ORDONANTA Nr.
30 din 19 iulie 2006
pentru modificarea si
completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.102/2005 privind libera
circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii
Europene si Spatiului Economic European
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 636 din 24 iulie 2006
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. 1 pct. VII.2 din Legea nr. 288/2006 privind abilitarea
Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonanţă.
Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera
circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii
Europene şi Spaţiului
Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 21 iulie 2005,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 260/2005, se
modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 1 va avea
următorul cuprins:
„Art. 1. - Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte
condiţiile în care cetăţenii Uniunii Europene şi ai statelor membre ale
Spaţiului Economic European şi membrii acestora de familie îşi pot exercita
dreptul la liberă circulaţie, de rezidenţă şi de rezidenţă permanentă pe
teritoriul României, precum şi limitele exercitării acestor drepturi din motive
de ordine publică, securitate naţională sau sănătate publică."
2. La articolul 2 alineatul
(1), punctele 4, 5 şi 6 vor avea următorul cuprins:
„4. drept de rezidenţă - dreptul cetăţeanului Uniunii Europene de a rămâne şi de a locui pe
teritoriul României, în condiţiile legii;
5. rezident - cetăţean
al Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia care îşi exercită
dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României, în condiţiile
legii;
6. persoană aflată în
întreţinere - orice alt membru de familie, indiferent de cetăţenie, care nu se încadrează în definiţia
prevăzută la pct. 3 şi care, în ţara de origine ori de provenienţă, se află în
întreţinerea sau gospodăreşte împreună cu cetăţeanul Uniunii Europene ori se
află în situaţia în care, din motive medicale grave, este necesară asistenţa
personală a acestuia;".
3. La articolul 2
alineatul (1), după punctul 6 se introduce un nou punct, punctul 7, cu
următorul cuprins:
„7. partener - persoana
care convieţuieşte cu cetăţeanul Uniunii Europene, dacă parteneriatul este
înregistrat conform legii din statul membru de origine ori de provenienţă sau,
în cazul în care parteneriatul nu este înregistrat, relaţia de convieţuire
poate fi dovedită."
4. La articolul 3, partea
introductivă şi litera e) vor avea următorul cuprins:
„Art. 3. - Cetăţenii Uniunii Europene, precum şi membrii
familiilor lor, care îşi exercită dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă pe
teritoriul României, beneficiază de drepturile şi libertăţile recunoscute prin
Tratatul privind Uniunea Europeană, cum ar fi:
........................................................................................................................................................................ .....................................................................
e) au acces neîngrădit pe piaţa forţei de muncă din
România, sub rezerva aplicării măsurilor tranzitorii prevăzute în Tratatul de
aderare a României la Uniunea Europeană, precum şi la desfăşurarea altor
activităţi de natură economică, în condiţiile legii aplicabile cetăţenilor
români;".
5. La articolul 3 se
introduc două noi alineate, alineatele (2) şi (3), cu următorul cuprins:
„(2) Persoanele aflate în întreţinere, precum şi
partenerul beneficiază de drepturile membrilor de familie ai cetăţeanului
Uniunii Europene privind intrarea şi rezidenţa pe teritoriul României, în
condiţiile stabilite de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(3) Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei
formalităţi administrative de către cetăţenii Uniunii Europene ori de către
membrii lor de familie nu este condiţionată de posesia unui document eliberat
de autorităţile române în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, dacă, prin
orice alt mijloc de probă, persoana interesată dovedeşte că este beneficiară a
acelui drept."
6. Titlul capitolului II va avea următorul cuprins:
„Intrarea, rezidenţa şi ieşirea pe/de pe teritoriul
României a cetăţenilor Uniunii Europene, precum şi a membrilor familiilor
lor"
7. Articolul 5 va avea
următorul cuprins:
„Art. 5. - (1) Intrarea cetăţenilor Uniunii Europene pe
teritoriul României este permisă prin toate punctele de trecere a frontierei de
stat deschise traficului de persoane, cu condiţia prezentării documentului
naţional de identitate, a paşaportului sau a unui document eliberat în
condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă pentru cetăţenii Uniunii Europene,
valabil, fără a se aplica ştampila de intrare de către organele poliţiei de
frontieră în oricare dintre aceste documente.
(2) Membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai
Uniunii Europene pot intra pe teritoriul României în baza unui paşaport valabil
şi a vizei de intrare, cu excepţia cazurilor în care obligativitatea obţinerii
vizei este desfiinţată în condiţiile legii.
(3) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale
României acordă persoanelor prevăzute la alin. (2) viza de intrare pe
teritoriul României. Condiţiile pentru eliberarea vizei
se stabilesc prin norme metodologice.
(4) Membrul de familie care nu este cetăţean al
Uniunii Europene, dar care este în posesia unui document valabil, care atestă
rezidenţa pe teritoriul unui alt stat membru în calitate de membru de familie
al unui cetăţean al Uniunii Europene, este scutit de la obligativitatea
obţinerii unei vize. Organele poliţiei de frontieră nu aplică ştampila de
intrare sau de ieşire în paşaportul persoanelor din această categorie."
8. Articolul 6 va avea
următorul cuprins:
„Art. 6. - (1) Cetăţenilor Uniunii Europene, precum şi
membrilor familiilor lor li se refuză intrarea pe teritoriul statului român
numai în următoarele situaţii:
a) dacă nu prezintă documentele corespunzătoare
prevăzute la art. 5 şi nu fac dovada, prin orice alt mijloc, că beneficiază de
dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României;
b) dacă au fost declaraţi indezirabili, în condiţiile
legii, sau dacă împotriva acestora a fost dispusă măsura interzicerii intrării
pe teritoriul României în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;
c) există indicii temeinice că persoana în cauză
constituie o ameninţare reală şi prezentă la ordinea publică, securitatea
naţională sau sănătatea publică.
(2) In situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a),
înainte de comunicarea refuzului permiterii intrării pe teritoriul României,
persoanei i se acordă o perioadă de timp pe care o consideră necesară, în care
să dovedească îndeplinirea condiţiilor de intrare sau faptul că beneficiază de
dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României. Organele
poliţiei de frontieră acordă tot sprijinul necesar pentru clarificarea
situaţiei persoanei în cauză, inclusiv prin eliberarea vizei de intrare, în
cazuri excepţionale, după analizarea situaţiei persoanei în cauză.
(3) Refuzul permiterii intrării pe teritoriul
României se comunică de către organele poliţiei de frontieră de îndată, în
scris, împreună cu motivele care au stat la baza dispunerii acestei măsuri,
indicându-se instanţa competentă şi termenul în care măsura poate fi atacată.
(4) Impotriva refuzului permiterii intrării pe
teritoriul României se poate face acţiune la instanţa de contencios
administrativ în a cărei rază teritorială se află sediul organului emitent al
actului administrativ contestat. Instanţa soluţionează de urgenţă şi cu
precădere, pronunţându-se prin hotărâre. Cererea se judecă în camera de
consiliu, cu citarea părţilor. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.
(5) Introducerea acţiunii în contencios administrativ
împotriva refuzului permiterii intrării pe teritoriul României nu suspendă
executarea măsurii."
9. Articolul 7 va avea
următorul cuprins:
„Art. 7. - Cetăţenii Uniunii Europene, precum şi
membrii familiilor lor pot părăsi teritoriul României pe baza prezentării
documentelor şi cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor privind aplicarea
ştampilei de către organele poliţiei de frontieră, prevăzute la art. 5."
10. Litera a) a
alineatului (1) al articolului 8 se abrogă.
11. La articolul 8, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Refuzul permiterii ieşirii de pe teritoriul
României se comunică de către organele poliţiei de frontieră în condiţiile
prevăzute la art. 6 alin. (3). Impotriva refuzului permiterii ieşirii se poate
face acţiune la instanţa de contencios administrativ competentă. Procedura
prevăzută la art. 6 alin. (4) se aplică în mod corespunzător."
12. Alineatul (3) al
articolului 8 se abrogă.
13. Titlul secţiunii a
3-a a capitolului II va avea următorul cuprins:
„Rezidenţa pe teritoriul României a cetăţenilor Uniunii
Europene, precum şi a membrilor familiilor lor"
14. Articolul 10 va avea
următorul cuprins:
„Art. 10. - (1) Pe durata şederii în România, cetăţenii
Uniunii Europene sau, după caz, membrii familiilor lor sunt obligaţi să declare
la formaţiunile teritoriale ale Autorităţii pentru străini, în termen de 15
zile de la producerea evenimentului, următoarele:
a) orice modificare intervenită cu privire la nume,
prenume şi cetăţenie;
b) în cazul membrilor de familie care nu au cetăţenia Uniunii Europene, orice schimbare relevantă cu
privire la starea civilă.
(2) Pierderea sau furtul documentelor în baza cărora se
permite trecerea frontierei de stat a României, precum şi a celor eliberate de
autorităţile române în baza prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă vor fi
declarate la organul de poliţie competent teritorial, în termen de 48 de ore de
la constatarea evenimentului."
15. Titlul capitolului III
va avea următorul cuprins:
„Condiţiile exercitării dreptului de rezidenţă pe
teritoriul României de către
cetăţenii Uniunii Europene, precum şi de membrii familiilor lor"
16. Articolul 12 va avea
următorul cuprins:
„Art. 12. - (1) Cetăţenii Uniunii Europene, care intră
pe teritoriul României, beneficiază de drept de rezidenţă pentru o perioadă de
până la 3 luni de la data intrării în ţară, fără îndeplinirea vreunei condiţii
suplimentare.
(2) Membrii de familie ai cetăţenilor Uniunii
Europene, indiferent de cetăţenie, care îi însoţesc sau li se alătură ulterior
beneficiază de prevederile alin. (1).
