivă, prin decizie a directorului general al
Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, emisă în termen de cinci zile de la
data depunerii. Modificările devin efective începând cu luna următoare
publicării."
In opinia autoarei excepţiei, prevederile legale
criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 -
Egalitatea în drepturi, art. 21 -Accesul liber la justiţie, art. 74 alin. (1)şi
(2) referitoare la titularii dreptului la iniţiativă legislativă şi la
domeniile ce nu pot face obiect al iniţiativei legislative, art. 77 -
Promulgarea legii, art. 78 - Intrarea în vigoare a legii şi art. 126 alin. (6)
privind garantarea controlului judecătoresc al actelor administrative ale
autorităţilor publice.
Examinând excepţia, Curtea reţine următoarele:
Autoarea excepţiei invocă neconstituţionalitatea
prevederilor art. 131 alin. (1), art'. 1311 alin. (2), art. 1312 alin. (2) şi,
respectiv, art. 1314, pe de o parte, pentru că obligaţia elaborării
de metodologii cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite titularilor
dreptului de autor şi drepturilor conexe, de către organismele de gestiune
colectivă, echivalează cu un drept la iniţiativă legislativă, contrar dispoziţiilor
art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, iar pe de altă parte, pentru că
înţelegerea părţilor cu privire la metodologiile negociate este opozabilă
tuturor utilizatorilor din domeniu, deşi nu au participat la negocieri.
Curtea constată că aceste susţineri nu sunt întemeiate,
dat fiind faptul că natura operelor exploatate, ce face imposibilă autorizarea
individuală pentru fiecare utilizator, justifică şi imposibilitatea
participării la negocieri a fiecărui utilizator în parte. Importanţa socială a domeniului
dreptului de autor a impus intervenţia statului, prin reglementarea unei
proceduri speciale de stabilire şi negociere a remuneraţiilor aferente
titularilor de drepturi, procedură ce se derulează cu avizul Oficiului Român
pentru Drepturile de Autor, iar publicarea în Monitorul Oficial al României,
Partea I, a metodologiilor negociate se face prin decizie a directorului
general al acestui organism, astfel încât, având natura unui contract-cadru
între părţi - legea părţilor, au aplicabilitate generală în domeniul
reglementat.
In opinia autoarei excepţiei, art. 1312
alin. (3) din Legea nr. 8/1996 încalcă principiile constituţionale ale
egalităţii în faţa legii şi accesului liber la justiţie, deoarece părţile care
nu au participat la negocieri nu au posibilitatea de a iniţia procedura
arbitrajului, în cazul unui rezultat negativ al negocierilor purtate între
organismele de gestiune colectivă şi utilizatori.
Curtea constată însă că, potrivit prevederilor art. 131
alin. (2) lit. b) din actul normativ criticat, comisia de negociere este
formată din câte un reprezentant al principalelor organisme de gestiune
colectivă, pe de o parte, şi câte un reprezentant al principalelor structuri
asociative mandatate de utilizatori şi al primilor utilizatori majori,
stabiliţi pe baza cifrei de afaceri şi a cotei de piaţă în domeniu. Prin
urmare, modalitatea de reprezentare a utilizatorilor asigură pe deplin un
echilibru între interesele părţilor aflate în negociere. Este şi motivul pentru
care legiuitorul a prevăzut posibilitatea iniţierii arbitrajului doar pentru
utilizatorii participanţi la negocieri, care, în mod obiectiv, se află într-o
situaţie diferită de aceia ce nu au luat parte la negocieri, ceea ce justifică
un tratament juridic distinct, fără ca prin aceasta să fie încălcat principiul
constituţional al egalităţii în drepturi.
Pentru aceleaşi considerente este neîntemeiată şi
susţinerea potrivit căreia prevederile art. 1312 alin. (10) şi ale
art. 1313 instituie o discriminare între utilizatorii care au
negocieri individuale cu organismele de gestiune colectivă şi cei care nu au
astfel de negocieri, respectiv între utilizatorii enumeraţi în mod limitativ în
acest text de lege şi ceilalţi utilizatori.
De altfel, Curtea constată că întreaga procedură de
negociere a metodologiilor este constituţională, asigurând atât garantarea
accesului la justiţie, prin instituirea căii de atac a apelului împotriva
hotărârii arbitrale, cât şi controlul judecătoresc asupra unui act administrativ,
deciziile Oficiului Român pentru Drepturi de Autor putând fi atacate la
instanţa de contencios administrativ, ceea ce s-a şi întâmplat în cauza în care
a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. Imprejurarea că nu toţi
utilizatorii pot uza de calea de atac a apelului prevăzută la art. 1312
alin. (9) din Legea nr. 8/1996, deoarece nu au participat la negocieri, nu este
de natură a califica textele de lege criticate ca fiind neconstituţionale.
In ceea ce priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor
constituţionale cuprinse în art. 74 alin. (1) şi (2) referitoare la titularii
dreptului la iniţiativă legislativă şi la domeniile ce nu pot face obiect al
iniţiativei legislative, art. 77 - Promulgarea legii şi ale art. 78 - Intrarea
în vigoare a legii, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 131 alin. (1), art. 1311 alin. (2), art. 1312
alin. (2), (3), (10), art. 1313 şi ale art. 1314 din
Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie
invocată de Societatea Comercială „Prooptiki România" - S.R.L. din
Bucureşti în Dosarul nr. 7.698/2/2007 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie -
Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 iulie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie