Ordinul Nr.698 din 04.06.2014

pentru aprobarea Metodologiei de elaborare şi aplicare a Testului IMM
ACT EMIS DE: DEPARTAMENTUL PENTRU ÎNTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII, MEDIUL DE AFACERI SI TURISM
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 438 din 16 iunie 2014

Având în vedere dispoziţiile:– art. 9 alin. (5) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare;

– Liniile directoare privind studiile de impact (Impact Assessment Guidelines) - SEC (2009) 92 ale Comisiei Europene,în temeiul dispoziţiilor:

– art. 4 alin. (4³) coroborate cu art. 15 alin. (3¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare;

– art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 430/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism, cu modificările ulterioare,ministrul delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism emite următorul ordin: Articolul 1Se aprobă Metodologia de elaborare şi aplicare a Testului IMM, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism, Florin Nicolae Jianu
ANEXĂMETODOLOGIA de elaborare şi aplicare a Testului IMM Capitolul IPrevederi generale Articolul 1Prezenta metodologie reglementează modul de efectuare a Testului IMM prin care se evaluează sistematic impactul ex-ante al proiectelor de acte normative asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, în conformitate cu principiul «Gândiţi mai întâi la scară mică» şi principiul numărului constant, la care sunt obligaţi iniţiatorii proiectelor de acte normative, conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările si completările ulterioare. Articolul 2În sensul prezentei metodologii, următorii termeni sunt definiţi astfel: a)IMM - întreprinderi mici şi mijlocii, astfel cum sunt definite de Legea nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare; b)Testul IMM reprezintă o modalitate de evaluare a impactului economic, social şi de mediu pe care propunerile legislative îl au asupra IMM-urilor şi constă în efectuarea unui sondaj de către iniţiatorul actului normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia, cu privire la potenţialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de introducerea noilor reglementări, prin una dintre modalităţile prevăzute la art. 7 alin. (4); c)principiul «Gândiţi mai întâi la scară mică» presupune ca iniţiatorii actelor normative să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii; d)principiul numărului constant stabileşte că introducerea unor noi sarcini administrative - obligaţii de raportare/conformare - pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente; e)Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici şi mijlocii este un organism consultativ, fără personalitate juridică, care funcţionează sub coordonarea Departamentului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism (DIMMMAT), denumit în continuare GEIEAN. Articolul 3(1) Aplicarea Testului IMM se realizează prin parcurgerea unor etape specifice prin care se evaluează potenţialele efecte asupra activităţii IMM-urilor ca urmare a aplicării respectivei reglementări.(2) Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecţiilor care se impun şi la îmbunătăţirea condiţiilor pentru IMM-uri în definitivarea proiectelor de acte normative. Articolul 4Iniţiatorul actului normativ are obligaţia de a respecta în redactarea proiectului de act normativ principiul «Gândiţi mai întâi la scară mică» şi principiul numărului constant. Articolul 5 (1) Iniţiatorul actului normativ poate apela la consultanţa DIMMMAT pentru a stabili modalitatea de realizare a Testului IMM.(2) DIMMMAT va implementa modalitatea aleasă de iniţiatorul actului normativ pentru realizarea Testului IMM, cu participarea acestuia. Articolul 6Iniţiatorul actului normativ are obligaţia de a face cunoscut pe pagina proprie de internet faptul că este realizat Testul IMM pentru proiectul de act normativ şi să afişeze modalitatea în care se desfăşoară Testul IMM. Capitolul IIEtapele de aplicare a Testului IMM Secţiunea 1Consultarea părţilor interesate Articolul 7 (1) Iniţiatorii actelor normative, în funcţie de conţinutul proiectului de act normativ, vor consulta organizaţiile mediului de afaceri, asigurându-se că reprezentanţii IMM-urilor vor fi consultaţi cu prioritate.(2) Părţile interesate în aplicarea Testului IMM sunt IMM-urile şi organizaţiile de reprezentare a intereselor lor, asupra cărora au impact politicile publice de reglementare.(3) Iniţiatorul actului normativ efectuează consultarea părţilor interesate înainte de demararea procesului de avizare a acestuia.(4) Iniţiatorul actului normativ alege în aplicarea consultărilor una dintre următoarele modalităţi:a)sondaj online pe site-ul www.imm.gov.ro, în cadrul secţiunii special dedicate Testului IMM; b)mese rotunde de consultări cu părţile implicate; c)paneluri pentru testarea întreprinzătorilor pentru a verifica noile iniţiative; d)comitete specifice; e)forumuri şi consultări on-line. (5) Iniţiatorul actului normativ are dreptul de organiza în plus faţă de modalitatea prevăzută la art. 7 alin. (4) sondaje pe bază de chestionare realizate de operatori de teren, sondaje telefonice, întâlniri de lucru, consultări cu reprezentanţii mediului de afaceri, audieri publice sau grupuri de lucru. Secţiunea a 2-aSpecificarea naturii influenţei acţiunilor vizate Articolul 8(1) În această etapă iniţiatorul actului normativ identifică natura influenţei proiectului de act normativ (pozitivă, negativă, mixtă sau necunoscută) asupra principalelor categorii de factori:a)factori economici precum: competitivitatea, fluxurile de investiţii, fluxurile comerciale, costurile financiare, costurile de adaptare a produselor, costurile administrative ale societăţilor comerciale, autorităţile statului (buget, birocraţie, structura aparatului de stat), inovaţia şi cercetarea, consumatorii şi menajele, contextul macroeconomic, alte categorii de factori economici dacă este cazul; b)factori sociali precum: piaţa forţei de muncă, standardele şi regulile locurilor de muncă, protecţia şi incluziunea socială a anumitor grupuri, sănătatea publică, sistemul educaţional, cultura, alte categorii de factori sociali dacă este cazul; c)factori de mediu precum: clima, transportul şi eficienţa energetică, calitatea aerului, flora, biodiversitatea şi peisajul, calitatea apei, calitatea solului, resursele regenerabile şi neregenerabile, utilizarea suprafeţelor agricole, alte categorii de factori de mediu dacă este cazul; d)factori specifici IMM-urilor precum: înfiinţarea de IMM-uri, desfiinţarea de IMM-uri, creşterea/descreşterea potenţialului şi performanţelor IMM-urilor existente. (2) Pentru a evidenţia cât mai clar influenţele exercitate se poate utiliza drept model tabelul din anexa nr. 1. Secţiunea a 3-aEvaluarea preliminară a întreprinderilor care vor fi cel mai probabil afectate Articolul 9 (1) În această etapă iniţiatorul actului normativ delimitează sfera IMM-urilor ce vor fi afectate de măsurile de politică publică vizate.(2) Elementele care trebuie luate în considerare sunt următoarele:a)identificarea surselor de informaţii ce urmează a fi explorate; b)identificarea caracteristicilor şi a sectoarelor care urmează să fie afectate prin evidenţierea repartizării efectelor pozitive şi negative, astfel:1. între sectorul public si sectorul privat; 2 între clase de întreprinderi de dimensiuni diferite; 3. între diferite domenii de activitate, conform cod CAEN Revizia 2; 4. între producătorii interni şi importatori; c)identificarea numărului şi dimensiunii IMM-urilor care urmează să fie afectate din perspectiva:1. costurilor; 2. preţurilor; 3. investiţiilor; 4. inovării; 5. profitabilităţii; d)identificarea proporţiei numărului de locuri de muncă vizate de politica publică respectivă, pe diferite categorii de întreprinderi; e)identificarea legăturilor cu alte sectoare şi a efectelor posibile pe lanţul de furnizori/clienţi între sectoarele economice implicate. Secţiunea a 4-aMăsurarea impactului asupra IMM-urilor Articolul 10(1) Măsurarea impactului presupune evidenţierea pe categorii de întreprinderi a influenţelor specificate în secţiunea a 2-a şi cuantificarea acestora. Se va analiza calitativ şi cantitativ distribuţia costurilor potenţiale şi a beneficiilor, ţinând cont de dimensiunea întreprinderii şi făcând diferenţieri între întreprinderi micro, mici, mijlocii şi mari.(2) Factorii ce fac obiectul măsurării impactului sunt:a)factori cantitativi: costuri, preţuri, profit, investiţii, inovare, locuri de muncă, venituri la bugetul statului, alte categorii de factori cantitativi dacă este cazul; b)factori calitativi: calitatea locurilor de muncă, calitatea mediului, protecţia şi incluziunea socială a anumitor grupuri, sistemul educaţional, cultura, birocraţia, structura aparatului de stat, alte categorii de factori calitativi dacă este cazul. Factorii calitativi vor fi argumentaţi. (3) Prin analiza calitativă şi cantitativă se evaluează intensitatea impactului generat de politica publică asupra factorilor economici, sociali, de mediu şi specifici IMM-urilor, urmând a se utiliza informaţiile obţinute pentru analiza cost-beneficiu. Articolul 11 (1) Analiza cost-beneficiu constă din agregarea principalelor beneficii, respectiv costuri şi în evidenţierea elementelor calitative implicate. În această etapă se compară costurile cu beneficiile, de aceea este necesară o actualizare care ţine cont de factorul „timp“.(2) Analiza în dinamică a costurilor şi beneficiilor facilitează evidenţierea fenomenelor economice ce nu au întotdeauna o evoluţie liniară. În acest sens, trebuie vizate următoarele orizonturi de timp:

– termen scurt: maximum 1 an;

– termen mediu: 2-3 ani;

– termen lung: 4-5 ani.
(3) Analiza măsurilor cu impact asupra mediului de afaceri trebuie să vizeze separat:a)costurile şi beneficiile din punctul de vedere al bugetului statului; b)costurile şi beneficiile din punctul de vedere al întreprinderilor. (4) Tipurile de costuri care se utilizează în analiza cost-beneficiu sunt:a)costurile financiare rezultate din obligaţiile de plată a taxelor sau din obligaţii fiscale; b)costurile substanţiale rezultate din obligaţiile de a adapta natura produsului/serviciului şi/sau procesul de livrare a produsului/serviciului pentru a îndeplini standardele economice, sociale şi de mediu (de exemplu, achiziţionarea de echipamente noi, de servicii de training sau angajarea de personal, investiţii adiţionale care trebuie făcute); c)costurile administrative rezultate din obligaţia de a oferi informaţii autorităţilor publice şi/sau terţilor despre activităţile sau produsele companiei, inclusiv costurile administrative ocazionale sau recurente. (5) Pentru calculul costurilor şi beneficiilor actualizate se pot utiliza modelele de tabele din anexa nr. 2.(6) În efectuarea analizelor vor fi luate în considerare şi următoarele elemente adiţionale:a)posibilele pierderi de competitivitate cauzate de factori externi cum ar fi disponibilitatea finanţărilor, regimul de taxe, accesul la resurse sau competenţe; b)posibile schimbări în comportamentul competitorilor, furnizorilor sau clienţilor; c)posibilul impact asupra barierelor la intrarea în afaceri a unor noi firme, concurenţa pe piaţă, structura pieţei; d)impactul posibil asupra inovaţiei, înţeleasă atât ca inovaţie tehnologică, cât şi ca inovaţie nontehnologică (procese, marketing); e)beneficiile, dacă este cazul, care decurg din politica publică propusă (reducerea poverii, îmbunătăţirea productivităţii şi a competitivităţii, investiţii mai mari sau inovaţii); f)alte elemente adiţionale. Secţiunea a 5-aMăsuri propuse şi evaluarea opţiunilor alternative Articolul 12 (1) Dacă analiza cost-beneficiu arată că IMM-urile se confruntă cu o povară relativ mai mare, se poate lua în considerare utilizarea măsurilor specifice IMM-urilor pentru a asigura acelaşi nivel tuturor şi respectarea principiului proporţionalităţii. (2) Alegerea măsurilor specifice care vor fi utilizate pentru temperarea efectelor nedorite pot fi:a)nonintervenţia statului (de exemplu: dacă costurile implicate de măsura în cauză sunt net superioare beneficiilor pe care le generează); b)autoreglementarea (de exemplu: anumite zone pot fi lăsate să se autoreglementeze prin intermediul codurilor de bună practică de la nivelul asociaţiilor profesionale); c)furnizarea de informaţii şi îndrumări pertinente (de exemplu: în anumite cazuri, obiectivele pe care le urmăreşte măsura analizată pot fi atinse prin intermediul furnizării de îndrumări şi printr-o mai bună informare a operatorilor economici); d)reglementarea prescriptivă (de exemplu: impunerea prin lege a unor standarde obligatorii referitoare fie la tehnologiile ce urmează a fi utilizate, fie la rezultatele ce urmează a fi obţinute); e)exceptări complete sau parţiale pentru IMM-uri în funcţie de dimensiunea acestora (de exemplu: afacerile sub un anumit prag nu trebuie să se conformeze cu anumite obligaţii specifice atunci când acestea nu invalidează scopul original al legislaţiei); f)reduceri sau exceptări temporare (de exemplu: perioadele de tranziţie în care IMM-urile sunt exceptate sau intervale mai lungi pentru anumite obligaţii); g)reduceri de taxe sau ajutor financiar direct pentru compensarea costurilor suportate dacă acest lucru este compatibil cu legislaţia existentă (referitoare la competiţie sau comerţ internaţional); h)taxe reduse (de exemplu: atunci când aceste taxe sunt foarte mari şi/sau reprezintă un cost fix care este resimţit disproporţionat de IMM-uri); i)obligaţii declarative simplificate pentru IMM-uri (de exemplu: în domeniul statisticii, explorarea sinergiilor posibile cu obligaţiile declarative existente); j)campanii de informare specifice sau ghiduri de utilizare, training şi birouri/puncte de informare dedicate (de exemplu: birouri de informare specifice IMM-urilor care oferă informaţii adecvate întreprinderilor mici); k)luarea sistematică în considerare a iniţiativelor de simplificare generale de care pot beneficia în special IMM-urile (de exemplu: posibilitatea de a utiliza facilităţile online, inspecţii specificate). Secţiunea a 6-aRedactarea raportului Testului IMM Articolul 13 - (1) Testul IMM se finalizează cu un raport întocmit de către iniţiatorul actului normativ.(2) Modelul raportului Testului IMM este prevăzut în anexa nr. 3. Capitolul III Procedura de realizare a consultărilor Secţiunea IRealizarea consultărilor prin intermediul unui sondaj online Articolul 14Iniţiatorul actului normativ va elabora întrebările pe care sondajul online le conţine, consultându-se cu DIMMMAT, organizaţiile reprezentative ale IMM-urilor şi reprezentanţii mediului de afaceri în vederea aplicării Testului IMM. Articolul 15(1) După redactarea întrebărilor, acestea se trimit către DIMMMAT în format electronic şi în format fizic, însoţite de copia scanată a adresei de înaintare semnate, ştampilate şi înregistrate a iniţiatorului actului normativ.(2) Întrebările sondajului vor fi însoţite de proiectul actului normativ şi de o scurtă descriere în care vor fi menţionate principalele modificări sau completări aduse de noua reglementare. Articolul 16 - (1) După primirea sondajului, acesta va fi afişat pe site-ul www.imm.gov.ro în termen de maximum o zi lucrătoare.(2) Sondajul va fi activ pe site timp de 5 zile calendaristice pentru primirea răspunsurilor la întrebări. În cazuri urgente, motivate de iniţiatorul actului normativ, sondajul va fi activ o perioadă de 3 zile.(3) Perioada de realizare a sondajului poate fi prelungită cu maximum 3 zile, dacă se consideră că este necesară o analiză suplimentară a efectelor actului normativ, la solicitarea scrisă a iniţiatorului actului normativ, trimisă înaintea expirării perioadei iniţiale. Articolul 17În prima zi lucrătoare după expirarea perioadei de activitate a sondajului, DIMMMAT va transmite în format electronic la adresa de poştă electronică de la care s-a primit solicitarea rezultatele sondajului în forma neprelucrată. Articolul 18În termen de maximum două zile lucrătoare de la primirea rezultatelor sondajului, iniţiatorul actului normativ va redacta raportul Testului IMM. Articolul 19Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecţiilor şi îmbunătăţirilor care se impun în definitivarea proiectului de act normativ. Secţiunea a 2-aRealizarea Testului IMM prin alte modalităţi Articolul 20 (1) În cazul realizării Testului IMM prin una dintre modalităţile prevăzute la art. 7 alin. (4) lit. b)-e), participarea iniţiatorului actului normativ la întâlniri şi/sau dezbateri este obligatorie.(2) Iniţiatorul actului normativ va prelua rezultatele consultărilor, realizate în condiţiile alin. (1), şi va redacta raportul Testului IMM.(3) Iniţiatorul actului normativ are obligaţia de a asigura toate materialele necesare pentru desfăşurarea consultărilor.(4) Consultările realizate în condiţiile prezentului articol nu pot depăşi 5 zile calendaristice. Secţiunea a 3-aAvizarea raportului Testului IMM Articolul 21Raportul Testului IMM se transmite de iniţiatorul actului normativ în format electronic şi fizic la DIMMMAT pentru a fi analizat de GEIEAN care va emite un aviz consultativ. Articolul 22 (1) DIMMMAT poate supune analiza raportului Testului IMM către membrii GEIEAN online sau în cadrul întrunirilor acestuia.(2) Membrii GEIEAN îşi exprimă votul online în legătură cu avizul Testului IMM, dacă acesta este supus analizei online ori dacă membrii hotărăsc în acest fel. Articolul 23(1) Avizul consultativ al GEIEAN asupra Testului IMM poate fi favorabil, favorabil cu observaţii sau negativ.(2) Avizul negativ al GEIEAN trebuie să fie motivat.(3) Avizul GEIEAN se ia prin votul majorităţii simple a membrilor care votează.(4) În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui GEIEAN are rol hotărâtor în privinţa avizului.(5) Dacă niciun membru al GEIEAN nu votează sau la şedinţa GEIEAN nu participă niciun membru, raportul Testului IMM se consideră avizat favorabil în forma prezentată de iniţiatorul actului normativ. Articolul 24Avizul se transmite de DIMMMAT către iniţiatorul actului normativ şi va însoţi proiectul de act normativ pe tot parcursul acestuia. Articolul 25Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta metodologie. ANEXA nr. 1la metodologie Tabel model privind evidenţierea influenţei acţiunilor vizate

Factor Acţiune		Ai	...	An
Economic	Ej	+/-/±/?	...	...
	...	...	...	...
	Em	...	...	...
Social	Sk	...	...	...
	...	...	...	...
	Sp	...	...	...
Mediu	Ml	...	...	...
	...	...	...	...
	Mr	...	...	...
Specifici IMM-urilor	Is
	.....
	Iv

Ai - acţiunea „i“ a măsurii vizate, unde „i“ ia valori de la 1 la n; n - numărul acţiunilor vizate. E_j - factorul economic „j“, unde „j“ ia valori de la 1 la m; m - numărul factorilor economici luaţi în calcul. S_k - factorul social „k“, unde „k“ ia valori de la 1 la p; p – numărul factorilor sociali luaţi în calcul. M_l - factorul de mediu „l“, unde „l“ ia valori de la 1 la r; r - numărul factorilor de mediu luaţi în calcul. I_s - factorul specific IMM „I“, unde „I“ ia valori de la s la v; v - numărul factorilor specifici IMM-urilor luaţi în calcul. +“ - influenţă pozitivă; „–“ - influenţă negativă; ±“ - influenţă mixtă; „?“ - influenţă necunoscută. ANEXA nr. 2 la metodologieTabele pentru calculul costurilor şi beneficiilor actualizate

C O S T U R I	Descrierea principalelor categorii de costuri nemonetizate
	Descrierea principalelor categorii de costuri monetizate	An	Cost nominal (u.m.)	Cost actualizat (u.m.)
		1
		... T
		TOTAL

B E N E F I C I I	Descrierea principalelor categorii de beneficii nemonetizate
	Descrierea principalelor categorii de beneficii monetizate	An	Beneficiu nominal (u.m.)	Beneficiu actualizat (u.m.)
		1
		... T
		TOTAL

ANEXA Nr. 3la metodologie Raportul Testului IMM va cuprinde în mod obligatori cel puţin elementele care sunt menţionate în modelul prezentat. Iniţiatorul actului normativ are dreptul de a completa Raportul Testului IMM cu orice alte informaţii pe care le consideră necesare.

– Model Raport Test IMM -Raportul Testului IMM 1. Informaţii generale:

–

se indică autorul raportului - autoritatea/instituţia publică care este iniţiatorul actului normativ;

– data redactări raportului;

– domeniul acoperit de proiectul de act normativ (fiscal, juridic, administrativ etc.).2. Prezentarea situaţie actuale:

– se face o scurtă prezentare a situaţiei prezente în domeniul/sectorul care se doreşte a fi reglementat şi/sau modificat prin proiectul de act normativ.3. Obiectivele urmărite prin iniţiativa de reglementare:

– se face o scurtă prezentare a obiectivelor şi rezultatelor urmărite prin noul act normativ.4. Structura Testului IMM:

– se prezintă modalitatea aleasă pentru consultări, criteriile care au stat la baza alegerii ei, perioada în care s-a realizat Testul IMM, numărul de participanţi, mărimea respondenţilor - micro, mici, mijlocii - domeniile în care activează aceştia.5. Rezultatele obţinute:

– se prezintă separat impactul economic, social, de mediu şi specific IMM-urilor, pe care respondenţii cred ca îl vor avea asupra lor noile reglementări.6. Concluzii:

– raportul se încheie cu o constatare finală care prezintă dacă este necesar să fie introdusă noua măsură prin actul normativ, dacă este necesară, dar se impun măsuri de îmbunătăţire, enumerându-se care sunt acestea, ori dacă nu este necesar să fie introdusă reglementarea respectivă.

– raportul se semnează de persoanele care au efectuat analiza Testului IMM, menţionându-se instituţia, funcţia şi numele acestora.