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) pot
beneficia de drept de rezidenţă pe teritoriul României pentru o perioadă mai
mare de 3 luni în condiţiile prevăzute la secţiunea a 2-a a prezentului
capitol.
(4) Persoanele prevăzute la
alin. (1) şi (2) pot beneficia de drept de rezidenţă permanentă pe teritoriul
României în condiţiile
prevăzute la secţiunea a 3-a a prezentului capitol."
17. Titlul secţiunii a 2-a
a capitolului III va avea următorul cuprins:
„Dreptul de rezidenţă pentru o
perioadă de peste 3 luni"
18. La articolul 13,
alineatele (1) şi (4) vor avea următorul cuprins:
„(1) Cetăţenii Uniunii Europene aflaţi în una dintre
următoarele situaţii au dreptul de rezidenţă în România pentru o perioadă mai
mare de 3 luni:
a) desfăşoară pe teritoriul României activităţi
dependente sau activităţi independente, în condiţiile legii;
b) deţin mijloace de întreţinere pentru ei şi membrii
lor de familie, de regulă cel puţin la nivelul venitului minim garantat în
România, şi asigurare de sănătate recunoscută în sistemul asigurărilor sociale
de sănătate din România;
c) sunt înscrişi la o instituţie din România,
acreditată în condiţiile legii, având ca obiect principal de activitate
desfăşurarea de activităţi de învăţământ sau de perfecţionare a pregătirii
profesionale, au asigurare de sănătate recunoscută în sistemul asigurărilor
sociale de sănătate din România şi asigură autorităţile competente, printr-o
declaraţie pe propria răspundere sau prin orice alt mijloc, că deţin mijloace
de întreţinere pentru ei şi membrii lor de familie, de regulă cel puţin la
nivelul venitului minim garantat în România;
d) sunt membri de familie ai unui cetăţean al Uniunii
Europene care îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la lit. a), b) sau c).
........................................................................................................................................................................ .....................................................................
(4) Rezidentul care a avut un contract de muncă cu o
durată determinată mai mică de un an sau care s-a aflat în situaţia prevăzută
la alin. (1) lit. a) pentru o perioadă de cel mult 12 luni şi ulterior a
devenit şomer, în condiţiile legii, beneficiază de dreptul de rezidenţă pentru
o perioadă de 6 luni de la data obţinerii acestei calităţi."
19. După alineatul (1) al articolului 13 se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Membrii de
familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene pot beneficia de dreptul de
rezidenţă pentru o perioadă de peste 3 luni dacă însoţesc sau se alătură
ulterior cetăţeanului Uniunii Europene care îndeplineşte una dintre condiţiile
prevăzute la alin. (1) lit. a)-c)."
20. După alineatul (6) al
articolului 13 se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul
cuprins:
„(7) Prin excepţie de la alin. (1) lit. d) şi alin. (11), numai soţul/soţia, partenerul şi
copiii aflaţi în întreţinere vor avea drept de rezidenţă ca membri de familie
ai unui cetăţean al Uniunii Europene care a dobândit acest drept ca urmare a
îndeplinirii condiţiei prevăzute de alin. (1) lit.
c)."
21. Articolul 14 se abrogă.
22. Articolul 15 va avea
următorul cuprins:
„Art. 15. - In vederea luării în evidenţă şi eliberării
certificatului de înregistrare, cetăţenii Uniunii Europene aflaţi în situaţiile
prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a), b) şi c) vor depune la sediul
formaţiunii teritoriale competente a Autorităţii pentru străini, în termen de
90 de zile de la data intrării pe teritoriul României, o cerere însoţită de
documentul naţional de identitate sau paşaportul, valabile, precum şi de
următoarele documente, după caz:
a) copie legalizată a contractului de muncă sau o
adeverinţă eliberată de angajator, vizată în condiţiile legii,ori autorizaţia
pentru desfăşurarea de activităţi independente, eliberată conform legii, în
cazul în care solicită înregistrarea pentru scopurile prevăzute la art. 13
alin. (1) lit. a);
b) dovada că deţin mijloace de întreţinere pentru ei
şi, după caz, pentru membrii lor de familie, de regulă cel puţin la nivelul
venitului minim garantat în România, şi că au asigurare de sănătate recunoscută
în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, în situaţia în care
solicită înregistrarea în cazul prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. b);
c) dovada că sunt înscrişi la o instituţie de
învăţământ acreditată, dovada că au asigurare de sănătate recunoscută în
sistemul naţional de asigurări sociale de sănătate din România şi declaraţia pe
propria răspundere sau altă dovadă că deţin mijloace de întreţinere pentru ei
şi, după caz, pentru membrii lor de familie, de regulă cel puţin la nivelul
venitului minim garantat în România, în cazul în care solicită înregistrarea
pentru scopul prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. c)."
23. Articolul 16 va avea
următorul cuprins:
„Art. 16. - (1) In vederea luării în evidenţă şi
eliberării certificatului de înregistrare, cetăţenii Uniunii Europene prevăzuţi
la art. 13 alin. (1) lit. d) trebuie să depună la sediul formaţiunii
teritoriale competente a Autorităţii pentru străini, în termen de 90 de zile de
la data intrării pe teritoriul României, o cerere însoţită de documentul
naţional de identitate sau paşaportul, valabile, precum şi de următoarele
documente:
a) actul de stare civilă care atestă căsătoria sau,
după caz, documente care atestă legătura de rudenie cu rezidentul;
b) certificatul de
înregistrare al cetăţeanului Uniunii Europene căruia i se alătură, dacă cetăţeanul
Uniunii Europene a fost luat în evidenţă anterior.
(2) Cetăţeanul Uniunii Europene aflat în una dintre
situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) şi c), căruia i se alătură
membrii de familie prevăzuţi la alin. (1), este obligat să facă dovada că
deţine mijloace de întreţinere pentru aceştia, de regulă cel puţin la nivelul
venitului minim garantat în România, şi asigurare de sănătate recunoscută în
sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România.
(3) Procedura stabilită la alin. (1) şi (2) se aplică
persoanelor aflate în întreţinere şi partenerului, cetăţeni ai Uniunii
Europene, situaţie în care aceştia vor prezenta documente eliberate de
autoritatea competentă din statul membru de origine sau de provenienţă, care să
ateste aceste calităţi, precum si documentul prevăzut la alin. (1) lit.
b)."
24. Articolul 17 va avea
următorul cuprins:
„Art. 17. - (1) In baza documentelor depuse de persoanele prevăzute la art. 15 şi 16, organele competente eliberează
acestora certificatele de înregistrare în ziua depunerii cererii.
(2) In cazul în care, pe baza documentelor depuse de
persoanele prevăzute la art. 15 şi 16, organele competente constată că nu sunt
întrunite condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (1), solicită persoanelor ca,
într-un termen considerat necesar de acestea, dar nu mai mare de 30 de zile, să
prezinte eventualele documente care mai sunt necesare în vederea soluţionării
cererii. Dacă după termenul stabilit se constată, în continuare, că nu sunt
îndeplinite condiţiile, organele competente comunică în scris refuzul
eliberării certificatului de înregistrare, precum şi motivele care au stat la baza acestei decizii,
indicându-se instanţa competentă şi termenul în care măsura poate fi atacată.
(3) Impotriva refuzului eliberării certificatului de înregistrare se poate face
acţiune la instanţa de contencios administrativ competentă."
25. Articolul 18 va avea
următorul cuprins:
„Art. 18. - (1) Dreptul de
rezidenţă al membrilor de familie care au cetăţenia Uniunii Europene este
valabil pe toată perioada pentru care cetăţeanul Uniunii Europene ai cărui
membri de familie sunt are drept de rezidenţă, precum şi, până la împlinirea
termenului la care pot beneficia de rezidenţă permanentă, în oricare dintre
următoarele situaţii:
a) când cetăţeanul Uniunii Europene părăseşte România
sau a decedat;
b) în cazul soţilor, când se desface sau se anulează
căsătoria;
c) în cazul partenerilor, când se desface sau se anulează parteneriatul înregistrat.
(2) In situaţiile prevăzute la alin. (1), dobândirea
ulterioară a dreptului de rezidenţă permanentă, în condiţiile prevăzute în
cadrul secţiunii a 3-a din prezentul capitol, este condiţionată de continuarea
şederii pe teritoriul României a persoanelor prevăzute la art. 16, în oricare
dintre situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a)-d).
(3) In situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)
dreptul de rezidenţă al copiilor ori părintelui în îngrijirea căruia aceştia se
află rămâne valabil până la terminarea studiilor, cu respectarea următoarelor
condiţii cumulative:
a) copiii locuiesc în România;
b) copiii sunt înscrişi la o instituţie de învăţământ
din România."
26. Articolul 19 va avea
următorul cuprins:
„Art. 19. - (1) In vederea
luării în evidenţă şi eliberării cărţii de rezidenţă, membrii de familie
prevăzuţi la art. 13 alin. (11) trebuie să depună la sediul formaţiunii teritoriale competente a
Autorităţii pentru străini, în termen de 90 de zile de la data intrării pe
teritoriul României, o cerere însoţită de următoarele documente:
a) paşaport valabil;
b) actul de stare civilă care atestă existenţa
căsătoriei sau, după caz, documentul care atestă legătura de rudenie cu
cetăţeanul Uniunii Europene, însoţit de traducerea legalizată, în cazul în care
nu a fost emis de autorităţile unui stat membru;
c) certificatul de înregistrare al cetăţeanului
Uniunii Europene căruia i se alătură, dacă cetăţeanul Uniunii Europene a fost
luat în evidenţă anterior.
(2) Cetăţeanul Uniunii
Europene aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b)
şi c), căruia i se alătură membrii de familie prevăzuţi la alin. (1), este
obligat să facă dovada că deţine mijloace de întreţinere pentru aceştia, de
regulă cel puţin la nivelul venitului minim garantat în România, şi asigurare
de sănătate recunoscută în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din
România.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod
corespunzător persoanelor aflate în întreţinere şi partenerului, care nu sunt
cetăţeni ai Uniunii Europene, situaţie în care vor prezenta documente eliberate
de autoritatea competentă din statul membru de origine sau de provenienţă, care
să ateste aceste calităţi, precum şi documentele prevăzute la alin. (1) lit. a)
şi c).
(4) La depunerea cererii prevăzute la alin. (1)
organele competente eliberează solicitantului o adeverinţă care face dovada
dreptului de rezidenţă până la eliberarea cărţii de rezidenţă. Cartea de
rezidenţă va fi eliberată în cel mult 90 de zile de la
depunerea cererii.
(5) In termenul prevăzut la alin. (4) organele
competente efectuează toate verificările necesare pentru constatarea
îndeplinirii condiţiilor pentru emiterea cărţii de rezidenţă, inclusiv, după
caz, cele referitoare la elementele pe baza cărora se poate stabili faptul că
este o căsătorie de convenienţă, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
(6) Dacă, pe baza
verificărilor prevăzute la alin. (5), organele competente care au primit
cererea constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă
de urgenţă, eliberează solicitantului „cartea de rezidenţă pentru membrul de
familie al unui cetăţean al Uniunii Europene", în termenul prevăzut la alin.
(4).
(7) In cazul în care se constată că nu sunt
îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, organele
competente comunică în scris refuzul eliberării cărţii de rezidenţă, motivele
care au stat la baza acestei decizii, indicându-se instanţa competentă şi
termenul în care măsura poate fi atacată.
(8) Impotriva refuzului eliberării cărţii de rezidenţă
se poate face acţiune la instanţa de contencios administrativ competentă."
27. La articolul 20,
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Valabilitatea cărţii de rezidenţă prevăzută la
art. 19 alin. (4) este de până la 5 ani de la data emiterii, dar nu mai mare
decât perioada de rezidenţă a cetăţeanului Uniunii Europene al cărui membru de
familie este."
28. La articolul 20, partea
introductivă şi litera b) ale alineatului (2) vor avea următorul cuprins:
„(2) Cartea de rezidenţă prevăzută la art. 19 alin. (4)
îşi pierde valabilitatea în cazul absenţei temporare de pe teritoriul României
a titularului pentru mai mult de 6 luni în decurs de un an, cu următoarele
excepţii:
........................................................................................................................................................................ .....................................................................
b) absenţa de pe teritoriul României pentru motive
întemeiate, precum starea de graviditate şi de naştere, boală gravă,
participarea la programe de învăţământ sau pregătire profesională ori mutarea
în interes de serviciu într-un alt stat membru sau o ţară terţă, pentru o
perioadă de maximum 12 luni consecutive."
29. Articolul 21 va avea
următorul cuprins:
„Art. 21. - (1) Dreptul de rezidenţă al membrilor de
familie care nu au cetăţenia Uniunii Europene este valabil pe toată perioada
pentru care cetăţeanul Uniunii Europene, ai cărui membri de familie sunt, are
rezidenţă în România, precum şi, până la împlinirea termenului la care pot
beneficia de rezidenţă permanentă, în următoarele situaţii:
a) în cazul în care cetăţeanul Uniunii Europene al
cărui membru de familie este a decedat, dacă membrul de familie a avut o
rezidenţă de cel puţin un an în această calitate;
b) în cazul soţilor, dacă se desface sau se anulează
căsătoria în oricare dintre următoarele condiţii:
(i) de la încheierea căsătoriei şi până la sesizarea
instanţei de judecată competente pentru desfacerea, declararea nulităţii sau
anularea căsătoriei au trecut cel puţin 3 ani, din care o perioadă de cel puţin un an pe teritoriul României;
(ii) prin acordul soţilor ori prin hotărâre
judecătorească, soţului/soţiei care nu are cetăţenia Uniunii Europene i-a fost
încredinţat spre creştere şi educare copilul cetăţeanului Uniunii Europene;
(iii) instanţa de
judecată a hotărât desfacerea căsătoriei numai din vina soţului/soţiei
care este cetăţean al Uniunii Europene;
(iv) în urma acordului soţilor ori prin
hotărâre judecătorească, instanţa de judecată stabileşte dreptul soţului/soţiei
care nu are cetăţenia Uniunii Europene de a vizita copilul minor. In acest caz,
instanţa de judecată trebuie să precizeze în dispozitivul hotărârii
judecătoreşti că vizitele se vor efectua pe teritoriul României, cu indicarea
exactă a perioadei de timp pentru care acest drept este acordat; c) în cazul
partenerilor, când se desface sau se anulează parteneriatul înregistrat, cu
aplicarea în mod corespunzător a condiţiilor prevăzute la lit. b).
(2) In situaţiile prevăzute la alin. (1), dobândirea
ulterioară a dreptului de rezidenţă permanentă este condiţionată de continuarea
şederii pe teritoriul României a persoanelor prevăzute la art. 19, în oricare
dintre situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) şi b), sau în calitate
de membru de familie al unei persoane care îndeplineşte una dintre aceste
condiţii, dacă familia este deja constituită pe teritoriul României.
(3) In situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)
dreptul de rezidenţă al copiilor ori părintelui în îngrijirea căruia aceştia se
află rămâne valabil până la terminarea studiilor, cu respectarea următoarelor
condiţii cumulative;
a) copiii locuiesc în România;
b) copiii sunt înscrişi la o instituţie de învăţământ
din România."
30. Articolul 22 va avea
următorul cuprins:
„Art. 22. - (1) Cetăţenii
Uniunii Europene care au o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României
pentru o perioadă de cel puţin 5 ani beneficiază de dreptul de rezidenţă
permanentă.
(2) Persoanele care nu au cetăţenia Uniunii Europene
şi care au o rezidenţă continuă pe teritoriul României pentru o perioadă de cel
puţin 5 ani, în calitate de membri de familie ai unui cetăţean al Uniunii
Europene rezident sau rezident permanent, beneficiază de prevederile alin. (1).
(3) La stabilirea continuităţii perioadei de
rezidenţă nu sunt considerate întreruperi:
a) absenţele temporare de pe teritoriul României care
nu depăşesc 6 luni în decurs de un an;
b) absenţa de pe teritoriul României pentru
satisfacerea serviciului militar obligatoriu;
c) absenţa de pe teritoriul României pentru motive
întemeiate, precum starea de graviditate şi de naştere, boală gravă,
participarea la programe de învăţământ sau pregătire profesională ori mutarea
în interes de serviciu într-un alt stat membru sau o ţară terţă, pentru o
perioadă de maximum 12 luni consecutive.
(4) Dreptul de rezidenţă permanentă se pierde în cazul
unei absenţe de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 2 ani
consecutivi."
31. La articolul 23, partea introductivă şi litera
a) ale alineatului (1), precum şi alineatul (3) vor avea următorul cuprins:
„Art. 23. - (1) Prin excepţie de la prevederile art.
22, rezidenţii beneficiază de rezidenţă permanentă, anterior împlinirii
perioadei continue de 5 ani de şedere, atunci când:
a) desfăşoară activităţi dependente sau activităţi
independente şi care, în momentul încetării activităţii, au dreptul de pensie
pentru limită de vârstă sau celor al căror contract de muncă încetează cu drept
de pensionare anticipată în condiţiile legii, dacă au fost angajaţi în România
în ultimele 12 luni cel puţin şi au avut o şedere continuă mai mare de 3 ani pe
teritoriul României. Pentru rezidenţii care desfăşoară profesii liberale
condiţia referitoare la vârsta de pensionare se consideră îndeplinită în
momentul împlinirii vârstei de 60 de ani, dacă legea nu prevede altfel;
........................................................................................................................................................................ .....................................................................
(3) Condiţiile referitoare la durata rezidenţei şi
angajării, stabilite la alin. (1) lit. a), şi condiţia referitoare la durata
rezidenţei, stabilită la alin. (1) lit. b), nu se vor aplica dacă persoana care
este angajată sau desfăşoară activităţi economice în mod independent este
căsătorită cu un cetăţean român."
32. Articolul 24 va avea
următorul cuprins:
„Art. 24. - (1) Persoanele care îndeplinesc condiţiile
prevăzute la art. 22 şi 23 pot solicita formaţiunilor teritoriale competente
ale Autorităţii pentru străini eliberarea cărţii de rezidenţă permanentă pentru
cetăţenii Uniunii Europene, respectiv a cărţii de rezidenţă permanentă pentru
membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene.
(2) Valabilitatea cărţii de rezidenţă permanentă
pentru membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene este de 10
ani de la data emiterii şi se reînnoieşte la cerere.
(3) Dacă Autoritatea pentru străini constată
îndeplinirea condiţiilor pentru emiterea documentelor prevăzute la alin. (1),
eliberează, în termen de 30 de zile de la depunerea cererii, cartea de
rezidenţă permanentă pentru cetăţenii Uniunii Europene, respectiv în termen de
90 de zile de la depunerea cererii, cartea de rezidenţă permanentă pentru
membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene.
(4) In cazul în care se constată
că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă,
organele competente comunică în scris refuzul eliberării documentelor prevăzute
la alin. (1), motivele care au stat la baza acestei decizii, indicându-se
instanţa competentă şi termenul în care măsura poate fi atacată.
(5) Impotriva refuzului eliberării documentelor
prevăzute la alin. (1) se poate face acţiune la instanţa de contencios
administrativ competentă."
33. După secţiunea a 3-a a
capitolului III se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 4-a „Limitele
menţinerii dreptului de rezidenţă", cuprinzând articolele 241- 243, cu următorul cuprins:
„Art. 241. - (1)
Cetăţenii Uniunii Europene şi membrii de familie ai acestora beneficiază de
dreptul de rezidenţă prevăzut la art. 12 atât timp cât nu devin o sarcină
excesivă pentru sistemul asigurărilor sociale din România.
(2) Cetăţenii Uniunii Europene şi membrii de familie ai
acestora beneficiază de dreptul de rezidenţă prevăzut în secţiunea a 2-a atât
timp cât îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 13, 18 şi 21.
(3) Autoritatea pentru străini poate verifica
îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea dreptului de rezidenţă de către
cetăţenii Uniunii Europene şi membrii de familie ai acestora.
Art. 242. - (1)
Impotriva cetăţenilor Uniunii Europene şi membrilor de familie ai acestora care
nu îndeplinesc condiţiile de exercitare a dreptului de rezidenţă, potrivit art.
241, Autoritatea
pentru străini poate emite o decizie de părăsire a teritoriului României.
(2) Comunicarea deciziei de
părăsire a teritoriului României se face în condiţiile prevăzute de normele
metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Persoana împotriva căreia a fost emisă decizia de
părăsire a teritoriului României are obligaţia de a părăsi România în 30 de
zile de la data comunicării deciziei.
(4) Impotriva deciziei de părăsire a teritoriului
României se poate face acţiune la instanţa de contencios administrativ
competentă. Exercitarea unei căi de atac întrerupe curgerea termenului în care
persoana are obligaţia să părăsească teritoriul României.
(5) In situaţia în care persoana în cauză nu părăseşte
teritoriul României în termenul prevăzut la alin. (3), Autoritatea pentru
străini ia măsuri de escortare a acesteia până la frontieră. Escortarea se
face, de regulă, în 24 de ore de la depistarea persoanei în cauză.
(6) In cazul membrilor de familie care nu sunt
cetăţeni ai Uniunii Europene, dacă escortarea nu poate fi efectuată în termenul
prevăzut la alin. (5), la propunerea Autorităţii pentru străini, procurorul
anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti poate
dispune ca, până la îndeplinirea acestei măsuri, persoana să fie luată în
custodie publică, aplicându-se în mod corespunzător prevederile Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, cu privire la luarea în custodie publică şi, după caz, la tolerarea
rămânerii pe teritoriul României.
Art. 243. - Decizia
de părăsire a teritoriului României nu poate fi emisă împotriva cetăţenilor
Uniunii Europene şi a membrilor de familie ai acestora, dacă:
a) cetăţeanul Uniunii Europene desfăşoară activităţi
dependente sau independente;
b) cetăţeanul Uniunii Europene dovedeşte prin orice
mijloc că este în căutarea unui loc de muncă şi că are posibilităţi reale de a
fi angajat."
34. Capitolul III
„Restrângerea dreptului la liberă circulaţie pe teritoriul României a
cetăţenilor Uniunii Europene şi a membrilor familiilor lor" se
renumerotează şi devine capitolul IV, iar
capitolul IV „Dispoziţii finale" se
renumerotează şi devine capitolul V.
35. La articolul 25,
alineatul (2), partea introductivă a alineatului (3) şi alineatul (6) vor avea
următorul cuprins:
„(2) Impotriva cetăţenilor Uniunii Europene sau
membrilor de familie ai acestora, indiferent de cetăţenie, care au drept de
rezidenţă permanentă, se pot dispune, în condiţiile legii, măsuri specifice de
restrângere a dreptului la liberă circulaţie numai dacă reprezintă un pericol
iminent pentru ordinea publică şi securitatea naţională.
(3) Dreptul la liberă circulaţie pe teritoriul
României, în cazul următoarelor categorii de cetăţeni ai Uniunii Europene,
poate fi restrâns numai pentru motive imperative de securitate naţională:
........................................................................................................................................................................ .....................................................................
(6) Decizia de restrângere a dreptului de liberă
circulaţie se comunică cetăţeanului Uniunii Europene sau membrului de familie
al acestuia, în scris, de către autoritatea care a dispus o astfel de măsură,
în condiţiile legii. Decizia trebuie să conţină motivele care au stat la baza
dispunerii unei astfel de măsuri, implicaţiile acesteia pentru persoana în
cauză, informaţii privind instanţa unde poate fi atacată decizia şi termenul de
introducere a acţiunii şi, dacă este cazul, termenul în care cetăţeanul Uniunii
Europene sau membrul de familie al acestuia trebuie să părăsească teritoriul
României."
