Acordul Nr.- din 08.03.2010

Membrii semnatari ai prezentului acord interprofesional, şi anume:– Organizaţia Interprofesională Naţională „Zahărul“ din România, denumită în continuare OINZR;

– Federaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, denumită în continuare FCSZR;

– Asociaţia „Patronatul Zahărului din România“;

– Asociaţia Producătorilor de Zahăr din Sfeclă de Zahăr din România,în baza art. 8 lit. k) pct. 7 din statutul OINZR, au încheiat prezentul acord interprofesional, denumit în continuare AIP, privind contractarea, producerea, transportul, recepţia şi plata sfeclei de zahăr din recolta anului de comercializare 2010/2011, destinată industrializării. AIP a luat în considerare toate regulamentele şi prevederile europene recente în domeniu şi îndeosebi Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul zahărului, Regulamentul (CE) nr. 319/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori, Regulamentul (CE) nr. 163/2006 al Comisiei din 30 ianuarie 2006 de modificare a ratelor de restituire aplicabile anumitor produse din sectorul zahărului exportate sub formă de mărfuri care nu sunt incluse în anexa I la tratat, Regulamentul (CE) nr. 950/2006 al Comisiei din 28 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare, pentru anii de comercializare 2006/2007, 2007/2008 şi 2008/2009, privind importul şi rafinarea produselor din sectorul zahărului în cadrul anumitor contingente tarifare şi acorduri preferenţiale, Regulamentul (CE) nr. 967/2006 al Comisiei din 29 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului privind producţia peste cotă în sectorul zahărului, Regulamentul (CE) nr. 1.053/2009 al Comisiei din 5 noiembrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 952/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce priveşte gestionarea pieţei interne a zahărului şi regimul cotelor, Regulamentul (CE) nr. 1.261/2008 al Comisiei din 16 decembrie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.126/2008 de adoptare a anumitor standarde internaţionale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Standardul internaţional de raportare financiară (IFRS) 2 (text cu relevanţă pentru SEE), Regulamentul (CE) nr. 1.913/2006 al Comisiei din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului agromonetar al euro în sectorul agricol şi de modificare a anumitor regulamente, Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP), cu modificările şi completările ulterioare, Regulamentul (CE) nr. 1.121/2009 al Comisiei din 29 octombrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce priveşte schemele de ajutor pentru fermieri prevăzute în titlurile IV şi V din regulamentul respectiv şi Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea, modularea şi sistemul integrat de administrare şi control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum şi de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol. Articolul 1Obiectivele şi durata AIP 1.1. AIP îşi propune să reglementeze de o manieră unitară, la nivel naţional, relaţiile dintre parteneri (cultivatori de sfeclă de zahăr, respectiv societăţi comerciale producătoare de zahăr). 1.2. AIP îşi propune să asigure contractul de bază privind producerea, cumpărarea, livrarea şi plata sfeclei de zahăr, precum şi clauzele generale ale acestuia, respectând interesele generale ale partenerilor din filiera zahărului. 1.3. AIP îşi propune să asigure cadrul general de funcţionare şi dezvoltare a industriei zahărului din România şi integrarea acestuia în structurile europene. 1.4. AIP îşi propune să asigure durabilitatea sectorului agroindustrial al filierei zahărului, contribuind la creşterea producţiei naţionale de zahăr la un nivel care să pună în valoare potenţialul culturii de sfeclă de zahăr din România şi să satisfacă necesarul naţional de consum. 1.5. AIP este valabil pentru campania de sfeclă de zahăr din anul de comercializare 2010/2011, clauzele generale putând fi modificate prin negocieri între cei 4 membri semnatari şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR, până cel mai târziu la 10 februarie 2010. 1.6. Respectarea clauzelor AIP este obligatorie pentru toţi membrii afiliaţi structurilor profesionale semnatare. 1.7. AIP este aprobat anual de către MADR şi este pus în aplicare prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Definiţii: – zahăr în cotă - cota de producţie de zahăr alb echivalent alocată unei societăţi comerciale producătoare de zahăr, destinată desfacerii pe piaţa comunitară; – sfeclă de zahăr în cotă - toate cantităţile de sfeclă de zahăr procesate pentru a obţine zahăr în cotă; – zahăr în afara cotei - producţia de zahăr alb echivalent care se obţine peste cota de producţie alocată (zahăr în cotă) şi care este destinată exportului extracomunitar sau producerii de zahăr industrial ori surplusului de zahăr. Cantităţile de zahăr produse în afara cotei într-un an de comercializare pot fi transferate (carry forward) în anul de comercializare următor, decizia aparţinând exclusiv societăţilor comerciale producătoare de zahăr. Cantităţile de zahăr astfel transferate vor fi considerate ca fiind primele cantităţi de zahăr din cotă procesate din cadrul cotei anului următor; – sfeclă de zahăr în afara cotei - toate cantităţile de sfeclă de zahăr procesate pentru a obţine zahăr în afara cotei; – zahăr industrial - cantitatea de zahăr, peste cantităţile de zahăr din sfecla de zahăr în cotă, care este destinată utilizării în anumite industrii, precum cea producătoare de bioetanol, de rom, pentru anumite produse farmaceutice, drojdie, rinse appelstroop şi altele [conform anexei la Regulamentul (CE) nr. 967/2006]; – surplus de zahăr - cantitatea de zahăr atribuită unui anumit an de comercializare, suplimentar zahărului în cotă şi zahărului industrial; – an de comercializare - perioada începând cu data de 1 octombrie şi sfârşind cu data de 30 septembrie ale anului calendaristic următor. Anul de comercializare 2010/2011 începe la data de 1 octombrie 2010 şi se termină la data de 30 septembrie 2011; – societate comercială producătoare de zahăr - o organizaţie economică independentă şi constituită legal care operează, pe răspunderea sa, una sau mai multe fabrici de zahăr. Societăţile comerciale producătoare de zahăr trebuie să fie agreate de către statul membru pe baza capabilităţii profesionale dovedite de a produce zahăr şi a conformării acestora cu cerinţele privind furnizarea de informaţii specifice şi acceptarea verificării acestora. Articolul 2Clauze generale 2.1. Părţile au căzut de acord ca pentru recolta anului de comercializare 2010/2011 să colaboreze în vederea obţinerii unei cantităţi de zahăr alb din sfeclă de zahăr care să acopere cota naţională (104.698 tone de zahăr alb) şi eventualele cantităţi de zahăr din afara cotei (industrial sau în surplus), ca urmare a angajamentelor implicite şi explicite legate de producerea cotei de producţie de zahăr din sfeclă de zahăr asumate de societăţile comerciale producătoare de zahăr şi de MADR. Cota naţională menţionată mai sus poate fi redusă prin adoptarea regulamentelor europene care prevăd retrageri temporare de cotă pentru respectivul an de comercializare. 2.2. În funcţie de cotele de producţie alocate, societăţile comerciale producătoare de zahăr vor determina cantitatea minimă dezirabilă de sfeclă de zahăr şi suprafaţa necesară a fi contractată, pe care le vor comunica asociaţiilor de cultivatori de sfeclă de zahăr din zona de aprovizionare, până la începerea campaniei de contractare a sfeclei de zahăr. 2.3. Între cultivator şi societăţile comerciale producătoare de zahăr va fi întocmit un contract de producere, cumpărare, livrare şi plată a rădăcinilor de sfeclă de zahăr, denumit în continuare CPCLP, al cărui model este cuprins în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul acord interprofesional, recunoscut de către MADR prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ca instrument legal pentru aplicarea schemelor de sprijin pentru agricultori pentru recolta anului de comercializare 2010/2011. 2.4. CPCLP se vor încheia până la data de 20 aprilie 2010. O copie a CPCLP se va depune la centrul judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) până la data de 17 mai 2010. Atât societăţile comerciale producătoare de zahăr, cât şi asociaţiile producătorilor de sfeclă de zahăr vor colabora pentru informarea fermierilor asupra modului de completare a documentaţiei privind subvenţiile şi ajutoarele de stat pentru cultura sfeclei de zahăr. Până la data de 25 aprilie 2010, societăţile comerciale producătoare de zahăr împreună cu asociaţiile locale ale producătorilor vor înainta direcţiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene o listă a contractelor încheiate şi vor face o verificare a bazei de date privind CPCLP înregistrate. Centrul judeţean al APIA va transmite APIA situaţia finală a contractelor înregistrate şi avizate; APIA va transmite MADR această situaţie centralizată, conform prevederilor pct. 2.2, până la data de 30 aprilie 2010; eventualele neconcordanţe vor fi analizate şi soluţionate până la data de 10 mai 2010 (prin intermediul FCSZR). 2.5. CPCLP este semnat de ambii parteneri şi este obligatoriu în toate atributele sale pentru aceştia. 2.6. CPCLP este documentul în care se stabilesc clauze contractuale speciale privind relaţia dintre un cultivator definit şi societatea comercială producătoare de zahăr cu care acesta a încheiat angajamentul. 2.7. Clauzele CPCLP nu pot anula clauzele generale ale AIP, care îl însoţesc de drept pe toată perioada valabilităţii lui. 2.8. Partenerii CPCLP pot denunţa în caz de litigiu doar clauzele derivate din acesta, nu şi clauzele AIP. 2.9. CPCLP şi AIP pot fi utilizate în relaţii comerciale şi de parteneri neafiliaţi celor 4 structuri reprezentative, cu menţiunea că aceştia nu beneficiază de clauzele privind concilierea interprofesională. Articolul 3Modul de aplicare a AIP 3.1. AIP reprezintă voinţa partenerilor asociaţi în structuri profesionale reprezentative, clauzele acestuia fiind obligatorii din momentul semnării lui. 3.2. AIP poate fi modificat anual prin negocieri între cei 4 parteneri semnatari, în perioada desemnată la art. 1 pct. 1.5. 3.3. Partenerii vor supraveghea aplicarea AIP în toate cazurile în care unul sau mai mulţi membri ai structurii profesionale reprezentative sunt implicaţi într-o activitate contractuală derivată din acesta şi pasibilă de atingerea de o manieră păgubitoare a uneia dintre părţi. 3.4. CPCLP poate cuprinde clauze complementare specifice, care au caracter limitat la cei 2 parteneri semnatari, care nu anulează stipulaţiile AIP, nici în litera şi nici în spiritul lor, şi care nu modifică convenţia de bază privind respectarea intereselor generale ale partenerilor. 3.5. Clauzele speciale ale CPCLP sunt negociate între cei 2 parteneri şi pot fi modificate de către aceştia prin acte adiţionale, pentru clauzele care nu afectează parametrii de producţie; clauzele speciale ale CPCLP nu pot fi extinse asupra AIP aferent campaniei din care acesta a fost derivat. Articolul 4Forţa majoră În caz de forţă majoră, AIP încetează parţial sau total să producă efecte. Forţa majoră poate fi invocată de către oricare dintre părţi, justificată prin documente constatatoare emise de autorităţile competente, şi se răsfrânge şi asupra CPCLP. Articolul 5 Concilierea şi arbitrajul Litigiile referitoare la aplicarea AIP şi a CPCLP se supun reglementărilor în vigoare relative la conciliere şi arbitraj. Părţile convin ca litigiile să fie soluţionate pe cale amiabilă şi să se adreseze instanţei numai după epuizarea procedurilor de conciliere. Articolul 6Cotizaţiile profesionale şi interprofesionale 6.1. Părţile semnatare ale AIP au convenit asupra necesităţii ca societăţile comerciale producătoare de zahăr să opereze în numele cultivatorilor de sfeclă de zahăr la prelevarea cotizaţiei profesionale în cuantum de 0,8 lei/tona de sfeclă de zahăr predată neto de plată. Această prevedere va fi inclusă în mod obligatoriu în CPCLP al fiecărei societăţi comerciale producătoare de zahăr. Suma încasată va fi virată astfel: 49% către FCSZR, 2% către OINZR şi 49% asociaţiilor cultivatorilor din zona fiecărei societăţi comerciale producătoare de zahăr. Sumele încasate vor fi incluse în bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei organizaţii. 6.2. Plata cotizaţiilor se face până la sfârşitul campaniei de recoltare, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2010. În cazurile în care recoltarea sfeclei de zahăr sau predarea la societatea comercială producătoare de zahăr se prelungeşte după această dată, termenul-limită se poate prelungi, dar nu mai târziu de 15 februarie 2011. 6.3. Calcularea cotizaţiilor se face la tona neto de plată livrată de către cultivator societăţii comerciale producătoare de zahăr şi recepţionată prin aplicarea baremului de echivalenţă, atât pentru sfecla de zahăr din cotă, cât şi pentru cantitatea din afara cotei. Articolul 7Producerea/cultivarea sfeclei de zahăr 7.1. CPCLP vor specifica atât suprafaţa cultivată, cât şi producţia netă de zahăr alb scontată a se obţine, separat din cotă şi din afara cotei de producţie. Contractanţii de sfeclă de zahăr, asociaţi sau neasociaţi în structuri profesionale sau interprofesionale, şi societăţile comerciale producătoare de zahăr pot să asigure (contra cost): – sămânţa de sfeclă de zahăr necesară înfiinţării culturii, pentru suprafaţa contractată, direct sau prin societăţi comerciale specializate; – serviciile de îndrumare tehnologică a cultivatorilor, indiferent de suprafaţa/cantitatea contractată.7.2. Sămânţa de sfeclă de zahăr asigurată de către societatea comercială producătoare de zahăr va fi pusă la dispoziţia cultivatorului şi va fi tratată standard cu insecticide şi fungicide. 7.3. Cultivatorii se obligă să respecte tehnologia recomandată de societatea comercială producătoare de zahăr şi să permită accesul reprezentanţilor acesteia pentru a executa monitorizarea evoluţiei culturii, obligându-se să execute lucrările tehnologice solicitate de aceştia la termenele stabilite. 7.4. Periodic, de la începerea contractării şi până la terminarea recoltării şi prelucrării sfeclei de zahăr, societăţile comerciale producătoare de zahăr se obligă să transmită MADR şi APIA datele statistice specifice. Ca un minim de informaţii necesar, fiecare societate comercială producătoare de zahăr are obligaţia transmiterii de date privind cantităţile de zahăr din sfeclă de zahăr din cotă pentru care s-au încheiat contracte de livrare, conţinutul de zahăr stipulat şi estimat, precum şi randamentul preconizat. Autorităţile competente au dreptul să ceară şi să obţină şi alte informaţii pe care le consideră necesare. Articolul 8Recoltarea sfeclei de zahăr 8.1. Recoltarea sfeclei de zahăr se face din iniţiativa societăţii comerciale producătoare de zahăr, care va notifica cultivatorii. 8.2. Cultivatorii se obligă să respecte datele de începere a recoltării şi de punere la dispoziţie a sfeclei de zahăr, dacă acestea le-au fost aduse la cunoştinţă, conform graficelor convenite. Societăţile comerciale producătoare de zahăr pot acorda o bonificaţie pentru sfecla de zahăr din cota recoltată timpuriu sau târziu. În funcţie de zona şi de specificul culturii, definiţiile recoltării timpurii şi recoltării târzii se vor stabili bilateral prin CPCLP. 8.3. Societatea comercială producătoare de zahăr poate stabili data-limită a terminării recoltatului şi a recepţiei. 8.4. Depăşirea cu două zile a datei-limită de recepţie poate atrage refuzul societăţii comerciale producătoare de zahăr de a recepţiona sfecla de zahăr, cantităţile aferente decăzând din clauzele AIP şi CPCLP, sub rezerva înţelegerilor particulare ale părţilor semnatare ale CPCLP de extindere a perioadei respective. Articolul 9Transportul sfeclei de zahăr 9.1. Transportul sfeclei de zahăr de pe câmp la bazele de preluare pentru transport cu mijloacele societăţii comerciale producătoare de zahăr se efectuează şi se suportă de cultivator. Transportul sfeclei de zahăr de la bazele de preluare la societatea comercială producătoare de zahăr se efectuează şi se suportă de către societatea în cauză. 9.2. În vederea eficientizării şi viabilizării producţiei de zahăr, prin intermediul CPCLP, părţile pot conveni asupra unei metode de partajare a costurilor cu transportul sfeclei de zahăr (procentual, cost fix/tonă etc.). 9.3. Sub rezerva convenţiilor particulare răspunzând regulilor sau obiceiurilor locale valabile înaintea campaniei agricole a anului de comercializare 2010/2011, CPCLP pot deroga de la prevederile pct. 9.1 şi 9.2. Articolul 10 Recepţia sfeclei de zahăr 10.1. Partenerii au convenit ca recepţia sfeclei de zahăr din recolta anului de comercializare 2010/2011 să fie efectuată cantitativ şi calitativ, cu respectarea prevederilor regulamentelor europene în vigoare [Regulamentul (CE) nr. 318/2006]. 10.2. CPCLP va preciza modul în care se face recepţia sfeclei de zahăr atât calitativ, cât şi cantitativ. Pentru recolta anului de comercializare 2010/2011, sfecla de zahăr de calitate standard trebuie să fie: – de calitate bună, sănătoasă şi prezentată în condiţii acceptabile de comercializare; – cu un conţinut de zahăr de 16% la punctul de recepţie. Articolul 11 Preţul sfeclei de zahăr
(1) Sfecla de zahăr din cotă11.1. Părţile au convenit ca pentru recolta anului de comercializare 2010/2011 preţul minim pentru sfecla de zahăr din cotă, de calitate standard, să fie de 26,29 euro/tonă, în condiţia de livrare ex-loc de recepţie convenit cu procesatorul. Preţul se calculează şi se plăteşte în lei, la cursul de schimb stabilit de Regulamentul (CE) nr. 163/2006. 11.2. Preţul sfeclei de zahăr se poate majora/diminua, în funcţie de conţinutul în zahăr, astfel: a)pentru fiecare 0,1% conţinut de zaharoză preţul se majorează cu minimum: