Decizia Nr.344 din 20.05.2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ în Dosarul nr. 1.615/103/2019 şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.500D/2020.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 22D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată, din oficiu, de aceeaşi instanţă de judecată în Dosarul nr. 714/103/2020.4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 22D/2021 la Dosarul nr. 2.500D/2020, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată că nu sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie, întrucât Guvernul doar execută o măsură ale cărei limite de exercitare sunt stabilite prin lege. De asemenea, consideră că nu sunt încălcate nici prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (2), deoarece susţinerile autorului excepţiei referitoare la interdicţia de a intra în sala de judecată fără mască de protecţie vizează, în realitate, măsuri de administrare pe care le dispune preşedintele instanţei la momentul respectiv. Pentru acest motiv, critica este inadmisibilă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:7. Prin Încheierea din 9 decembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.615/103/2019, şi Încheierea din 16 decembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 714/103/2020, Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată cu prilejul soluţionării unor litigii de asigurări sociale.8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa de judecată începe prin a justifica incidenţa în cauzele aflate pe rolul său a dispoziţiilor legale referitoare la obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă. În acest sens, arată că „aceste prevederi au legătură cu soluţionarea cauzei întrucât, în temeiul acestora, a fost impusă obligaţia prezenţei în sala de judecată a părţilor, participanţilor, precum şi membrilor completului de judecată doar cu mască de protecţie".9. Expunând, în continuare, criticile de neconstituţionalitate formulate în raport cu dispoziţiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020, instanţa de judecată arată că acestea contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5), ale art. 21 alin. (2), ale art. 26, ale art. 52 şi ale art. 53. În acest sens, arată că impunerea purtării măştii de protecţie în mod obligatoriu tuturor părţilor/participanţilor în faţa instanţelor judecătoreşti, precum şi membrilor completului de judecată, în toate situaţiile, în afara cazurilor în care persoana prezintă simptome evidente sau cunoaşte că este purtător al virusului respectiv ori doreşte expres să poarte mască de protecţie, reprezintă un atentat la demnitatea personală şi prezintă riscul major al îngrădirii accesului la instanţă.10. Consideră că sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5), întrucât stabilirea condiţiilor şi detaliilor referitoare la obligaţia de a purta mască de protecţie au fost date de către puterea legiuitoare în sarcina executivului. Or, aminteşte că, prin deciziile nr. 152 din 6 mai 2020 şi nr. 458 din 25 iunie 2020, Curtea Constituţională a statuat că drepturile şi libertăţile publice se pot restrânge doar printr-o lege a Parlamentului, şi nu prin decret prezidenţial, ordin de ministru sau ordonanţă de Guvern, iar această restrângere trebuie să fie temporară.11. De asemenea, instanţa de judecată consideră că legiferarea purtării măştii în domeniul justiţiei ar trebui integrată în mod distinct în conţinutul Legii nr. 55/2020, aşa cum se prevede pentru alte domenii de activitate.12. Consideră că purtarea măştii de protecţie „este în mod evident dezagreabilă, dacă nu chiar nocivă" şi afectează dreptul de acces liber la justiţie „prin interdicţia permisiunii accesului în sala de judecată al persoanelor care refuză în mod întemeiat această procedură, prin imposibilitatea identificării părţilor, avocaţilor şi martorilor de către membrii completului, prin comunicarea orală deficitară (între grefier, complet şi justiţiabili)". De asemenea, consideră că purtarea măştii de protecţie „potenţează riscul imparţialităţii completului de judecată prin imposibilitatea recunoaşterii de către public a judecătorilor, grefierului, procurorului" şi „îngrădeşte posibilitatea verificării repartizării aleatorii a cauzelor sau recuzarea acestora".13. În plus, este afectat şi dreptul la o cale de atac, contrar dispoziţiilor art. 52 din Constituţie, deoarece refuzul de a permite accesul justiţiabililor în sala de judecată pentru că nu poartă mască de protecţie nu poate face obiectul căii de atac de drept comun, specifice cauzei de fond, fiind un act administrativ.14. Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ aminteşte că, potrivit art. 13 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, orice pacient are dreptul să refuze ori să oprească o intervenţie medicală/un act medical şi orice intervenţie asupra corpului uman impune exprimarea consimţământului persoanei. O dispoziţie restrictivă din partea unei autorităţi în această privinţă (imposibilitatea refuzului purtării măştii) echivalează cu suprimarea acestui consimţământ şi, astfel, cu o violare a art. 5 din Convenţia de la Oviedo şi a art. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.15. De asemenea, consideră că sunt încălcate şi prevederile art. 26 din Constituţie şi ale art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care reglementează libertatea de a avea o viaţă privată şi un drept la propria imagine.16. Instanţa de judecată arată că beneficiarul actului de justiţie trebuie să aibă sentimentul că instanţele de judecată sunt cu adevărat imparţiale chiar în raport cu puterea executivă (miniştri, preşedinte) şi că drepturile şi libertăţile persoanelor sunt primordiale chiar în regimuri extreme cum este o stare de urgenţă sau de alertă, iar orice restrângere a acestora trebuie să aibă un suport solid legal, neputând rămâne la latitudinea unui ministru sau a unui comitet. Or, prin impunerea de la uşa instanţelor a obligativităţii purtării măştii, justiţiabilul are sentimentul de amalgam între puterile statului: puterea executivă (care a impus) şi puterea judecătorească (prin abdicarea de la principiile constituţionale esenţiale).17. În susţinerea criticilor referitoare la obligativitatea purtării măştii de protecţie, Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ invocă opinii şi situaţii care dovedesc caracterul nociv al purtării măştilor, aşa cum sunt decizia Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor de a retrage de la comercializare unele tipuri de măşti neconforme, situaţia unei persoane care a manifestat hipoxie a creierului în timpul prezentării la televiziunea publică a unui proiect şi articole din presa străină care se referă la ineficienţa protecţiei asigurate de măşti. De asemenea, arată că Tribunalul statului Pennsylvania, din Statele Unite, a decis ca decretul prin care municipalitatea impunea purtarea măştii în spaţiul public să fie anulat, neexistând niciun motiv pentru care să se motiveze o astfel de ingerinţă. Invocă şi Hotărârea nr. 1783/20.7T8PDL. L1 3 a Curţii de Apel din Lisabona, din 11 noiembrie 2020, în care s-a reţinut că testele PCR sunt neconcludente şi că este ilegală carantinarea persoanelor doar din cauza unui astfel de test. Totodată, aminteşte că, la data de 19 noiembrie 2020, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a informat că avocaţii pot susţine pledoariile fără să poarte mască, odată cu măsurile sanitare în vederea asigurării bunei desfăşurări a şedinţelor de audiere a pledoariilor.18. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:20. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, aşa cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.042 din 6 noiembrie 2020. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare: „Pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne se poate institui: a) obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă;".22. Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (4) şi (5) referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, respectiv la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 21 alin. (2) potrivit căruia nicio lege nu poate îngrădi exercitarea dreptului de acces liber la justiţie, art. 26 referitor la viaţa intimă, familială şi privată, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. De asemenea, invocă încălcarea art. 5 din Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina (Convenţia de la Oviedo), referitor la obligativitatea existenţei consimţământului liber şi în cunoştinţă de cauză al persoanei vizate pentru a se efectua o intervenţie în domeniul sănătăţii. De asemenea, susţine că sunt înfrânte şi prevederile art. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, deşi, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, se referă la art. 3 referitor la integritatea persoanei. Totodată, invocă art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la respectarea vieţii private şi de familie.23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate sub aspectul existenţei condiţiilor formale referitoare la admisibilitatea acesteia, Curtea constată că Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ a formulat criticile de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 şi a sesizat Curtea Constituţională cu prilejul soluţionării unui litigiu de muncă (Dosarul nr. 1.615/103/2019), respectiv al unui litigiu de asigurări sociale (Dosarul nr. 714/103/2020). Dispoziţiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 nu sunt incidente în cauzele în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, pretenţiile şi apărările formulate de părţi nereferindu-se la aspecte privind obligaţia de a purta mască de protecţie.24. Curtea aminteşte că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia". Dezvoltând, în jurisprudenţa sa, principiile ce decurg din conţinutul acestor dispoziţii de lege, Curtea a statuat că „în sistemul român de control concret al constituţionalităţii legilor, declanşarea controlului a posteriori operează doar pe cale incidentală, prin intermediul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, iar nu printr-o actio popularis, pe baza sesizării directe de către orice persoană. Rezultă, aşadar, că se poate solicita controlul de constituţionalitate numai al acelor dispoziţii legale care, în cazuri concrete, sunt incidente pentru soluţionarea litigiilor aflate pe rolul instanţelor, legi sau ordonanţe în ansamblu ori doar anumite reglementări din cuprinsul acestora. Instituirea acestei proceduri de control al constituţionalităţii legii aplicabile în cauza dedusă judecăţii instanţei de fond, ca modalitate de acces la justiţie, implică în mod necesar asigurarea posibilităţii de a o utiliza pentru toţi cei care au un drept, un interes legitim, capacitate şi calitate procesuală" (Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011).25. Curtea a precizat că stabilirea legăturii dispoziţiilor de lege atacate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate cu soluţionarea cauzei nu trebuie circumscrisă doar relevanţei acestora pentru soluţionarea fondului cauzei în care excepţia a fost ridicată. În acest sens, a reţinut că „legătura cu soluţionarea cauzei a excepţiei de neconstituţionalitate este circumstanţiată de incidenţa dispoziţiilor criticate în pronunţarea soluţiei de respingere ca inadmisibilă a cererii în justiţie. Cu alte cuvinte, atât timp cât dispoziţia criticată este temeiul respingerii, ca inadmisibile, a cererii formulate de petent în faţa instanţelor de drept comun, excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, aceste dispoziţii având legătură cu soluţionarea cauzei. Curtea apreciază că această concluzie este susţinută şi de faptul că singurul efect al unei decizii de admitere pronunţate într-o astfel de speţă este acela al creării posibilităţii accederii în faţa unui judecător care va analiza pe fond cererea respectivă, fără însă ca decizia de admitere să aibă vreo influenţă asupra soluţiei dispuse de judecător, din perspectiva temeiniciei cererii" (Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017, paragraful 27).26. În ceea ce priveşte cauzele în care Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ a ridicat prezenta excepţie de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 nu prezintă relevanţă nici pentru soluţionarea fondului acestora, nici pentru stabilirea admisibilităţii lor, neputându-se constata, prin urmare, existenţa legăturii acestor dispoziţii de lege cu soluţionarea cauzelor.27. Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, nerespectarea prevederilor alin. (1) din acelaşi articol de lege constituie o cauză de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 este inadmisibilă.28. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, excepţie ridicată, din oficiu, de Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ în dosarele nr. 1.615/103/2019 şi nr. 714/103/2020.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 20 mai 2021.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea