DECIZIE Nr. 101 din 22 februarie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 8 alin.
(2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in
mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 si ale art. VI alin.
(4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si pentru
stabilirea unor masuri pentru accelerarea aplicarii acesteia si a Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care
au apartinut cultelor religioase din Romania, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 501/2002
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 270 din 1 aprilie 2005
Constantin Doldur - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ion Tiuca - procuror
Irina Loredana Lapadat - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989 si ale art. VI alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
184/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, precum si pentru stabilirea unor masuri pentru accelerarea
aplicarii acesteia si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind
retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din
Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, exceptie
ridicata de Wilhemine Christa Kitzinger in Dosarul nr. 1.811/2004 al Curtii de
Apel Alba Iulia - Sectia civila.
La apelul nominal lipsesc partile. Procedura de citare a fost legal
indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca textele de lege criticate
nu incalca principiul constitutional al egalitatii cetatenilor in fata legii,
deoarece, pentru situatii juridice diferite, regimul juridic adoptat de catre
legiuitor nu poate fi identic. Nu poate fi retinuta nici incalcarea art. 44 din
Constitutie, dat fiind ca principiul constitutional al garantarii dreptului de
proprietate privata opereaza numai in conditiile in care acest drept a fost
dobandit in mod legal.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 7 octombrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 1.811/2004,
Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989 si ale art. VI alin. (4) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si pentru stabilirea unor
masuri pentru accelerarea aplicarii acesteia si a Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor
religioase din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
501/2002, exceptie ridicata de Wilhemine Christa Kitzinger.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile
legale criticate incalca art. 16 din Constitutie, deoarece "creeaza o
inegalitate intre persoanele fizice si cultele religioase din Romania". Se
mai arata ca prin legi speciale sunt acordate anumite drepturi cultelor
religioase din Romania, fiind incalcat astfel dreptul de proprietate al
persoanelor fizice. De asemenea, se sustine ca dispozitiile legale criticate
fac ineficienta aplicarea art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, care este
incident in judecarea cauzei in care s-a invocat exceptia.
Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia civila considera ca textele de lege
criticate nu incalca dispozitiile constitutionale invocate. In acest sens, se
arata ca prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 exprima intentia
legiuitorului de a interzice instrainarea temporara a imobilelor apartinand
cultelor religioase si de a preveni schimbarea destinatiei acestora, in vederea
adoptarii unei reglementari a regimului juridic al unor astfel de imobile, prin
legi speciale distincte. In ceea ce priveste prevederile art. VI alin. (4) din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, acest text de lege reprezinta,
in opinia instantei de judecata, expresia juridica a respectarii egalitatii in
drepturi a tuturor cetatenilor persoane fizice si juridice, inclusiv cultele
religioase. De asemenea, se arata ca nu poate fi primita sustinerea privind
incalcarea dispozitiilor art. 44 din Constitutie, deoarece argumentele aduse in
sustinerea neconstitutionalitatii sunt in realitate veritabile aparari ce pot
avea relevanta doar in judecarea fondului cauzei deduse judecatii.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a
fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului
si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In acest sens se arata ca prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
sunt in deplina concordanta cu dispozitiile constitutionale invocate. Potrivit
punctului de vedere al Guvernului, legiuitorul este indreptatit sa dispuna
indisponibilizarea imobilelor apartinand cultelor religioase pana la stabilirea
situatiei juridice a acestora. Prevederile art. VI alin. (4) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 184/2002 reprezinta o reflectare a principiilor
constitutionale invocate de autorul exceptiei, "prin extinderea
aplicabilitatii textelor care protejeaza cumparatorul de buna-credinta si
pentru situatiile in care obiectul contractului de vanzare-cumparare il
constituie un imobil care a apartinut cultelor religioase".
Avocatul Poporului considera ca prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr.
10/2001 si ale art. VI alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
184/2002 nu incalca principiul constitutional al egalitatii in drepturi, dat
fiind ca textele de lege sunt aplicabile tuturor persoanelor aflate in situatia
prevazuta de ipoteza normei juridice. In ceea ce priveste pretinsa incalcare a
art. 44 din Constitutie, se arata ca aceasta sustinere nu este intemeiata,
deoarece "solutia excluderii din obiectul Legii nr. 10/2001 a terenurilor
al caror regim de restituire face obiectul unor legi speciale este rezultatul
optiunii legiuitorului", in temeiul dreptului pe care statul il are de a
decide asupra modului de reparare a injustitiilor si abuzurilor din legislatia
trecuta, cu privire la proprietatea funciara.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand Incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum rezulta din Incheierea
de sesizare a Curtii Constitutionale din 7 octombrie 2004, il constituie prevederile
art. 8 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si cele ale
art. VI alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,
precum si pentru stabilirea unor masuri pentru accelerarea aplicarii acesteia
si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor
bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 501/2002.
Legea nr. 10/2001 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 75 din 14 februarie 2001, iar Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
184/2002 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 929
din 18 decembrie 2002.
In legatura cu neconstitutionalitatea prevederilor art. 8 din Legea nr.
10/2001, Curtea constata ca, potrivit motivarii formulate de catre autorul
exceptiei, aceasta priveste, in realitate, doar alineatul (2) al acestui
articol, care se refera la regimul juridic al imobilelor ce au apartinut
cultelor religioase sau comunitatilor minoritatilor nationale, preluate de stat
sau de alte persoane juridice.
