ORDONANTA   Nr. 56 din 24 august 1999

pentru ratificarea Conventiei nr. 147/1976 privind standardele minime la bordul navelor comerciale si a Protocolului din 1996 la aceasta conventie

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 408 din 26 august 1999

    In temeiul art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei si al art. 1 lit. C pct. 2 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

    Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:

    ARTICOL UNIC
    Se ratifica Conventia nr. 147/1976 privind standardele minime la bordul navelor comerciale, adoptata de Conferinta generala a Organizatiei Internationale a Muncii la Geneva la 29 octombrie 1976, si Protocolul la aceasta conventie, adoptat de Conferinta generala a Organizatiei Internationale a Muncii la Geneva la 22 octombrie 1996.

                 PRIM-MINISTRU
                  RADU VASILE

                       Contrasemneaza:
                       Ministrul transporturilor,
                       Traian Basescu

                       p. Ministrul afacerilor externe,
                       Mihai Rasvan Ungureanu,
                       secretar de stat

                       Ministrul muncii si
                       protectiei sociale,
                       Alexandru Athanasiu

                       Ministrul finantelor,
                       Decebal Traian Remes

                       Ministrul sanatatii,
                       Hajdu Gabor

                      CONVENTIA Nr. 147/1976
privind standardele minime la bordul navelor comerciale*)

    *) Traducere.

    Conferinta generala a Organizatiei Internationale a Muncii,
    convocata la Geneva de catre Consiliul de administratie al Biroului International al Muncii si reunita acolo la 13 octombrie 1976 in cea de-a 62-a sesiune a sa,
    reamintind prevederile Recomandarii referitoare la angajarea navigatorilor (nave straine), 1958, si pe cele ale Recomandarii privind conditiile de viata, de munca si de securitate ale navigatorilor, 1958,
    dupa ce a decis sa adopte diferite propuneri referitoare la navele la care prevaleaza conditii inferioare standardelor, in special cele inmatriculate sub pavilioane de complezenta, chestiune care constituie cel de-al 5-lea punct pe ordinea de zi a sesiunii,
    dupa ce a decis ca aceste propuneri sa ia forma unei conventii internationale,
    adopta in aceasta a 29-a zi a lunii octombrie 1966 conventia ce urmeaza, care va fi denumita Conventia privind standardele minime la bordul navelor comerciale, 1976.

    Art. 1
    1. Sub rezerva dispozitiilor contrarii care figureaza in prezentul articol, aceasta conventie se aplica fiecarei nave maritime, proprietate publica sau privata, care este angajata in transportul de marfuri sau de pasageri in scop comercial sau care este angajata in orice alt scop comercial.
    2. Legislatia nationala va stabili conditiile in care navele vor fi considerate nave maritime in sensul acestei conventii.
    3. Aceasta conventie se aplica remorcherelor maritime.
    4. Aceasta conventie nu se aplica:
    a) navelor propulsate in principal cu vele, indiferent daca sunt echipate sau nu cu motoare auxiliare;
    b) navelor de pescuit sau balenierelor ori altor nave utilizate in scopuri similare;
    c) navelor mici sau platformelor de foraj marin sau de extractie a petrolului, atunci cand acestea nu navigheaza; decizia privind navele incluse in acest subparagraf va fi luata de catre autoritatea competenta din fiecare tara, cu consultarea celor mai reprezentative organizatii ale armatorilor si ale navigatorilor.
    5. Nici o prevedere a prezentei conventii nu va fi considerata ca o extindere a campului de aplicare a conventiilor enumerate in anexa la prezenta conventie sau a vreuneia dintre dispozitiile acestora.
    Art. 2
    Orice membru care ratifica aceasta conventie se angajeaza:
    a) sa adopte o legislatie pentru navele inmatriculate pe teritoriul sau, referitoare la:
    (i) standarde de securitate, incluzand standarde de competenta, durata muncii si efectivul echipajului, pentru a asigura ocrotirea vietii omenesti la bordul navei;
    (ii) un regim corespunzator de securitate sociala; si
    (iii) conditii de angajare la bord si conditii de viata la bordul navei, in masura in care, in opinia sa, acestea nu sunt acoperite de contractele colective sau stabilite de tribunalele competente intr-o maniera care sa-i lege in mod egal pe armatorii si pe navigatorii interesati;
    si sa se asigure ca prevederile unei astfel de legislatii sunt echivalente, in ansamblu, cu conventiile sau cu articolele conventiilor la care se face referire in anexa la prezenta conventie, in afara de cazul in care membrul nu este tinut sa dea efect intr-un alt mod conventiilor respective;
    b) sa isi exercite, in mod efectiv, jurisdictia sau controlul asupra navelor care sunt inmatriculate pe teritoriul sau, in ceea ce priveste:
     (i) standardele de securitate, incluzand standarde de competenta, durata muncii si efectivul echipajului, stabilite de legislatia nationala;
    (ii) punerea in practica a regimului de securitate sociala stabilit de legislatia nationala;
    (iii) conditiile de angajare la bord si conditiile de viata stabilite de legislatia nationala sau de tribunalele competente intr-o maniera care sa-i lege in mod egal pe armatorii si pe navigatorii interesati;
    c) sa se asigure ca intre armatori sau organizatiile acestora si organizatiile navigatorilor, constituite in conformitate cu prevederile fundamentale ale Conventiei privind libertatea sindicala si protectia dreptului sindical, 1948, si ale Conventiei privind dreptul de organizare si negociere colectiva, 1949, sunt convenite masuri care sa asigure un control eficient al conditiilor de angajare si de viata de la bordul acelor nave, atunci cand membrul nu exercita o jurisdictie efectiva;
    d) sa se asigure ca:
    (i) exista proceduri adecvate, supuse supervizarii generale a autoritatii competente, ca urmare, daca este cazul, a unei consultari tripartite intre aceasta autoritate si organizatiile reprezentative ale armatorilor si ale navigatorilor, privind recrutarea navigatorilor pe nave inmatriculate pe teritoriul sau si pentru examinarea plangerilor depuse in acest sens;
    (ii) exista proceduri adecvate, supuse supervizarii generale a autoritatii competente, ca urmare, daca este cazul, a unei consultari tripartite intre aceasta autoritate si organizatiile reprezentative ale armatorilor si ale navigatorilor, privind examinarea oricarei plangeri facute in legatura cu angajarea si formulate, pe cat posibil, in momentul angajarii pe teritoriul sau a navigatorilor de aceeasi nationalitate cu a sa, pe nave inmatriculate intr-o tara straina, si sa se asigure ca asemenea plangeri, precum si ca orice plangere referitoare la angajare si formulata, pe cat posibil, in momentul angajarii pe teritoriul sau a navigatorilor straini, pe nave inmatriculate intr-o tara straina, sunt transmise cu promptitudine de catre autoritatea competenta autoritatii competente din tara in care nava este inmatriculata, o copie fiind comunicata directorului general al Biroului International al Muncii;
    e) sa se asigure ca navigatorii angajati pe navele inmatriculate pe teritoriul sau sunt calificati si instruiti in mod corespunzator pentru postul pentru care sunt angajati, avand in vedere Recomandarea privind pregatirea profesionala a navigatorilor, 1970;
    f) sa verifice, prin inspectii sau prin alte mijloace corespunzatoare, daca navele inmatriculate pe teritoriul sau respecta conventiile internationale ale muncii aplicabile si in vigoare, pe care le-a ratificat, legislatia ceruta la lit. a) si, in masura in care, tinand seama de legislatia nationala, se considera necesar, contractele colective de munca;
    g) sa efectueze o ancheta oficiala privind accidentele maritime grave care implica navele inmatriculate pe teritoriul sau, in special atunci cand au ca rezultat raniri sau pierderi de vieti omenesti. Raportul final al unei astfel de anchete trebuie, in mod normal, sa fie facut public.
    Art. 3
    Orice membru care a ratificat aceasta conventie isi va informa cetatenii, in masura in care este posibil, despre problemele care pot aparea in momentul in care un navigator se angajeaza pe o nava inmatriculata intr-un stat care nu a ratificat prezenta conventie, pana cand nu se convinge ca sunt aplicate standarde echivalente cu cele stabilite de aceasta conventie. Masurile luate in acest scop de catre statul care ratifica prezenta conventie nu vor trebui sa fie in contradictie cu principiul liberei circulatii a lucratorilor, stipulat in tratatele la care cele doua state pot fi parte.
    Art. 4
    1. Daca un membru care a ratificat aceasta conventie si in portul caruia o nava face escala in cursul normal al voiajului sau, ori pentru un motiv care trebuie explicat primeste o plangere sau obtine dovada ca nava nu respecta standardele acestei conventii, dupa intrarea sa in vigoare, poate adresa un raport guvernului tarii in care nava a fost inmatriculata, insotit de o copie pentru directorul general al Biroului International la Muncii, si poate lua masurile necesare pentru redresarea oricarei situatii la bord care constituie in mod clar un pericol pentru siguranta sau sanatate.
    2. Luand asemenea masuri, membrul va trebui sa informeze imediat pe cel mai apropiat reprezentant maritim, consular sau diplomatic al statului de pavilion si sa ii solicite acestui reprezentant sa fie prezent la fata locului, daca este posibil. Acest lucru nu va trebui sa conduca la retineri sau intarzieri nejustificate ale navei.
    3. In sensul acestui articol, prin plangere se intelege orice informatie comunicata de un membru al echipajului, un organism profesional, o asociatie, un sindicat sau, in general, de orice persoana interesata de siguranta navei, inclusiv sub aspectul riscurilor legate de securitatea sau sanatatea echipajului sau.
    Art. 5
    1. Aceasta conventie este deschisa ratificarii membrilor care sunt parte la instrumentele internationale enumerate mai jos sau, in ceea ce priveste instrumentele enumerate la lit. c), au pus in aplicare dispozitiile acestora:
    a) Conventia internationala pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, 1960, ori Conventia internationala pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, 1974, sau orice alta conventie care le revizuieste;
    b) Conventia Internationala asupra liniilor de incarcare, 1966, sau orice alta conventie care o revizuieste;
    c) Regulamentul pentru prevenirea abordajelor pe mare, 1960, ori Conventia asupra regulamentelor internationale pentru prevenirea abordajelor pe mare, 1972, sau orice alta conventie care revizuieste aceste instrumente internationale.
    2. Aceasta conventie este deschisa, in plus, ratificarii oricarui membru care se angajeaza, prin ratificare, sa indeplineasca conditiile carora paragraful precedent le subordoneaza ratificarea si pe care nu le indeplineste inca.
    3. Ratificarile formale ale acestei conventii vor fi comunicate directorului general al Biroului International al Muncii si inregistrate de catre acesta.
    Art. 6
    1. Prezenta conventie nu va lega decat pe membrii Organizatiei Internationale a Muncii ale caror ratificari vor fi fost inregistrate de directorul general al Biroului International al Muncii.
    2. Prezenta conventie va intra in vigoare dupa 12 luni de la inregistrarea ratificarilor a cel putin 10 membri care detin impreuna un tonaj brut de 25% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale.
    3. In continuare, aceasta conventie va intra in vigoare, pentru fiecare membru, la 12 luni de la data la care ratificarea sa va fi fost inregistrata.
    Art. 7
    1. Orice membru care a ratificat aceasta conventie poate sa o denunte dupa expirarea termenului de 10 ani de la data intrarii initiale in vigoare a conventiei, printr-un act comunicat directorului general al Biroului International al Muncii si inregistrat de catre acesta. O astfel de denuntare nu va avea efect decat dupa un an de la data inregistrarii.
    2. Orice membru care a ratificat aceasta conventie si care, in termen de un an de la expirarea perioadei de 10 ani, prevazuta de paragraful anterior, nu si-a exercitat dreptul de denuntare prevazut de prezentul articol va fi legat pentru o noua perioada de 10 ani si ca urmare va putea sa denunte aceasta conventie la expirarea fiecarei perioade de 10 ani, in conditiile prevazute de prezentul articol.
    Art. 8
    1. Directorul general al Biroului International al Muncii ii va instiinta pe toti membrii Organizatiei Internationale a Muncii cu privire la inregistrarea tuturor ratificarilor si denuntarilor care i-au fost comunicate de catre membrii organizatiei.
    2. Atunci cand conditiile enuntate la art. 6 paragraful 2 vor fi fost indeplinite, directorul general al Biroului International al Muncii va atrage atentia membrilor organizatiei asupra datei la care prezenta conventie va intra in vigoare.
    Art. 9
    Directorul general al Biroului International al Muncii va comunica secretarului general al Natiunilor Unite, spre inregistrare, in conformitate cu art. 102 din Carta Natiunilor Unite, informatii complete privind toate ratificarile si toate actele de denuntare pe care le-a inregistrat in conformitate cu articolele precedente.
    Art. 10
    Oricand va considera necesar, Consiliul de administratie al Biroului International al Muncii va prezenta un raport Conferintei generale cu privire la aplicarea prezentei conventii si va examina daca este cazul sa se inscrie pe ordinea de zi a conferintei problema revizuirii totale sau partiale a conventiei.
    Art. 11
    1. In cazul in care Conferinta adopta o noua conventie avand ca obiect revizuirea, totala sau partiala, a prezentei conventii si numai daca noua conventie nu prevede altfel, atunci:
    a) ratificarea de catre un membru a noii conventii de revizuire va antrena de plin drept, independent de prevederile art. 7, denuntarea imediata a acestei conventii, sub rezerva ca noua conventie care revizuieste sa fi intrat in vigoare;
    b) de la data la care noua conventie care revizuieste va intra in vigoare, prezenta conventie nu va mai fi deschisa ratificarii de catre membri.
    2. Prezenta conventie va ramane in orice caz in vigoare in forma si in continutul sau actual pentru membrii care au ratificat-o, dar nu au ratificat conventia care revizuieste.
    Art. 12
    Versiunile in limbile engleza si franceza ale textului acestei conventii sunt egal autentice.

    ANEXA 1

    1. - Conventia nr. 138/1973 privind varsta minima de incadrare in munca; sau
    - Conventia nr. 58/1936 privind varsta minima de incadrare in munca maritima; sau
    - Conventia nr. 7/1920 privind varsta minima de incadrare in munca maritima.
    2. - Conventia nr. 55/1936 privind obligatiile armatorilor in cazul imbolnavirii sau accidentarii marinarilor; sau
    - Conventia nr. 56/1936 privind asigurarea in caz de boala a navigatorilor; sau
    - Conventia nr. 130/1969 privind ingrijirile medicale si indemnizatiile de boala.
    3. - Conventia nr. 73/1946 privind examinarea medicala a navigatorilor.
    4. - Conventia nr. 134/1970 privind prevenirea accidentelor navigatorilor (art. 4 si 7).
    5. - Conventia nr. 92/1949 privind cazarea echipajelor (revizuita).
    6. - Conventia nr. 68/1946 privind alimentatia echipajului si servirea mesei la bordul navelor (art. 5).
    7. - Conventia nr. 53/1936 privind brevetele de capacitate ale ofiterilor (art. 3 si 4) (NOTA: In cazul in care respectarea stricta a normelor pertinente ale Conventiei privind brevetele de capacitate ale ofiterilor, 1936, ar prejudicia sistemul si procedurile stabilite de catre un stat pentru acordarea brevetelor de capacitate, se va aplica principiul echivalentei de ansamblu pentru a nu exista un conflict cu aranjamentele stabilite de statul respectiv in acest domeniu).
    8. - Conventia nr. 22/1926 privind contractul de angajare al navigatorilor.
    9. - Conventia nr. 23/1926 privind repatrierea marinarilor.
    10. - Conventia nr. 87/1948 privind libertatea sindicala si protectia dreptului sindical.
    11. - Conventia nr. 98/1949 privind dreptul de organizare si de negociere colectiva.

                         PROTOCOLUL DIN 1996
referitor la Conventia nr. 147/1976 privind standardele minime la bordul navelor comerciale*)

    *) Traducere.

    Conferinta generala a Organizatiei Internationale a Muncii,
    convocata la Geneva de catre Consiliul de administratie al Biroului International al Muncii si reunita acolo in ziua de 8 octombrie 1996, in cea de a 84-a sesiune a sa,
    luand nota de dispozitiile art. 2 din Conventia nr. 147/1976 privind standardele minime la bordul navelor comerciale (denumita in continuare conventia principala), care prevede in special ca:

    "Orice membru care ratifica aceasta conventie se angajeaza:
    a) sa adopte o legislatie pentru navele inmatriculate pe teritoriul sau, referitoare la:
    (i) standarde de securitate, incluzand standarde de competenta, durata muncii si efectivul echipajului, pentru a asigura ocrotirea vietii omenesti la bordul navei;
    (ii) un regim corespunzator de securitate sociala; si
    (iii) conditii de angajare la bord si conditii de viata la bordul navei, in masura in care, in opinia sa, acestea nu sunt acoperite de contractele colective sau stabilite de tribunalele competente intr-o maniera care sa-i lege in mod egal pe armatorii si pe navigatorii interesati;
    si sa se asigure ca prevederile unei astfel de legislatii sunt echivalente, in ansamblu, cu conventiile sau cu articolele conventiilor la care se face referire in anexa la prezenta conventie, in afara de cazul in care membrul nu este tinut sa dea efect intr-un alt mod conventiilor respective;"
    luand nota, de asemenea, de dispozitiile art. 4 paragraful 1 din conventia principala care prevede ca:
    "Daca un membru care a ratificat aceasta conventie si in portul caruia o nava face escala in cursul normal al voiajului sau ori pentru un motiv care trebuie explicat primeste o plangere sau obtine dovada ca nava nu respecta standardele acestei conventii, dupa intrarea sa in vigoare, poate adresa un raport guvernului tarii in care nava a fost inmatriculata, insotit de o copie pentru directorul general al Biroului International al Muncii, si poate lua masurile necesare pentru redresarea oricarei situatii la bord care constituie in mod clar un pericol pentru siguranta sau sanatate;"
    reamintind Conventia privind discriminarea in domeniul fortei de munca si exercitarii profesiei, 1958, care la art. 1 paragraful 1 dispune:
    "In sensul prezentei conventii, prin termenul discriminare se intelege:
    a) orice diferentiere, excludere sau preferinta intemeiata pe rasa, culoare, sex, religie, convingeri politice, ascendenta nationala sau origine sociala, care are ca efect sa suprime ori sa stirbeasca egalitatea de posibilitati sau de tratament in materie de ocupare a fortei de munca si de exercitare a profesiei;
    b) orice alta diferentiere, excludere sau preferinta avand ca efect suprimarea sau stirbirea egalitatii de posibilitati ori de tratament in materie de ocupare a fortei de munca si de exercitare a profesiei, care ar putea fi specificata de catre statul membru interesat dupa consultarea organizatiilor reprezentative ale celor care angajeaza si a organizatiilor lucratorilor, daca acestea exista, precum si a altor organisme competente;"
    reamintind intrarea in vigoare, la 16 noiembrie 1994, a Conventiei Natiunilor Unite privind dreptul marii, 1982,
    reamintind Conventia internationala privind standardele de pregatire a navigatorilor, brevetare/atestare si efectuarea serviciului de cart, 1978, amendata in 1995, a Organizatiei Maritime Internationale,
    dupa ce a decis sa adopte diferite propuneri privind revizuirea partiala a conventiei principale, chestiune care constituie cel de-al 4-lea punct de pe ordinea de zi a sesiunii,
    dupa ce a decis ca aceste propuneri vor lua forma unui protocol referitor la conventia principala,
    adopta, in aceasta a 22-a zi a lunii octombrie 1996, protocolul de mai jos, care va fi denumit Protocolul din 1996 referitor la Conventia nr. 147/1976 privind standardele minime la bordul navelor comerciale.

    Art. 1
    1. Orice membru care ratifica prezentul protocol va extinde lista cuprinzand conventiile care figureaza in anexa la conventia principala pentru a include in lista conventiile din partea A a anexei suplimentare, precum si, daca este cazul, conventiile enumerate in partea B a acestei anexe, pe care o accepta in conformitate cu art. 3 de mai jos.
    2. In ceea ce priveste conventiile din partea A a anexei suplimentare, care nu sunt inca in vigoare, aceasta extensie nu va avea efect decat atunci cand conventiile sus-mentionate vor intra in vigoare.
    Art. 2
    Un membru poate ratifica prezentul protocol o data cu conventia principala sau in orice moment dupa ratificarea acesteia, comunicand directorului general al Biroului International al Muncii ratificarea formala a protocolului, in scopul inregistrarii.
    Art. 3
    1. Orice membru care ratifica prezentul protocol trebuie, daca este cazul, sa precizeze, intr-o declaratie care insoteste instrumentul de ratificare, pe care dintre conventiile enumerate in partea B a anexei suplimentare o accepta.
    2. Un membru care nu a acceptat toate conventiile enumerate in partea B a anexei suplimentare poate, printr-o declaratie ulterioara, comunicata directorului general al Biroului International al Muncii, sa specifice conventia sau conventiile pe care le accepta.
    Art. 4
    1. In scopul aplicarii prevederilor art. 1 paragraful 1 si ale art. 3 din prezentul protocol autoritatea competenta va consulta in prealabil organizatiile reprezentative ale armatorilor si ale navigatorilor.
    2. Autoritatea competenta va trebui sa puna la dispozitie organizatiilor reprezentative ale armatorilor si ale navigatorilor, imediat ce acest lucru este realizabil, toate informatiile referitoare la ratificarile, declaratiile si denuntarile notificate de catre directorul general al Biroului International al Muncii, in conformitate cu dispozitiile art. 8 paragraful 1 de mai jos.
    Art. 5
    In scopul aplicarii prezentului protocol, Conventia privind repatrierea marinarilor (revizuita), 1987, trebuie sa fie considerata, in cazul unui stat membru care a acceptat-o, ca substituindu-se Conventiei privind repatrierea marinarilor, 1926.
    Art. 6
    1. Prezentul protocol nu va lega decat pe membrii Organizatiei Internationale a Muncii, a caror ratificare va fi fost inregistrata de catre directorul general al Biroului International al Muncii.
    2. Prezentul protocol va intra in vigoare la 12 luni dupa ce ratificarile a 5 membri, dintre care 3 sa aiba flote comerciale atingand fiecare un tonaj brut egal sau superior unui milion, vor fi fost inregistrate.
    3. In continuare acest protocol va intra in vigoare, pentru fiecare membru, la 12 luni de la data la care ratificarea sa va fi fost inregistrata.
    Art. 7
    Orice membru care a ratificat prezentul protocol poate sa il denunte in orice moment in care conventia principala este ea insasi deschisa denuntarii, conform art. 7 din aceasta, printr-un act comunicat directorului general al Biroului International al Muncii si inregistrat de catre acesta. Denuntarea acestui protocol nu va avea efect decat la un an dupa ce va fi fost inregistrata.
    Art. 8
    1. Directorul general al Biroului International al Muncii va notifica tuturor membrilor Organizatiei Internationale a Muncii inregistrarea tuturor ratificarilor, declaratiilor, precum si a tuturor actelor de denuntare care ii vor fi comunicate de catre membrii organizatiei.
    2. Atunci cand conditiile enuntate la art. 6 paragraful 2 de mai sus vor fi fost indeplinite, directorul general al Biroului International al Muncii va atrage atentia membrilor organizatiei asupra datei la care prezentul protocol va intra in vigoare.
    Art. 9
    Directorul general al Biroului International al Muncii va comunica secretarului general al Natiunilor Unite, in scopul inregistrarii, conform art. 102 din Carta Natiunilor Unite, informatii complete privind toate ratificarile si toate actele de denuntare pe care le va fi inregistrat in conformitate cu articolele precedente.
    Art. 10
    De fiecare data cand va considera necesar, Consiliul de administratie al Biroului International al Muncii va prezenta Conferintei generale un raport privind aplicarea prezentului protocol si va examina daca este cazul sa se inscrie pe ordinea de zi a conferintei problema revizuirii sale totale sau partiale.
    Art. 11
    In scopul revizuirii prezentului protocol si al inchiderii sale pentru ratificare, dispozitiile art. 11 din conventia principala se vor aplica mutatis mutandis.
    Art. 12
    Versiunile in limbile franceza si engleza ale textului prezentului protocol sunt egal autentice.

    ANEXA SUPLIMENTARA

    Partea A
    - Conventia nr. 133/1970 privind cazarea echipajelor (dispozitii complementare)
    - Conventia nr. 180/1996 privind durata muncii navigatorilor si efectivele navelor.

    Partea B
    - Conventia nr. 108/1958 privind actele de identitate pentru personalul navigant
    - Conventia nr. 135/1971 privind reprezentantii lucratorilor
      Conventia nr. 164/1987 privind protectia sanatatii si ingrijirea medicala (navigatori)
      Conventia nr. 166/1987 privind repatrierea marinarilor (revizuita).