ACORD   Nr. 0 din 2 mai 2007

intre Ministerul Administratiei si Internelor si Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare privind implementarea proiectului „Intarirea capacitatii Guvernului Romaniei de a gestiona situatiile dificile generate de dezastre naturale - Dezvoltarea capacitatii pentru situatii de urgenta (CDES)"

ACT EMIS DE: ACT INTERNATIONAL

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 624 din 11 septembrie 2007

Având în vedere că Ministerul Administraţiei şi Internelor din România (la care se va face referire în continuare prin MAI) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (la care se va face referire în continuare prin PNUD) au convenit să coopereze pentru implementarea unui proiect în România (la care se va face referire în continuare prin Proiect), Proiect care este prezentat în anexa A la prezentul acord,

având în vedere că MAI a informat PNUD asupra consimţământului de a contribui cu fonduri (la care se va face referire în continuare prin contribuţie) către PNUD pe baze de cofinanţare, pentru a creşte resursele disponibile pentru Proiect,

având în vedere că PNUD va desemna o autoritate responsabilă cu executarea Proiectului sau un partener de implementare pentru fiecare proiect finanţat din contribuţie (la care se va face referire în continuare prin agenţie de execuţie/partener de implementare),

MAI şi PNUD convin, prin prezentul acord, asupra următoarelor:

ARTICOLUL I

 1. MAI va pune la dispoziţia PNUD, în modalitatea prevăzută în paragraful 2, contribuţia de 1.000.000 USD.

2.  MAI, în conformitate cu planul de plăţi prevăzut în prezentul articol, va depune contribuţia în contul RO02BRDE450SV03466804500, deschis la banca BRD GSG, Sucursala Mari Clienţi Corporativi.

Data plăţii datorate                           Suma (USD)

a) august 2007                                     500.000

b) februarie 2008                                 500.000

Planul plăţilor are în vedere cerinţa ca aceste sume să fie plătite anterior implementării activităţilor planificate. Acest plan poate fi amendat pentru a fi în concordanţă cu progresul livrărilor din cadrul Proiectului.

3. Toate raportările şi declaraţiile financiare vor fi exprimate în USD.

4. PNUD poate conveni să accepte tranşe ale contribuţiei în altă monedă decât USD, în cazul în care această monedă este total convertibilă sau poate fi utilizată cu promptitudine de PNUD şi face subiectul prevederilor paragrafului 5. Orice schimbare a monedei plăţilor contribuţiei trebuie realizată numai cu acordul PNUD.

5.  Valoarea unei tranşe a contribuţiei, dacă aceasta se plăteşte în altă monedă decât USD, va fi determinată prin aplicarea ratei operaţionale de conversie a Naţiunilor Unite în vigoare la data plăţii. Dacă există o modificare a ratei operaţionale de conversie a Naţiunilor Unite anterior utilizării integrale de către PNUD a tranşei contribuţiei, valoarea soldului disponibil la acel moment va fi ajustată în consecinţă. Dacă într-o astfel de situaţie se înregistrează o scădere a valorii soldului, PNUD va informa MAI în scopul de a determina dacă se poate asigura finanţarea suplimentară de către MAI. In cazul în care această finanţare nu este disponibilă, asistenţa care va fi asigurată de către PNUD pentru Proiect conform prezentului acord poate fi redusă, suspendată sau terminată.

6. Orice venit din dobânzi asociat contribuţiei va fi creditat în contul PNUD şi va fi utilizat în conformitate cu procedurile stabilite ale PNUD.

ARTICOLUL II

1.  In conformitate cu deciziile şi directivele Comitetului executiv PNUD, reflectate în politica acestuia de recuperare a costurilor din alte resurse, contribuţia va face subiectul recuperării costurilor de către PNUD pentru două categorii distincte de costuri legate de asigurarea serviciilor de sprijin, şi anume:

a) costuri indirecte suportate de sediul central al PNUD şi de structurile biroului naţional în furnizarea serviciilor de suport general de management (SGM). Pentru acoperirea acestor costuri SGM, contribuţiei i se va aplica o taxă egală cu 3%;

b) costuri directe survenite pentru implementarea serviciilor de sprijin (ISS) asigurate de PNUD şi/sau de agenţia de execuţie ori de partenerul de implementare. Atât timp cât acestea sunt asociate fără echivoc Proiectului specific, aceste costuri sunt incluse în bugetul Proiectului pe o linie bugetară relevantă şi, în cazul serviciilor tranzacţionale clar identificabile, acestea sunt suportate din Proiect în conformitate cu ratele standard de servicii.

2.  Totalul sumelor alocate pentru Proiect, împreună cu costurile estimate ale rambursării serviciilor de suport asociate, nu trebuie să depăşească resursele totale disponibile ale Proiectului conform prezentului acord, la care se adaugă fondurile din alte surse de finanţare care ar putea fi disponibile Proiectului pentru costurile acestuia şi costurile de suport.

ARTICOLUL III

1. Contribuţia va fi administrată de PNUD în conformitate cu reglementările, regulile şi directivele PNUD, prin aplicarea procedurilor normale pentru execuţia proiectelor proprii.

2.  Managementul şi cheltuielile Proiectului vor fi guvernate de reglementările, regulile şi directivele PNUD şi, acolo unde este aplicabil, de reglementările, regulile şi directivele agenţiei de execuţie/partenerului de implementare.

ARTICOLUL IV

1.  Implementarea responsabilităţilor PNUD şi ale agenţiei de execuţie/partenerului de implementare potrivit prezentului acord şi documentelor de proiect relevante va fi condiţionată de primirea de către PNUD a contribuţiei, în conformitate cu planul plăţilor stabilit în art. I paragraful 2.

2.    Dacă sunt anticipate sau se realizează creşteri neprevăzute ale cheltuielilor ori angajamentelor (fie datorită factorilor inflationisti, fluctuaţiilor în ratele de conversie, fie datorită unor situaţii neprevăzute), PNUD va prezenta MAI, în mod oportun, o estimare de suplimentare, prezentând finanţarea care va fi necesară. MAI va face uz de toate demersurile pentru a obţine fondurile suplimentare necesare.

3. Dacă tranşele de contribuţie la care se face referire în art. I paragraful 2 nu sunt primite în conformitate cu planul de plăţi sau dacă finanţarea suplimentară necesară în conformitate cu paragraful 2 nu este asigurată de MAI sau din alte surse, asistenţa care va fi asigurată Proiectului conform prezentului acord poate fi redusă, suspendată sau terminată de PNUD.

ARTICOLUL V

PNUD va rămâne proprietar al echipamentului tehnic sau de altă natură, ca şi al materialelor, furniturilor şi al altor bunuri finanţate sau furnizate de către el, până în momentul în care acestea vor fi cedate MAI sau unei entităţi desemnate de către acesta, în funcţie de modalităţile şi condiţiile fixate de comun acord între MAI şi PNUD.

ARTICOLUL VI

Contribuţia va face subiectul exclusiv al procedurilor de audit intern şi extern, conform reglementărilor, regulilor şi directivelor financiare ale PNUD.

ARTICOLUL VII

PNUD va furniza MAI, la cerere, rapoarte financiare şi de altă natură, pregătite în conformitate cu procedurile de raportare ale PNUD.

ARTICOLUL VIII

1.  PNUD va notifica MAI la finalizarea tuturor activităţilor legate de contribuţie.

2.  Chiar în cazul finalizării tuturor activităţilor legate de contribuţie, PNUD va continua să reţină tranşele de contribuţie neutilizate, până când toate angajamentele şi obligaţiile asumate prin implementarea activităţilor finanţate din contribuţie vor fi onorate, iar aceste activităţi vor fi încheiate în mod sistematic.

3.  Dacă tranşele de contribuţie neutilizate se dovedesc insuficiente pentru acoperirea unor astfel de angajamente şi obligaţii, PNUD va notifica MAI şi se va consulta cu MAI asupra modalităţii în care astfel de angajamente şi obligaţii pot fi onorate.

4. Orice tranşe de contribuţii care rămân necheltuite după ce astfel de angajamente şi obligaţii au fost onorate se vor lichida de către PNUD în consultare cu MAI.

ARTICOLUL IX

1.  După desfăşurarea consultărilor între cele două părţi ale prezentului acord şi presupunând că tranşele de contribuţie deja plătite sunt, împreună cu celelalte fonduri disponibile pentru Proiect, suficiente pentru satisfacerea tuturor angajamentelor şi obligaţiilor asumate prin implementarea Proiectului, prezentul acord poate fi terminat de PNUD sau de MAI. Prezentul acord îşi va înceta valabilitatea la 30 de zile după ce una dintre părţi notifică în scris cealaltă parte asupra deciziei de terminare a acordului.

2.  Dacă tranşele de contribuţie neutilizate, împreună cu alte fonduri disponibile pentru Proiect, sunt insuficiente pentru acoperirea angajamentelor şi obligaţiilor de această natură, PNUD va notifica MAI şi se va consulta cu MAI asupra modalităţii în care astfel de angajamente şi obligaţii pot fi onorate.

3.  Chiar în cazul terminării prezentului acord, PNUD va continua să reţină tranşele de contribuţie neutilizate până când toate angajamentele şi obligaţiile asumate prin implementarea activităţilor finanţate din contribuţie vor fi onorate, iar aceste activităţi vor fi încheiate în mod sistematic.

4. Orice tranşe de contribuţii care rămân necheltuite după ce astfel de angajamente şi obligaţii au fost onorate se vor lichida de către PNUD în consultare cu MAI.

ARTICOLUL X

Prezentul acord intră în vigoare la data primirii de către PNUD a notificării prin care partea română informează despre îndeplinirea procedurilor legale interne necesare intrării în vigoare a acestuia.

Semnat la Bucureşti, în două exemplare originale, în limbile română şi engleză, toate textele fiind egal autentice. In caz de divergenţe de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

Pentru MAI,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat,

Ministerul Administraţiei şi Internelor

Data: 2 mai 2007.

Loc: Bucureşti, România.

Pentru PNUD,

Thore Hansen,

reprezentant rezident A.l. PNUD

Data: 4 aprilie 2007.

Loc: Bucureşti, România.

ANEXA A

GUVERNUL ROMÂNIEI

PROGRAMUL NAŢIUNILOR UNITE PENTRU DEZVOLTARE

Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI)/

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU)

Intărirea capacităţii Guvernului României de a gestiona situaţiile dificile generate de dezastre naturale - Dezvoltarea capacităţii pentru situaţii de urgenţă (CDES)

Proiectul are ca scop sprijinirea eforturilor actuale ale Guvernului României (MAI) - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă pentru a-şi dezvolta capacitatea de răspuns eficient şi în timp util, în cazul catastrofelor.

In urma dezastrelor naturale produse în anii 2005 şi 2006, Guvernul României este extrem de preocupat cu privire la capacităţile de intervenţie la nivel naţional şi local. Au fost depuse eforturi importante pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea capacităţii de răspuns, aceste eforturi incluzând şi proiectul finanţat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în anul 2006 „Intărirea capacităţii Guvernului României de a gestiona situaţiile dificile generate de dezastre naturale".

Proiectul curent se concentrează pe continuarea pregătirii personalului în domenii specifice şi pe îmbunătăţirea capacităţilor şi echipamentelor pentru intervenţie, cu accent pe dezastre acvatice care necesită angajarea echipelor de intervenţie la dezastre de înaltă specializare, în operaţiuni complexe de intervenţie la urgenţă.

SECŢIUNEA I

Descriere

Partea I: Analiza situaţiei

In primăvara şi în vara anului 2005, ca şi în vara anului 2006, România a fost afectată de inundaţii grave, de mare extindere şi cu ample consecinţe, care au ridicat provocări serioase pentru autorităţile care au intervenit în urma evenimentelor produse.

Numai în cursul anului 2006, ca urmare a inundaţiilor şi alunecărilor de teren, au fost evacuate peste 16.350 de persoane. In special în regiunile sudice şi estice, în judeţele riverane fluviului Dunărea, situaţia a devenit critică în luna aprilie, când nivelul apei a atins cote istorice (15.900 metri cubi pe secundă conform unor estimări, nivel înregistrat în anul 1895). Mai mult, impactul căderilor importante de precipitaţii, pe perioade îndelungate, s-a manifestat şi în alte zone care nu erau cunoscute ca zone de risc. In total, inundaţiile au afectat 608 localităţi, iar alunecările de teren 279 de localităţi. Au fost avariate 3.337 de locuinţe. 1.357 de locuinţe au fost distruse şi peste 160.960 hectare de teren agricol au fost deteriorate. Pagubele totale sunt estimate la peste 745.706,93 mii RON (peste 274 milioane USD).

In urma dezastrelor naturale produse, Guvernul României este extrem de preocupat cu privire la capacităţile de intervenţie la nivel naţional şi local. Au fost depuse eforturi importante pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea capacităţii de răspuns, aceste eforturi incluzând şi proiectul finanţat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în anul 2006 „Intărirea capacităţii Guvernului României de a gestiona situaţiile dificile generate de dezastre naturale". Proiectul a contribuit într-o manieră eficientă la îmbunătăţirea dotării şi pregătirii echipelor specializate de căutare-salvare în mediu acvatic.

Eforturile întreprinse în anul 2006 au produs rezultate foarte încurajatoare în următoarele judeţe: Ialomiţa, laşi, Ilfov, Cluj, Constanţa, Dolj, Hunedoara, Mureş, Timiş, Vâlcea, cât şi în municipiul Bucureşti. Au fost livrate către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) echipamente specializate şi cursuri de pregătire, care împreună au condus la creşterea ratei de succes a misiunilor de urgenţă în mediul acvatic. Totuşi, capacitatea curentă de intervenţie este încă departe de necesităţi. Mai mult, datorită resurselor limitate avute la dispoziţie, nu s-a putut întreprinde o abordare particularizată şi nu s-a acordat atenţie nevoilor locale specifice de răspuns la urgenţă.

Continuarea identificării şi alocării resurselor pentru autorităţile responsabile cu intervenţia coerentă şi eficientă în caz de catastrofă constituie o prioritate de înalt nivel pentru Guvernul României. Acţiunile iniţiate în perioada 2005 - 2006 trebuie extinse până la atingerea unei capacităţi suficiente de răspuns la nivel naţional, sub autoritatea Ministerului Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (MAI/IGSU). Considerând că personalul IGSU a fost majorat în anul 2006 cu aproximativ 12.000 noi angajaţi şi urmează a fi majorat în continuare, în perioada 2007-2008, până la un total de 55.000 angajaţi, eforturile pentru dotarea şi instruirea personalului de intervenţie nou-recrutat nu constituie doar o sarcină de o mare provocare, dar necesită concentrarea resurselor disponibile către anumite obiective specifice, astfel încât să se poată atinge nivele de înaltă eficientă si să se obtina rezultate solide si măsurabile.

Partea a II-a: Strategia

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Biroul pentru România, are o legătură specială cu România, dată fiind lunga sa prezenţă istorică în ţară (prima stabilită în anul 1971) şi în regiune. PNUD România s-a consacrat în a ajuta România să devină o ţară dezvoltată, prin asigurarea unor servicii de consultanţă de înaltă calitate Guvernului şi prin proiecte de dezvoltare instituţională, inclusiv asistenţă în procesul de transformare socială a României. Activitatea curentă a PNUD în România se bazează pe un larg program de cooperare (Cadrul naţional de cooperare, CCF), care a fost dezvoltat prin dialog cu Guvernul, agenţiile Naţiunilor Unite şi donori. Document CCF curent acoperă perioada 2005-2009 şi identifică modalităţile de reducere a sărăciei şi de promovare a unui standard de viaţă sustenabil, ca fiind una dintre priorităţile sale.

MAI se concentrează asupra dezvoltării unei strategii naţionale în situaţii de urgenţă generate de dezastre naturale. Această politică urmăreşte dezvoltarea unui cadru legal şi a unei baze materiale solide pentru fiecare regiune a României.

Obiectivul general pe termen lung al Proiectului îl reprezintă întărirea capacităţii Guvernului de a gestiona situaţiile de urgenţă generate de dezastre naturale.

In particular, Proiectul vizează atingerea următoarelor scopuri (obiective pe termen scurt):

1.  întărirea capacităţii echipelor existente de răspuns la urgenţă în caz de dezastre naturale, prin îmbunătăţirea echipamentelor de intervenţie şi prin extinderea pregătirii şi calificării personalului;

2. crearea de noi echipe specializate de răspuns la urgenţă, cu accent pe dezastre acvatice;

3.   elaborarea de ghiduri şi proceduri de intervenţie, în conformitate cu cerinţele naţionale şi practicile internaţionale;

4.  îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie a IGSU la nivel regional şi local.

In particular, proiectul va contribui la realizarea următoarelor obiective:

•  crearea capacităţii de răspuns a Guvernului României la nivel local şi naţional;

•  asigurarea pregătirii profesionale specifice; dezvoltarea unor programe de cursuri, asigurarea instruirii;

•    îmbunătăţirea pieţei muncii şi a politicii sociale; îmbunătăţirea serviciilor printr-o pregătire vocaţională şi specializată a funcţionarilor publici.

Este de dorit implicarea donorilor internaţionali în Proiect, dat fiind parteneriatul important care va fi dezvoltat între diferite instituţii guvernamentale şi nonguvernamentale şi impactul potenţial pe care Proiectul l-ar putea avea în îmbunătăţirea capacităţii de răspuns a României la situaţii de urgenţă.

Fezabilitate şi sustenabilitate

Proiectul vizează continuarea întăririi capacităţii de răspuns a Guvernului României în situaţii de urgenţă. Evenimentele recente au arătat că în România clima se schimbă, iar riscul producerii unor inundaţii a crescut în mod substanţial. Acesta este motivul pentru care Guvernul trebuie să acţioneze imediat şi să fie pregătit pentru evenimente similare care s-ar putea produce.

In completarea activităţilor anterioare, cât şi a celor în curs de derulare în domeniul răspunsului la dezastre naturale, precum şi la solicitarea Guvernului (MAI - IGSU), Biroul PNUD România este pregătit să asigure asistenta necesară pentru dezvoltarea capacităţii la situaţii de urgenţă. In particular, PNUD, în strânsă cooperare cu MAI, va face uz de capacităţile şi conexiunile proprii pentru a mobiliza şi gestiona atât resursele financiare, cât şi pe cele tehnice necesare pentru a sprijini îmbunătăţirea infrastructurii operaţionale pentru intervenţii la urgenţă (de exemplu: echipamente adecvate, resurse umane bine instruite etc).

Strategia actualei propuneri de proiect prevede continuarea liniei demarate în anul 2006, prin extinderea activităţilor de dotare şi pregătire, atât într-un cadru general, cât şi pe baza particularităţilor distinctive ale diverselor regiuni. Din punctul de vedere al particularităţilor intervenţiei în caz de inundaţii şi de alte dezastre în mediul acvatic, teritoriul României poate fi privit ca fiind compus din următoarele regiuni:

• Zona costieră a Mării Negre

- Specificitate: altitudini până la 300 m; apă sărată; întinse suprafeţe de apă; urgenţe complexe (porturi, vase comerciale şi de agrement etc); fluctuaţii sezonale imense în rândul populaţiei; ape internaţionale şi zonă de graniţă

• Zona riverană Dunării şi Delta Dunării

-  Specificitate: altitudini până la 300 m; apă dulce; ape internaţionale şi zonă de graniţă; aspecte de mediu (Delta Dunării)

• Zona municipiului Bucureşti şi judeţul Ilfov

- Specificitate: altitudini până la 300 m; apă dulce; densitate foarte mare a populaţiei; numeroase lacuri şi râuri relativ mici; urgenţe frecvente datorate în principal activităţilor recreaţionale şi ocupaţionale

•   Zona centrală şi de nord-vest (Transilvania, Banat, Crişana)*)

- Specificitate: altitudini majoritare peste 300 m; apă dulce; ape reci în râuri, torenţi, lacuri naturale şi artificiale; urgenţele se produc adesea în locuri izolate

• Zona de est (Moldova)*)

- Specificitate: altitudini majoritare peste 300 m; apă dulce; ape reci în râuri, torenţi, lacuri naturale şi artificiale; urgenţele se produc adesea în locuri izolate

Se propune ca Proiectul să aibă o strategie orientată pe rezultatele intermediare pe nivele, în funcţie de performanţele înregistrate la fiecare dintre următoarele etape:

-  pregătire teoretică şi practică generală, de largă aplicabilitate în operaţiunile de urgenţă de rutină;

-  pregătire teoretică şi practică de înalt nivel, necesară situaţiilor complexe de urgenţă;

-  antrenamente, exerciţii şi misiuni de intervenţie supervizate;

-  pregătire teoretică adaptată particularităţilor locale şi instruire practică specifică.

In cadrul acestei abordări preventive se propune ca bugetul Proiectului să fie revizuit periodic de către factorii de decizie ai Proiectului (Project Executives), buget care va fi ajustabil în limite largi, atât în funcţie de rezultatele intermediare înregistrate, cât şi de schimbările minore ale necesităţilor care pot apărea pe durata de implementare a Proiectului. Se anticipează, de asemenea, faptul că anumite judeţe se vor implica activ în realizarea Proiectului odată ce beneficiile rezultatelor parţiale vor fi făcute cunoscute.

Sustenabilitatea sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă va fi asigurată prin finanţare de la bugetul de stat . La nevoie, în situaţii de urgenţă, va fi mobilizat sprijin internaţional.

Cooperarea care va fi iniţiată pe timpul Proiectului între instituţiile guvernamentale şi alte agenţii poate constitui baza pentru dezvoltarea de structuri profesioniste care să acţioneze în situaţii de urgenţă. Suplimentar, PNUD va continua să acţioneze pentru obţinerea de sprijin de la alte state donoare care si-au exprimat interesul în furnizarea de sprijin pe termen lung pentru această iniţiativă.

Referitor la sustenabilitatea altor rezultate ale Proiectului, şi anume a celor care rezultă din eforturile de dezvoltare a capacităţii instituţionale, se aşteaptă să se realizeze mecanisme de asistenţă şi sprijin la nivel comunitar.

*) Cele două regiuni de mai sus sunt similare în caracteristici, dar sunt tratate distinct din motive legate de flexibilitatea Proiectului şi minimizarea cheltuielilor adiţionale, cum sunt cheltuielile de transport, cazare etc.

Partea a III-a: Aranjamente de management

Proiectul va fi derulat sub execuţie naţională (NEX), cu sprijin prin Biroul naţional, de către MAI/IGSU, cu respectarea regulilor şi procedurilor PNUD aplicabile modalităţii NEX, cu sprijin prin Biroul naţional. MAI/IGSU va desemna un director de proiect, pentru a superviza realizarea Proiectului în termenii acestui document. PNUD va monitoriza implementarea Proiectului în modalitatea NEX, pentru a asigura respectarea regulilor şi procedurilor aplicabile. Execuţia bugetară, precum şi orice propunere de modificare a activităţilor finanţate prin program vor fi analizate şi decise prin funcţia de management tripartit, constând din PNUD, Guvern şi agenţia executoare. Acest grup tripartit se va întruni cel puţin o dată pe an pentru a analiza progresul Proiectului.

Pentru coordonarea realizării Proiectului, Biroul PNUD din Bucureşti va selecta şi numi, în consultare cu directorul de proiect, un manager de proiect şi un asistent de proiect, în conformitate cu procedurile PNUD şi condiţiile bugetare. Managerul de proiect va fi responsabil pentru realizarea Proiectului în grafic, în buget şi conform obiectivelor globale şi intermediare ale Proiectului, aşa cum acestea sunt stabilite în prezentul document. Managerul de proiect va fi abilitat să ia decizii pe parcursul întregului proces în ceea ce priveşte problemele uzuale. Orice subiect de dificultate sporită va fi rezolvat prin apelarea în mod excepţional la grupul tripartit mai sus menţionat. De asemenea, managerul de proiect va pregăti rapoartele anuale de evoluţie a Proiectului şi le va prezenta spre aprobare grupului tripartit.

Managerul de proiect va menţine legătura permanentă, în numele PNUD, cu partenerii implicaţi, după necesităţi: IGSU/MAI, autorităţi locale, parteneri finanţatori/donori. Managerul de proiect, în coordonare cu reprezentanţii IGSU/MAI, va pregăti planul activităţilor Proiectului, respectând responsabilităţile stipulate în prezentul document al Proiectului pentru fiecare parte naţională implicată.

MAI/IGSU va pune la dispoziţia Proiectului premisele necesare pentru implementarea corespunzătoare a componentei de instruire a Proiectului. MAI/IGSU va organiza selecţia şi instruirea personalului specializat care va executa activităţi de pregătire. Managerul de proiect va superviza acest proces. Managerul de proiect va pregăti rapoarte lunare de activitate, care vor fi prezentate Biroului naţional PNUD până la sfârşitul fiecărei luni.

Asupra prezentului document al Proiectului se pot opera următoarele tipuri de revizii, sub semnătura unilaterală a reprezentantului rezident al PNUD:

1.  revizii anuale obligatorii, pentru înregistrarea cheltuielilor suportate în anul financiar anterior;

2.  reeşalonarea reviziilor bugetare.

Partea a IV-a: Monitorizare şi evaluare

Monitorizarea si evaluarea se vor face conform procedurilor PNUD1).

Monitorizarea la nivelul Proiectului se va realiza prin raportări orientate pe rezultate, conform standardelor PNUD. In plus, Proiectul va fi analizat atât în cadrul mecanismelor de evaluare ale programului naţional şi ale Cadrului Asistenţei pentru Dezvoltare al Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNDAF), cât şi prin bilanţul anual al PNUD cu factorii de decizie.

Partea a V-a: Cadrul legal

Prezentul document al proiectului va fi instrumentul la care se face referire în art. 1 din Acordul-cadru standard de asistenţă dintre Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, semnat la data de 23 ianuarie 1991.

SECŢIUNEA a II-a

Cadrul resurselor si rezultatelor

Rezultat vizat, conform Documentului-cadru naţional al rezultatelor: Până în 2009, capacitatea administrativă este îmbunătăţită la nivel central şi local, pentru a dezvolta, implementa şi monitoriza programe şi politici sustenabile - cu accent pe transparenţă, responsabilitate şi participare - în domeniile furnizării serviciilor publice, guvernării mediului şi protecţiei drepturilor grupurilor vulnerabile.
Indicator de rezultat, conform Documentului-cadru al rezultatelor şi resurselor programelor naţionale, inclusiv nivelul-referinţă şi nivelul-ţintă: Imbunătăţirea coordonării intersectoriale şi a responsabilităţii orizontale în formularea şi implementarea politicii de sprijin al furnizării serviciilor publice eficiente şi transparente la nivel central şi local. Indicator: Indicele de eficienţă a guvernării (referinţă: -0,54, 2000-2001, Banca Mondială; ţintă: -0,25)
Serviciul MYFF aplicabil: 4.2. Reducerea dezastrelor naturale
Strategia de parteneriat: In pregătirea şi realizarea Proiectului vor fi implicaţi parteneri guvernamentali cheie, anume Ministerul Administraţiei şi Internelor, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Acest proces participativ va asigura angajamentul acestora şi sprijinul oferit Proiectului, respectiv va contribui şi la şansele de succes şi sustenabilitate Proiectului.
Denumire şi ID Proiect: Intărirea capacităţii Guvernului României de a gestiona situaţiile dificile generate de dezastre naturale - Dezvoltarea capacităţii pentru situaţii de urgenţă (CDCS)
Rezultate vizate	Nivel-ţintă rezultate (an)	Activităţi indicative	Intrări
Organisme guvernamentale specializate, complet pregătite (instruire, echipamente tehnice) pentru a răspunde rapid şi eficient la dezastre naturale (dezastre acvatice, în particular)	1.1. Personalul de bază pentru Proiect este selectat; biroul Proiectului este pe deplin operaţional; este iniţiată implementarea Proiectului (2007, 2008)	1. Unitatea de implementare a Proiectului este constituită 1.1.1.  Desemnarea directorului naţional al Proiectului 1.1.2. Selecţia, recrutarea şi contractarea personalului de bază pentru Proiect 1.1.3. Infiinţarea biroului Proiectului 1.1.4. Selecţia, recrutarea şi contractarea experţilor	100.000 USD (2007-2008)

1) Managing for Results: Monitoring and Evaluaţi on in UNDP, 2001.

http://stone.undp.org/undpweb/eo/evalnet/docstore3/yellowbook/documents/frameworkfinal.pdf

Rezultate vizate	Nivel-ţintă rezultate (an)	Activităţi indicative	Intrări
	2.1.  Raportul de evaluare a nevoilor este elaborat si adoptat (2007) 2.2.  Planul detaliat şi planul de lucru ale Proiectului sunt elaborate si adoptate (2007)	2. Evaluarea corespunzătoare a nevoilor de dotare şi pregătire la nivel central şi local 2.1.1.  Identificarea nevoilor de dotare şi pregătire pentru operaţiuni de intervenţie la urgenţă prin angajarea echipelor speciale de intervenţie la dezastre 2.1.2.  Elaborarea raportului de evaluare a necesităţilor 2.2.1.  Revizuirea şi adoptarea planului detaliat al Proiectului, pe baza necesităţilor identificate, priorităţile naţionale, specificităţii locale şi resurselor disponibile 2.2.2.  Planificarea detaliată a livrărilor din cadrul Proiectului (echipamente, activităţi şi materiale de pregătire etc.)	20.000 USD (2007)
	3.1. Minimum 16 echipe speciale de intervenţie la dezastre sunt constituite, instruite, dotate cu echipamentul de intervenţie necesar şi pe deplin operaţionale (2007)	3. Constituirea a minimum 16 noi echipe speciale de intervenţie la dezastre 3.1.1. Selectarea personalului (48 de angajaţi) din rândul celui existent şi nou-recrutat la nivelul IGSU 3.1.2.  Realizarea pregătirii teoretice şi practice 3.1.3.  Livrarea echipamentelor de intervenţie de bază (48 de seturi) 3.1.4. Operaţionalizarea noilor echipe speciale de intervenţie la dezastre (proceduri de lucru, activităţi legislative şi administrative pentru funcţionarea echipelor, statutul personalului, criterii de evaluare a performanţelor etc.)	350.000 USD (2007)
	4.1. Minimum 8 echipe speciale de intervenţie la dezastre existente sunt pregătite la nivel înalt şi dotate cu echipamente superioare pentru intervenţie (2007, 2008)	4. Instruire de înalt nivel pentru minimum 8 echipe speciale de intervenţie la dezastre existente 4.1.1.  Evaluarea echipelor speciale de intervenţie la dezastre existente şi selectarea corespunzătoare a personalului disponibil (24 de angajaţi) pentru instruire de înalt nivel 4.1.2.  Realizarea pregătirii teoretice şi practice de înalt nivel 4.1.3. Imbunătăţirea echipamentelor de intervenţie (24 de seturi)	250.000 USD (2007-2008)
	5.1.  Este realizată instruirea la locul de muncă, suplimentată de întâlniri şi seminarii regionale pentru schimb de informaţii (2008) 5.2. Se organizează şi se desfăşoară un seminar şi/sau exerciţiu internaţional de management al situaţiilor de urgenţă prin angajarea de echipe înalt specializate de intervenţie la dezastre	5. Intărirea capacităţii de răspuns în caz de urgenţă la nivel local, naţional şi internaţional 5.1.1.  Instruire la locul de muncă, prin misiuni de intervenţie supervizate (minimum 3), antrenamente şi exerciţii (minimum 3) atent inspectate, înregistrate şi evaluate 5.1.2. Intâlniri regionale (3) şi seminarii naţionale (2) pentru schimb de experienţă, identificarea particularităţilor locale şi a altor aspecte legate de intervenţia în caz de urgenţă, îmbunătăţirea procedurilor de lucru etc. 5.1.3. Schimb de vizite (2) cu ţările vecine cu experienţă (Ungaria şi Croaţia) 5.1.4. Seminar şi/sau exerciţiu internaţional de management al situaţiilor de urgenţă prin angajarea de echipe înalt specializate de intervenţie la dezastre	120.000 USD (2008)

Rezultate vizate	Nivel-ţintă rezultate (an)	Activităţi indicative	Intrări
	6.1.  Manualul de buzunar cu informaţii de bază pentru operaţiuni specializate de intervenţie la dezastre este elaborat, adoptat, multiplicat (300 copii) şi distribuit 6.2.  Pregătirea teoretică adaptată particularităţilor locale şi instruirea practică specifică sunt realizate pentru minimum 84 de angajaţi 6.3. Sunt livrate cantităţi limitate de echipamente specializate, necesare în conformitate cu particularităţile specifice fiecărei regiuni	6. Pregătire teoretică adaptată particularităţilor locale şi instruire practică specifică 6.1.1. Colectarea informaţiilor relevante care să formeze baza pentru un manual de buzunar pentru operaţiuni specializate de intervenţie la urgenţă 6.1.2.  Elaborarea, editarea, tipărirea şi distribuţia manualului de buzunar 6.2.1. Realizarea pregătirii teoretice şi practice specifice (minimum 84 de angajaţi în total) pentru regiunile particulare ale României: zona costieră a Mării Negre, zona riverană Dunării şi Delta Dunării, zona municipiului Bucureşti şi judeţul Ilfov, zona centrală şi de nord-vest, zona de est 6.3.1. Livrarea unor cantităţi limitate de echipamente specializate, necesare în conformitate cu particularităţile specifice fiecărei regiuni	530.000 USD (2008)

SECŢIUNEA a III-a

Planul de lucru anual/anul 2007

Rezultate scontate CP şi indicatori, inclusiv obiective anuale	Activităţi planificate	Calendar				Partea responsabilă	Buget planificat
		Q1	Q2	Q3	Q4		Sursa fondurilor	Descrierea bugetului	Valoarea (USD)
Unitatea de implementare a Proiectului	Selectarea PA (asistent proiect)		X			PNUD		Contract servicii - persoane	0
	Personalul Proiectului	X	X	X	X	PNUD	04000	Contract servicii - persoane	33.000
	Echipamente pentru Proiect	X	X	X	X	PNUD	04000	Procurare echipament, auto, mobilier	15.500
	Biroul Proiectului	X	X	X	X	PNUD	04000	Comunicaţii şi birotică	5.000
Evaluarea corespunzătoare a nevoilor de dotare şi pregătire la nivel central şi local şi planificarea detaliată a activităţilor	Chestionare pentru evaluarea necesităţilor, diseminare	X	X			PNUD, IGSU	04000	Tipărire	1.000
	Misiuni de evaluare pe regiuni	X	X			PNUD	04000	Costuri misiuni	2.000
	Raportul de evaluare a necesităţilor elaborat, revizuit şi adoptat		X			PNUD	04000	Costuri diverse	1.000
	Şedinţe expert şi de planificare		X			PNUD	04000	Costuri evenimente diverse	3.000
Minimum 6 echipe speciale de intervenţie la dezastre (ESID) sunt instruite şi dotate cu echipamentele de intervenţie necesare	Selectarea personalului adecvat şi disponibil; pliante/postere, diseminare		X			PNUD, IGSU	04000	Tipărire	2.000
	Achiziţionarea echipamentelor de intervenţie (48 de seturi)			X		PNUD	30000	Contract achiziţie bunuri	216.000
	Instruire teoretică şi examinări (48 de cursanţi)		X	X		PNUD	30000	Contract servicii pentru instruire teoretică	24.000

Rezultate scontate CP şi indicatori, inclusiv obiective anuale	Activităţi planificate	Calendar				Partea responsabilă	Buget planificat
		Q1	Q2	Q3	Q4		Sursa fondurilor	Descrierea bugetului	Valoarea (USD)
	Instruire practică şi examinare finală (48 de cursanţi)			X		PNUD	30000	Contract servicii pentru instruire practică	96.000
	Inmânarea certificatelor de absolvire			X		PNUD, IGSU	04000	Costuri evenimente diverse	1.000
Echipele speciale de intervenţie la dezastre ESID sunt constituite şi operaţionalizate	Elaborarea procedurilor de funcţionare şi de intervenţie pentru ESID			X	X	PNUD, IGSU	04000	Contract consultant naţional	4.500
	Supraveghere profesională/testarea procedurilor				X	PNUD, IGSU	04000	Costuri misiuni	1.500
	Seminarii/şedinţe expert				X	PNUD	04000	Costuri evenimente diverse	2.000
	Raport de activitate, şedinţă bilanţ şi conferinţă de presă				X	PNUD	04000	Costuri evenimente diverse	7.000
Minimum 8 ESID existente sunt dotate cu echipamente performante pentru intervenţie şi pregătite la nivel înalt (parţial)	Estimarea capabilităţilor, evaluarea personalului şi inventar echipamente			X	X	PNUD, IGSU	04000	Costuri diverse	1.000
	Examinare, service şi recondiţionare/reparare echipament existent				X	PNUD	30000	Contract pentru service echipamente	20.000
	Achiziţia de echipament performant de intervenţie (până la 24 de seturi)				X	PNUD	30000	Contract achiziţie bunuri	96.000
	Instruire teoretică de nivel înalt şi examinări (24 de cursanţi)				X	PNUD	30000	Contract servicii pentru instruire teoretică	24.190
Diverse	Comisioane bancare	X	X	X	X	PNUD	04000	Costuri diverse	500
TOTAL (USD):									556.190

Contribuţie netă Guvern                                                   476.190

Costuri de management (GMS) 3%                                    14.286

Costuri administrative (ISS) 2%                                           9.524

Total contribuţie Guvern                                                   500.000

Contribuţie PNUD (TRAC total net+ISS 2%)                    80.000

Total Proiect                                                                    580.000

SECŢIUNEA a IV-a

Alte acorduri

Proiectul necesită ca anumite acţiuni cruciale (angajamentul de furnizare a anumitor resurse, cum ar fi locaţia centrelor, asigurarea suportului etc.) să fie realizate de autorităţile guvernamentale. Este necesar să existe o acceptare a aranjamentelor de implementare detaliate în cuprinsul prezentului document. Sprijinul diverselor oficialităţi guvernamentale la nivel naţional este, de asemenea, important pentru sustenabilitatea Proiectului.

Următoarele acorduri legale vor fi încheiate, pentru a diminua orice risc legat de implementare:

•Acord de cofinanţare între PNUD şi Ministerul Administraţiei şi Internelor - Guvernul României referitor la implementarea proiectului „Intărirea capacităţii Guvernului României de a gestiona situaţiile dificile generate de dezastre naturale - Dezvoltarea capacităţii pentru situaţii de urgentă (CDES)".