ORDONANTA Nr. 58 din 22 august 2003
pentru ratificarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si
Comisia Europeana referitor la Programul orizontal pentru asistenta comunitara
in domeniul securitatii nucleare pentru anul 2002 pentru Romania, semnat la
Bucuresti la 23 ianuarie 2003
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 612 din 29 august 2003
In temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 1 pct. I din Legea nr.
279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul Romaniei adopta urmatoarea ordonanta:
Art. 1
Se ratifica Memorandumul de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia
Europeana referitor la Programul orizontal pentru asistenta comunitara in
domeniul securitatii nucleare pentru anul 2002 pentru Romania, semnat la
Bucuresti la 23 ianuarie 2003.
Art. 2
In cadrul contractelor pentru executarea de lucrari, precum si pentru
furnizarea de bunuri si servicii, incheiate cu contractorii locali in temeiul
memorandumului de finantare, platile pot fi efectuate si in euro.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul integrarii europene,
Hildegard Carola Puwak
Ministrul agriculturii,
padurilor, apelor si mediului,
Ilie Sarbu
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
MEMORANDUM DE FINANTARE*)
*) Traducere.
Comisia Europeana, denumita in continuare Comisia, actionand pentru si in
numele Comunitatii Europene, denumita in continuare Comunitatea, pe de o parte,
si Guvernul Romaniei, denumit in continuare Beneficiarul, pe de alta parte,
au convenit urmatoarele:
Masura la care se face referire in art. 1 va fi executata si finantata din
resursele bugetare ale Comunitatii, conform prevederilor cuprinse in prezentul
memorandum. Cadrul tehnic, juridic si administrativ in care va fi pusa in
aplicare masura la care se face referire in art. 1 este stabilit de Conditiile
generale anexate la Acordul-cadru incheiat la 12 martie 1991 intre Comisie si
Beneficiar si completat cu prevederile prezentului memorandum si cu
Dispozitiile speciale anexate la acesta.
Art. 1
Natura si obiectul
Ca parte a programului sau de asistenta, Comunitatea va contribui prin
fonduri nerambursabile la finantarea urmatoarei masuri:
Numarul programului: 2002/000/632.08
Titlul: Program orizontal pentru asistenta comunitara in
domeniul securitatii nucleare pentru anul 2002 pentru
Romania
Durata: pana la 30 noiembrie 2004
Art. 2
Angajamentul Comunitatii
Contributia financiara din partea Comunitatii este fixata la nivelul maxim
de 0,5 milioane euro, denumita in continuare finantarea nerambursabila a CE.
Art. 3
Durata si data de expirare
Pentru prezenta masura, finantarea nerambursabila a CE este disponibila
pentru contractare pana la 30 noiembrie 2004, facand obiectul reglementarilor
prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data.
Orice fonduri ramase din finantarea nerambursabila a CE, care nu au fost
contractate pana la aceasta data, vor fi anulate. Termenul limita pentru
efectuarea platilor din finantarea nerambursabila a CE este 30 noiembrie 2005.
Toate platile trebuie sa fie efectuate pana la expirarea termenului limita
pentru efectuarea platilor. Comisia poate totusi, in cazuri exceptionale, sa
fie de acord cu o prelungire corespunzatoare a perioadei de contractare sau a
perioadei de efectuare a platilor, daca aceasta este ceruta in timp util si
justificata in mod adecvat de catre Beneficiar. Prezentul memorandum va expira
la data la care expira perioada de efectuare a platilor din finantarea
nerambursabila a CE. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate
Comisiei.
Art. 4
Adrese
Corespondenta privitoare la executarea masurii, avand mentionate numarul si
titlul acesteia, va fi adresata la:
Pentru Comunitate:
Jonathan Scheele
Delegatia CE in Bucuresti
Bd. Primaverii nr. 48
71297 Bucuresti
Romania
Pentru Beneficiar:
Hildegard Carola Puwak
Ministrul integrarii europene
Coordonatorul national al asistentei
Str. Apolodor nr. 17
Bucuresti
Romania
Art. 5
Numarul de exemplare
Prezentul memorandum este redactat in doua exemplare in limba engleza.
Art. 6
Intrarea in vigoare
Prezentul memorandum va intra in vigoare la data la care a fost semnat de
catre ambele parti. Nici o cheltuiala care se face inaintea acestei date nu
este eligibila pentru finantarea nerambursabila a CE.
Anexele reprezinta parte integranta a prezentului memorandum.
Semnat la Bucuresti la 23 ianuarie 2003.
Pentru Beneficiar,
Hildegard Carola Puwak,
ministrul integrarii europene,
coordonatorul national al asistentei
Pentru Comunitate,
Jonathan Scheele,
seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania
Anexe:
Anexa nr. 1 Acord-cadru (anexele A si B)
Anexa nr. 2 Dispozitii speciale (anexa C)
Anexa nr. 3 Informare si publicitate (anexa D)
ANEXA 1 (A si B)
ACORD-CADRU
Comisia Comunitatilor Europene, denumita in cele ce urmeaza Comisia,
actionand pentru si in numele Comunitatii Economice Europene, denumita in cele
ce urmeaza Comunitatea, pe de o parte, si Romania, de cealalta parte, si
impreuna denumite parti contractante,
avand in vedere faptul ca Romania este eligibila de a beneficia de Programul
de asistenta PHARE din partea Comunitatii, prevazut in Regulamentul nr.
3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitatii Europene, modificat
prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
avand in vedere faptul ca este convenabila mentionarea in cele de mai jos a
cadrului tehnic, legal si administrativ pentru executarea masurilor finantate
in Romania in cadrul programului de asistenta al Comunitatii,
au convenit dupa cum urmeaza:
Art. 1
Pentru a promova cooperarea dintre partile contractante in scopul
sprijinirii procesului reformei economice si sociale din Romania, partile
contractante sunt de acord sa implementeze masuri in domeniul cooperarii
financiare, tehnice si al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat in
regulamentul mentionat mai sus, care vor fi finantate si implementate in cadrul
tehnic, legal si administrativ stabilit in acest acord. Detaliile specifice ale
fiecarei masuri (sau set de masuri) vor fi introduse intr-un memorandum ce va
fi convenit intre partile contractante (denumit in continuare memorandum de
finantare), pentru care este oferit un model in anexa nr. 2 (C).
Romania intreprinde toate actiunile necesare pentru a asigura executarea
corespunzatoare a tuturor masurilor.
Art. 2
Fiecare masura finantata in cadrul acestui acord va fi implementata in
conformitate cu Conditiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca
fiind incluse in fiecare memorandum de finantare.
Memorandumul de finantare poate schimba sau suplimenta Conditiile generale,
dupa cum va fi necesar pentru implementarea masurii in discutie.
Art. 3
Pentru problemele legate de masurile finantate in cadrul acestui acord,
Comisia va fi reprezentata de delegatia sa, imediat ce aceasta este infiintata
in Bucuresti, care se va asigura, din partea Comisiei ca masura este executata
in conformitate cu practicile financiare si tehnice legale.
Art. 4
Cand partile contractante convin astfel, Comisia poate delega
responsabilitatea sa integrala sau partiala privind implementarea unei masuri
catre o terta parte, stat sau agentie.
In acest caz termenii si conditiile unei asemenea delegari vor fi
mentionati in acordul ce urmeaza sa fie incheiat intre Comisie si terta parte,
stat sau agentie, cu acordul Guvernului Romaniei.
Art. 5
Orice disputa legata de acest acord, care nu poate fi rezolvata prin
consultare, va fi solutionata in conformitate cu procedura de arbitraj
mentionata in anexa B.
Art. 6
Acest acord este intocmit in doua exemplare, in limba engleza.
Art. 7
Acest acord va intra in vigoare la data la care partile contractante se vor
informa reciproc despre aprobarea sa in conformitate cu legislatia sau
procedura interna a fiecarei parti. Acordul va continua sa fie in vigoare
pentru o perioada nedefinita, daca nu isi inceteaza valabilitatea prin
notificarea scrisa a uneia dintre partile contractante catre cealalta.
La incheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice masura aflata
inca in curs de executie va fi dusa la indeplinire conform termenilor
memorandumului de finantare aferent si Conditiilor generale stabilite prin
prezentul acord.
Art. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica si cooperarii tehnice si altor
cooperari convenite intre partile contractante, care prin natura lor nu sunt
cuprinse intr-un memorandum specific finantat in baza programului de asistenta
PHARE, la cererea Guvernului Romaniei.
Anexele vor fi considerate parte integranta a acestui acord.
Intocmit la Bucuresti la 12 martie 1991.
Eugen Dijmarescu,
ministru de stat
ROMANIA
Frans Andriessen,
vicepresedinte al Comisiei Europene
COMUNITATEA
ANEXA A
CONDITII GENERALE
privind memorandumurile de finantare
In aceste Conditii generale termenul Beneficiar va fi inteles ca referitor
la Guvernul Romaniei.
TITLUL I
Finantarea proiectelor
Art. 1
Obligatia Comunitatii
Angajamentul Comunitatii, denumit in cele ce urmeaza finantarea gratuita a
CEE, a carei valoare este mentionata in memorandumul de finantare, va determina
limita in cadrul careia se vor desfasura angajarea si executia platilor prin
contracte si devize aprobate corespunzator.
Orice cheltuieli ce depasesc finantarea gratuita a CEE vor fi suportate de
Beneficiar.
Art. 2
Disponibilitatea finantarii gratuite a CEE
Acolo unde executia unei masuri depinde de angajamentele financiare asupra
resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri,
finantarea gratuita a CEE va deveni disponibila in momentul in care devin
disponibile si sumele angajate de Beneficiar si/sau celelalte surse de fonduri,
conform celor prevazute in memorandumul de finantare.
Art. 3
Cheltuirea
Contractele sunt eligibile pentru plati in baza acestui memorandum de
finantare numai daca sunt incheiate inainte de data de expirare a
memorandumului de finantare. Platile in cadrul unor asemenea contracte pot avea
loc in timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a
memorandumului de finantare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade
trebuie sa fie aprobata de Comisie.
In cadrul limitei stabilite pentru finantarea gratuita a CEE, cererile
pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegatiei
Comisiei de catre Beneficiar, conform agendei stabilite in memorandumul de
finantare. Documentele justificative referitoare la platile facute pentru
realizarea unei anumite masuri vor fi puse la dispozitie in sprijinul cererii
de fonduri, atunci cand Comisia o solicita.
Oricum, in cadrul anumitor contracte din cadrul masurii poate fi prevazuta
plata direct de catre Comisie catre contractanti. Fiecare contract va indica
proportia si momentul efectuarii platii, impreuna cu documentele justificative
necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar, autoritatea de
implementare va inainta un program de lucru cu cel putin 9 luni inainte de data
de expirare a memorandumului de finantare, pentru aprobarea de catre Comisie a
contractelor ce mai trebuie incheiate pentru implementarea programului.
Programul de lucru trebuie sa cuprinda propuneri pentru utilizarea dobanzilor
nete provenite din conturile deschise in cursul implementarii programului, cu
conditia ca intreaga finantare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
In ceea ce priveste masurile executate pe baza unor devize estimative, in
conditiile in care memorandumul de finantare nu poate prevedea altfel, o prima
transa de plata, care nu va depasi 20% din totalul devizului aprobat de
Comisie, poate fi efectuata in favoarea Beneficiarului, in aceleasi conditii
mentionate la paragraful 2 de mai sus.
TITLUL II
Achizitionarea
Art. 4
Generalitati
Procedura ce trebuie urmata pentru incheierea contractelor de lucrari, de
livrari si de cooperare tehnica va fi mentionata in memorandumul de finantare,
urmand principiile de mai jos.
Art. 5
Conditii de participare
1. Cu exceptia prevederilor art. 6, Comisia si Beneficiarul vor lua
masurile necesare pentru a asigura egalitatea conditiilor de participare la
astfel de contracte, in special prin publicarea in timp util a invitatiilor la
licitatie. Anunturile urmeaza sa fie facute pentru Comunitate cel putin in
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene si pentru statele beneficiare in
jurnalul oficial corespunzator.
2. Conditiile generale ale contractelor trebuie sa fie intocmite in
conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementarile
generale si conditiile pentru contractele de livrari finantate din fondurile
PHARE.
Art. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situatiei sau unde aceasta este
justificata pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici
particulare ale anumitor masuri (de exemplu: operatii de finantare in doua
etape, operatii multifazate, specificatii tehnice particulare etc.) si ale
contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze
in mod exceptional:
- acordarea contractelor in urma unor invitatii restranse la licitatie;
- incheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrari publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie mentionata in memorandumul de
finantare.
Art. 7
Acordarea contractelor de lucrari si de livrari
Comisia si Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operatie oferta
selectata este cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, in special din
punct de vedere al calificarilor si garantiilor oferite de licitatori, al
costului si al calitatii serviciilor, al naturii si al conditiilor de executie
a lucrarilor sau a livrarilor, al costului lor de utilizare si al valorii
tehnice.
Rezultatele invitatiilor la licitatie vor trebui publicate in Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene cat de repede posibil.
Art. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru
studii, supravegherea lucrarilor sau de asistenta tehnica, vor fi incheiate
dupa negocierea directa cu consultantul sau, daca se justifica din punct de
vedere tehnic, economic ori financiar, ca urmare a invitatiei la licitatie.
2. Contractele vor trebui sa fie intocmite, negociate si incheiate fie de
Beneficiar, fie de Comisie, atunci cand se prevede astfel in memorandumul de
finantare.
3. In situatia in care contractele urmeaza sa fie intocmite, negociate si
incheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai
multi candidati, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experientei
si independentei lor si tinand seama de disponibilitatea acestora pentru
proiectul in chestiune.
4. In cazul unei proceduri directe de negociere, cand Comisia a propus mai
multi candidati, Beneficiarul este liber sa aleaga dintre cei propusi
candidatul cu care intentioneaza sa incheie contractul.
5. Cand exista recurs la o procedura de licitare, contractul va fi acordat
candidatului care a inaintat oferta confirmata de Beneficiar si de Comisie ca
fiind cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.
TITLUL III
Acordarea de facilitati
Art. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la masurile finantate de Comunitate, precum si
membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii si
scutiri nu mai putin favorabile decat cele acordate in mod obisnuit altor
straini angajati in statul Beneficiarului, in cadrul oricaror alte acorduri
bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta
economica si de cooperare tehnica.
Art. 10
Facilitati de stabilire, instalare, intrare si rezidenta
In cazul contractelor de lucrari, de livrari sau de servicii, persoanele
fizice ori juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitatie
vor avea drept de instalare temporara si de rezidenta in cazurile in care
importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obtinut numai dupa
emiterea invitatiei de participare la licitatie si va servi personalului
necesar efectuarii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor si va
expira la o luna dupa desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de
lucrari, de livrari sau de servicii finantate de Comunitate si membrilor de
familie apropiati ai acestuia sa intre in statul Beneficiarului, sa se
stabileasca in stat, sa lucreze acolo si sa paraseasca statul respectiv, asa
cum o justifica natura contractului.
Art. 11
Importul si reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament
profesional cerut pentru executarea masurii, in conformitate cu legile,
regulile si reglementarile in vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda in plus persoanelor fizice si juridice care au
executat contracte de lucrari, de livrari sau de servicii permisele necesare
pentru reexportul echipamentului mentionat.
Art. 12
Controlul importurilor si schimburilor valutare
Pentru executarea masurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizatii de
import, precum si autorizatii pentru achizitionarea valutei necesare si sa
aplice reglementarile nationale privind controlul asupra schimburilor valutare,
fara discriminare intre statele membre ale Comunitatii, Albania, Bulgaria,
Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia si
Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor
primite pentru executarea masurii, conform reglementarilor de control al
schimburilor valutare in vigoare in statul Beneficiarului.
Art. 13
Impozitare si vama
1. Plata impozitelor, taxelor vamale si a taxelor de import nu va fi
finantata din finantarea gratuita a CEE.
2. Importurile in baza contractelor de livrari incheiate de autoritatile
Beneficiarului si finantate din finantarea gratuita a CEE vor putea intra in
statul Beneficiarului fara a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import,
impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul se va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din
punctul de intrare pentru a fi livrate catre contractant, asa cum se prevede in
contract, si pentru folosinta imediata conform cerintelor pentru implementarea
normala a contractului, fara a tine seama de intarzieri sau de dispute in ceea
ce priveste stabilirea taxelor vamale, platilor sau a impozitelor mentionate
mai sus.
3. Contractele pentru livrari sau servicii oferite de firme externe sau
romanesti, finantate din finantarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse in statul
Beneficiarului platii TVA, timbrului fiscal sau taxelor de inregistrare ori
altor impuneri fiscale avand efect similar, indiferent daca aceste taxe exista
sau urmeaza sa fie instituite.
4. Persoanele fizice si juridice, inclusiv personalul expatriat din statele
membre ale Comunitatii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica
finantate din finantarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului
pe profit si pe venit in statul Beneficiarului.
5. Efectele personale si gospodaresti importate pentru uz personal de catre
persoanele fizice (si membrii familiilor lor), altele decat cele achizitionate
local, angajate in indeplinirea sarcinilor definite in contractele de cooperare
tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe si impozite
fiscale cu acelasi efect, efectele personale si gospodaresti respective urmand
sa fie reexportate sau sa se dispuna de ele in tara conform reglementarilor in
vigoare in statul Beneficiarului, dupa terminarea contractului.
6. Persoanele fizice si juridice care importa echipament profesional, asa
cum se prevede la art. 11, daca solicita astfel, vor beneficia de sistemul de
admitere temporara, asa cum este definit prin legislatia nationala a
Beneficiarului, in ceea ce priveste echipamentul respectiv.
TITLUL IV
Executarea contractelor
Art. 14
Originea livrarilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci cand Comisia nu autorizeaza
altfel, materialele si livrarile necesare pentru executarea contractelor
trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Cehia, Estonia,
Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si Fosta
Republica Iugoslava a Macedoniei.
Art. 15
Proceduri de efectuare a platilor
1. Pentru contractele finantate din finantarea gratuita a CEE documentele
de licitatie vor fi intocmite si platile vor fi efectuate fie in unitati
europene de cont (ECU) sau, conform legilor si reglementarilor privind schimbul
valutar ale Beneficiarului, in valuta Beneficiarului ori in valuta statului in
care ofertantul isi are inregistrat sediul de afaceri sau in valuta statului in
care sunt produse livrarile.
2. Cand documentele de licitatie sunt intocmite in ECU, platile in cauza
vor fi efectuate, in mod corespunzator, in valuta prevazuta in contract, pe
baza ratei de schimb a ECU in ziua precedenta efectuarii platii.
3. Beneficiarul si Comisia vor lua toate masurile necesare pentru a asigura
executia platilor in cel mai scurt timp posibil.
TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie si Beneficiar
Art. 16
Inspectie si evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa-si trimita propriii agenti sau reprezentantii
corespunzator autorizati pentru a duce la indeplinire orice misiune tehnica ori
financiara sau de audit pe care o considera necesara pentru a urmari executia
masurii. In orice caz, Comisia va comunica in avans autoritatilor
Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispozitie toate informatiile si documentele care
vor fi solicitate de aceasta si va lua toate masurile pentru a facilita munca
persoanelor imputernicite a duce la indeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pastra inregistrari si documente contabile adecvate pentru
identificarea lucrarilor, livrarilor sau serviciilor finantate in baza
memorandumului de finantare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) se va asigura ca agentii sau reprezentantii sus-mentionati ai Comisiei
sa aiba dreptul de a inspecta toata documentatia si inregistrarile contabile
relevante privitoare la cele finantate in baza memorandumului de finantare si
va asista Curtea de Conturi a Comunitatii Europene in executarea evaluarii
contabile privind utilizarea finantarii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara si o
evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza
realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum si impactul asupra
dezvoltarii si restructurarii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale
programului, oferind o parere independenta asupra corectitudinii si
compatibilitatii contractelor si platilor, precum si asupra conformitatii lor
cu prevederile memorandumului de finantare. Evaluarea contabila va stabili
balanta fondurilor neangajate si/sau necheltuite care vor fi rambursate
Comisiei.
Art. 17
Urmarirea masurilor
Ca urmare a executarii masurii, Comisia poate solicita orice explicatie si,
atunci cand este necesar, poate cadea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi
orientari in ceea ce priveste masura, care sa fie considerata mai bine adaptata
obiectivelor avute in vedere.
Beneficiarul va face rapoarte catre Comisie, conform planului mentionat in
memorandumul de finantare, pe toata perioada de executie a masurii si dupa
incheierea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor si, dupa caz, a evaluarii ulterioare, va proceda
la inchiderea oficiala a programului si va informa tara beneficiara despre data
inchiderii oficiale a programului.
TITLUL VI
Prevederi generale si finale
Art. 18
Consultari - dispute
1. Orice problema legata de executarea sau de interpretarea memorandumului
de finantare ori a acestor Conditii generale va fi subiect de consultare intre
Beneficiar si Comisie, conducand, in cazul in care este necesar, la un
amendament la memorandumul de finantare.
2. In situatia in care se constata neindeplinirea unei obligatii stabilite
in memorandumul de finantare si in aceste Conditii generale, care nu a fost
subiect al unor masuri de remediere luate in timp util, Comisia va putea
suspenda finantarea masurii, dupa consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunta total sau partial la executia masurii.
Partile contractante vor stabili detaliile respectivei renuntari printr-un
schimb de scrisori.
Art. 19
Anunturi - adrese
Orice anunt si orice acord intre parti, prevazute aici, trebuie sa aiba
forma unei comunicari scrise, cu referire explicita la numarul si la titlul
masurii. Astfel de anunturi sau de acorduri vor fi facute prin scrisoare
adresata partii autorizate sa primeasca cele mentionate si vor fi trimise la
adresa anuntata de partea respectiva. In caz de urgenta sunt permise comunicari
prin telefax, comunicari telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate
valabile cu conditia confirmarii imediate prin scrisoare. Adresele sunt
mentionate in memorandumul de finantare.
ANEXA B
ARBITRAJ
Orice disputa intre partile contractante rezultand din acordul-cadru sau
din memorandumul de finantare, care nu este rezolvata prin aplicarea
procedurilor mentionate la art. 18 din Conditiile generale, referitoare la
memorandumul de finantare, va fi supusa arbitrarii de catre un tribunal de
arbitraj, dupa cum urmeaza:
Partile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, si Comisia, pe de
alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din trei arbitri, numiti dupa cum
urmeaza:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru (numit in continuare si conducator) va fi numit prin
acordul partilor sau, in cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Daca oricare dintre parti nu reuseste sa numeasca un arbitru, acesta va fi
numit de conducator.
Daca un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeaza sau
devine incapabil sa-si desfasoare activitatea, un alt arbitru va fi numit in
acelasi mod ca si arbitrul caruia ii ia locul; un astfel de succesor va avea
toate puterile si indatoririle arbitrului initial.
ANEXA 2 (C)
DISPOZITII SPECIALE
1. OBIECTIVE SI DESCRIERE
1.1. Obiective
Obiectivul general al acestui program este sa contribuie la imbunatatirea
securitatii nucleare in tarile candidate beneficiare.
Obiectivul specific al acestui program este de a asigura ca proiectele
mentionate mai jos sa fie finalizate intr-o maniera care sa ofere rezultate
durabile, in scopul obtinerii unui nivel ridicat de securitate nucleara.
In ceea ce priveste elementele programului de asistenta acordata in
domeniul reglementarii, obiectivul este de a contribui la dezvoltarea
factorilor de care depinde eficienta organismului de reglementare, asa cum sunt
mentionati, de exemplu, in concluziile grupului CONCERT. Acesti factori
sunt*1):
- "Pentru a fi eficient, un organism de reglementare trebuie sa aiba
un obiectiv bine definit, procese de evaluare si de lucru bine definite, sa fie
independent fata de producatorii de energie, de puterea politica si grupurile
de presiune, sa fie transparent si deschis si sa aiba mijloace adecvate din
punct de vedere al bugetului, precum si un personal competent si bine motivat
pentru a-si indeplini atributiile.
- Un organism de reglementare eficient este acela care asigura un nivel
acceptabil al securitatii nucleare, actioneaza pentru a preveni degradarea
securitatii nucleare, promoveaza imbunatatirile in domeniul securitatii
nucleare, este prompt si eficient din punct de vedere al costurilor, confera
incredere operatorilor, publicului larg si Guvernului si face eforturi continue
pentru imbunatatirea performantelor.
- Un sistem de reglementare este eficient atunci cand utilizatorii, in mod
consecvent, fac tot ce este necesar pentru a mentine sau a imbunatati
securitatea nucleara. Cu toate acestea, performantele operatorilor depind si de
alti factori si este dificila utilizarea lor la evaluarea eficientei unui
organism de reglementare.
- Cooperarea internationala si evaluarile internationale joaca un rol
important in dezvoltarea si mentinerea unui organism de reglementare
eficient."
------------
*1) Concluziile celei de-a 17-a intalniri a grupului CONCERT, din 29 - 30
iunie 2000.
Indicatori de realizare
In trecut nu au fost stabiliti indicatori generali de realizare pentru
proiectele in domeniul securitatii nucleare.
Pe de o parte, nu exista acquis comunitar cu standarde comune referitoare
la securitatea de exploatare a instalatiilor nucleare sau la practici de
reglementare. Prin urmare, in absenta acestora, al doilea pas, de a desprinde
repere de evaluare a performantelor din asemenea standarde, nu este posibil. In
ceea ce priveste practicile de reglementare, literatura de specialitate a
identificat cel putin sase abordari diferite, in conformitate cu practicile din
statele membre, determinate de traditiile lor legislative si tehnice specifice.
In aceasta lumina, Comisia Europeana a lansat initiativa de a stabili norme
comunitare, precum si o metodologie de evaluare a securitatii nucleare in
statele membre. Adoptarea acestora va facilita definirea indicatorilor de
realizare.
In ceea ce priveste proiectele de asistenta tehnica in sprijinul
autoritatilor de reglementare si al organizatiilor lor pentru suport tehnic
(asistenta TSO) sau al agentiilor de management al deseurilor radioactive,
principalul lucru ce trebuie realizat este obtinerea rezultatelor proiectului
conform sarcinilor specifice ale acestuia. Aceste sarcini sunt descrise in
fisele de proiect.
1.2. Descrierea proiectelor
In mare parte, proiectele sunt descrise prin fisa de proiect respectiva.
Majoritatea proiectelor apartin domeniului constructiei institutionale,
sprijinind fie autoritatea de securitate nucleara, fie agentiile cu atributii
specifice privitoare la gestiunea deseurilor radioactive sau cu sarcini
similare. Ghidurile PHARE revizuite confirma ca asistenta financiara de
preaderare in domeniul securitatii nucleare necesita o abordare distincta.
Datorita naturii lor tehnice specifice si in scopul sporirii sigurantei
publice, proiectele de investitii sustinute prin acest program nu corespund
neaparat criteriilor generale de a fi catalitice, cofinantate sau aditionale.
Totusi, proiectele au fost selectate pentru ca au fost suficient de mature si
capabile sa contribuie la dezvoltarea durabila a nivelului securitatii nucleare
in cadrul obiectivelor lor specifice. Ca o apreciere generala, proiectul va
intensifica procesul de aderare din tara candidata.
Acest program aloca asistenta financiara urmatoarelor proiecte:
Proiecte specifice de tara:
Bulgaria
632.01.01 Furnizare de echipamente pentru detectarea deseurilor radioactive
institutionale si realizarea proiectului tehnic pentru facilitarea gestionarii
si depozitarii deseurilor
In Bulgaria, deseurile radioactive institutionale sunt depozitate intr-un
depozit de suprafata situat la Novi Han, langa Sofia. Totusi, acest depozit nu
corespunde cerintelor actuale de securitate. In consecinta, autoritatea bulgara
de securitate nucleara (BNSA) a oprit temporar operatiunile de depozitare in
1994, pana la imbunatatirea masurilor de securitate la depozitare. Pentru a efectua
imbunatatirile de securitate solicitate, autoritatile bulgare au decis sa
creeze un fond de stat care a sustinut deja cateva proiecte de investitii.
Pentru a accelera modernizarea depozitului de la Novi Han, sprijinul PHARE este
solicitat in doua scopuri principale:
- furnizarea de echipamente pentru detectarea deseurilor radioactive;
- asistenta tehnica pentru proiectarea facilitatilor de tratare si
depozitare a deseurilor, care ar urma sa fie construite prin fondul de stat.
De aceea, acest proiect are doua componente principale: furnizarea de
echipamente (de exemplu: spectrometre gama, celule fierbinti pentru detectarea
surselor inchise cu activitate radioactiva ridicata etc.) si proiectarea
facilitatilor de tratare si depozitare a deseurilor, acolo unde coletele cu
deseuri radioactive pot fi reconditionate si depozitate.
632.01.02 Asistenta pentru autoritatea bulgara de securitate nucleara
(BNSA) cu privire la imbunatatirea gestionarii surselor radioactive inchise cu
activitate ridicata
In Bulgaria, ca in multe alte tari, exista o constientizare crescanda a
problemelor radiologice si economice care s-ar putea ivi ca urmare a
managementului inadecvat al surselor radioactive inchise. Autoritatile de
reglementare bulgare sunt confruntate, in fapt, cu urmatoarele probleme:
- revizuirea optiunilor pentru extinderea duratei de viata recomandate
(RWL) pentru acele surse radioactive inchise care sunt inca in operare (80% din
sursele aflate in operare au depasit deja durata de viata recomandata);
- urmarirea surselor inchise, in particular cand sunt scoase din uz;
- constientizarea utilizatorilor surselor asupra riscului inerent al
acestora;
- reducerea numarului de surse scoase din uz care sunt depozitate la
utilizatori;
- raspunderea in cazul disparitiei utilizatorilor;
- recuperarea surselor orfane.
Acest proiect are scopul de a ajuta BNSA sa dezvolte reglementari adecvate
privind toate aceste puncte, astfel incat in Bulgaria sa fie imbunatatita
gestionarea surselor inchise.
Cehia
632.02.01 Calificarea testarii nedistructive si a inspectiilor
Obiectivul general este de a intari nivelul securitatii nucleare a
centralelor nucleare (CNE) cehesti prin calificarea metodelor de testare
nedistructiva (NDT) ca sprijin pentru inspectiile periodice pe amplasament.
Calificarea se va realiza conform ENIQ (Reteaua europeana pentru inspectie si
calificare) si metodologiei AIEA. Proiectul include proiectarea si fabricarea
ansamblurilor de testare, implementarea metodelor avansate de NDT, dezvoltarea
si optimizarea procedurilor de inspectie, realizarea si evaluarea de incercari
practice. Ariile acoperite:
- VVER 1000/320 tip generator de abur cu tuburi si ligamente colectoare;
- VVER 440/213 tip presurizator si suduri eterogene ale generatorului de
abur;
- VVER 1000/320 tip circuit primar cu conducte sudate la presurizator;
- VVER 1000/320 tip circuit de abur si conducte componente;
- VVER 1000/320 tip conducte sudate la sistemul de racire de avarie a zonei
active.
Suplimentar fata de cresterea capabilitatii TSO cehe prin furnizare de
echipamente si transfer de expertiza de la TSO ale UE, va fi intocmit un dosar
de calificare care va include rezultatele acestui proiect, relevante pentru
procedurile de inspectii periodice pe amplasament, urmarite de beneficiar,
adica Oficiul de Stat pentru Securitate Nucleara (SUJB). Acest proiect vizeaza
doua dintre recomandarile de tip I ale Raportului Consiliului privind
securitatea nucleara in contextul extinderii pentru toate statele candidate cu
centrale nucleare: aceea ca ele trebuie sa-si finalizeze programele specifice
de imbunatatire a securitatii nucleare conform planurilor prezentate si aceea
ca organismul de reglementare trebuie sa aiba resurse adecvate, in vederea
raportului complet al analizei de securitate nucleara si a masurilor
corespunzatoare de securitate.
632.02.02 Evaluarea integritatii placarii vasului de presiune al
reactorului VVER fata de evenimente de soc termic la presiune
Vasele de presiune ale reactoarelor VVER din Cehia si din alte tari care
opereaza acest tip de reactoare sunt placate in interior cu un strat protector
de otel austenitic inoxidabil pentru a fi protejate impotriva coroziunii. In
acelasi timp, acoperirea austenitica joaca un rol important pentru evaluarea
socurilor termice la presiune (evenimente PTS) la vasele de presiune ale
reactoarelor de tip VVER.
Placarea la vasele de presiune ale reactoarelor de tip VVER (circa 8 mm)
este relativ groasa comparativ cu cea existenta la majoritatea vaselor de
presiune ale reactoarelor de tip PWR (circa 3 - 4 mm), ceea ce afecteaza
transferul caldurii si prin urmare temperatura si tensiunile in peretele
vasului.
Principalul obiectiv al acestui proiect este de a elabora si valida
procedurile de evaluare a integritatii vasului de presiune al reactorului cu
acoperire austenitica cu/fara defecte constatate in timpul inspectiilor
periodice. Aceste proceduri vor avea in vedere o comportare realista a
acoperirii austenitice a vasului de presiune al reactorului, in special in
timpul socului termic la presiune (evenimente PTS). Aceste regimuri sunt cele
mai severe la reactoarele in operare si de aceea sunt de prima importanta
pentru evaluarea integritatii vasului si a duratei de viata.
Procedurile ce urmeaza sa fie elaborate trebuie sa fie fundamentate pe
procedurile de proiectare utilizate la reactoarele de tip VVER, dar trebuie
armonizate, de asemenea, cu procedurile si abordarile aplicate pentru
reactoarele de tip PWR, precum RSE-M (Regles de Surveillance en Exploitation de
Materiels Mecaniques - Rules for In-Service Inspection of Mechanical
Components) sau ASME. Vor fi validate de date experimentale reale, prin
testarea pe scara larga a specimenelor cu acoperire si defecte. Procesul
include proiectarea si confectionarea specimenelor de testare, testarea,
evaluarea si analiza rezultatelor acesteia in procedura de integritate a
vasului. Obiective specifice vor fi defectele de placare care apar in vasele
sub presiune si servesc ca exemple pentru defectele tipice postulate pentru
procedurile de calcul armonizate.
Acest proiect acopera o serie de activitati plecand de la crearea unei baze
de date cu toate informatiile disponibile privind fracturarea acoperirii
austenitice a vaselor de presiune ale reactoarelor VVER testate atat in
conditii de iradiere, cat si in conditii normale, pana la evaluarea rolului
cantitativ al acoperirii pentru evaluarea duratei de viata a vasului de
presiune al reactorului, tinand seama de evenimentele PTS si de evaluarea
marginilor de securitate corespunzatoare.
Acest proiect poate fi pus in legatura cu recomandarile din Raportul
Consiliului privind securitatea nucleara in contextul extinderii, in special cu
primele recomandari generale - de tip I ("toate statele candidate cu
centrale nucleare trebuie sa-si desavarseasca programele specifice de
imbunatatire a securitatii conform planurilor prezentate") si cu
recomandarile generale secundare - de tip I ("referitor la raportul
complet de securitate si la masurile de securitate corespunzatoare" si
"referitor la resursele organismului de reglementare"). Autoritatea
ceha pentru securitate nucleara (SUJB) va beneficia de desfasurarea si de
rezultatele proiectului.
632.02.03 Imbunatatirea instalatiei de testare pentru coletele de transport
In anul 2000, agentia ceha pentru managementul deseurilor radioactive
(RAWRA) a preluat in proprietate si in operare instalatia de testare pentru
transportul si depozitarea containerelor pentru materiale si/sau deseuri radioactive.
Echipamentele acestei instalatii sunt total depasite, iar procedurile de
testare trebuie schimbate pentru a se conforma noilor cerinte de securitate ale
autoritatilor cehe de securitate nucleara. Prin urmare, acest proiect are patru
obiective principale:
- dezvoltarea de noi proceduri de testare pentru containere de transport si
depozitare pentru materiale si/sau deseuri radioactive;
- procurarea si instalarea de echipamente de testare moderne;
- elaborarea documentatiei de securitate pentru autorizare;
- probarea noilor proceduri de testare.
Activitatile RAWRA sunt finantate din Fondul nuclear (alimentat de
producatorii de deseuri) si de la bugetul de stat. Conform legii de baza in
domeniul energiei atomice, aceste resurse pot fi utilizate doar pentru
managementul si depozitarea deseurilor radioactive. Veniturile din activitatile
de testare acopera cu greu costurile normale de intretinere. Acestea nu pot fi
utilizate pentru o reconstructie importanta a instalatiei.
632.02.04 Inchiderea unei camere a depozitului Richard ca ipoteza pentru
analiza de securitate
In Cehia, deseurile radioactive institutionale sunt depozitate in depozitul
Richard. Acest depozit consta in principal intr-un tunel lung de cateva sute de
metri, excavat orizontal in munte. Acest tunel permite accesul in camere in
care sunt stivuite in principal butoaie de 200 l cu deseuri radioactive. RAWRA
intentioneaza sa inchida camerele progresiv. Pentru aceasta, imobilizarea
butoaielor cu deseuri radioactive trebuie realizata prin injectia cu un
material corespunzator. Scopul proiectului este de a inchide una sau doua
camere pentru a demonstra valoarea conceptului si a realiza analiza de
securitate. De fapt, aceasta propunere de proiect este o continuare logica a
proiectului PHARE 2001 care se concentreaza pe identificarea materialului de
umplere pentru acea aplicatie specifica si realizarea unui plan detaliat
privind inchiderea camerelor, incluzand un program de monitorizare si un raport
de securitate.
Camerele selectate spre a fi inchise sunt cele care contin deseuri
radioactive "istorice", depozitate deja de cateva decenii. Aceasta
inseamna ca proiectul poate include reambalarea butoaielor. Lansarea
programului de monitorizare pe termen lung pentru a confirma eficienta si
etanseitatea conceptului de inchidere este parte a proiectului.
Estonia
632.03.01 Depozitarea pe termen lung in conditii de siguranta a
sarcofagelor de la Paldiski si activitatile de dezmembrare corespunzatoare
In anii '60 si '80 doua submarine nucleare au fost construite si puse in
functiune la centrul de instruire al fostei marine sovietice, situat la
Paldiski, in Estonia. Ca urmare a acordului din 1994 dintre Federatia Rusa si
Estonia, submarinele nucleare de la Paldiski au fost dezmembrate si
compartimentele radioactive ale reactorului (RCs) au fost puse in doua
sarcofage. In principiu, autoritatile rusesti au garantat stabilitatea si
etanseitatea celor doua sarcofage pe o perioada de 50 de ani. Totusi nici o
analiza de securitate nu intareste aceasta declaratie. Sarcofagele nu au fost
nici macar proiectate pentru a fi inchise ermetic. Cateva studii au evidentiat
o serie de probleme semnificative din punct de vedere al securitatii, si anume:
- etanseitatea sarcofagelor;
- riscul de coroziune;
- degradarea infrastructurii care gazduieste sarcofagele;
- existenta camerelor si locurilor contaminate in jurul sarcofagelor;
- absenta oricarei evaluari de impact asupra mediului, legata de
depozitarea RCs pe termen lung.
Pe baza unui studiu anterior finantat de PHARE, autoritatile estoniene au
decis ca operatiile de dezmembrare a RCs nu trebuie sa aiba loc mai devreme de
cel putin 40 - 50 de ani. De aceea, conditiile care ar garanta o depozitare
sigura pe termen lung a RCs trebuie indeplinite prin actiuni care sa vizeze
fiecare dintre problemele mentionate mai sus. Acestea constituie scopul
principal al propunerii de proiect.
Ungaria
632.04.01 Managementul hidrogenului pentru anvelopa la VVER-440/213
Obiectivul general este de a contribui la imbunatatirea securitatii
nucleare in Ungaria prin cresterea capacitatii institutionale a organismului de
reglementare, autoritatea ungara pentru energia atomica (HAEA), care este
beneficiarul acestui proiect. Proiectul evalueaza reducerea efectelor
accidentelor severe, in particular ale hidrogenului pentru NPP de tip
VVER-440/213. Proiectul include sprijin TSO pentru urmatoarele activitati
(imbunatatirea codului de calcul disponibil, prin contactarea unui institut din
UE care este producatorul acestui cod; GASFLOW 3D este o parte a acestui
proiect):
- calculul distributiei hidrogen/abur, a sarcinilor de combustie si de
presiune in anvelopa la VVER-440/213 fara masuri de reducere (cazul de baza);
- calculul distributiei hidrogen/abur, a sarcinilor de combustie si de
presiune in anvelopa la VVER-440/213, cu aplicarea diferitelor alternative de
reducere;
- compararea cazului de baza cu rezultatele diferitelor optiuni de reducere
si evaluarea eficientei lor pentru managementul hidrogenului la VVER-440/213.
Compararea acestor rezultate cu evaluarile anterioare (realizate
folosindu-se coduri mai putin detaliate) va permite HAEA sa evalueze riscurile
potentiale ale hidrogenului asupra anvelopei si sarcinile de combustie care pot
aparea in anvelopa in timpul secventelor selectate de accident sever. Proiectul
raspunde recomandarilor de tip I ale Raportului Consiliului privind securitatea
nucleara in contextul extinderii pentru toate statele candidate cu centrale
nucleare, ca prioritate pe termen scurt, de a finaliza, incluzand si revizuirea
si aprobarea de catre organismul de reglementare, rapoartele complete de
securitate la nivelul standardelor vestice, care acopera, printre altele,
analize de vulnerabilitate specifice centralei, incluzand toate nivelurile de
aparare in profunzime, si de a lua in considerare rezultatele tuturor
analizelor pentru realizarea si implementarea de masuri de imbunatatire a
securitatii centralei. Acest proiect raspunde, de asemenea, recomandarii de a
asigura "resurse umane si financiare adecvate pentru autoritatea de
reglementare, incluzand, in particular, accesul la sprijin tehnic
independent".
632.04.02 Dezvoltarea analizorului APROS
Departamentul de securitate nucleara al HAEA a procurat analizorul pentru
centrale nucleare APROS pentru a facilita activitatea de autorizare si de
evaluare a organismului de reglementare. Codul a fost realizat pentru a descrie
functionarea unui reactor de tip VVER-440/213 in cadrul proiectului prevazut.
Modelele originale de centrala pentru sistemul APROS corespund in principal NPP
Loviisa, care prezinta cateva diferente substantiale fata de CNE Paks.
Obiectivul proiectului este de a dezvolta analizorul pentru a explica
principalele caracteristici ale centralei ungare, precum si pentru a extinde
capabilitatile dincolo de proiectarea initiala si scenariile de accidente
severe. Ca rezultat al acestei dezvoltari, analizorul va putea deveni o unealta
eficienta pentru autoritatea de securitate nucleara in procesul de autorizare
si evaluare a modificarilor centralei, propuse de detinatorul de autorizatie,
precum si in managementul accidentelor.
Acest proiect contribuie, de asemenea, la cresterea capabilitatilor
TSO-urilor ungare (exista deja o anumita experienta in utilizarea APROS) pentru
a sprijini mai bine necesitatile autoritatii nationale de securitate nucleara.
Proiectul este impartit pe urmatoarele activitati principale:
- dezvoltarea modulelor si bazelor de date ale APROS, specifice pentru CNE
Paks;
- dezvoltarea in continuare a capacitatii de gestiune a datelor si de
golire instantanee a memoriei codului APROS;
- dezvoltarea codului APROS pentru CNE Paks dincolo de proiectarea initiala
si de modulele de accidente severe;
- furnizarea de scenarii-model si organizarea de cursuri de instruire
pentru utilizatori.
Acest proiect poate fi legat de recomandarea Raportului Consiliului privind
securitatea nucleara in contextul extinderii, in special de a doua recomandare
generala - de tip I ("privind resursele organismului de
reglementare"), care permite autoritatii ungare de securitate nucleara
(HAEA) sa-si sporeasca capabilitatea tehnica.
632.04.03 Furnizarea de spatiu de depozitare/stocare in depozitul de la
Puspokszilagy
In Ungaria, deseurile radioactive institutionale sunt depozitate in
depozitul de suprafata de la Puspokszilagy. In urma depozitarii de deseuri cu
radioactivitate redusa produse in anii '80 si '90, provenite din operarea CNE
ungare, instalatia este in prezent aproape plina (capacitatea ramasa este sub
100 mc). Aceasta inseamna ca mai exista spatiu pentru depozitarea deseurilor
radioactive numai pentru cativa ani. De aceea este urgent sa se intreprinda
actiuni pentru eliberarea de spatiu in aceasta instalatie. In caz contrar,
deseurile radioactive institutionale vor trebui depozitate la utilizatori, ceea
ce nu este bine din punct de vedere al securitatii. In acest scop se
intentioneaza achizitionarea unui compactor foarte puternic care ar permite
eliberarea unui spatiu suficient pentru urmatorii 70 de ani, cel putin, pentru
depozitarea deseurilor radioactive institutionale. Acest proiect sprijina
agentia de management al deseurilor radioactive din Ungaria (PURAM) sa
achizitioneze acest compactor.
632.04.04 Implementarea spectrometriei de masa pentru analiza materialelor
nucleare de origine necunoscuta si a probelor de mediu
Obiectivul general este de a contribui la imbunatatirea capabilitatilor de
investigare ale autoritatii ungare pentru energia atomica (HAEA) care este
beneficiarul acestui proiect. Obiectivul de ansamblu al proiectului este de a
spori siguranta si securitatea surselor radioactive si de a combate eficient
traficul ilicit cu materiale radioactive si nucleare, in conformitate cu cerintele
internationale. HAEA coordoneaza dezvoltarea capacitatii nationale de raspuns
in cazul materialelor nucleare care nu sunt contabilizate sau sunt confiscate,
inclusiv prin organizarea de exercitii, prin promovarea cercetarii-dezvoltarii
si prin consilierea serviciilor nationale competente, in special in cazurile
urgente. Acest proiect include achizitionarea unui spectrometru de masa de
inalta rezolutie care sa fie amplasat la Institutul pentru Izotopi si Analiza
Chimica a Suprafetei, care este TSO a HAEA, avand si mandat legal pentru
identificarea si analiza materialelor nucleare de origine necunoscuta
(confiscate sau gasite in Ungaria) - Decretul guvernamental din 1996. In lumina
ultimelor evolutii si ca urmare a instruirii oferite in comun de IAEA si de
ITU/JRC privitoare la traficul ilicit, apare necesitatea de a dota laboratorul
de radiochimie cu aparatura moderna, care va fi unealta principala a
laboratorului analitic datorita gamei sale largi de aplicatii si a rezolutiei
inalte pentru masurarea procentelor de particule elementare si izotopi.
Laboratorul, care este complet dotat pentru lucrul cu materiale active, isi va
imbunatati furnizarea rezultatelor prin analiza nedistructiva a coletelor
suspecte. Capabilitatile laboratorului vor servi, de asemenea, pentru a
raspunde problemelor de garantii nucleare, precum si analizei probelor de
mediu.
Letonia
632.05.01 Intarirea capacitatii de reglementare a infrastructurii de
radioprotectie si de securitate nucleara
Obiectivul general este de a consolida capacitatile organismului letonian
de reglementare nucleara (Centrul de Securitate a Radiatiei, RDC) care este
beneficiarul acestui proiect. Proiectul cuprinde doua parti: prima, o
componenta de furnizare de echipamente pentru a intari infrastructura RDC si
TSO a sa; a doua, o componenta de asistenta tehnica pentru a imbunatati
practicile de lucru ale RDC. Echipamentele sunt necesare pentru a asigura
durabilitatea controlului expunerii profesionale, cresterea capabilitatii de
combatere a traficului ilicit cu materiale radioactive si nucleare prin
imbunatatirea abilitatii de investigare a materialelor confiscate in
laboratorul RDC si pentru a intari capabilitatile TSO de raspuns in cazul
urgentelor radiologice. Din punct de vedere al problemelor de trafic ilicit,
specialistii letoni au participat la cursuri de instruire organizate in comun
de IAEA si de ITU/JRC. Componenta de asistenta tehnica vizeaza constructia
institutionala. Acest proiect vizeaza recomandarea generala de tip III a
Raportului Consiliului privind securitatea nucleara in contextul extinderii,
referitoare la securitatea altor tipuri de instalatii nucleare si la cadrul de
reglementare aferent. Componenta de asistenta tehnica are in vedere o expertiza
pe termen scurt, de 12 luni, pentru a pregati RDC pentru eventuala implementare
a sistemului de asigurare a calitatii. Proiectul nu are in vedere acreditarea
efectiva a sistemului de asigurare a calitatii. Durabilitatea este asigurata
prin aceea ca proiectul corespunde unei instructiuni a Guvernului letonian
(Ordinul Cabinetului, martie 2002), care solicita ministerelor si agentiilor
guvernamentale sa introduca sisteme de management al calitatii corespunzatoare
celor mai bune standarde disponibile in prezent.
Lituania
632.06.01 Evaluarea securitatii si modernizarea depozitului de la
Maisiagala
In trecut, in Lituania, deseurile radioactive institutionale au fost
depozitate in depozite de suprafata vault (de tip radon) amplasate la
Maisiagala. Designul instalatiei este depasit si nu respecta recomandarile
internationale privind depozitarea deseurilor radioactive. Instalatia nu a fost
utilizata din 1988. Desi inchisa, aceasta instalatie nu a facut niciodata
obiectul unei evaluari de securitate. De aceea persista incertitudinea privind
securitatea sa pe termen mediu si lung. Nu sunt definite inca posibile lucrari
de reconstructie pentru a preveni degajari ale radioactivitatii in mediul
ambiant.
De aceea scopul principal al acestui proiect este, in primul rand, de a
efectua o evaluare a securitatii instalatiei si de a defini, pe aceasta baza,
lucrarile necesare de reconstructie, cum ar fi:
- barierele suplimentare de instalat in jurul galeriei;
- imbunatatirea protectiei fizice a instalatiei;
- instalarea echipamentelor de monitorizare a posibilelor degajari de
radioactivitate in mediul ambiant.
Proiectul include servicii, furnizare de echipamente si activitati de
lucru.
Polonia
632.07.01 Crearea unui sistem central de monitorizare radiologica si
securitate la centrul nuclear de la Swierk
Swierk este principalul centru nuclear din Polonia. Acesta este
proprietatea organizatiei de stat intitulate Institutul de Energie Atomica
(IAE). Centrul include reactoare de cercetare, spatii de depozitare pentru
combustibilul nuclear utilizat, unitatea de productie radioizotopi si diferite
laboratoare de cercetare. Din cauza prezentei unei cantitati mari de uraniu
imbogatit, probleme critice nu pot fi excluse. Monitorizarea radioactiva in
cadrul centrului a fost instituita in anii '70. Astazi este complet depasita.
In plus, nu poate fi folosita in situatii de urgenta. De asemenea, nu poate
indeplini nici cerintele Conventiei internationale privind notificarea rapida a
unui accident nuclear, care a fost semnata de Polonia la 23 martie 1988.
Reinnoirea completa a sistemului de monitorizare radioactiva este parte a
actiunilor prioritare sprijinite de autoritatea poloneza de securitate nucleara
(NAEA) si de IAE. Proiectul tehnic al noului sistem de monitorizare a fost
elaborat si aprobat. Reconstructia cladirii care adaposteste camera de comanda
pentru situatii de urgenta radiologica este finalizata. A fost deja finantata
unitatea de aprovizionare cu curent pentru situatii de urgenta. O parte din
aparatele de masurare a contaminarii aerului au fost procurate.
Acest proiect consta in finalizarea innoirii sistemului central de
monitorizare radioactiva prin livrarea de echipamente (hardware, software,
aparate de masurare a contaminarii si un laborator de calibrare a radiatiei).
632.07.02 Reducerea expunerii profesionale si a deseurilor radioactive
provenite din operarea reactorului de cercetare Maria prin actiuni la sursa
Reactorul de cercetare Maria, amplasat la centrul nuclear de la Swierk, a
operat aproape 20 de ani. In prezent, folosirea experientelor la reactor a dus
la cresterea expunerii profesionale, la degajari importante de gaze radioactive
pe cos, la cantitati importante de deseuri radioactive (generate in timpul
purificarii agentului de racire in circuitul primar), din doua motive
principale:
- sistemul de monitorizare radioactiva existent in cladirea reactorului
este depasit;
- noile ansambluri de elemente combustibile care sunt utilizate ca urmare a
acordurilor internationale (scaderea procentului de uraniu imbogatit - 235 de
la 80% la 36%) au teaca subtire si de aceea pot produce scurgeri.
Autoritatea poloneza de securitate nucleara (NAEA) este pe deplin
constienta de problemele de radioprotectie si de gestiune a deseurilor
radioactive care apar datorita utilizarii noilor ansambluri de elemente
combustibile in reactorul Maria. Unele fonduri au fost deja alocate pentru
innoirea sistemului de monitorizare radioactiva. Totusi, mijloacele disponibile
pe termen mediu nu sunt suficiente pentru satisfacerea tuturor necesitatilor.
Drept urmare proiectul acopera atat finalizarea sistemului de monitorizare
radioactiva, cat si imbunatatirea totala a sistemului de monitorizare a
integritatii elementului combustibil, ca mijloc de a reduce problemele de radioprotectie
si management al deseurilor radioactive care apar, prin intreprinderea de
masuri la sursa.
Proiectul consta mai ales in definirea specificatiilor tehnice ale noilor
sisteme de monitorizare, in procurarea echipamentului necesar si instalarea lui
in cladirea reactorului.
Romania
632.08.01 Raportul preliminar asupra analizei de securitate pentru
depozitul de deseuri radioactive de joasa activitate de la Baita Bihor
Depozitul de la Baita Bihor este o instalatie de depozitare pentru deseurile
radioactive institutionale din Romania. Depozitul a fost creat intr-o fosta
mina de uraniu. Acesta consta in circa 800 m de galerii excavate in munte. Este
utilizat din 1985. Au fost depozitate atat deseuri radioactive de viata scurta,
cat si cele de viata lunga. Evaluarea securitatii depozitului reprezinta o
problema-cheie pentru autoritatea de reglementare romana (CNCAN) care trebuie
sa elibereze o noua autorizatie dupa 2005. In acest scop, operatorul
depozitului trebuie sa prezinte doua tipuri de documente:
- Raportul preliminar de analiza de securitate (PSAR);
- Raportul final de analiza de securitate.
Elaborarea PSAR reprezinta partea principala a acestui proiect. Proiectul
va valorifica rezultatele unui proiect PHARE anterior, intitulat "Masuri
pregatitoare pentru evaluarea securitatii pe termen lung a depozitului de
deseuri slab si mediu active de la Baita Bihor", finalizat in 2001, precum
si codul transferat utilizat in cadrul UE, pentru sprijinirea evaluarii de
securitate a instalatiei de depozitare a deseurilor radioactive. Proiectul
ofera expertilor romani acces la laboratoarele de masuratori ale UE (privind
caracterizarea probelor de sol) si asigura continuarea transferului de
expertiza din statele membre ale UE. Rezultatele proiectului ajuta, de
asemenea, sa se determine daca amplasamentul Baita Bihor poate fi utilizat, asa
cum se intentioneaza, pentru depozitarea deseurilor rezultate prin dezafectarea
reactorului de cercetare de tip VVER de la Magurele.
Slovacia
632.09.01 Decontaminarea circuitului primar al centralei nucleare (CNE) A-1
de la Bohunice
In Slovacia, la Bohunice, centrala nucleara A-1 a fost inchisa in 1977 din
cauza unui accident sever. Autoritatile slovace au stabilit un plan de
dezafectare pentru CNE A-1. Prima faza a acestui plan se deruleaza din 1999
pana in 2007. Pana in prezent a fost deja efectuat un numar de operatii de
dezafectare. Acestea se concentreaza in principal asupra partilor mai putin
radioactive ale reactorului A-1 si ale sistemelor auxiliare. Majoritatea
proiectelor, fiind realizate in prima faza de dezafectare, pregatesc de fapt
faza a doua in care proiectele de dezafectare trebuie implementate.
Acest proiect de decontaminare a circuitului primar al CNE A-1 face parte
din prima faza de dezafectare. Proiectul are scopul de a dezvolta conceptul de
decontaminare pentru circuitul primar:
- scoaterea reactorului din circuitul primar;
- golirea conductelor;
- identificarea celor mai adecvate tehnologii de decontaminare;
- experimente de decontaminare.
Din ianuarie 2002, Fondul national pentru dezafectarea instalatiilor
nucleare din Slovacia gestioneaza conturi separate pentru fiecare instalatie
individuala, in care se fac plati destinate dezafectarii. Programul de dezafectare
a reactorului A-1 al centralei de la Bohunice, stabilit in 1995, preceda
Hotararea Guvernului din septembrie 1999 privind dezafectarea timpurie a CNE V1
de la Bohunice, care va avea un efect negativ asupra resurselor disponibile din
fond. In aceste conditii, autoritatile slovace cauta sprijin comunitar pentru
efortul lor de a dezafecta reactorul A-1 al CNE de la Bohunice. Implementarea
masurilor de dezafectare este incredintata unei divizii separate a Slovenske
Elektrarne, mai precis SE-VZY.
Slovenia
632.10.01 Sprijinirea SNSA pentru imbunatatirea si modernizarea sistemului
national de alarmare rapida
Scopul general al proiectului este de a finaliza alinierea in domeniul
schimbului de informatii in caz de accident nuclear sau radiologic (Decizia
Consiliului 87/600 EURATOM) prin imbunatatirea si expansiunea retelei
sistemului de alarmare rapida (EWS) din Slovenia pentru detectarea imediata a
unei potentiale contaminari si de a intari capabilitatea generala a
administratiei slovene pentru securitate nucleara (SNSA) in caz de urgenta.
Beneficiarul acestui proiect este SNSA. Actualul EWS cuprinde 44 de aparate de
masurare a radioactivitatii, suplimentate cu doua statii de masurare a
aerosolilor, procurate pe plan national, precum si cu echipament de inalta
rezolutie donat de un stat membru al UE invecinat. Exista, de asemenea, o retea
care leaga statiile, permitand colectarea datelor in timp real. Acest proiect
va imbunatati reteaua existenta pentru a-i conferi o acoperire uniforma la nivel
national, va creste capabilitatea de masurare, in special privind masurarea
aerosolilor, va face sistemul mai robust si va spori capabilitatile SNSA de
masurare in teren. Proiectul are in vedere furnizarea substantiala de
echipamente, cu procurare de software pentru accelerarea functionarii retelei.
632.10.02 Renovarea si modernizarea "celulelor fierbinti"
In prezent, Slovenia nu dispune de o instalatie pentru caracterizarea si
conditionarea deseurilor radioactive institutionale si, in special, a surselor
radioactive inchise (SSRS). De aceea, aceste tipuri de deseuri sunt depozitate
la utilizatori (200 SSRS sunt in prezent depozitate in 40 de locuri diferite)
sau in depozitul national central amplasat la Brinje, langa Ljubljana (unde
sunt depozitate aproximativ 100 mc deseuri radioactive). In plus, sunt generate
deseuri in timpul operarii reactorului de cercetare Triga. Dezafectarea
apropiata a acestui reactor va genera, de asemenea, o cantitate mare de deseuri
radioactive (aproximativ 60 - 70 tone). La Institutul "Jozef Stefan"
unde este amplasat reactorul de cercetare Triga exista un complex de celule
fierbinti care pot fi utilizate la caracterizarea, tratarea si conditionarea
tuturor acestor tipuri de deseuri. Totusi, acest complex necesita o reinnoire
completa. Definirea unui plan de renovare pentru acest complex de celule
fierbinti, procurarea si instalarea echipamentelor (de exemplu: compactor,
dispozitive de taiat, dispozitive pentru masurarea nivelului de contaminare a
aerului si a efluentilor lichizi) reprezinta principalul continut al
proiectului.
632.10.03 Caracterizarea deseurilor institutionale slab si mediu active
depozitate la instalatia centrala
In Slovenia exista aproximativ 100 mc deseuri radioactive institutionale
depozitate la depozitul national central situat la Brinje, langa Ljubljana. O
parte semnificativa din aceste deseuri este "istorica", in sensul ca
exista foarte putine informatii privind caracteristicile chimice si
radiochimice. Exista suspiciunea ca unele colete depozitate pe amplasament
contin materiale periculoase. Autoritatile slovene, prin Agentia de Management
al Deseurilor Radioactive (ARAO), au inceput sa finanteze un program destinat
categorisirii coletelor cu deseuri radioactive. Unele lucrari de reconstructie
au inceput in 2001. Astfel, finantarea PHARE poate accelera procesul de
reorganizare si reconstructie a depozitului central. Trei componente principale
caracterizeaza proiectul PHARE:
- activitati logistice (transferul coletelor cu deseuri radioactive dintr-o
zona in alta zona);
- lucrari pregatitoare pentru caracterizarea deseurilor;
- masuri de radioprotectie.
Legatura dintre aceasta propunere si cele mentionate anterior este evidenta
intrucat echipamentele care trebuie cumparate pentru caracterizarea deseurilor
din celulele fierbinti pot fi utilizate in mod avantajos pentru depozit, situat
pe acelasi amplasament.
Elementul de sprijin multitara:
632.11.01 Proiectul ACCESS (Cooperarea tarilor candidate cu sistemul de
garantii al EURATOM)
Obiectivul acestui proiect este pregatirea operatorilor instalatiilor
nucleare din tarile candidate pentru conformitatea deplina cu prevederile
tratatului EURATOM privitoare la obligatiile de contabilizare a materialelor
nucleare. Proiectul prevede manuale tehnice, manuale de procedura si manuale de
instruire in limba fiecarei tari candidate. Sunt incluse, de asemenea,
seminarii si livrare de hardware si de software. Proiectul a inceput in 2000 si
se va termina in 2004. Actualul program de lucru acopera faza finala a
proiectului. Prin urmare, proiectul prevede continuarea activitatilor finantate
deja prin programele PHARE de securitate nucleara pe 1997, 1999 si 2001.
632.11.02 Sprijin general pentru tarile candidate in vederea indeplinirii
obiectivelor programului PHARE de securitate nucleara
Obiectivul acestui proiect este de a permite serviciilor Comisiei sa caute,
in avantajul tarilor beneficiare, consultanta tehnica si politica legata de
programul PHARE de securitate nucleara, in special privitor la asistenta pentru
reglementarea si diseminarea rezultatelor proiectului. Informatiile furnizate
vor servi la pregatirea viitoarelor programe PHARE de securitate nucleara, la
consilierea cu privire la problemele specifice care pot aparea in contextul
implementarii, precum si la consilierea in domeniul politicilor privind
impactul programului. In cadrul acestui proiect, serviciile Comisiei vor fi
capabile, de asemenea, sa acorde sprijinul pentru diseminarea rezultatelor
proiectului.
1.3. Ipoteze si riscuri
Programul presupune ca tarile beneficiare sa isi continue eforturile de a
asigura un nivel ridicat al securitatii nucleare si de a implementa
recomandarile Raportului Consiliului din iunie 2001 privind securitatea
nucleara in contextul extinderii. Raportul de monitorizare intocmit la 5 iunie
2002 de Consiliul Grupului "Atomic Questions" si de formatiunea sa
ad-hoc de lucru pe probleme de securitate nucleara a constatat ca tarile
candidate sunt angajate in mod clar in indeplinirea recomandarilor mentionate
in raportul Consiliului, atat pentru centralele nucleare, cat si pentru alte
tipuri de instalatii. Raportul mentioneaza, de asemenea, ca toate tarile
candidate au acceptat recomandarile. Acest program pleaca de la premisa ca
tarile beneficiare vor continua sa acorde atentia necesara si ca vor face
eforturi pentru a implementa proiectele finantate, unde si cand este cazul,
potrivit EDIS, daca perioada de implementare depaseste momentul aderarii.
Daca nu sunt identificabile riscuri inerente indeplinirii actiunilor ce
trebuie realizate in cadrul diferitelor proiecte, exista insa riscul general al
programului, acela ca asistenta continua in domeniul securitatii nucleare
implica pericolul crearii unei dependente din partea beneficiarului. Trebuie
acordata o atentie speciala cailor prin care organizatiile beneficiare vor
asigura durabilitatea rezultatelor proiectelor. In cazul asistentei pentru
organismele de reglementare, trebuie pus accentul pe valoarea transferului de
expertiza si pe evitarea inlocuirii functiilor in sfera de responsabilitate a
organizatiei beneficiare prin activitatile contractorului.
1.4. Conditionalitati
Lansarea efectiva a unora dintre proiectele mentionate mai sus face
obiectul unor conditii particulare ce sunt descrise mai detaliat in cadrul
fiselor de proiect respective.
2. BUGET
- milioane euro (M euro) -
_______________________________________________________________
Tara Agentia de Cod Cofinantare Buget Buget
implementare total PHARE
_______________________________________________________________
Bulgaria OPCP 632.01 0,25 2,21 1,96
Proiect 1 632.01.01 0,25 1,66 1,41
Proiect 2 632.01.02 0,55 0,55
Cehia OPCP 632.02 1,09 5,15 4,06
Proiect 1 632.02.01 0,5 2,10 1,6
Proiect 2 632.02.02 0,240 1,2 0,96
Proiect 3 632.02.03 0,1 0,6 0,5
Proiect 4 632.02.04 0,25 1,25 1,0
Estonia OPCP 632.03 0,28 1,575 1,295
Proiect 1 632.03.01 0,28 1,575 1,295
Ungaria OPCP 632.04 0,145 2,295 2,15
Proiect 1 632.04.01 0,95 0,95
Proiect 2 632.04.02 0,4 0,4
Proiect 3 632.04.03 0,05 0,25 0,2
Proiect 4 632.04.04 0,095 0,695 0,6
Letonia OPCP 632.05 0,09 0,76 0,67
Proiect 1 632.05.01 0,09 0,76 0,67
Lituania OPCP 632.06 0,13 2,03 1,9
Proiect 1 632.06.01 0,13 2,03 1,9
Polonia OPCP 632.07 0,21 0,91 0,7
Proiect 1 632.07.01 0,06 0,36 0,3
Proiect 2 632.07.02 0,15 0,55 0,4
Romania OPCP 632.08 0,5 0,5
Proiect 1 632.08.01 0,5 0,5
Slovacia OPCP 632.09 1,25 1,25
Proiect 1 632.09.01 1,25 1,25
Slovenia OPCP 632.10 0,3 1,563 1,263
Proiect 1 632.10.01 0,120 0,613 0,493
Proiect 2 632.10.02 0,1 0,6 0,5
Proiect 3 632.10.03 0,08 0,35 0,27
Multitara Comisia 632.11 2,35 2,35
Proiect 1 632.11.01 0,95 0,95
Proiect 2 632.11.02 1,4 1,4
_______________________________________________________________
TOTAL: 2,495 20,593 18,098
_______________________________________________________________
3. ACORDURI DE IMPLEMENTARE
O mare parte din aceasta propunere de finantare se refera la un program
orizontal. Proiectele vor fi implementate prin structurile Programului PHARE
national. Propunerea de finantare va fi impartita pe tari, conducand la 10
memorandumuri de finantare separate, dupa cum se prezinta in tabelul de mai
sus. Numai elementul multitara al acestui program va fi implementat, condus si
coordonat centralizat de Comisie, in numele tarilor beneficiare, prin Echipa de
securitate nucleara a Directiei Generale pentru Extindere (632.11.01) si prin
delegare catre Directia Generala Transport si Energie (632.11.02). Dupa caz,
Comisia poate revizui prevederile de implementare.
3.1. Implementarea
Managementul financiar si managementul proiectului de catre tarile
candidate
Cu exceptia elementelor multitara, programul va fi condus in concordanta cu
procedurile sistemului de implementare descentralizata al PHARE (DIS), cu
aprobarea ex ante a Comisiei si avand in vedere "noile reguli de
contractare in domeniul securitatii nucleare" adoptate de Comisie la 6
septembrie 2000. Coordonatorul PHARE la nivel national (NAC) al fiecareia
dintre cele zece tari (vezi tabelul de mai sus) va purta intreaga
responsabilitate pentru programarea, monitorizarea si implementarea programelor
PHARE. Responsabilul national cu autorizarea finantarii (NAO) si responsabilii
cu autorizarea programului (PAO) vor asigura ca programele sa fie implementate
in concordanta cu procedurile stabilite in Manualul DIS si cu alte instructiuni
ale Comisiei si ca toate contractele sa fie pregatite conform Ghidului practic
pentru PHARE, ISPA si SAPARD. NAC si NAO vor raspunde impreuna de coordonarea
intre PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA si SAPARD.
Fondul National (NF) din ministerul respectiv (indicat mai jos), condus de
NAO, va superviza managementul financiar al programului si va fi responsabil cu
raportarea catre Comisia Europeana. NAO va purta intreaga responsabilitate
pentru managementul financiar al fondurilor PHARE. Acesta va asigura
respectarea regulilor, reglementarilor si procedurilor PHARE legate de
procurare, raportare si de managementul financiar, precum si a regulilor
Comunitatii pentru ajutoarele de stat, raportarea corespunzatoare si
functionarea sistemului de informatii cu privire la proiect. Aceasta include
responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte sau reale de fraude si
nereguli. NAO va tine evidenta completa a fondurilor PHARE pentru un program
pana la inchiderea acestuia. Autoritatea nationala de control avand competente
privind implementarea programului va efectua controlul financiar adecvat.
Fondurile Nationale (NF) din fiecare tara sunt urmatoarele:
Bulgaria - Ministerul Finantelor;
Cehia - Ministerul Finantelor;
Estonia - Ministerul Finantelor;
Ungaria - Ministerul Finantelor;
Letonia - Ministerul Finantelor;
Lituania - Ministerul Finantelor;
Polonia - Ministerul Finantelor;
Romania - Ministerul Finantelor Publice;
Slovacia - Ministerul Finantelor;
Slovenia - Ministerul Finantelor.
Termenul de contractare si de plata
Toate contractele trebuie incheiate pana la 30 noiembrie 2004. Toate
platile trebuie efectuate pana la 30 noiembrie 2005.
Recuperarea fondurilor
Orice neregula demonstrata sau orice frauda descoperita in timpul
implementarii programului va conduce la recuperarea fondurilor de catre
Comisie.
Daca implementarea unor masuri nu pare sa justifice fie o parte, fie
intreaga asistenta alocata, Comisia va efectua o analiza adecvata a cazului,
solicitand, in particular, tarii beneficiare sa prezinte explicatii intr-un
interval de timp dat si sa corecteze neregulile.
In urma analizei mentionate in paragraful anterior, Comisia poate micsora,
suspenda sau anula asistenta care priveste masurile respective, daca analiza
dezvaluie nereguli, o combinare necorespunzatoare a fondurilor sau
nerespectarea conditiilor din memorandumul de finantare si, in particular,
orice schimbare importanta care afecteaza natura sau conditiile de implementare
a masurii, pentru care nu s-a solicitat aprobarea Comisiei. Orice micsorare sau
anulare a asistentei se face in scopul recuperarii sumelor platite.
Cand Comisia constata ca neregulile nu au fost corectate sau ca intreaga
operatie ori numai o parte nu justifica fie intreaga asistenta acordata, fie
numai o parte a acesteia, ea va efectua o analiza adecvata si va solicita tarii
beneficiare sa prezinte explicatii intr-un interval de timp dat. Dupa analiza,
daca tara beneficiara nu a intreprins masuri corective, Comisia poate:
a) sa micsoreze sau sa anuleze orice avans;
b) sa anuleze intreaga sau numai o parte din asistenta acordata pentru o
anumita masura.
Comisia va stabili volumul corectiei, luand in considerare natura neregulii
si proportiile neajunsurilor in sistemele de management si de control.
Comisia va recupera orice fonduri neutilizate la data expirarii
programului. O declaratie finala scrisa, insotita de documentatia
corespunzatoare, va fi data de NAO imediat dupa terminarea perioadei de plati
din memorandumul de finantare, prin care se arata suma totala contractata si
platita. Va fi anexata, de asemenea, o declaratie bancara cu balantele
NF/IA/OPCP.
In afara recuperarii fondurilor neutilizate dupa expirarea memorandumului
de finantare si a celor neeligibile, poate fi emis un ordin suplimentar de
recuperare dupa auditul final al contractelor si platilor, precum si in ce
priveste respectarea prevederilor memorandumului de finantare, avand in vedere
opinia independenta a auditului final.
NAO va asigura returnarea fondurilor neutilizate sau a oricaror sume
platite din greseala, in termen de saizeci de zile calendaristice de la data
notificarii. Daca NAO nu returneaza suma datorata Comisiei, tara beneficiara va
returna Comisiei aceasta suma. Dobanda pentru platile intarziate va fi
perceputa pe sumele nereturnate, cu aplicarea regulilor specificate in
Regulamentul financiar care guverneaza bugetul comunitar.
Circuitul financiar
Comisia va transfera fondurile catre NF conform Memorandumului de
intelegere (MoU) semnat intre Comisie si tarile respective in decembrie 1998.
Fondurile vor fi transferate, ca urmare a cererilor NAO, intr-un cont bancar
separat, denominalizat in euro, care va fi deschis si gestionat de NF la banca
centrala (sau "la o banca agreata anterior cu Comisia").
Transferul fondurilor catre Fondul National (NF)
O plata de pana la 20% din fondurile ce urmeaza a fi gestionate local va fi
transferata catre NF dupa semnarea memorandumului de finantare si a acordurilor
financiare (FA) intre NF si agentiile de implementare (IA)/Oficiul de Plati si
Contractare PHARE (OPCP). Prevederile mentionate in art. 2 si 13 din MoU
privitoare la NF trebuie, de asemenea, respectate. In plus, NAO trebuie sa
inainteze Comisiei nominalizarea responsabililor cu autorizarea programului
(PAO) si o descriere a sistemului constituit, indicand circuitul informatiei
intre NF si IA/OPCP, precum si modalitatea de efectuare a platilor.
Se vor face doua alimentari cu pana la 30% din fondurile gestionate local
si plata finala de pana la 20% sau pana la suma totala prevazuta in buget, in
functie de suma care este mai mica. Prima alimentare se va face cand au fost
utilizate 5% din buget de IA si de OPCP. A doua alimentare poate fi solicitata
cand s-au utilizat 35% din bugetul total in vigoare. A treia alimentare,
finala, se va face cand 70% din bugetul in vigoare au fost utilizate. In mod
exceptional, NAO poate solicita in avans plata unui procent mai mare decat cel
mentionat mai sus, conform procedurilor mentionate in memorandumul de
intelegere amintit anterior. Fara o autorizatie expresa, prealabila, din partea
Comisiei, nu se pot face alimentari daca nu au fost respectate plafoanele
mentionate anterior.
Transferul fondurilor catre agentiile de implementare
Agentiile de implementare care vor raspunde de subprograme sunt
urmatoarele:
Bulgaria - OPCP;
Cehia - OPCP;
Estonia - OPCP;
Ungaria - OPCP;
Letonia - OPCP, Ministerul Finantelor;
Lituania - OPCP, Ministerul Finantelor;
Polonia - OPCP;
Romania - OPCP, Ministerul Finantelor Publice;
Slovacia - OPCP;
Slovenia - OPCP.
NF va transfera fonduri catre agentiile de implementare nominalizate din
fiecare tara, respectiv Oficiul de Plati si Contractare PHARE, conform
acordurilor de finantare semnate intre NF si IA/OPCP, dupa caz.
Fiecare acord de finantare va fi aprobat in avans de Comisie. In cazurile
in care NF este el insusi agent de plati pentru OPCP/IA, nu va exista transfer
de fonduri de la NF catre OPCP/IA. Fiecare OPCP si IA vor fi conduse de un PAO,
numit de NAO dupa consultarea NAC. PAO va fi responsabil cu toate operatiunile
derulate de OPCP/IA.
Dobanda
In principiu, toate conturile bancare vor fi purtatoare de dobanda. Dobanda
va fi comunicata Comisiei. La decizia Comisiei, pe baza propunerii NAO, dobanda
poate fi reinvestita in program. Aceeasi procedura se aplica tuturor fondurilor
transferate catre IA sau catre OPCP.
NAO si PAO vor asigura pregatirea tuturor contractelor conform procedurilor
stabilite in Manualul DIS.
Pentru contractele cu fonduri retinute ca garantie pe o perioada mai lunga
decat perioada de plati din program, totalul general al fondurilor, calculat de
PAO si recunoscut de Comisie, va fi platit agentiei de implementare inainte de
inchiderea oficiala a programului. Agentia de implementare isi asuma deplina
responsabilitate pentru depunerea fondurilor pana la efectuarea platii finale
si pentru a se asigura ca fondurile mentionate sa fie utilizate numai pentru
efectuarea platilor legate de clauzele de retinere.
Agentia de implementare isi asuma in continuare deplina responsabilitate
fata de contractori pentru indeplinirea obligatiilor legate de clauzele de
retinere. Dobanzile pe fondurile depuse vor fi platite Comisiei dupa plata
finala catre contractori. Fondurile care nu au fost platite catre contractori
dupa ce plata finala a fost efectuata vor fi returnate Comisiei. O situatie
privind utilizarea fondurilor depozitate ca garantie si, in special, privind
platile din aceste conturi si privind dobanda va fi transmisa anual Comisiei de
catre NAO.
Cofinantarea
Prevederile privind cofinantarea comuna sau paralela sunt incluse in
alineatele referitoare la buget din fisele de proiect individuale. Nivelul
cofinantarii pe proiect este indicat in propunere la punctul 5
"Buget".
Evaluarea impactului de mediu si conservarea naturii
Procedurile pentru evaluarea impactului de mediu stabilite in directiva
EIA*2) sunt pe deplin aplicabile pentru toate proiectele de investitii din
PHARE.
Daca directiva EIA nu a fost inca transpusa complet, procedurile vor fi
similare celor stabilite in directiva sus-mentionata. Daca un proiect intra sub
incidenta anexei I sau anexei II la directiva EIA, indeplinirea procedurii EIA
trebuie sa fie documentata*3).
Daca este probabil sa fie afectate locuri care prezinta importanta pentru
conservarea naturii, trebuie sa fie documentata*4) o evaluare adecvata conform
art. 6 din Directiva*5) privind habitatele.
Toate proiectele de investitii se vor derula conform legislatiei comunitare
de mediu. Fisele de proiect vor contine clauze specifice de conformitate cu
legislatia UE in domeniul mediului, respectand tipul de activitate derulata in
cadrul fiecarui proiect de investitii.
------------
*2) Directiva 85/337/CEE, OJ L 175/40, 5 iulie 1985, amendata prin
Directiva 97/11/CEE, OJ L 73/5, 14 martie 1997.
*3) In anexa EIA din fisa corespunzatoare pentru proiectul de investitii.
*4) In anexa "Conservarea naturii" din fisa corespunzatoare
pentru proiectul de investitii.
*5) Directiva 92/43/CEE, OJ L 206/7, 22 iulie 1992.
4. MONITORIZARE SI EVALUARE
Comitete comune de monitorizare (JMC) au fost stabilite pentru fiecare
dintre cele zece tari vizate de proiectele acestui program. JMC va include NAO,
NAC si Comisia. JMC se va intruni cel putin o data pe an pentru a analiza toate
programele cu finantare PHARE, in scopul de a evalua progresele inregistrate in
atingerea obiectivelor stabilite in memorandumul de finantare si in
Parteneriatul pentru aderare. JMC poate recomanda schimbarea prioritatilor
si/sau realocarea fondurilor PHARE. In plus, JMC va analiza o data pe an
progresele inregistrate de toate programele de asistenta finantate din fonduri
de preaderare (PHARE, ISPA, SAPARD).
Pentru Programul PHARE, JMC va fi asistat de subcomitetele sectoriale de
monitorizare (SMSC), care vor include NAC, PAO si agentia de implementare (si
OPCP, dupa caz) si serviciile din cadrul Comisiei. SMSC va analiza in amanunt
progresele fiecarui program, inclusiv componentele si contractele, dupa cum
sunt grupate de JMC pe sectoare de monitorizare. Fiecare sector va fi supervizat
de un SMSC in baza rapoartelor periodice de monitorizare si evaluare, elaborate
de agentia de implementare, si in baza evaluarilor interimare intreprinse de
evaluatori independenti. SMSC va face recomandari asupra aspectelor de
management si conceptie, luand masuri ca acestea sa fie aplicate. SMSC va
raporta JMC, caruia ii va transmite rapoarte detaliate asupra tuturor
programelor finantate de PHARE.
Serviciile din cadrul Comisiei vor lua masuri ca dupa terminarea
programului sa se deruleze o evaluare ex post.
5. MASURI DE AUDIT SI ANTIFRAUDA
a) De catre tarile candidate
In fiecare an se vor trimite Comisiei un plan de audit si un rezumat al
constatarilor auditarilor. Rapoartele de audit trebuie sa fie la dispozitia
Comisiei.
Autoritatea nationala de control financiar avand competenta in
implementarea programului va efectua controlul financiar adecvat.
Tarile beneficiare vor asigura investigarea si tratarea corespunzatoare a
cazurilor de frauda reale si a celor asupra carora exista suspiciuni, precum si
a neregulilor constatate in urma controalelor nationale sau ale Comisiei.
Neregula inseamna orice incalcare a prevederilor unei legi comunitare,
rezultata dintr-o activitate sau dintr-o omisiune a unui agent economic, care
produce sau poate produce prejudicii bugetului general al Comunitatilor
Europene sau bugetelor gestionate de acestea, fie prin micsorarea sau pierderea
veniturilor din resurse proprii colectate direct in numele Comunitatii, fie
prin cheltuieli nejustificate.
Frauda inseamna orice act cu intentie sau omisiune legata de:
(i) utilizarea sau prezentarea de declaratii ori de documente false,
incorecte sau incomplete care au ca efect alocarea neadecvata ori retinerea
gresita de fonduri din bugetul Comunitatilor Europene sau din bugetele
gestionate de sau in numele Comunitatilor Europene;
(ii) netransmiterea informatiilor privind incalcarea unei anume obligatii,
cu acelasi efect;
(iii) utilizarea gresita a unor astfel de fonduri in alte scopuri decat
cele pentru care au fost alocate.
Autoritatile nationale vor asigura functionarea unui mecanism de control si
raportare, echivalent cu cel prevazut in Reglementarea Comisiei 1681/94*15).
In particular, toate cazurile de frauda suspecte sau reale si neregulile,
precum si toate masurile legate de acestea, luate de autoritatile nationale,
trebuie raportate fara intarziere serviciilor din cadrul Comisiei. Daca nu sunt
cazuri de frauda suspecte sau reale si nereguli de raportat, tara beneficiara va
informa Comisia despre aceasta la sfarsitul fiecarui trimestru.
b) De catre Comisie
Toate memorandumurile de finantare, precum si contractele rezultate sunt
supervizate si controlate din punct de vedere financiar de Comisie (inclusiv de
Biroul European Antifrauda) si de Curtea Europeana de Audit. Aceasta include
masuri precum verificarea ex ante a licitatiei si contractarii de delegatia
Comisiei Europene din tara candidata, precum si controale inopinate.
Pentru a asigura protectia eficienta a intereselor financiare ale
Comunitatii, Comisia va face verificari prin sondaj si inspectii conform
procedurilor stabilite in Regulamentul Consiliului (EURATOM, EC) nr. 2.185/96.
Conturile si operatiile Fondului National si, dupa caz, ale OPCP si ale agentiilor
de implementare respective pot fi verificate, potrivit deciziei Comisiei, de
catre un auditor extern, pe baza de contract cu Comisia, fara sa se aduca
prejudicii responsabilitatilor Comisiei si ale Curtii Europene de Audit, asa
cum se specifica in Conditiile generale referitoare la memorandumurile de
finantare, anexate la acordul-cadru.
---------------
*15) OJ L 178, 12 iulie 1994, p. 43 - 46.
6. PUBLICITATE
Responsabilul cu autorizarea programului respectiv va avea
responsabilitatea de a asigura sa fie intreprinse masurile necesare pentru
publicitatea adecvata a tuturor activitatilor finantate din program. Aceasta se
va face in stransa legatura cu delegatia Comisiei. Detalii suplimentare sunt
descrise in anexa privind publicitatea.
7. CONDITII SPECIALE
In cazul in care angajamentele convenite nu sunt indeplinite din motive
care tin de competenta guvernului respectiv, Comisia poate revizui programul in
vederea suspendarii lui in totalitate sau numai in parte si/sau realocarii fondurilor
neutilizate in alte scopuri care concorda cu obiectivele Programului PHARE.
ANEXA 3 (D)
INFORMARE SI PUBLICITATE
1. Obiectiv si sfera de actiune
Masurile de informare si publicitate privind asistenta din partea
Comunitatii Europene prin Programul PHARE au intentia de a creste gradul de
constientizare a publicului si transparenta actiunilor UE, precum si de a crea
o imagine consistenta privind masurile respective in toate tarile beneficiare.
Informarea si publicitatea privesc masurile care primesc o contributie de la
Programul PHARE.
2. Principii generale
Fiecare responsabil cu autorizarea programului care raspunde de
implementarea memorandumurilor de finantare si a altor forme de asistenta va
raspunde pentru publicitatea la fata locului. Aceasta actiune se va desfasura
in cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra
demersurilor facute in acest scop.
Autoritatile nationale si regionale competente vor desfasura activitatile
necesare pentru a asigura aplicarea efectiva a acestor aranjamente si pentru a
colabora cu delegatia Comisiei Europene la fata locului.
Masurile de informare si publicitate descrise mai jos se bazeaza pe
prevederile reglementarilor si deciziilor ce se aplica fondurilor structurale.
Acestea sunt:
- Reglementarea (CEE) 1.159/2000, Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L 130/30 din 31 mai 2000;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse in:
- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001, Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L 182/58.
Masurile de informare si publicitate trebuie sa fie conforme cu prevederile
reglementarilor si deciziilor sus-mentionate. Un manual de conformitate poate
fi pus la dispozitia autoritatilor nationale, regionale si locale de catre
delegatia Comisiei Europene din tara respectiva.
3. Informarea si publicitatea privind programele PHARE
Informarea si publicitatea vor face subiectul unui set de masuri coerente,
definite de autoritatile nationale, regionale si locale competente, in
colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de
finantare, si va privi atat programele, cat si alte forme de asistenta.
Costul informarii si publicitatii referitoare la proiecte individuale va fi
suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
Cand programele PHARE sunt implementate, se vor aplica masurile mentionate
mai jos la lit. a) si b).
a) Autoritatile competente din tarile beneficiare trebuie sa publice
continutul programelor si al altor forme de asistenta in forma cea mai
potrivita. Ele trebuie sa asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite
in mod corespunzator si trebuie sa le puna la dispozitia partilor interesate.
Ele trebuie sa asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii
beneficiare a materialelor de informare si publicitate produse.
b) Masurile de informare si publicitate la fata locului trebuie sa cuprinda
urmatoarele:
(i) in cazul investitiilor de infrastructura cu un cost ce depaseste 1
milion euro:
- panouri ridicate pe locurile respective, care sa fie instalate in
concordanta cu prevederile reglementarilor si deciziilor mentionate in
paragraful 2 de mai sus, si specificatii tehnice din manual care sa fie
furnizate de catre delegatia Comisiei Europene din tara respectiva;
- placute permanente pentru lucrarile de infrastructura accesibile
publicului larg, care sa fie instalate conform prevederilor reglementarilor si
deciziilor mentionate in paragraful 2 de mai sus, si specificatii tehnice din
manual care sa fie furnizate de catre delegatia Comisiei Europene din tara
respectiva;
(ii) in cazul investitiilor productive, masuri pentru dezvoltarea
potentialului local si orice alte masuri beneficiind de finantare PHARE, ISPA
sau SAPARD:
- masuri care sa constientizeze beneficiarii potentiali si publicul larg cu
privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD, in concordanta cu reglementarile
citate la paragraful 3 b)(i) de mai sus;
- masuri adresate solicitantilor de ajutoare de stat, partial finantate de
PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicatii in formularele care trebuie sa
fie completate de asemenea solicitanti, ca o parte a ajutorului vine din partea
UE si in mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, in concordanta cu
reglementarile de mai sus.
4. Vizibilitatea asistentei UE in cercurile de afaceri si printre
potentialii beneficiari si pentru publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil in asistenta
care le priveste in modul cel mai direct.
Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta
canalelor potrivite pentru diseminarea informatiilor catre potentialii
beneficiari, in special catre intreprinderile mici si mijlocii. Acestea trebuie
sa cuprinda si o indicatie privind procedurile administrative care trebuie
urmate.
4.2. Alti beneficiari potentiali
Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta
canalelor potrivite pentru diseminarea informatiilor catre toate persoanele
care beneficiaza sau care ar putea beneficia de masuri privind instruirea,
ocuparea fortei de munca sau dezvoltarea resurselor umane. In acest sens se va
asigura cooperarea dintre organismele de invatamant profesional implicate in
ocuparea fortei de munca, afaceri si grupurile de afaceri, centrele de
instruire si organizatiile neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritatile nationale, regionale sau locale privind
anuntarea, solicitarea si acordarea de fonduri nerambursabile de asistenta
destinate beneficiarilor finali sau oricarei alte entitati eligibile pentru
asemenea asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE si in mod special
programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizeaza sprijinul financiar. Notificarea
de asistenta transmisa beneficiarilor va mentiona volumul sau procentul de
asistenta finantat prin programul in cauza. Daca asemenea documente poarta
stema nationala sau regionala, ele vor purta de asemenea si insemnul UE de
aceeasi marime.
4.3. Publicul general
Mass-media
Autoritatile competente vor informa mass-media, in maniera cea mai
potrivita, despre actiunile cofinantate de UE si in special de PHARE, ISPA sau
SAPARD. Asemenea participare va fi reflectata in mod corect in aceasta
informare.
In acest scop, lansarea operatiunilor (dupa ce au fost adoptate de Comisie)
si fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor masuri de
informare, cu precadere in mass-media regionala (presa, radio si televiziune).
Trebuie asigurata o colaborare corespunzatoare cu delegatia Comisiei Europene
din tara beneficiara.
Principiile mentionate in cele doua paragrafe precedente se vor aplica
anunturilor, cum ar fi comunicate de presa sau de publicitate.
Actiuni informative
Organizarea de actiuni informative, cum ar fi conferinte, seminarii,
targuri si expozitii, in legatura cu implementarea operatiunilor partial
finantate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmari sa faca explicita
participarea UE. Poate fi folosita ocazia pentru a se expune steagurile
europene in camerele unde au loc intalniri si a se pune insemnul UE pe
documente, in functie de situatie. Delegatia Comisiei Europene din tara
beneficiara va ajuta, dupa necesitati, la pregatirea si realizarea acestor
evenimente.
Materiale informative
Publicatiile (cum ar fi brosuri si pliante) despre programe si masuri
similare finantate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie sa contina
pe pagina de titlu o indicatie clara a participarii UE, precum si simbolul UE,
in cazul in care stema nationala sau regionala este folosita.
In cazul in care asemenea publicatii includ o prefata, aceasta trebuie
semnata atat de persoana responsabila in tara beneficiara, cat si de delegatul
Comisiei, in numele acesteia, pentru a se asigura ca participarea UE este
clara.
Aceste publicatii se vor referi la organismele nationale si regionale
responsabile cu informarea partilor interesate.
Principiile mentionate mai sus se vor aplica, de asemenea, si materialelor
audiovizuale.
5. Aranjamente speciale privind panouri, placute permanente si postere
Pentru a asigura vizibilitatea masurilor finantate partial de programele
PHARE, ISPA sau SAPARD, tarile beneficiare se vor asigura ca urmatoarele masuri
de informare si publicitate sunt respectate:
Panouri
Panourile care furnizeaza informatii privind participarea UE la finantarea
investitiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor in care
participarea UE ajunge pana la 1 milion euro sau mai mult. Chiar in cazul in
care autoritatile nationale sau regionale competente nu ridica un panou care sa
anunte propria lor implicare in finantare, asistenta UE trebuie mentionata
oricum pe un panou special. Panourile trebuie sa fie de o marime
corespunzatoare anvergurii operatiunii (tinandu-se seama de marimea
cofinantarii din partea UE) si trebuie sa fie pregatite conform instructiunilor
prevazute in manualul tehnic ce se poate obtine de la delegatiile Comisiei
Europene, la care se face referire mai sus.
Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni dupa terminarea
lucrarilor si inlocuite, in cazurile in care este posibil, de o placuta
permanenta in conformitate cu specificatiile descrise in manualul tehnic la
care se face referire mai sus.
Placute permanente
Placutele permanente ar trebui amplasate in zonele accesibile publicului
larg (centre de congrese, aeroporturi, statii etc.). In plus fata de insemnul
UE, asemenea placute trebuie sa specifice partea finantata de UE, alaturi de o
mentiune a programului in cauza (PHARE, ISPA sau SAPARD).
In cazul in care o autoritate nationala, regionala sau locala ori un alt
beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa puna
un afis sau sa ia orice alta masura pentru a da informatii despre proiecte cu
un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie, de asemenea, sa fie
indicata.
6. Prevederi finale
Autoritatile nationale, regionale sau locale implicate pot lua in orice
situatie masuri suplimentare, daca le considera necesare. Ele vor consulta
delegatia Comisiei Europene si o vor informa despre initiativele pe care le au
in vedere, astfel incat delegatia CE sa poata participa in mod corespunzator in
realizarea acestora.
Pentru a inlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul
delegatiilor sale la fata locului, va asigura asistenta tehnica sub forma
indrumarii privind cerintele proiectului, in cazul in care este necesar. Se va
realiza un manual, scris in limba tarii respective, care va contine indicatii
detaliate de proiectare in forma electronica si va fi disponibil la cerere.