COD Nr. 0 din
2 iulie 2007
al profesiei de arhitect
ACT EMIS DE:
ORDINUL ARHITECTILOR DIN ROMANIA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 447 din 2 iulie 2007
Creaţia arhitecturală, expresie a culturii, este o
activitate aflată în serviciul dezvoltării umane, cu implicaţii sociale,
economice şi culturale asupra mediului natural şi construit şi asupra calităţii
vieţii.
Prezentul cod deontologic este întocmit în temeiul
prevederilor art. 20 lit. b), art. 28 alin. (1) lit. a) şi art. 46 alin. (2)
din Legea nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de
arhitect, republicată.
CAPITOLUL I
Principii generale
Art. 1. - Codul deontologic al profesiei de arhitect
cuprinde normele de conduită obligatorii în legătură cu exerciţiul drepturilor
şi îndatoririlor arhitectului ca profesionist.
Art. 2. - Respectarea întru totul a prevederilor
prezentului cod constituie obligaţie profesională şi
morală fermă pentru fiecare arhitect membru al Ordinului Arhitecţilor din
România.
Art. 3. - Arhitectul practician are obligaţia de a-şi
exercita profesia conform tuturor prevederilor legale în vigoare, precum şi regulilor artei şi
ştiinţei arhitecturale. în acest scop, în decursul activităţii sale
profesionale:
1. arhitectul este obligat să promoveze şi să menţină
standarde profesionale cât mai ridicate, care să asigure realizarea de
construcţii şi amenajări urbane funcţionale, estetice şi conforme exigenţelor
de siguranţă şi calitate prescrise de legislaţia în construcţii şi de normele tehnice
în domeniu;
2. arhitectul este dator să îşi îmbogăţească
cunoştinţele profesionale şi să caute în mod consecvent să ridice standardele
artistice, ale educaţiei, cercetării şi practicii arhitecturale;
3. arhitectul trebuie să fie receptiv la îmbogăţirea
limbajului arhitectural prin promovarea şi integrarea în proiectele lui a
artelor complementare creaţiei de arhitectură şi a noilor tehnologii;
4. arhitectul nu va promova în lucrările sale decât
acele materiale şi tehnologii care corespund standardelor de excelenţă pentru
lucrarea şi bugetul avizat şi despre care are deplină cunoştinţă sau care nu
sunt folosite cu acordul beneficiarilor.
Art. 4. - Onestitatea, obiectivitatea şi bunele
intenţii ale arhitectului trebuie să fie deasupra oricărei suspiciuni.
CAPITOLUL II
Obligaţii generale
PARTEA I
Independenţa profesională şi responsabilitatea
arhitectului
Art. 5. - Libertatea şi independenţa profesiei de
arhitect sunt atribute exclusive ale persoanei care exercită această profesie,
în temeiul legii şi al prezentului cod.
Art. 6. - (1) Arhitectul are libertate absolută în
folosirea limbajelor arhitecturale şi estetice pe care le crede adecvate, cu
respectarea legilor şi obligaţiilor faţă de societate, precum şi a interesului
public.
(2) In exercitarea profesiei,
arhitectul nu poate fi supus niciunei presiuni din partea autorităţilor publice
sau a altor persoane fizice ori juridice.
(3) Independenţa
arhitectului nu poate prejudicia interesele clientului său.
(4) Arhitectul este dator să dea clientului său
sfaturi corespunzătoare prevederilor legale şi crezului său profesional.
Art. 7. - Orice arhitect este răspunzător pentru
fiecare dintre actele sale profesionale.
Art. 8. - Arhitectul poartă întreaga răspundere
artistică şi tehnică a lucrărilor proiectate şi care îi intră în competenţă
conform legii şi în care are angajată întreaga sa reputaţie. Clientul trebuie
deci să îi lase completă libertate, atât pentru compoziţia tehnico-artistică,
cât şi pentru detalii, culori, materiale etc, în limita preţurilor ce se
fixează de comun acord. Orice intervenţie a clientului în domeniul artistic şi
tehnic al arhitectului este de natură să îl exonereze
pe acesta de responsabilitate.
Art. 9. - Arhitectul are îndatorirea de a trata cu
maximă responsabilitate obligaţiile asumate prin contracte.
Art. 10. - In activitatea
arhitecturală ce se desfăşoară în echipă, răspunderea aparţine şefului echipei
şi arhitectului care efectuează direct actul, în limitele competenţei care i-a
fost atribuită de şeful echipei.
Art. 11. - (1) Arhitectul are obligaţia ca pe
proiectele pe care le-a realizat să îşi menţioneze explicit titlul, numele şi
calitatea în care le-a întocmit.
(2) Sunt interzise:
- atribuirea de calităţi nereale;
- semnătura de complezenţă, înţelegând prin aceasta
semnătura arhitectului cu drept de semnătură în cartuşul planşelor de
arhitectură atunci când la rubrica „proiectat" semnează o altă categorie
profesională decât arhitect sau conductor arhitect;
- uzurparea drepturilor de autor;
- plagiatul.
(3) Arhitectul are aceleaşi obligaţii şi interdicţii
şi în cazul unei lucrări teoretice.
Art. 12. - Un arhitect nu poate refuza dreptul unui confrate de a-şi menţiona explicit numele şi calitatea pe proiectele şi lucrările pe care acesta
le-a realizat sau la care a colaborat.
PARTEA a II-a
Secretul profesional
Art. 13. - Arhitectul este obligat să păstreze
confidenţialitatea privind intenţiile şi interesele clientului său în legătură
cu lucrările proiectate sau în curs de execuţie, dacă nu există aprobarea
expresă a clientului, cu excepţia celor care sunt de interes public.
Art. 14. - Obiectul secretului îl constituie tot ceea ce
arhitectul, în calitatea lui de profesionist, a aflat
direct sau indirect în legătură cu viaţa intimă a beneficiarului, a familiei, a
aparţinătorilor şi a celor privind o societate sau o instituţie, cu excepţia
informaţiilor care constituie infracţiuni.
Art. 15. - Păstrarea secretului profesional de către
colaboratorii ori angajaţii arhitectului este o obligaţie a acestora şi a arhitectului.
Aceeaşi obligaţie revine organelor profesiei de arhitect şi angajaţilor
acestora cu privire la informaţiile cunoscute de aceştia în funcţiile pe care
le deţin.
Art. 16. - Nu constituie o abatere situaţia în care
legea sau o curte judecătorească obligă arhitectul să dezvăluie aspecte
cuprinse în secretul profesional. Poliţia sau procuratura nu poate înlocui
decizia judecătorească.
Art. 17. - Arhitectul răspunde
disciplinar pentru destăinuirea secretului profesional.
Art. 18. - Secretul profesional persistă şi după
încetarea contractului.
PARTEA a III-a
Reguli de comportament în activitatea arhitecturală
Art. 19. - Pentru aceeaşi lucrare arhitectul nu poate
îndeplini activitatea de concepţie sau coordonare şi pe cea de verificare sau
avizare.
Art. 20. - Arhitectul se va pronunţa cu maximă
obiectivitate asupra documentelor ce îi sunt supuse spre analiză, indiferent de
interesele sau divergenţele sale personale faţă de autorii documentelor în
cauză.
Art. 21. - Arhitectul nu are dreptul să accepte
avantaje materiale oferite cu scopul de a se lăsa influenţat în decizia sa şi
nici nu va oferi astfel de avantaje pentru a influenţa deciziile altora.
Art. 22. - Arhitectul nu va folosi relaţiile personale
sau de rudenie pentru a influenţa deciziile organismelor abilitate în folosul
personal şi în detrimentul interesului public.
Art. 23. - Arhitectul va accepta să participe ca
judecător la o competiţie profesională numai dacă nu este implicat, în acea
perioadă sau în una anterioară, în elaborarea vreuneia dintre lucrările supuse
jurizării.
Art. 24. - Arhitectul va angaja o lucrare profesională
numai atunci când posedă cunoştinţele şi abilităţile adecvate pentru
îndeplinirea angajamentelor asumate cu deplin respect faţă de clienţii lui. în
caz de necesitate, arhitectul are obligaţia de a apela la persoanele competente
care îi pot asigura respectarea la timp şi la un nivel calitativ optim a
contractului pe care l-a semnat.
Art. 25. - Arhitectul are obligaţia să se asigure de
competenţa angajaţilor şi colaboratorilor săi, să le solicite şi să urmărească
realizarea de către aceştia a unor prestaţii la nivel cât mai ridicat de
profesionalism, să le asigure participarea directă şi accesul deplin la datele
necesare îndeplinirii misiunii lor.
PARTEA a IV-a
Reguli speciale pentru anumite moduri de exercitare
a profesiei sau situaţii speciale
Art. 26. - Arhitectul care este legat în exerciţiul său
profesional printr-un contract cu o administraţie, o colectivitate sau orice
alt organism public sau privat îşi asumă toate obligaţiile profesionale şi
morale, în mod particular secretul profesional şi independenţa deciziilor sale.
In nicio ocazie şi sub niciun motiv arhitectul nu trebuie să accepte limitarea
independenţei sale profesionale.
Art. 27. - Orice prestaţie remunerată a arhitectului,
indiferent de modul de exercitare a profesiei, se va realiza pe baza unui
contract.
Art. 28. - Arhitectul angajat cu dreptul său de
semnătură are obligaţia de a se asigura că în contractul său individual de muncă
sau în convenţia civilă, încheiate cu angajatorul, sunt prevăzute clauze
specifice privind drepturile sale de autor, morale şi patrimoniale şi
compatibilitatea prestaţiilor solicitate cu prevederile
prezentului cod deontologic.
Art. 29. - Arhitectul care părăseşte locul unde a
activat va putea prelua în copii documentaţii sau părţi de documentaţii
întocmite pe baza unor contracte numai cu acordul conducerii, dacă acestea au
fost întocmite de el însuşi.
Art. 30. - Arhitectul patron sau cel care deţine puterea
de decizie nu va putea refuza neîntemeiat cererea unui confrate angajat de a
prelua, la părăsirea locului unde a activat, copii după documente sau părţi de
documente întocmite de acesta şi care nu afectează interesele contractantului
sau responsabilitatea asupra urmăririi în timp a construcţiei respective. în
caz de litigiu, se va putea apela la Consiliul de conducere al Ordinului
Arhitecţilor din România, care va organiza medierea, în condiţiile prevăzute de
Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România.
Art. 31. - Arhitectul asociat sau angajat care
părăseşte o firmă este obligat să reglementeze în scris transferul de obligaţii
şi probleme între el şi firmă cu privire la:
- continuitatea lucrărilor neterminate;
- urmărirea lucrărilor pe şantiere;
- responsabilitatea comportării în timp a
construcţiei;
- drepturile băneşti care îi revin;
- preluarea unor proiecte sau părţi de proiecte
întocmite de el în cadrul firmei;
- drepturile de autor şi drepturile conexe ce îi
revin.
PARTEA a V-a
Integritatea şi imaginea arhitectului
Art. 32. - Orice arhitect trebuie să se abţină, chiar
în afara vieţii profesionale, de la acte de natură să ducă la desconsiderarea
sa. Condamnarea penală survenită este de natură să ducă la evaluarea situaţiei
în cadrul Ordinului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 184/2001,
republicată, cu posibilitatea unor repercusiuni disciplinare împotriva
acestuia.
Art. 33. - Arhitectul are obligaţia
de a nu implica numele şi activitatea sa profesională în acţiuni de publicitate
comercială în beneficiul terţilor, dacă nu posedă date suficiente asupra
lucrării de materiale şi furnituri pentru construcţii ori despre firma de
construcţii şi/sau instalaţii în cauză ori dacă asupra lor planează îndoieli
legate de calitate, prezentate deja public.
Art. 34. - (1) Arhitectul îşi poate face publicitate
profesională numai pe baza propriilor realizări, evitând promovarea unui palmares profesional într-o manieră falsă, înşelătoare sau exagerată.
(2) Nu sunt considerate acţiuni de publicitate făcute
de arhitect în folosul său acele manifestări în care numele său şi aspecte ale
activităţii sale profesionale sunt menţionate în scrieri literare sau de
specialitate, în mass-media, realizate de către terţi în scopul informării
publicului, şi nici acele intervenţii publice ale arhitectului cu referire la
activitatea sau creaţia sa, dacă acestea sunt motivate şi nu sunt plătite de
arhitect.
PARTEA a Vl-a
Onorarii
Art. 35. - Arhitectul poate să
beneficieze, pentru serviciile prestate în relaţiile contractuale ce se
stabilesc cu clientul, de un onorariu negociat în mod liber cu acesta, onorariu
al cărui nivel minim se stabileşte de Ordinul Arhitecţilor din România, cu
avizul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi al Ministerului
Culturii şi Cultelor, practicarea unor onorarii sub nivelul minim stabilit
fiind interzisă.
Art. 36. - Este interzisă scăderea onorariului în
scopul concurenţei neloiale.
CAPITOLUL III
Obligaţii faţă de societate; respectarea interesului
public
Art. 37. - Arhitectul are obligaţia să respecte legile
în vigoare în locul unde îşi desfăşoară activitatea.
Art. 38. - Arhitectul va acorda maximă atenţie
impactului social, precum şi impactului asupra mediului, pe care activitatea
lui le poate avea. Toate prestaţiile profesionale ale arhitecţilor vor lua în
considerare scările de valori şi cultura fiecărei/fiecărui ţări/loc pentru care
creează lucrări de arhitectură şi urbanism. în acest sens, obiceiurile
specifice ale unei societăţi şi comunităţi nu vor fi impuse altora, iar
spiritul locului va fi protejat.
Art. 39. - Arhitectul va respecta moştenirea culturală
şi naturală a comunităţii în care îşi exercită profesiunea, contribuind la
conservarea şi îmbogăţirea acesteia.
Art. 40. - Arhitectul va sprijini organele competente
pentru respectarea şi restabilirea legalităţii în domeniul exercitării
profesiei.
Art. 41. - Arhitectul va respecta responsabilitatea
legală şi drepturile unei alte persoane în legătură cu profesia.
Art. 42. - Arhitectul se va implica în mod
corespunzător în activităţi civice conexe profesiei, în scopul promovării
creaţiei de arhitectură şi urbanism.
CAPITOLUL IV
Obligaţii faţă de clienţi
Art. 43. - Alegerea arhitectului,
pentru orice activitate depusă de acesta în condiţiile legii, este liberă.
Nimeni nu poate impune un arhitect unei persoane.
Art. 44. - In îndeplinirea
atribuţiilor sale arhitectul este obligat să apere interesele clientului său ca
pe cele proprii.
Art. 45. - Relaţiile dintre arhitect şi clienţii săi se
bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate şi
confidenţialitate.
Art. 46. - Inainte de a angaja
o lucrare, arhitectul are obligaţia să informeze clientul asupra cheltuielilor
probabile pe care aceasta le implică.
Art. 47. - Arhitectul nu poate acţiona decât în
limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepţia cazurilor prevăzute
de lege.
Art. 48. - Arhitectul nu îşi va asuma angajamente care
implică situaţii sau atitudini incompatibile cu îndatoririle sale de ordin
profesional ori care sunt susceptibile să creeze îndoială asupra probităţii
sale profesionale.
Art. 49. - Arhitectul va refuza misiuni profesionale
care conduc la nerespectarea legilor sau care contravin prevederilor prezentului cod. El va lua măsurile de precauţie contractuale
care să-i permită întreruperea, la nevoie, a relaţiilor contractuale cu acei
clienţi sau cu acei angajatori care, prin cerinţele sau atitudinea lor pe
parcursul desfăşurării misiunilor contractate, generează situaţii ca cele
enunţate la art. 48.
Art. 50. - Arhitectul nu poate oferi consultanţă în
situaţii în care are el însuşi interese personale.
Art. 51. - In relaţiile cu
terţii arhitectul va acţiona întotdeauna numai în interesul legitim al
clientului şi în concordanţă cu interesul public.
Art. 52. - In scopul evitării
conflictelor de interese, arhitectul cu drept de semnătură nu va putea presta,
pentru acelaşi client, simultan cu misiunea de proiectare sau consulting şi
servicii de execuţie şi de comerţ cu materiale de construcţii.
Art. 53. - Arhitectul va păstra confidenţialitatea
afacerilor clienţilor săi, relaţia cu aceştia având la bază respectarea
secretului profesional.
Art. 54. - Angajarea unui nou client nu poate fi făcută
dacă prin aceasta sunt dezvăluite secretele aflate de la un alt client, cu
efecte prejudiciabile pentru acesta.
Art. 55. - (1) Pe durata angajamentului arhitectul
trebuie să îi dea clientului tot concursul, bazat pe cunoştinţele sale
profesionale şi pe întreaga sa experienţă.
(2) In situaţia în care
arhitectul are convingerea că resursele clientului sunt insuficiente pentru
realizarea lucrărilor care decurg din misiunea angajată, el este dator să aducă
acest lucru la cunoştinţa clientului în scris.
Art. 56. - Arhitectul are
obligaţia de a-şi informa clientul, în timp util, privitor la orice modificare
intervenită în legătură cu prestaţia sa şi care ar putea influenţa calitatea
sau costurile investiţiei.
Art. 57. - Arhitectul nu poate subcontracta integral o
lucrare angajată de el cu scopul de a avea foloase
materiale din intermediere. Arhitectul poate subcontracta părţi dintr-o lucrare
angajată, cu condiţia ca interesele clientului să nu fie afectate.
încredinţarea acestor părţi se va realiza de către arhitect pe bază de
contract.
Art. 58. - Arhitectul are dreptul şi obligaţia de a
urmări executarea întocmai a lucrărilor proiectate. Neconformitatea acestora cu
documentaţia elaborată va fi semnalată clientului şi, după caz, organismelor de
control abilitate.
Art. 59. - Arhitectul are
dreptul şi obligaţia să participe la recepţia lucrărilor sale şi să semneze
procesul-verbal de recepţie doar după constatarea îndeplinirii în totalitate a
condiţiilor pentru aceasta.
Art. 60. - Arhitectul are obligaţia să păstreze şi să
arhiveze originalele documentaţiilor elaborate şi să predea clientului copii
după acestea, conform contractului.
CAPITOLUL V
Obligaţii faţă de profesie
Art. 61. - Arhitectul trebuie să acorde din timpul său
şi să contribuie cu talentul şi priceperea sa la promovarea arhitecturii şi la
întreţinerea spiritului de breaslă.
Art. 62. - In exercitarea
profesiei arhitectul nu va face niciun fel de discriminări.
Art. 63. - In spiritul
promovării demnităţii profesiei, arhitectul se va îngriji ca partenerii,
asociaţii şi angajaţii săi să
se comporte în aşa fel încât să nu lezeze drepturile persoanelor cu care sau
pentru care lucrează şi să nu diminueze încrederea publică în onestitatea şi
responsabilitatea cu care membrii Ordinului Arhitecţilor din România s-au
angajat să îşi exercite profesia.
CAPITOLUL VI
Obligaţii faţă de colegi
Art. 64. - Relaţiile dintre arhitecţi se bazează pe
respect, întrajutorare şi asistenţă morală reciprocă şi, mai ales, pe
respectarea dreptului de autor.
Art. 65. - Arhitectul îşi va construi reputaţia
profesională pe baza meritelor, performanţelor şi efortului propriu, fără a
pune în cauză activitatea altui confrate.
Art. 66. - Concurenţa dintre arhitecţi se bazează pe
competenţa şi calitatea serviciilor profesionale oferite clienţilor. Sunt
interzise şi se consideră concurenţă neloială următoarele acţiuni:
a) tentativa sau acţiunea de atragere ori deturnare de
clientelă prin denigrarea sau discreditarea altui arhitect;
b) practicarea unor subevaluări intenţionate ale
investiţiilor sau onorariilor în discuţie, făcute cu intenţie sau având
cunoştinţă de oferta anterioară a altui arhitect;
c) folosirea unei funcţii publice pe care o deţine,
în scopul atragerii de comenzi în interes personal, ocolindu-se circuitul lor
legal;
d) utilizarea unor informaţii
de specialitate nepublicate, la care arhitectul a avut acces pe căi nelegale,
în scopul avantajării sale în competiţia cu alţi colegi;
e) preluarea unui contract pe care un coleg arhitect
l-a denunţat.
Art. 67. - Arhitectul nu va încerca
să înlocuiască un alt arhitect din calitatea şi atribuţiile deţinute de acesta
decât pe calea participării la o selecţie legal organizată sau cu acordul scris
al celui înlocuit.
Art. 68. - Arhitectul nevoit să înlocuiască un confrate
în misiunile sale trebuie să o facă cu respectarea dreptului de autor şi a
drepturilor conexe acestuia.
Art. 69. - In cazul unui
confrate decedat, arhitectul care are misiunea de a continua sau interveni
asupra operei dispărutului este obligat să ocrotească drepturile de autor ale
moştenitorilor legali şi să nu aducă atingeri creaţiei predecesorului său. în
acest caz, arhitectul în cauză va respecta, în ordine, prevederile legale în
materie, eventuale clauze testamentare sau dorinţe exprimate de autor, precum
şi regulile instituite de breaslă pentru asemenea situaţii. în toate împrejurările,
arhitectul va interveni cu respect deplin faţă de valoarea reală a creaţiei
antecesorului său.
Art. 70. - Arhitectul nu îşi va însuşi proprietatea
intelectuală şi nici nu va încerca să obţină avantaje pe nedrept din munca
altui arhitect sau colaborator. în acest sens, el va preciza în mod explicit
aportul fiecărui arhitect la îndeplinirea misiunii profesionale.
Art. 71. - (1) Arhitectul are dreptul să facă publică
prestaţia sa prin descrieri şi imagini interioare şi exterioare, care constituie
proprietatea sa intelectuală.
(2) Arhitectul îşi poate face publicitate, cu condiţia
să nu pună în cauză activitatea unui confrate sau a unui terţ.
Art. 72. - Arhitectul care este solicitat să îşi
exprime părerea asupra lucrării altui arhitect îl va anunţa pe acesta. In cazul
unor lucrări scrise publicate sau al unor disertaţii publice cu caracter de
critică de arhitectură, referirea la creaţia unui arhitect nu impune neapărat
anunţarea prealabilă a acestuia.
Art. 73. - Arhitectul nu va participa în niciun fel la
o competiţie de arhitectură, consultare publică sau licitaţie pe care Ordinul
Arhitecţilor din România, Uniunea Internaţională a Arhitecţilor sau secţiunile
lor membre le-au declarat inacceptabile.
Art. 74. - Arhitectul va aduce la cunoştinţa Ordinului
Arhitecţilor din România şi a autorului lucrării abuzurile pe care le constată
sau despre care a fost înştiinţat cu privire la lucrarea vreunui confrate.
Art. 75. - Calomnierea unui confrate sau răspândirea de comentarii ce ar putea să îi prejudicieze
reputaţia profesională este condamnabilă. Este de dorit ca arhitecţii să ia
apărarea unui confrate atacat pe nedrept.
Art. 76. - Orice litigiu între arhitecţi referitor la
exercitarea profesiunii trebuie supus imediat spre conciliere, împreună cu
toate documentele necesare cercetării, Consiliului de conducere al Ordinului
Arhitecţilor din România, înainte de sesizarea altor instanţe.
CAPITOLUL VII
Obligaţii faţă de Ordinul Arhitecţilor din România
Art. 77. - Obligaţiile arhitectului faţă de Ordinul
Arhitecţilor din România sunt stabilite de Regulamentul de organizare şi
funcţionare a Ordinului Arhitecţilor din România.
CAPITOLUL VIII
Obligaţii în cadrul şi în relaţiile cu instituţiile
publice
Art. 78. - Arhitectul membru al
unor comisii sau organisme tehnice nu va divulga şi nu va folosi, în scopul obţinerii de avantaje materiale
personale, informaţii de specialitate care nu au fost făcute publice.
Art. 79. - Arhitectul membru al unor comisii sau organisme publice sau tehnice de analiză ori decizie nu se poate
pronunţa asupra unei documentaţii în a cărei întocmire este implicat personal.
Art. 80. - Arhitectul nu va oferi avantaje materiale
unui funcţionar public, cu intenţia de a influenţa o decizie de care este interesat.
Art. 81. - Arhitectul care îşi desfăşoară activitatea
în cadrul administraţiei publice, în învăţământ sau care participă în diverse
foruri decizionale şi de jurizare nu va accepta avantaje materiale oferite
pentru a i se influenţa decizia.
CAPITOLUL IX
Dispoziţii finale
Art. 82. - Nerespectarea prevederilor prezentului cod
deontologic va fi sancţionată conform art. 38 din Legea nr. 184/2001,
republicată.
Art. 83. - Orice interpretări ale prezentului cod
deontologic sunt exclusiv de competenţa Consiliului de conducere al Ordinului
Arhitecţilor din România, care are obligaţia de a informa membrii Ordinului
Arhitecţilor din România, în cel mai scurt timp, asupra interpretărilor
adoptate.
Art. 84. - Reglementările prezentului cod deontologic
se aplică şi conductorilor arhitecţi.
Art. 85. - Orice arhitect autor titular are dreptul să
deţină copii ale proiectelor realizate pentru portofoliul personal şi în scopul
protejării dreptului de autor.
Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România,
Serban Sturdza