Prevederile legale criticate au urmatorul continut:
- Art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001: "Regimul juridic al
imobilelor care au apartinut cultelor religioase sau comunitatilor minoritatilor
nationale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat
prin acte normative speciale. Pana la adoptarea acestor reglementari este
interzisa instrainarea imobilelor in cauza sau schimbarea destinatiei
acestora.";
- Art. VI alin. (4) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 184/2002: "(4) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza
de nulitate, dreptul la actiune se prescrie in termen de 6 luni de la data
intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Pentru solutionarea
acestor cauze instantele judecatoresti competente vor avea in vedere
dispozitiile art. 46 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 10/2001, cu
modificarile si completarile ulterioare."
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale
criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 16 -
Egalitatea in drepturi si in art. 44 - Dreptul de proprietate privata, intrucat
"a cumparat imobilul cu buna-credinta".
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine
urmatoarele:
I. Art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 a mai facut obiect al controlului
de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale,
si cu o motivare identica. Prin Decizia nr. 542 din 7 decembrie 2004, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 62 din 18 ianuarie 2005, Curtea
Constitutionala s-a pronuntat in sensul ca acest text de lege are caracterul
unei norme imperative, cu caracter temporar, care instituie un regim juridic
special, derogatoriu de la regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv
in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, constand in interdictia
instrainarii imobilelor care au apartinut cultelor religioase sau comunitatilor
minoritatilor nationale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, pana
la adoptarea unor acte normative speciale. Prin urmare, Curtea a retinut ca
principiul constitutional al egalitatii in drepturi nu este incalcat, deoarece
persoanele fizice, pe de o parte, si cultele religioase sau comunitatile
minoritatilor nationale, pe de alta parte, se afla in situatii juridice
diferite, ceea ce justifica adoptarea de catre legiuitor a unui regim juridic
diferit. In acest sens este mentionata si Decizia nr. 41 din 4 februarie 2003,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 210 din 31 martie
2003.
Referitor la critica de neconstitutionalitate privind incalcarea
dispozitiilor art. 44 din Constitutie, prin Decizia nr. 542 din 7 decembrie
2004, anterior mentionata, Curtea a statuat ca garantarea si ocrotirea
proprietatii opereaza in conditiile dobandirii dreptului de proprietate cu
respectarea prevederilor legale. Prin urmare, nu poate fi invocata protectia
constitutionala a dreptului de proprietate in conditiile dobandirii acestui
drept cu incalcarea unei norme juridice imperative.
II. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. VI alin. (4) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
184/2002, prin Decizia nr. 542 din 7 decembrie 2004, Curtea a retinut ca
aceasta reglementare, stabilind un termen special, de prescriptie a actiunii in
constatarea nulitatii absolute, derogatoriu de la dreptul comun, nu este de
natura a aduce vreo atingere dreptului de proprietate sau de a incalca
principiul egalitatii in fata legii a cetatenilor. Curtea a retinut, totodata,
ca solutia legiuitorului este in concordanta cu dispozitiile constitutionale
cuprinse in art. 126 alin. (2), potrivit carora "Competenta instantelor
judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege".
Solutiile pronuntate si considerentele care au stat la baza lor sunt
valabile si in prezenta cauza, intrucat nu au intervenit elemente noi de natura
a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii Constitutionale.
De altfel, in legatura cu termenul de exercitare a dreptului la actiune
prevazut de art. VI alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
184/2002, Curtea observa ca, pentru cei care nu au introdus actiuni in restituirea
imobilelor in decursul termenului de 6 luni prevazut initial de Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 184/2002, a fost instituit, ca masura reparatorie, un
nou termen in care poate fi exercitat dreptul la actiune. Astfel, art. II din
Legea nr. 48 din 23 martie 2004 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 184/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 262 din 25 martie 2004, prevede: "Dreptul la actiune prevazut la
titlul II art. VI alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002
se poate exercita si in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a
prezentei legi."
In prezenta cauza autorul exceptiei mai sustine ca dispozitiile legale
criticate fac ineficienta aplicarea art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001,
text ce este incident in judecarea cauzei in care s-a invocat exceptia. Sub
acest aspect, Curtea retine ca nu este competenta sa se pronunte, coordonarea
legislativa fiind de resortul exclusiv al puterii legiuitoare. Potrivit art. 2
alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, "Sunt neconstitutionale prevederile actelor prevazute la
alin. (1), care incalca dispozitiile sau principiile Constitutiei".
Curtea, in jurisprudenta sa, a stabilit ca examinarea constitutionalitatii unui
text de lege are in vedere compatibilitatea acestuia cu dispozitiile
constitutionale pretins incalcate si nu compararea mai multor prevederi legale
intre ele, astfel incat o problema de necorelare intre doua acte normative nu
poate fi examinata (Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999).
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2)
din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 si ale art. VI alin. (4)
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si pentru
stabilirea unor masuri pentru accelerarea aplicarii acesteia si a Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au
apartinut cultelor religioase din Romania, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 501/2002, exceptie ridicata de Wilhemine Christa Kitzinger in
Dosarul nr. 1.811/2004 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia civila.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 22 februarie 2005.
PRESEDINTE,
CONSTANTIN DOLDUR
Magistrat asistent,
Irina Loredana Lapadat