CARTA DE LA PARIS PENTRU O NOUA EUROPA din 21 noiembrie 1990
ACT EMIS DE: Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 181 din 9 septembrie 1991
CARTA DE LA PARIS PENTRU O NOUA EUROPA
O NOUA ERA DE DEMOCRATIE, PACE SI UNITATE
Noi, sefii de stat sau de guvern ai statelor participante la Conferinta
pentru securitate si cooperare in Europa, ne-am reunit la Paris intr-o epoca de
profunde schimbari si de sperante istorice. Era de confruntare si divizare a
Europei a luat sfirsit. Noi declaram ca relatiile noastre se vor intemeia, de
acum inainte, pe respect si cooperare.
Europa se elibereaza de mostenirea trecutului. Curajul barbatilor si
femeilor, puterea vointei popoarelor si forta ideilor Actului final de la
Helsinki au deschis o era noua de democratie, pace si unitate in Europa.
In prezent ne revine sa infaptuim sperantele si asteptarile pe care
popoarele noastre le-au nutrit timp de decenii: o angajare nestramutata in
favoarea democratiei intemeiate pe drepturile omului si libertatile
fundamentale; prosperitatea prin libertate economica si echitate sociala; o
securitate egala pentru toate tarile noastre.
Cele zece principii ale Actului final ne vor calauzi spre acest viitor
ambitios, asa cum ne-au luminat calea spre relatii mai bune in decursul
ultimilor cincisprezece ani. Infaptuirea deplina a tuturor angajamentelor
C.S.C.E. trebuie sa constituie temelia initiativelor pe care le adoptam astazi
pentru ca natiunile noastre sa traiasca conform aspiratiilor lor.
Drepturile omului, democratia si statul de drept
Ne angajam sa edificam, sa consolidam si sa intarim democratia ca unic
sistem de guvernamint al natiunilor noastre, urmarind sa ne ghidam dupa
urmatoarele:
Drepturile omului si libertatile fundamentale sint inerente tuturor
fiintelor umane, inalienabile si garantate prin lege. Protectia si promovarea
lor constituie prima indatorire a guvernului. Respectarea lor reprezinta o
garantie esentiala in fata unui stat cu puteri excesive. Infaptuirea si
exercitarea lor deplina constituie baza libertatii, dreptatii si pacii.
Guvernul democratic se intemeiaza pe vointa poporului, exprimata periodic
prin alegeri libere si corecte. Democratia are ca fundament respectarea
persoanei umane si a statului de drept. Democratia reprezinta cea mai buna
garantie a libertatii de expresie, a tolerantei fata de orice grupuri ale
societatii si a egalitatii sanselor pentru fiecare persoana.
Democratia, prin caracterul sau reprezentativ si pluralist, presupune
responsabilitate fata de electorat, obligatia autoritatilor de a se conforma
legii si exercitarea impartiala a justitiei. Nimeni nu este deasupra legii.
Afirmam ca orice individ, fara discriminare, are dreptul la:
- libertatea de gindire, constiinta si religie sau de convingere;
- libertatea de expresie;
- libertatea de asociere si de intrunire pasnica;
- libertatea de miscare;
nimeni nu va fi supus:
- unei arestari sau detineri arbitrare;
- unei torturi sau oricarui alt tratament sau pedepse aspre, inumane sau
degradante;
fiecare are, in plus, dreptul:
- de a-si cunoaste si de a-si face respectate drepturile;
- de a participa la alegeri libere si corecte;
- de a fi judecat in mod echitabil si public daca este acuzat de comiterea
unui delict;
- de a avea individual sau in asociere o proprietate si de a exercita
activitati individuale;
- de a se bucura de drepturi economice, sociale si culturale.
Afirmam ca identitatea etnica, culturala, lingvistica si religioasa a
minoritatilor nationale va fi protejata, iar persoanele apartinind acestor
minoritati au dreptul de a exprima liber, prezerva si dezvolta aceasta
identitate, fara nici o discriminare si in conditiile unei depline egalitati in
fata legii.
Vom asigura ca fiecare sa se bucure de aparare efectiva, pe plan national
si international, impotriva oricarei violari a drepturilor sale.
Respectarea deplina a acestor principii constituie baza pe care ne vom
stradui sa edificam noua Europa.
Statele noastre vor coopera si isi vor acorda sprijin reciproc pentru a
face ireversibile cuceririle democratice.
Libertatea economica si responsabilitatea
Libertatea economica, justitia sociala si atitudinea responsabila fata de
mediul inconjurator sint indispensabile prosperitatii.
Libertatea de vointa a individului, exercitata in democratie si protejata
de statul de drept, constituie conditia necesara unei dezvoltari economice si
sociale fructuoase. Vom favoriza o activitate economica desfasurata cu
respectarea si afirmarea demnitatii umane.
Libertatea si pluralismul politic sint elemente necesare in realizarea
obiectivului nostru comun de dezvoltare a economiilor de piata pentru o
crestere economica sustinuta, prosperitate, justitie sociala, utilizare mai
deplina a fortei de munca si folosirea eficienta a resurselor economice.
Succesul tranzitiei la economia de piata de catre tari care fac eforturi in
aceasta directie este important si in interesul tuturor. El ne va permite sa
atingem un nivel mai inalt de prosperitate, ceea ce reprezinta obiectivul
nostru comun. Vom coopera in acest scop.
Protectia mediului inconjurator este o responsabilitate comuna a tuturor
natiunilor noastre. Sprijinind eforturile nationale si regionale in acest
domeniu, trebuie sa tinem seama si de necesitatea stringenta a unei actiuni
comune pe scara mai larga.
Relatiile de prietenie intre statele participante
Acum, cind se deschide o noua era in Europa, sintem hotariti sa dezvoltam
si sa intarim relatiile de prietenie si de cooperare intre statele Europei,
S.U.A. si Canada, si sa promovam prietenia intre popoarele noastre.
Pentru mentinerea si intarirea democratiei, pacii si unitatii in Europa,
reafirmam solemn angajamentul nostru de a respecta pe deplin cele zece
principii ale Actului final de la Helsinki.
Reinnoim valabilitatea constanta a celor zece principii si hotarirea
noastra de a le infaptui in practica. Toate principiile se aplica in mod egal
si fara rezerve, fiecare dintre ele fiind interpretat tinind seama de
celelalte. Ele constituie baza relatiilor noastre.
Conform obligatiilor decurgind din Carta O.N.U. si angajamentelor asumate
privind Actul final de la Helsinki, reafirmam hotarirea noastra de a ne abtine
de la amenintarea sau folosirea fortei impotriva integritatii teritoriale sau
independentei politice a oricarui stat, sau de la actiuni de orice alt mod
incompatibil cu principiile sau scopurile acestor documente.
Reamintim ca nerespectarea obligatiilor asumate conform Cartei O.N.U.
constituie o incalcare a dreptului international.
Reinnoim angajamentul nostru de a reglementa diferendele prin mijloace
pasnice. Hotarim crearea unor mecanisme de prevenire si reglementare a
conflictelor intre statele participante.
O data cu sfirsitul divizarii Europei, ne vom stradui sa conferim o noua
calitate relatiilor noastre in domeniul securitatii, cu respectarea deplina a
libertatii de alegere a fiecaruia in acest domeniu. Securitatea este
indivizibila, iar securitatea fiecarui stat participant este legata in mod
indisolubil de cea a tuturor celorlalti. In consecinta, ne angajam sa cooperam
pentru intarirea increderii si securitatii intre noi si sa promovam controlul
asupra inarmarilor si dezarmarii.
Salutam Declaratia comuna a celor 22 de state privind imbunatatirea
relatiilor lor.
Ne vom intemeia relatiile pe adeziunea noastra comuna la valorile
democratice, la drepturile omului si libertatile fundamentale. Sintem convinsi
ca progresele democratiei, precum si respectarea si exercitarea efectiva a
drepturilor omului sint indispensabile intaririi pacii si securitatii intre
statele noastre. Reafirmam egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul lor
la autodeterminare, conform Cartei O.N.U. si normelor pertinente ale dreptului
international in acest domeniu, inclusiv a celor referitoare la integritatea
teritoriala a statelor.
Sintem hotariti sa intensificam consultarile politice si sa largim
cooperarea pentru rezolvarea problemelor economice, sociale, ale mediului
inconjurator, culturale si umanitare. Aceasta vointa comuna si interdependenta
noastra tot mai mare vor contribui la depasirea neincrederii datind de mai
multe decenii, la intarirea stabilitatii si edificarea unei Europe unite.
Dorim ca Europa sa fie o sursa a pacii, deschisa dialogului si cooperarii
cu celelalte state, favorabila schimburilor si angajata in cautarea unor
raspunsuri comune la provocarile viitorului.
Securitatea
Consolidarea democratiei si intarirea securitatii vor influenta favorabil
relatiile noastre de prietenie. Salutam semnarea de catre cele 22 de state
participante a Tratatului privind fortele armate conventionale in Europa care
va duce la reducerea nivelurilor fortelor armate. Aprobam adoptarea unei noi
serii substantiale de masuri de incredere si de securitate care vor conduce la
o mai mare transparenta si incredere intre statele participante. Aceasta
reprezinta pasi importanti spre intarirea stabilitatii securitatii in Europa.
Reducerea fara precedent a fortelor armate, ca rezultat al Tratatului
privind fortele armate conventionale in Europa, impreuna cu noile abordari ale
securitatii si cooperarii in cadrul procesului C.S.C.E., vor conduce la o noua
intelegere a securitatii in Europa si o noua dimensiune a relatiilor noastre.
In acest context, recunoastem pe deplin libertatea statelor de a-si alege
aranjamentele proprii in domeniul securitatii.
Unitatea
Europa libera, formind un singur tot, reclama o noua relansare. Chemam
popoarele noastre sa se asocieze la aceasta mareata opera.
Luam act cu mare satisfactie de Tratatul privind reglementarea definitiva
cu privire la Germania, semnat la Moscova, la 12 septembrie 1990, si salutam
sincer faptul ca poporul german s-a reunit intr-un singur stat, conform
principiilor Actului final al Conferintei pentru securitate si cooperare in
Europa si in deplin acord cu vecinii sai. Realizarea unitatii nationale a
Germaniei este o contributie importanta la instaurarea unei ordini de pace
justa si durabila in Europa unita, democratica si constienta de
responsabilitatea sa in domeniul stabilitatii, pacii si cooperarii.
Participarea in comun a statelor din America de Nord si a celor din Europa
este o caracteristica fundamentala a C.S.C.E., aceasta se afla la baza
rezultatelor inregistrate pina in prezent si este esentiala pentru viitorul
procesului C.S.C.E. Adeziunea noastra constanta la valori pe care le impartasim
in comun, precum si mostenirea noastra comuna constituie legaturi care ne
unesc.
Cu toata diversitatea natiunilor noastre, sintem uniti in angajamentul de a
largi cooperarea in toate domeniile. Problemele complexe cu care ne confruntam
vor putea fi solutionate numai printr-o actiune comuna, cooperare si
solidaritate.
C.S.C.E. si lumea
Destinul natiunilor noastre este legat de cel al tuturor celorlalte
natiuni. Sprijinim pe deplin O.N.U. si intarirea rolului sau in promovarea
pacii, securitatii si dreptatii internationale. Reafirmam angajamentul nostru
fata de principiile si obiectivele O.N.U., asa cum sint enuntate in carta, si
condamnam orice incalcare a acestor principii. Notam cu satisfactie rolul tot
mai important al O.N.U. in viata internationala si eficienta sa in crestere, ca
urmare a imbunatatirii relatiilor dintre statele noastre.
Constienti de urgenta nevoilor unei mari parti a omenirii, ne angajam sa
fim solidari cu toate celelalte tari. Adresam, deci, astazi, de la Paris, un
apel tuturor natiunilor lumii. Sintem gata sa ne alaturam ansamblului statelor
si fiecaruia dintre ele in efortul comun de a apara si promova comunitatea
valorilor umane fundamentale.
ORIENTARI PENTRU VIITOR
Pornind de la angajamentul nostru ferm de a aplica pe deplin toate
principiile si prevederile C.S.C.E., sintem decisi sa dam acum un nou impuls
dezvoltarii echilibrate, atotcuprinzatoare a cooperarii noastre pentru a
raspunde nevoilor si aspiratiilor popoarelor noastre.
Dimensiunea umana
Declaram ca hotarirea noastra de a respecta drepturile omului si
libertatile fundamentale este irevocabila. Vom aplica pe deplin si vom dezvolta
prevederile C.S.C.E. in domeniul dimensiunii umane.
Pornind de la Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferintei asupra
dimensiunii umane, vom coopera pentru intarirea institutiilor democratice si
promovarea aplicarii principiului statului de drept. In acest sens, hotarim
convocarea unui seminar de experti, la Oslo, in perioada 4 - 15 noiembrie 1991.
Hotariti sa incurajam pretioasa contributie a minoritatilor nationale in
viata societatilor noastre, ne angajam sa imbunatatim in continuare situatia
acestora. Reafirmam profunda convingere ca relatiile amicale intre popoarele
noastre, precum si pacea, dreptatea, stabilitatea si democratia reclama protejarea
identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a minoritatilor
nationale si crearea conditiilor pentru promovarea acestei identitati. Declaram
ca problemele referitoare la minoritatile nationale pot fi solutionate in mod
satisfacator numai intr-un cadru politic democratic. Totodata, recunoastem ca
drepturile persoanelor apartinind minoritatilor nationale trebuie respectate pe
deplin, ca parte a drepturilor universale ale omului. Constienti de faptul ca
extinderea cooperarii privind minoritatile nationale si imbunatatirea
protectiei lor sint necesare si urgente, hotarim convocarea unei reuniuni de
experti asupra minoritatilor nationale, care va avea loc la Geneva, in perioada
1 - 19 iulie 1991.
Ne exprimam hotarirea de a lupta impotriva tuturor formelor de ura rasiala
sau etnica, de antisemitism, xenofobie si discriminare fata de orice persoana,
precum si de persecutie pentru motive religioase sau ideologice.
Conform angajamentelor asumate in cadrul C.S.C.E., subliniem ca libertatea
de miscare si de contacte intre cetatenii nostri, precum si libera circulatie a
informatiei si ideilor sint esentiale pentru mentinerea si dezvoltarea
societatilor libere si a unor culturi infloritoare. Salutam intensificarea
turismului si a calatoriilor intre tarile noastre.
Mecanismul dimensiunii umane si-a dovedit utilitatea si, ca urmare, sintem
hotariti sa-l dezvoltam prin includerea de noi proceduri, cuprinzind, intre
altele, serviciile unor experti sau ale unui colegiu de personalitati eminente,
avind experienta in problemele drepturilor omului care s-ar putea ridica in
cadrul mecanismului. Vom asigura, in contextul mecanismului, participarea
persoanelor private la protectia drepturilor lor.
In consecinta, ne angajam sa extindem, in continuare, angajamentele noastre
in aceasta privinta, indeosebi cu prilejul Reuniunii de la Moscova a
Conferintei asupra dimensiunii umane, fara a prejudicia obligatiile asumate in
cadrul instrumentelor internationale existente la care statele noastre pot fi
parti.
Recunoastem importanta contributie a Consiliului Europei la promovarea
drepturilor omului, principiilor democratiei si statului de drept, precum si la
dezvoltarea cooperarii culturale. Salutam pasii intreprinsi de mai multe state
participante in legatura cu aderarea lor la Consiliul Europei si la Conventia
europeana a drepturilor omului. Salutam, de asemenea, faptul ca Consiliul
Europei este gata sa puna experienta sa in folosul C.S.C.E.
Securitatea
Schimbarea situatiei politico-militare din Europa deschide noi posibilitati
pentru eforturi comune in domeniul securitatii militare. Actiunea noastra se va
sprijini pe rezultatele importante obtinute prin Tratatul asupra fortelor
armate conventionale in Europa si in cadrul Negocierilor asupra masurilor de
incredere si securitate (C.S.B.M.). Ne angajam sa continuam Negocierile
C.S.B.M. pe baza aceluiasi mandat si sa ne straduim sa le incheiem cel mai
tirziu pina la reuniunea care va avea loc la Helsinki, in 1992, in cadrul
"urmarilor" C.S.C.E. Salutam, totodata, hotarirea statelor
participante implicate de a continua Negocierile asupra fortelor armate
conventionale in Europa, pe baza aceluiasi mandat, si de a se stradui sa le
incheie cel tirziu pina la Reuniunea de la Helsinki din cadrul "urmarilor"
C.S.C.E. Dupa o perioada de pregatiri pe plan national, speram sa trecem la o
cooperare mai structurata intre toate statele participante in problemele
securitatii si la discutii si consultari intre cele 34 de state participante
pentru stabilirea, incepind cu 1992, o data cu incheierea Reuniunii de la
Helsinki din cadrul "urmarilor" C.S.C.E., de noi negocieri privind
dezarmarea si intarirea increderii si securitatii, deschise tuturor statelor
participante la C.S.C.E.
Chemam la incheierea, cit mai grabnica, a Conventiei asupra interzicerii
generale si globale, sub control efectiv a armelor chimice si avem intentia de
a fi printre primii semnatari ai acestui document.
Reafirmam importanta initiativei privind "Cerul deschis" si
chemam la finalizarea cu succes a negocierilor in aceasta problema cit mai
curind posibil.
Desi riscul unui conflict in Europa s-a diminuat, alte pericole ameninta
stabilitatea societatilor noastre. Sintem hotariti sa conlucram pentru apararea
institutiilor democratice impotriva activitatilor care incalca independenta,
egalitatea suverana sau integritatea teritoriala a statelor participante. Este
vorba, indeosebi, de activitati ilegale, incluzind presiunea exercitata din
afara, constringerea si subversiunea.
Condamnam, fara rezerva, drept criminale orice actiuni, metode sau practici
teroriste si ne exprimam hotarirea de a actiona pentru eradicarea acestora,
atit pe plan bilateral, cit si printr-o cooperare multilaterala. Ne vom uni, de
asemenea, fortele pentru combaterea traficului ilicit de droguri.
Fiind constienti de faptul ca reglementarea pe cale pasnica a diferendelor
este un corolar esential al obligatiei statelor de a se abtine de la
amenintarea sau folosirea fortei, factori determinanti ai mentinerii si
consolidarii pacii si securitatii internationale, noi vom cauta atit cai
eficiente de prevenire, prin mijloace politice, a conflictelor care ar putea
izbucni, cit si definirea, in conformitate cu dreptul international, de
mecanisme corespunzatoare pentru reglementarea pasnica a diferendelor care ar
putea aparea. In consecinta, ne angajam sa cautam noi forme de cooperare in
acest domeniu, indeosebi o gama de metode de reglementare pasnica a
diferendelor, inclusiv implicarea obligatorie a unei terte parti.
Subliniem faptul ca in acest context va trebui sa se foloseasca pe deplin
posibilitatile oferite de Reuniunea privind reglementarea pasnica a
diferendelor care va avea loc la Valetta, la inceputul anului 1991. Consiliul
ministrilor afacerilor externe va lua in considerare raportul Reuniunii de la
Valetta.
Cooperarea economica
Subliniem faptul ca o cooperare economica, bazata pe economia de piata
constituie un element esential al relatiilor noastre si va contribui la
constructia unei Europe prospere si unite. Institutiile democratice si
libertatea economica favorizeaza progresul economic si social, asa cum este
recunoscut in Documentul Conferintei de la Bonn privind cooperarea economica,
ale carei rezultate le sprijinim cu hotarire.
Subliniem, totodata, ca cooperarea in domeniul economic, al stiintei si
tehnologiei constituie, in prezent, unul din pilonii importanti ai C.S.C.E.
Statele participante vor trebui sa examineze periodic progresele realizate in
aceste domenii si sa le imprime noi impulsuri.
Sintem convinsi de necesitatea extinderii cooperarii noastre economice, de
ansamblu, incurajarii initiativei libere, largirii si diversificarii comertului
in conformitate cu regulile G.A.T.T. Vom incuraja echitatea sociala, progresul,
precum si cresterea bunastarii popoarelor noastre. In acest context,
recunoastem importanta unei politici eficiente pentru solutionarea problemei
somajului.
Reafirmam necesitatea continuarii sprijinului acordat tarilor democratice
in tranzitie spre economia de piata si crearea bazelor unei cresteri economice
si sociale pe forte proprii, asa cum s-a angajat sa procedeze Grupul celor 24.
Subliniem, de asemenea, necesitatea integrarii mai profunde in sistemul
economic si financiar international, ceea ce implica acceptarea atit a obligatiilor,
cit si a avantajelor.
Consideram ca, o data cu acordarea unei atentii sporite cooperarii
economice in cadrul procesului C.S.C.E., trebuie avute in vedere interesele
statelor participante in curs de dezvoltare.
Reamintim legatura dintre respectarea si promovarea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale si progresul stiintific.
Cooperarea in domeniul stiintei si tehnologiei va juca un rol fundamental
in dezvoltarea economico-sociala. In consecinta, ea va trebui orientata catre o
distribuire mai larga a informatiilor si cunostintelor stiintifice si tehnice
pertinente, in scopul depasirii decalajelor tehnologice existente intre statele
participante. Incurajam, de asemenea, statele participante sa conlucreze pentru
dezvoltarea potentialului uman si a spiritului de libera initiativa.
Sintem hotariti sa imprimam impulsul necesar cooperarii intre statele
noastre in domeniul energiei, transporturilor si turismului pentru dezvoltarea
economico-sociala. Salutam, in special, actiunile practice menite sa creeze
conditii optime pentru o dezvoltare economica si rationala a resurselor
energetice, tinind seama de considerentele privind protejarea mediului
inconjurator.
Recunoastem rolul important al Comunitatii Europene in dezvoltarea politico-economica
a Europei. Organizatiilor economice internationale, cum sint Comisia Economica
a O.N.U. pentru Europa (C.E.E./O.N.U.), institutiile de la Bretton Woods,
Organizatia pentru cooperare si dezvoltare economica (O.C.D.E.), Asociatia
Europeana a Liberului Schimb (A.E.L.S.) si Camera Internationala de Comert
(C.I.C.) le revine, de asemenea, o sarcina importanta in promovarea cooperarii
economice, care sa fie intarita prin crearea Bancii Europene pentru
Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.). Pentru urmarirea realizarii
obiectivelor noastre, subliniem necesitatea coordonarii eficiente a
activitatilor acestor organizatii si accentuam asupra cerintei de a gasi metode
pentru participarea tuturor statelor noastre la aceste activitati.
Mediul inconjurator
Recunoastem necesitatea urgenta a examinarii problemelor mediului si
importanta eforturilor individuale sau in cooperare in acest domeniu. Ne
angajam sa intensificam eforturile noastre pentru protejarea si ameliorarea
mediului in scopul restabilirii si mentinerii unui echilibru ecologic sanatos
al aerului, apei si solului. Sintem, in consecinta, decisi sa utilizam pe
deplin cadrul C.S.C.E. pentru formularea de obiective si angajamente comune in
domeniul mediului si sa continuam astfel rezultatele muncii consacrate in
Raportul Reuniunii de la Sofia privind protectia mediului inconjurator.
Subliniem rolul important al unei societati bine informate care permite
publicului si indivizilor sa ia initiative in ceea ce priveste ameliorarea
mediului. In acest scop, ne angajam sa promovam sensibilizarea si educarea
publicului in domeniul mediului, ca si al informarii acestuia asupra impactului
politicilor, proiectelor si programelor asupra mediului inconjurator.
Acordam prioritate introducerii de tehnologii curate si nepoluante, fiind
constienti de nevoia de a sprijini tarile care nu au inca propriile mijloace
pentru masuri corespunzatoare.
Subliniem ca politicile privind protectia mediului ar trebui insotite de
masurile legislative potrivite si de structurile administrative care sa asigure
implementarea lor efectiva.
Insistam asupra nevoii unor noi masuri de evaluare sistematica a
respectarii angajamentelor existente, mai mult, pentru dezvoltarea unor
angajamente mai ambitioase in ceea ce priveste notificarea si schimbul de
informatii asupra starii mediului si riscurilor potentiale pentru mediu.
Salutam, de asemenea, crearea Agentiei europene pentru mediu (A.E.M.). Salutam
activitatile operationale, studiile pe probleme si analizele politicilor
efectuate in cadrul diverselor organizatii internationale angajate in protectia
mediului, ca: Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (P.N.U.M.), Comisia
economica a O.N.U. pentru Europa (C.E.E./O.N.U.) si Organizatia pentru
cooperare si dezvoltare economica (O.C.D.E.). Subliniem necesitatea intaririi
cooperarii si unei eficiente coordonari intre ele.
Cultura
Recunoastem faptul ca cultura noastra comuna europeana si valorile noastre
comune au contribuit in mod esential la depasirea divizarii continentului. In
consecinta, subliniem atasamentul nostru la libertatea de creatie si la
protejarea si promovarea patrimoniului nostru cultural si spiritual, in toata
bogatia si diversitatea sa.
Ca urmare a schimbarilor recent intervenite in Europa, subliniem importanta
sporita a Simpozionului de la Cracovia si ne asteptam ca acesta sa examineze
orientarile pentru intensificarea cooperarii in domeniul culturii. Invitam
Consiliul Europei sa-si aduca contributia la acest simpozion.
Pentru promovarea unei mai bune cunoasteri reciproce intre popoarele
noastre, vom favoriza crearea de centre culturale in orasele altor state
participante, ca si o cooperare sporita in domeniul tehnicilor audiovizuale si
schimburilor mai largi in domeniul muzicii, teatrului, literaturii si artelor.
Sintem hotariti sa facem eforturi deosebite in cadrul politicilor noastre
pe plan national pentru a promova o mai buna intelegere, indeosebi intre
tineri, prin schimburi culturale, cooperare in toate domeniile educatiei si,
mai ales, prin predarea si pregatirea in limbile altor state participante.
Intentionam sa examinam primele rezultate ale acestei actiuni la Reuniunea de
la Helsinki din cadrul "urmarilor" C.S.C.E., care va avea loc in
1992.
Muncitori migranti
Recunoastem ca problemele muncitorilor migranti si ale familiilor lor
rezidente legal in tara de primire comporta aspecte economice, culturale si
sociale ca si propria lor dimensiune umana. Reafirmam ca protectia si
promovarea drepturilor, ca si respectul obligatiilor internationale pertinente
sint preocuparea noastra comuna.
Mediterana
Consideram ca schimbarile politice fundamentale intervenite in Europa au o
semnificatie pozitiva pentru regiunea Mediteranei.
Vom continua, in consecinta, eforturile noastre pentru intarirea
securitatii si cooperarii in Mediterana, ca factor important pentru
stabilitatea in Europa. Salutam raportul Reuniunii privind Mediterana de la
Palma de Mallorca, ale carei rezultate le sustinem in intregime.
Sintem preocupati de tensiunile persistente in regiune si reiteram
hotarirea noastra de a intensifica eforturile pentru a gasi, prin mijloace
pasnice, solutii juste, viabile si durabile, fondate pe respectul principiilor
din Actul final, la problemele cruciale nerezolvate. Dorim sa promovam conditii
favorabile dezvoltarii armonioase si diversificarii relatiilor cu statele
mediteraneene neparticipante.
Intensificarea cooperarii cu aceste state va fi continuata in scopul
promovarii dezvoltarii economice si sociale si, in consecinta, al cresterii
stabilitatii in regiune. De aceea, ne vom stradui, impreuna cu aceste tari, sa
reducem substantial decalajul intre Europa si vecinii sai mediteraneeni in ceea
ce priveste nivelul prosperitatii.
Organizatii neguvernamentale
Ne reamintim rolul important jucat de organizatiile neguvernamentale,
grupurile religioase si altele si indivizi in realizarea obiectivelor C.S.C.E.
si vom continua sa facilitam activitatile lor pentru punerea in practica a
angajamentelor C.S.C.E. de catre statele participante. Pentru a realiza
sarcinile lor importante, organizatiile, grupurile si indivizii trebuie
implicati de o maniera corespunzatoare in activitatile si noile structuri ale
C.S.C.E.
NOI STRUCTURI SI INSTITUTII ALE PROCESULUI C.S.C.E.
Eforturile noastre comune pentru consolidarea respectarii drepturilor
omului, democratiei si statului de drept, intarirea pacii si promovarea
unitatii in Europa reclama o noua calitate a dialogului politic si cooperarii
si, in consecinta, o dezvoltare a structurilor C.S.C.E.
Intensificarea consultarilor noastre la toate nivelurile este de o
importanta primordiala pentru modelarea relatiilor noastre viitoare. In acest
scop, decidem ceea ce urmeaza:
Noi, sefi de stat sau guvern, vom tine reuniunea noastra viitoare la
Helsinki cu ocazia reuniunii organizate in cadrul "urmarilor"
C.S.C.E., care va avea loc in 1992. Ulterior, ne vom intilni cu ocazia
urmatoarelor reuniuni din cadrul "urmarilor" C.S.C.E.
Ministrii nostri de externe se vor intilni ca un consiliu, in mod regulat
si cel putin o data pe an. Aceste reuniuni vor constitui forumul central al
consultarilor politice in cadrul procesului C.S.C.E. Consiliul va examina
problemele relevante ale Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa
si va lua deciziile corespunzatoare.
Prima reuniune a consiliului va avea loc la Berlin.
Un comitet al inaltilor functionari va pregati reuniunile consiliului si va
executa deciziile sale. Comitetul va analiza problemele curente si va putea sa
ia decizii corespunzatoare, inclusiv sub forma recomandarilor catre consiliu.
Reuniuni suplimentare ale reprezentantilor statelor participante vor putea fi
convenite pentru dezbaterea problemelor ce prezinta un caracter urgent.
Consiliul va examina elaborarea de prevederi privind convocarea de reuniuni
ale Comitetului inaltilor functionari in situatii de urgenta.
Statele participante pot conveni, de asemenea, convocarea de reuniuni ale
altor ministri.
Pentru a asigura sprijinul administrativ al acestor consultari, stabilim
crearea unui secretariat la Praga.
Reuniunile statelor participante din cadrul "urmarilor" C.S.C.E.
vor avea loc, de regula, o data la doi ani, pentru a permite statelor
participante sa evalueze situatia, sa examineze realizarea angajamentelor lor
si sa analizeze pasii urmatori in cadrul procesului C.S.C.E.
Decidem crearea, la Viena, a unui Centru pentru prevenirea conflictelor,
pentru a ajuta consiliul sa reduca riscul unui conflict. Decidem stabilirea
unui birou pentru alegeri libere la Varsovia, pentru a facilita contactele si
schimbul de informatii asupra alegerilor in statele participante.
Recunoscind rolul important pe care parlamentarii il pot juca in procesul
C.S.C.E., facem apel la o implicare sporita a parlamentelor in cadrul C.S.C.E.,
indeosebi prin crearea unei Adunari parlamentare a C.S.C.E., reunind membri ai
parlamentelor din toate tarile participante. In acest scop, insistam sa se
continue contactele la nivel parlamentar pentru a examina domeniul de activitate,
metodele de lucru si regulile de procedura ale unei asemenea structuri
parlamentare a C.S.C.E., pe baza experientei si activitatilor intreprinse in
acest domeniu.
Cerem ministrilor nostri de externe sa examineze din nou aceasta problema
cu ocazia primei lor reuniuni in calitate de consiliu.
*
* *
Modalitatile de procedura si organizare relative la unele prevederi din
Carta de la Paris pentru o noua Europa figureaza in Documentul suplimentar care
este adoptat impreuna cu Carta de la Paris.
Insarcinam consiliul sa ia, in continuare, masurile care vor fi necesare
pentru asigurarea aplicarii deciziilor continute in prezentul document, ca si
in documentul suplimentar si sa examineze eforturile de viitor pentru intarirea
securitatii si cooperarii in Europa. Consiliul va putea adopta orice amendament
la documentul suplimentar pe care-l va considera potrivit.
