DECIZIE Nr.
601 din 19 iunie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 500 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 523 din 2 august 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Kozsokar Gabor -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Şerban Viorel Stănoiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 500 din Codul de procedură penală,
excepţie ridicată de Marian Claudiu în Dosarul nr. 11.111/2.048/2006 (nr. unic
4.102/320/2006) al Judecătoriei Târgu Mureş.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a
excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege
criticat nu încalcă prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele: Prin Incheierea din 27 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr.
11.111/2.048/2006 (nr. unic 4.102/320/2006)', Judecătoria Târgu Mureş a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 500 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de
Marian Claudiu în dosarul menţionat.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este
neconstituţional, întrucât „creează o diferenţă de tratament din punct de
vedere penal între persoanele faţă de care s-a început urmărirea penală, cu
acţiunea penală pusă în mişcare, categorie în care se încadrează şi
petiţionarul, pe de o parte, şi persoanele faţă de care s-a început urmărirea
penală, fără să fie pusă în mişcare acţiunea penală, pe de altă parte, această
din urmă categorie fiind protejată de aplicarea prevederilor art. 500 din Codul
de procedură penală."
Judecătoria Târgu Mureş apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
întrucât „prin suspendarea prevăzută de art. 500 din Codul de procedură penală
nu se creează niciun fel de discriminare între persoanele faţă de care s-a
început urmărirea penală şi s-a pus în mişcare acţiunea penală, în raport cu
cele faţă de care doar s-a început urmărirea penală pentru că, mai devreme sau
mai târziu, în urma administrării probelor, şi împotriva celor din urmă va fi
pusă în mişcare acţiunea penală, dacă se impune trimiterea lor în
judecată."
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
întrucât prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale
invocate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege
criticat nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (3) din
Constituţie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29
din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 500 din Codul de
procedură penală, având următorul cuprins: „Dacă înainte de soluţionarea
cererii de reabilitare a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru o altă
infracţiune săvârşită de condamnat, examinarea cererii se suspendă până la
soluţionarea definitivă a cauzei privitoare la noua învinuire".
In motivarea excepţiei, autorul acesteia invocă
prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în
drepturi şi ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces
echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională în
jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 815 din 9 noiembrie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, suspendarea examinării cererii de
reabilitare, în situaţia în care înainte de soluţionarea acesteia a fost pusă
în mişcare acţiunea penală pentru o altă infracţiune săvârşită de condamnat,
este o opţiune procedurală a legiuitorului. Această opţiune se întemeiază pe
necesitatea de a se stabili îndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 137 alin. 1 lit. c) din Codul penal,
constând în buna conduită pe care condamnatul trebuie să o aibă pe întreaga
perioadă până la soluţionarea cererii. Or, îndeplinirea acestei condiţii nu se
poate verifica decât după finalizarea procesului în care s-a pus în mişcare
noua acţiune penală. Ca urmare, soluţia legislativă criticată este deplin
justificată şi nu este de natură să aducă atingere dreptului părţii la un
proces echitabil, într-un termen rezonabil, acesta având deplina libertate de
a-şi demonstra nevinovăţia în noua cauză penală, uzând de toate garanţiile pe
care le presupune acest drept, pentru a beneficia, în consecinţă, de instituţia
reabilitării. Nu poate fi reţinută nici pretinsa încălcare, prin acelaşi text
de lege, a prevederilor art. 16 din Constituţie, întrucât persoana faţă de care
s-a pus în mişcare acţiunea penală (inculpat) nu se află în aceeaşi situaţie
juridică cu cea faţă de care se efectuează urmărirea penală (învinuit), astfel
încât este justificată diferenţa de tratament juridic învederată de autorul
excepţiei. Curtea Constituţională a statuat în acest sens în mod constant în
jurisprudenţa sa că principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, aşa încât
dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii
diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât
diferit.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1)şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 500 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de
Marian Claudiu în Dosarul nr. 11.111/2.048/2006 (nr. unic 4.102/320/2006) al
Judecătoriei Târgu Mureş.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 iunie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta