DOCUMENT
SUPLIMENTAR
privind punerea in aplicare a unor prevederi din Carta de la Paris pentru o
noua Europa
ACT EMIS DE: Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 181 din 9 septembrie 1991
Procedurile si modalitatile organizatorice in legatura cu unele prevederi
din Carta de la Paris pentru o noua Europa, semnata la Paris la 21 noiembrie
1990, sint expuse in cele ce urmeaza:
I. ARANJAMENTE INSTITUTIONALE
A. Consiliul
1. Consiliul, format din ministrii afacerilor externe ai statelor
participante, este forumul central pentru consultari politice regulate in
cadrul procesului C.S.C.E.
2. Consiliul:
- va examina problemele privind Conferinta pentru securitate si cooperare
in Europa si va lua hotariri corespunzatoare;
- va pregati reuniuni ale sefilor de stat sau de guvern ai statelor
participante si va indeplini sarcinile pe care le vor stabili aceste reuniuni
si va aplica hotaririle adoptate de acestea.
3. Consiliul se va reuni regulat, cel putin o data pe an.
4. Statele participante pot conveni tinerea unor reuniuni suplimentare ale
consiliului.
5. In toata perioada cit dureaza fiecare reuniune a consiliului,
presedintia va fi asigurata de reprezentantul tarii gazda.
6. Ordinea de zi a reuniunilor consiliului, incluzind propuneri privind
locul - pe baza de rotatie - si data urmatoarei reuniuni va fi pregatita de
Comitetul inaltilor functionari.
B. Comitetul inaltilor functionari
1. Un Comitet al inaltilor functionari va pregati lucrarile consiliului, va
aplica hotaririle sale, va examina problemele curente si cele legate de
activitatea viitoare a C.S.C.E., inclusiv relatiile sale cu alte forumuri
internationale.
2. Pentru a pregati ordinea de zi a reuniunilor consiliului, comitetul va
stabili temele de discutat pornind de la sugestiile prezentate de statele
participante. Comitetul va elabora o ordine de zi provizorie cu putin inainte
de reuniunea consiliului.
3. Fiecare stat participant va stabili un punct de contact care va fi
folosit pentru transmiterea la secretariat, in scopul stringerii si difuzarii
de sugestii privind lucrarile comitetului si facilitarea comunicatiei intre
secretariat si fiecare stat participant.
4. Fiecare reuniune a comitetului va fi prezidata de un reprezentant al
statului al carui ministru al afacerilor externe a asigurat presedintia
reuniunii precedente a consiliului. Reuniunile vor fi convocate de presedintele
comitetului, dupa consultari cu statele participante.
Reuniunile comitetului se vor tine la sediul secretariatului si nu vor dura
mai mult de doua zile, in afara de cazul cind se va hotari altfel. Reuniunile
comitetului care preced imediat o reuniune a consiliului se vor tine acolo unde
are loc consiliul.
5. Din considerente practice, prima reuniune a comitetului se va tine la
Viena, in perioada 28 - 29 ianuarie 1991. Ea va fi prezidata de reprezentantul
Iugoslaviei.
C. Mecanismul de urgenta
Consiliul va examina posibilitatea crearii unui mecanism pentru convocarea
reuniunilor Comitetului inaltilor functionari intr-o situatie de urgenta.
D. Reuniuni in cadrul urmarilor
Reuniuni ale statelor participante, tinute in cadrul urmarilor, vor avea
loc, de regula, o data la doi ani. Durata lor nu va depasi trei luni, daca nu
se va hotari altfel.
E. Secretariatul C.S.C.E.
1. Secretariatul:
- va acorda sprijin administrativ reuniunilor consiliului si Comitetului
inaltilor functionari;
- va pastra arhiva cu documentatia C.S.C.E. si va difuza documentele la
cererea statelor participante;
- va furniza informatii publice despre C.S.C.E. persoanelor particulare,
organizatiilor neguvernamentale, organizatiilor internationale si statelor
neparticipante;
- va acorda ajutor, pe masura necesitatii, secretarilor executivi ai
reuniunilor la nivel inalt, reuniunilor din cadrul "urmarilor" sau
reuniunilor intersesionale ale C.S.C.E.
2. Secretariatul va indeplini si alte sarcini date de consiliul sau
Comitetul inaltilor functionari.
3. Pentru realizarea sarcinilor mentionate mai sus, secretariatul va avea
urmatorul personal:
- un director, raspunzator in fata consiliului, prin intermediul
Comitetului inaltilor functionari;
- trei functionari insarcinati cu organizarea reuniunilor (inclusiv
probleme de protocol si securitate), documentare si informare si probleme
administrativ-financiare. In afara acestor probleme, directorul poate sa le
stabileasca si alte sarcini in cadrul atributiilor secretariatului;
- personal tehnico-administrativ recrutat de director.
F. Centrul de prevenire a conflictelor (C.P.C.)
1. Centrul de prevenire a conflictelor va asista consiliul in reducerea
riscurilor izbucnirii unui conflict. Functiile si structura centrului sint
descrise mai jos.
2. In timpul fazei initiale a activitatii sale, rolul centrului va consta
in sprijinirea aplicarii masurilor de incredere si securitate (C.S.B.M.), cum
sint:
- mecanismul de consultare si cooperare privind activitatile militare
neobisnuite;
- schimbul anual de informatii militare;
- reteaua de comunicatii;
- reuniunile anuale de evaluare a aplicarii;
- cooperarea privind incidentele periculoase de natura militara.
3. Centrul si-ar putea asuma alte functii si lista de mai sus nu
prejudiciaza vreunele sarcini suplimentare privind procedura de conciliere in
caz de diferend, nici sarcini mai generale privind reglementarea diferendelor
care i-ar putea fi conferite ulterior de catre consiliul ministrilor afacerilor
externe.
Comitetul consultativ
4. Comitetul consultativ, compus din reprezentantii tuturor statelor
participante, va raspunde in fata consiliului. De regula, acesti reprezentanti
vor fi sefii delegatiilor la Negocierile privind masurile de incredere si
securitate, pana la Reuniunea de la Helsinki din cadrul "urmarilor"
C.S.C.E. Comitetul consultativ:
- va tine reuniuni ale statelor participante care pot fi convocate in
cadrul mecanismului privind activitatile militare neobisnuite;
- va tine reuniuni anuale de evaluare a aplicarii;
- va pregati seminariile privind doctrinele militare si orice alte
seminarii pe care le-ar putea conveni statele participante;
- va controla activitatea secretariatului centrului;
- va servi drept cadru pentru discutarea si, cind este necesar,
clarificarea informatiilor care constituie obiectul schimbului in cadrul
masurilor de securitate si incredere (C.S.B.M.) convenite;
- va avea responsabilitatea de ansamblu a retelei de comunicatii folosite
in cadrul mandatului Centrului de prevenire a conflictelor.
5. Comitetul consultativ isi va desfasura lucrarile conform procedurilor
C.S.C.E. El isi va stabili programul sau de lucru si va putea hotari tinerea de
sedinte suplimentare. Reuniuni ale statelor participante, convocate la cererea
unuia sau mai multor state participante conform procedurilor privind
activitatile militare neobisnuite, vor fi organizate de directorul
Secretariatului C.P.C. Pina la numirea directorului, aceasta functie va fi
indeplinita de secretarul executiv al Negocierilor privind masurile de
incredere si securitate (C.S.B.M.).
Secretariat
6. Secretariatul, care va raspunde in fata Comitetului consultativ, va
indeplini sarcinile pe care i le va conferi acesta din urma. In speta, va crea
si va tine la zi o banca de date pentru uzul tuturor statelor participante,
constituita pe baza informatiei militare schimbate in cadrul C.S.B.M.-urilor
convenite si va publica anuare cu privire la aceasta.
7. Secretariatul va avea urmatorul personal:
- un director;
- doi functionari insarcinati cu organizarea reuniunilor (inclusiv probleme
de protocol si securitate), comunicatii, documentare si informare si probleme
administrativ-financiare;
- personal administrativ si tehnic recrutat de director.
8. Prima reuniune a Comitetului consultativ al Centrului de prevenire a
conflictelor va fi convocata pe 3 decembrie 1990 si va fi prezidata de
Iugoslavia.
G. Biroul pentru alegeri libere
1. Rolul Biroului pentru alegeri libere va fi acela de a facilita
contactele si schimbul de informatii privind alegerile din statele
participante. Biroul va favoriza astfel aplicarea prevederilor paragrafelor 6,
7 si 8 din Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferintei pentru
dimensiunea umana a C.S.C.E. (prevederile respective figureaza in anexa nr. I).
2. In acest scop, biroul:
- va stringe informatii, inclusiv informatii furnizate de autoritatile
competente ale statelor participante, privind data, procedurile si rezultatele
oficiale ale alegerilor nationale organizate in statele participante, va
elabora rapoarte ale grupelor de observatori la alegeri si va furniza, la
cerere, aceste informatii si rapoarte guvernelor, parlamentelor si
organizatiilor particulare interesate;
- va facilita contactele intre guvernele, parlamentele si organizatiile
particulare doritoare sa participe ca observatori la desfasurarea alegerilor si
autoritatile competente ale statelor unde urmeaza sa aiba loc alegerile;
- va organiza si va gazdui, la cererea statelor participante, seminarii sau
alte reuniuni referitoare la procedurile electorale si institutiile
democratice.
3. Biroul va tine seama de lucrarile altor institutii active in acest
domeniu si va coopera cu acestea.
4. Biroul va indeplini alte sarcini pe care consiliul i le va incredinta.
5. Personalul biroului va fi compus din:
- director, care va raspunde in fata consiliului prin intermediul
Comitetului inaltilor functionari;
- un functionar;
- personal tehnico-administrativ, recrutat de directorul biroului.
H. Proceduri si modalitati privind institutiile C.S.C.E.
Aranjamente referitoare la personal
1. Directorul fiecarei institutii va fi de grad superior, desemnat de
guvernul sau si numit de consiliu pentru o durata de trei ani, fara a putea fi
reinnoita, pe baza de rotatie.
2. Daca directorul nu-si mai poate asuma functiile, presedintele
consiliului, dupa consultari cu statele participante, va desemna un director
interimar pina la urmatoarea reuniune a consiliului.
3. Functionarii sint desemnati de guvernele lor. Durata normala a
functiilor acestora va fi de doi ani. O prelungire de un an poate fi decisa de
director si de catre statul participant care l-a desemnat pe functionar.
4. Numirea functionarilor se va face pe baza de rotatie, in ordinea
alfabetului francez. Inceputul rotatiei va fi stabilit prin tragere la sorti
pentru fiecare post al institutiei. Posturile vacante vor fi oferite statelor
participante in aceasta ordine, pina la completarea lor.
5. Un stat participant nu va putea avea mai mult de un reprezentant
desemnat in institutiile C.S.C.E., cu exceptia cazurilor in care nici un alt
stat participant nu doreste sa desemneze un reprezentant al sau pentru un post
vacant.
6. Fiecare functionar va fi propus de statul participant interesat, dupa
consultari cu directorul institutiei, care va proceda apoi la numirea acestuia.
7. Personalul tehnico-administrativ va fi recrutat de directorul
institutiei. In caz de nevoie, vor fi luate masuri pentru asigurarea
serviciilor de traducere si interpretare.
8. Organizarea activitatii va fi stabilita de directorul fiecarei
institutii.
9. Personalul va fi acreditat de statul care-l desemneaza pe linga tara
gazda, unde el va beneficia de statut diplomatic deplin.
Cheltuieli
10. Cheltuielile pentru:
- personalul desemnat revin tarii care-l desemneaza;
- pentru instalarea institutiilor C.S.C.E. vor fi repartizate conform
procedurilor in vigoare ale C.S.C.E.;
- functionare, inclusiv cheltuielile de deplasare oficiala a personalului
dupa numirea acestuia, vor fi repartizate conform procedurilor in vigoare ale
C.S.C.E.;
- localurile institutiilor si masurile de securitate necesare, inclusiv pentru
reuniuni tinute la sediul institutiilor, vor fi in sarcina tarii gazda.