*
* *
Originalul Cartei de la Paris pentru o noua Europa, redactat in germana,
engleza, spaniola, franceza, italiana si rusa, va fi remis Guvernului
Republicii Franceze, care il va pastra in arhivele sale. Fiecare din statele
participante va primi de la Guvernul Republicii Franceze o copie conforma a
Cartei de la Paris.
Textul Cartei de la Paris va fi publicat de fiecare stat participant, care
il va difuza si-l va face cunoscut cit mai larg posibil.
Guvernul Republicii Franceze este rugat sa transmita secretarului general
al Natiunilor Unite textul Cartei de la Paris pentru o noua Europa, care nu
este supus inregistrarii in temeiul articolului 102 din Carta Natiunilor Unite,
in vederea difuzarii sale catre toti membrii Organizatiei ca document oficial
al O.N.U.
Guvernul Republicii Franceze este rugat, de asemenea, sa transmita textul
Cartei de la Paris la toate celelalte organizatii internationale mentionate in
text.
Drept pentru care, noi, subsemnatii, inalti reprezentanti ai statelor
participante, constienti de inalta semnificatie politica pe care o acordam
rezultatelor reuniunii la nivel inalt si declarind hotarirea noastra de a
actiona in conformitate cu prevederile adoptate, ne-am pus semnaturile dupa cum
urmeaza:
Paris, 21 noiembrie 1990.
In numele:
Republicii Austria
Franz Vranitzky
Cancelar federal
Regatului Belgiei
Wilfried Martens
Prim-ministru
Republicii Bulgaria
Jeliu Jelev
Presedintele Republicii Bulgaria
Canadei
Martin Brian Mulroney
Prim-ministru
Republicii Federative Cehe si Slovace
Vaclav Havel
Presedintele Republicii Federative
Cehe si Slovace
Republicii Cipru
George Vassilou
Presedinte
Regatului Danemarcei
Poul Schluter
Prim-ministru
Confederatiei Elvetiene
Arnold Koller
Presedintele Confederatiei,
seful Departamentului federal
al justitiei si politiei
Republicii Finlanda
Mauno Koivisto
Presedintele Republicii
Republicii Franceze
Francois Mitterrand
Presedintele Republicii Franceze
Republicii Federale Germania
Helmut Kohl
Cancelar federal
Republicii Elene
Constantin Mitsotakis
Prim-ministru
Irlandei
Charles J. Haughey, T.D.
Taoiseach (Prim-ministru)
Republicii Islanda
Steingrimur Hermannsson
Prim-ministru
Republicii Italiene
Giulio Andreotti
Presedintele Consiliului de Ministri
al Republicii Italiene si in
calitate de presedinte in exercitiu
al Consiliului Comunitatilor Europene
Comunitatilor Europene
Jacques Delors
Presedintele Comisiei
Comunitatilor Europene
Republicii Socialiste
Federative Iugoslavia
Borislav Jovic
Presedintele Prezidiului
Republicii Socialiste
Federative Iugoslavia
Principatului Liechtenstein
Hans Brunhart
Seful Guvernului
Marelui Ducat al Luxemburgului
Jacques Santer
Prim-ministru
Maltei
Edward Fenech Adami
Prim-ministru
Regatului Unit al Marii Britanii
si al Irlandei de Nord
Margaret Thatcher
Prim-ministru,
prim-lord al trezoreriei si
ministrul serviciilor publice
Principatului Monaco
Jean Ausseil
Ministru de stat al Principatului
Regatului Norvegiei
Gro Harlem Brundtland
Prim-ministru
Regatului Tarilor de Jos
Ruud F. M. Lubbers
Prim-ministru
Republicii Polone
Tadeusz Mazowiecki
Presedintele Consiliului de Ministri
Republicii Portugalia
Anibal Cavaco Silva
Prim-ministru
Romaniei
Ion Iliescu
Presedintele Romaniei
Republicii San Marino
Gabriele Gatti
Secretar de stat pentru
afacerile externe si politice
Sfintului Scaun
Eminenta Sa Cardinalul Agostino Casaroli
Secretar de stat al Sanctitatii Sale
Regatului Spaniei
Felipe Gonzalez Marquez
Presedintele Guvernului
Statelor Unite ale Americii
George Bush
Presedintele Statelor Unite ale Americii
Regatului Suediei
Ingvar Carlsson
Prim-ministru
Republicii Turcia
Turgut Ozal
Presedintele Republicii
Republicii Ungare
Jozsef Antall
Prim-ministru
Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice
Mihail Gorbaciov
Presedintele Uniunii
Republicilor Socialiste Sovietice