*
11. Tarile gazda se angajeaza sa ofere institutiilor posibilitatea de a-si
indeplini toate functiile lor si de a-si asuma obligatiile contractuale si
financiare si sa acorde acestor institutii un statut diplomatic corespunzator.
*
12. Pentru ca structurile institutionale ale C.S.C.E. create de Reuniunea
la nivel inalt sa poata functiona in mod eficient, urmeaza sa fie convenite
aranjamente privind problemele administrativ-financiare si de personal.
13. In acest scop, un grup prezidat de secretarul executiv al comitetului
pregatitor si compus din secretarii executivi ai Reuniunii la nivel inalt de la
Paris si Reuniunii ministrilor afacerilor externe de la New York, precum si
reprezentantii tarilor gazda ale noilor institutii C.S.C.E., va prezenta un
raport si propuneri statelor participante pina la sfirsitul lunii decembrie
1990. Raportul si propunerile respective vor fi examinate de catre un grup
ad-hoc de experti ai statelor participante, care se va reuni la Viena, sub
egida Comitetului inaltilor functionari, in perioada 14 - 18 ianuarie 1991, si
va face recomandari finale asupra celor de mai sus. Reuniunea va fi convocata
si prezidata de reprezentantul statului care detine presedintia Comitetului
inaltilor functionari.
14. Comitetul inaltilor functionari va examina recomandarile si va adopta
hotaririle necesare la prima sa reuniune.
Primul director al fiecarei institutii va fi propus de catre prima reuniune
a Comitetului inaltilor functionari si confirmat in mod tacit in functie de
catre consiliu in absenta unor obiectii, in decurs de o saptamina.
Secretariatul executiv al Negocierilor privind masurile de incredere si
securitate de la Viena va acorda sprijinul sau primei reuniuni a Comitetului
consultativ al C.P.C., precum si primei reuniuni a Comitetului inaltilor
functionari.
15. Secretariatul C.S.C.E., Centrul de prevenire a conflictelor si Biroul
pentru alegeri libere sint subordonate consiliului, care este abilitat sa
defineasca sarcinile lor si metodele de functionare. Aranjamentele de
procedura, modalitatile de functionare si sediile acestor institutii vor putea
fi reexaminate la Reuniunea de la Helsinki din cadrul "urmarilor"
C.S.C.E.
I. Comunicatii
Consiliul, la recomandarea Comitetului consultativ si a Comitetului
inaltilor functionari, va putea, daca este necesar, sa decida afectarea retelei
de comunicatii, creata in cadrul acordului privind masurile de incredere si
securitate suplimentare, pentru alte scopuri, legate de obiectivele C.S.C.E.
J. Aplicarea regulilor de procedura ale C.S.C.E.
Regulile de procedura, metodele de lucru, baremul de repartizare a cheltuielilor
si alte modalitati ale C.S.C.E. se vor aplica, mutatis mutandis, in afara
cazurilor in care se va hotari altfel.
II. REUNIUNI DE EXPERTI
A. Seminarul de experti privind institutiile democratice
Seminarul de experti privind institutiile democratice se va tine la Oslo,
de luni, 4, pina vineri, 15 octombrie 1991. Scopul acestui seminar este de a
examina caile si mijloacele de consolidare si intarire a institutiilor
democratice viabile in statele participante, inclusiv studii comparative asupra
legislatiei in domeniul drepturilor omului si libertatilor fundamentale, cu
folosirea, intre altele, a experientei acumulate de Consiliul Europei si a
activitatilor Comisiei "Democratie prin drept".
Ordinea de zi, calendarul si alte modalitati de organizare figureaza in
anexa nr. II.
B. Reuniunea de experti privind minoritatile nationale
Reuniunea de experti privind minoritatile nationale se va tine la Geneva,
de luni, 1, pina vineri, 19 iulie 1991. Scopul acestei reuniuni este de a examina
aprofundat problemele minoritatilor nationale si ale drepturilor persoanelor
apartinind acestora, tinind seama in mod corespunzator de diversitatea
situatiilor si de cadrul juridic, istoric, politic si economic.
Examinarea va cuprinde:
- schimb de vederi asupra experientei practice, indeosebi asupra
legislatiei nationale, institutiilor democratice, instrumentelor internationale
si altor eventuale forme de cooperare;
- analizarea indeplinirii angajamentelor pertinente ale C.S.C.E. si examinarea
posibilitatii de perfectionare a normelor corespunzatoare;
- examinarea de noi masuri privind ameliorarea realizarii angajamentelor
sus-mentionate.
Ordinea de zi, calendarul si alte modalitati de organizare figureaza in
anexa nr. III.
III. ARANJAMENTELE FINANCIARE ALE C.S.C.E. SI RAPORTUL DINTRE CHELTUIELI SI
EFICIENTA
1. Comitetul inaltilor functionari va urmari raportul dintre cheltuieli si
eficienta institutiilor, activitatilor, si a personalului C.S.C.E. si va
informa consiliul.
2. Incepind cu data de 22 noiembrie 1990 va intra in vigoare urmatorul
barem de repartitie:
Tara Procente
Germania 9,10%
Statele Unite ale Americii 9,10%
Franta 9,10%
Italia 9,10%
Marea Britanie 9,10%
U.R.S.S. 9,10%
Canada 5,50%
Belgia 3,60%
Spania 3,60%
Olanda 3,60%
Polonia 3,60%
Suedia 3,60%
Austria 2,10%
Danemarca 2,10%
Finlanda 2,10%
Ungaria 2,10%
Norvegia 2,10%
Elvetia 2,10%
Republica Federativa Ceha si Slovaca 2,10%
Grecia 0,83%
Romania 0,83%
Turcia 0,83%
Iugoslavia 0,83%
Bulgaria 0,62%
Irlanda 0,62%
Luxemburg 0,62%
Portugalia 0,62%
Cipru 0,20%
Islanda 0,20%
Liechtenstein 0,20%
Malta 0,20%
Monaco 0,20%
San Marino 0,20%
Vatican 0,20%
TOTAL 100,00%
ANEXA 1
"(6) Statele participante declara ca vointa poporului, exprimata liber
si echitabil in cadrul unor alegeri periodice si corecte, este fundamentul
autoritatii si legitimitatii oricarui guvern. Statele participante vor
respecta, in consecinta, dreptul cetatenilor lor de a participa la guvernarea
tarii lor fie direct, fie prin intermediul reprezentantilor liber alesi de ei
in cadrul unor alegeri echitabile. Ele recunosc responsabilitatea ce le revine
de a apara si proteja, conform legilor lor, a obligatiilor internationale in
materia drepturilor omului si angajamentelor internationale, ordinea
democratica stabilita in mod liber prin vointa poporului impotriva activitatii persoanelor,
grupurilor sau organizatiilor care iau parte sau refuza sa renunte la acte de
terorism sau violenta in scopul rasturnarii acestei ordini sau a celei a unui
alt stat participant.
(7) Pentru ca vointa poporului sa fie fundamentul autoritatilor publice,
statele participante:
(7.1.) - vor organiza alegeri libere la intervale rezonabile, dupa cum
prevede legea;
(7.2.) - vor permite ca toate locurile, cel putin intr-una din camerele
puterii legislative nationale, sa fie liber disputate, in cadrul unui vot
popular;
(7.3.) - vor garanta tuturor cetatenilor majori un sufragiu universal si
egal;
(7.4.) - vor veghea ca voturile sa fie exprimate prin vot secret sau urmind
o procedura echivalenta care asigura libertatea votului si sa fie numarate si
prezentate cu obiectivitate, rezultatele oficiale fiind facute publice;
(7.5.) - vor respecta dreptul cetatenilor de a solicita functii politice
sau publice, cu titlu individual sau ca reprezentanti ai unor partide politice
sau organizatii, fara discriminare;
(7.6.) - vor respecta dreptul persoanelor ca si al grupurilor sau
gruparilor de a crea, in deplina libertate, propriile lor partide sau
organizatii politice, dind acestor partide si organizatii garantiile legale
necesare, care sa le permita sa se confrunte pe baza unei egalitati de
tratament in fata legii si a autoritatilor;
(7.7.) - vor veghea ca legea si ordinea publica a statului sa contribuie la
desfasurarea campaniilor politice intr-un climat de echitate si libertate, care
sa excluda orice presiuni administrative, violenta sau intimidare de natura sa
interzica partidelor sau candidatilor sa-si expuna liber opiniile si
aprecierile lor sau sa impiedice alegatorii sa ia cunostinta de acestea si sa
le discute sau sa voteze fara teama de repercusiuni;
(7.8.) - vor veghea ca nici un obstacol de ordin juridic sau administrativ
sa nu se opuna liberului acces la mijloacele de informare in masa pe baza de
nediscriminare pentru toate grupurile sau gruparile politice si toate
persoanele care doresc sa participe la alegeri;
(7.9.) - vor veghea ca, candidatii care obtin numarul necesar de voturi
cerut de lege sa fie in mod corespunzator investiti in functia lor si sa li se
permita sa o mentina pina la expirarea mandatului sau pina in momentul in care
s-a pus capat acestuia pentru orice alt motiv, conform modului prevazut de lege
si procedurilor parlamentare si constitutionale democratice.
(8) Statele participante considera ca prezenta observatorilor straini sau
nationali este de natura sa amelioreze desfasurarea alegerilor in statele in
care ele au loc. In consecinta, ele invita observatori ai oricarui alt stat
participant la C.S.C.E., ca si ai oricaror institutii sau organizatii
particulare competente, care vor dori sa urmareasca desfasurarea procesului
alegerilor lor nationale in masura prevazuta de lege. Ele vor facilita, de
asemenea, un acces similar pentru alegerile organizate la alte esaloane decit
cele nationale. Observatorii se vor angaja sa nu se amestece in operatiunile electorale."
ANEXA 2
SEMINAR DE EXPERTI PRIVIND INSTITUTIILE DEMOCRATICE
I. Ordinea de zi
1. Deschiderea oficiala a seminarului.
Alocutiunea reprezentantului tarii gazda.
2. Declaratii de deschidere ale reprezentantilor statelor participante.
3. Contributii ale Consiliului Europei si ale Comisiei "Democratie
prin drept".
4. Examinarea cailor si mijloacelor de consolidare si intarire a
institutiilor democratice viabile in statele participante, inclusiv studii
comparative asupra legislatiei in domeniul drepturilor omului si al
libertatilor fundamentale, cu folosirea, intre altele, a experientei acumulate
de Consiliul Europei si a activitatilor Comisiei "Democratie prin
drept".
5. Declaratii de inchidere ale reprezentantilor statelor participante si
concluzii.
6. Inchiderea oficiala a seminarului.
II. Calendarul si alte modalitati de organizare
1. Seminarul se va deschide luni, 4 noiembrie 1991, orele 15,00, la Oslo,
si se va incheia vineri, 15 noiembrie 1991.
2. Toate sedintele plenare vor avea caracter public. Sedintele grupelor de
studiu vor avea caracter inchis.
3. Punctele 1, 2, 3, 5 si 6 ale ordinii de zi vor fi examinate in sedinte
plenare.
4. Punctul 4 al ordinii de zi va fi examinat in sedinte plenare si in
urmatoarele trei grupe de studiu:
x Grupul de studiu A:
- Reforme constitutionale;
- Statul de drept si tribunale independente;
- Separarea puterilor legislativa, executiva si judiciara.
xx Grupul de studiu B:
- Organizarea alegerilor;
- Organizarea partidelor politice;
- Structura organizatiilor neguvernamentale independente (sindicate,
organizatii ale patronilor);
- Rolul mijloacelor de informare in masa.
xxx Grupul de studiu C:
- Studii comparative ale legislatiei in domeniul drepturilor omului si al
libertatilor fundamentale.
5. Sedintele plenare si ale grupelor de studiu se vor desfasura conform
programului de lucru alaturat. Programul de lucru va putea fi modificat prin
consens.
Declaratiile de deschidere ale statelor participante nu trebuie, in
principiu, sa depaseasca 12 minute pentru fiecare delegatie si se vor face in
urmatoarea ordine: Elvetia, Islanda, Suedia, Polonia, Portugalia, Vatican,
Finlanda, Austria, Bulgaria, Cipru, Turcia, Germania, Statele Unite ale
Americii, San Marino, Monaco, Republica Federativa Ceha si Slovaca, Luxemburg,
Romania, Irlanda, Liechtenstein, Marea Britanie, Grecia, Franta, Danemarca,
Belgia, Iugoslavia, Canada, Norvegia, Malta, Spania, Uniunea Republicilor
Socialiste Sovietice, Olanda, Italia, Ungaria.
6. Inainte de deschiderea seminarului, delegatiile sint invitate sa
distribuie, prin intermediul secretariatului executiv, contributii scrise
privind problemele care vor fi examinate in grupele de studiu.
7. Consiliul de ministri va lua in considerare concluziile elaborate in
cadrul punctului 5 al ordinii de zi.
8. Presedintia primei si ultimei sedinte plenare va fi asigurata de un
reprezentant al tarii gazda. Dupa sedinta de deschidere, presedintia va fi
asigurata prin rotatie zilnica in ordinea alfabetului francez, incepind cu
reprezentantul Statelor Unite.
9. Presedintia primei sedinte a fiecarui grup de studiu va fi asigurata de
reprezentantul tarii gazda. Pentru urmatoarele sedinte, presedintia va fi
asigurata prin rotatie zilnica, in ordinea alfabetului francez, incepind cu:
- reprezentantul Monaco, in Grupul de studiu A;
- reprezentantul Romaniei, in Grupul de studiu B;
- reprezentantul Maltei, in Grupul de studiu C.
10. Conform paragrafului 74 din recomandarile finale ale consultarilor de
la Helsinki, Guvernul Norvegiei va desemna un secretar executiv. Aceasta
desemnare va fi supusa aprobarii statelor participante.
11. Alte prevederi de procedura, metodele de lucru si baremul repartizarii
cheltuielilor C.S.C.E. se vor aplica mutatis mutandis seminarului.
PROGRAMUL DE LUCRU
_______________________________________________________________
Prima saptamina Luni Marti Miercuri Joi Vineri
_______________________________________________________________
Dimineata - PL GSA GSC GSB
...............................................................
Dupa-amiaza PL PL GSB GSA GSC
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
A II-a saptamana Luni Marti Miercuri Joi Vineri
_______________________________________________________________
Dimineata PL GSB GSA GSC PL
...............................................................
Dupa-amiaza GSA GSC GSB PL -
_______________________________________________________________
ANEXA 2
REUNIUNEA DE EXPERTI PRIVIND MINORITATILE NATIONALE
I. Ordinea de zi
1. Deschiderea oficiala a reuniunii.
Alocutiunea pronuntata de reprezentantul tarii gazda.
2. Declaratii de deschidere ale reprezentantilor statelor participante.
3. Contributia Consiliului Europei.
4. Examinarea aprofundata a problemei minoritatilor nationale si a
drepturilor persoanelor apartinind acestora, tinind seama, in mod
corespunzator, de diversitatea situatiilor si de cadrul juridic, istoric,
politic si economic.
a) Schimb de vederi privind experienta practica, indeosebi asupra
legislatiei nationale, institutiilor democratice, instrumentelor internationale
si altor eventuale forme de cooperare.
b) Analizarea indeplinirii angajamentelor pertinente ale C.S.C.E. si a
posibilitatii de perfectionare a normelor corespunzatoare.
c) Examinarea de noi masuri privind ameliorarea angajamentelor
sus-mentionate.
5. Declaratii de inchidere ale reprezentantilor statelor participante si
concluzii.
6. Inchiderea oficiala a reuniunii.
II. Calendarul si alte modalitati de organizare
1. Reuniunea se va deschide luni, 1 iulie 1991, la orele 15,00, la Geneva,
si se va incheia vineri, 19 iulie 1991.
2. Sedintele plenare au caracter public, iar sedintele organelor de lucru
subsidiare au caracter inchis.
3. Punctele 1, 2, 3, 5 si 6 ale ordinii de zi vor fi examinate in sedinte
plenare.
4. Punctul 4 al ordinii de zi va fi examinat in trei organe de lucru
subsidiare (create conform alineatelor a), b) si c)), de o maniera structurata
si echilibrata. Punctul 4 al ordinii de zi va fi, de asemenea, examinat in
sedinte plenare.
5. Sedintele plenare si ale organelor subsidiare de lucru se vor desfasura
conform programului de lucru alaturat.
6. Declaratiile de deschidere ale reprezentantilor statelor participante nu
vor depasi, in principiu, cincisprezece minute pentru fiecare delegatie si se
vor face in urmatoarea ordine: Iugoslavia, Islanda, Ungaria, Bulgaria, San
Marino, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Malta, Belgia,
Olanda, Romania, Vatican, Irlanda, Polonia, Suedia, Italia, Portugalia, Spania,
Turcia, Republica Federativa Ceha si Slovaca, Germania, Canada, Monaco,
Luxemburg, Grecia, Austria, Elvetia, Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice,
Franta, Finlanda, Liechtenstein, Norvegia, Danemarca.
7. Participantii sint invitati sa distribuie inainte de reuniune tuturor
statelor participante, prin intermediul Secretariatului executiv, contributii
scrise in legatura cu problemele examinate, intr-una sau mai multe limbi de
lucru ale C.S.C.E., pentru a permite pregatirea aprofundata a discutiilor
respective.
8. Consiliul de ministri va lua in consideratie concluziile elaborate in
cadrul punctului 5 al ordinii de zi.
9. Presedintia primei si ultimei sedinte plenare va fi asigurata de
reprezentantul tarii gazda. Dupa sedinta de deschidere, presedintia va fi
asigurata, prin rotatie cotidiana, in ordinea alfabetului francez, a statelor
participante, incepind cu reprezentantul Irlandei.
10. Presedintia primei sedinte a fiecarui organ subsidiar de lucru va fi
asigurata de reprezentantul tarii gazda. Pentru sedintele urmatoare, presedintia
va fi asigurata, prin rotatie cotidiana, in ordinea alfabetului francez,
incepind cu:
- reprezentantul Elvetiei, in organul subsidiar de lucru A;
- reprezentantul Frantei, in organul subsidiar de lucru B;
- reprezentantul Romaniei, in organul subsidiar de lucru C.
11. Conform paragrafului 74 din recomandarile finale ale consultarilor de
la Helsinki, Guvernul Elvetiei va desemna un secretar executiv. Aceasta
desemnare va fi supusa aprobarii statelor participante.
12. Alte reguli de procedura, metodele de lucru si baremul de repartizare a
cheltuielilor C.S.C.E. se vor aplica, mutatis mutandis, reuniunii de experti
privind minoritatile nationale.
PROGRAMUL DE LUCRU
_______________________________________________________________
Prima saptamina Luni Marti Miercuri Joi Vineri
_______________________________________________________________
Dimineata - PL SWBA SWBA SWBC
...............................................................
Dupa-amiaza PL PL SWBA SWBB SWBA
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
A II-a saptamana Luni Marti Miercuri Joi Vineri
_______________________________________________________________
Dimineata PL SWBC SWBC SWBB SWBB
...............................................................
Dupa-amiaza SWBB SWBB SWBA SWBC SWBC
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
A III-a saptamana Luni Marti Miercuri Joi Vineri
_______________________________________________________________
Dimineata SWBB SWBB SWBA SWBC PL
...............................................................
Dupa amiaza SWBC SWBC SWBB PL
_______________________________________________________________