36. După alineatul (4) al
articolului 25 se introduce un nou alineat,
alineatul (41), cu următorul
cuprins:
(41) Dispunerea
oricărei măsuri de restrângere a dreptului de liberă circulaţie pe teritoriul
României al cetăţenilor Uniunii Europene şi al membrilor familiilor lor trebuie
luată numai cu respectarea principiului proporţionalităţii şi trebuie să aibă
la bază exclusiv comportamentul persoanei în cauză. Acest comportament trebuie
să reprezinte o ameninţare reală, actuală şi suficient de gravă pentru valorile
fundamentale ale societăţii. O astfel de măsură nu poate fi bazată exclusiv pe
existenţa unei condamnări penale anterioare."
37. După alineatul (6) al
articolului 25 se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul
cuprins:
„(7) Instanţa care judecă acţiunea introdusă împotriva
unei decizii de restrângere a dreptului la liberă circulaţie analizează
legalitatea deciziei, respectarea principiului proporţionalităţii măsurii
dispuse şi a condiţiilor stabilite la alin. (1) -(6), precum şi faptele şi
circumstanţele care justifică măsura dispusă."
38. La articolul 26,
litera b) va avea următorul cuprins:
,,b) îndepărtarea de pe teritoriul României pentru
motive de sănătate publică;".
39. După alineatul (3) al
articolului 27 se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
„(31) Prin ordonanţa
prevăzută la alin. (3) procurorul poate dispune şi luarea în custodie publică a
persoanei în cauză, aplicându-se în mod corespunzător prevederile Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, cu privire la luarea în custodie publică."
40. La articolul 27,
alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Dreptul de rezidenţă al străinului încetează de
drept de la data emiterii ordonanţei de declarare ca indezirabil."
41. La articolul
29, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1)
suspendă punerea în executare a ordonanţei de declarare ca indezirabil, cu
excepţia situaţiei în care măsura are caracter de urgenţă, având la bază o
ameninţare iminentă la adresa securităţii naţionale. Caracterul de urgenţă este
stabilit de procuror prin ordonanţa emisă în condiţiile art. 27 alin.
(3)."
42. După alineatul (2) al
articolului 29 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu
are efect suspensiv asupra măsurii de luare în custodie publică, dispusă prin
ordonanţa de declarare ca indezirabil."
43. După articolul 29 se
introduce un nou articol, articolul 291, cu următorul cuprins:
„Art. 291. - (1)
După împlinirea a jumătate din perioada interdicţiei dispuse în condiţiile art.
27 sau după 3 ani de la data dispunerii acesteia, persoana declarată
indezirabilă poate solicita ridicarea interdicţiei.
(2) Ridicarea interdicţiei se
poate dispune luându-se în considerare schimbările survenite faţă de împrejurările
care au determinat dispunerea acesteia.
(3) Cererea de ridicare a interdicţiei se depune la
curtea de apel pe lângă care funcţionează parchetul din cadrul căruia face
parte procurorul care a dispus această măsură. Cererea se judecă în camera de
consiliu.
(4) Instanţa soluţionează cauza de urgenţă şi cu
precădere.
(5) Hotărârea prevăzută la alin. (4) este supusă
recursului. Hotărârea instanţei de recurs este definitivă şi irevocabilă.
(6) Prezenţa procurorului este obligatorie la toate
şedinţele de judecată.
(7) Hotărârile rămase definitive se comunică
Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi Autorităţii pentru
străini."
44. La articolul 30, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:
„(2) Instanţa poate dispune interzicerea intrării pe
teritoriul României persoanei împotriva căreia s-a dispus măsura expulzării, pe
o perioadă cuprinsă între 1 şi 5 ani. Perioada de interdicţie curge de la data
ieşirii din ţară.
(3) In cazul membrilor de familie care nu sunt cetăţeni
ai Uniunii Europene, aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1), la propunerea
Autorităţii pentru străini, procurorul anume desemnat de la Parchetul de pe
lângă Curtea de Apel Bucureşti poate dispune ca, până la efectuarea expulzării,
persoana să fie luată în custodie publică, aplicându-se în mod corespunzător
prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, cu privire la luarea în custodie
publică şi, după caz, la tolerarea rămânerii pe teritoriul României."
45. La articolul 30,
alineatul (4) se abrogă.
46. La articolul 31,
alineatul (3) se abrogă.
47. După articolul 31 se
introduc două noi articole, articolele 311 şi 312, cu următorul cuprins:
„Art. 311. - (1)
Dacă măsura de expulzare, aşa cum este prevăzută la art. 30 alin. (1), este
pusă în aplicare după o perioadă mai mare de 2 ani de la data la care a fost
dispusă, la cererea Autorităţii pentru străini, instanţa de executare va
verifica dacă persoana în cauză mai reprezintă o ameninţare reală şi prezentă
la ordinea publică sau securitatea naţională ori dacă au intervenit schimbări
materiale în circumstanţele care au determinat dispunerea măsurii de expulzare.
(2) Instanţa se va pronunţa asupra menţinerii sau
revocării măsurii de siguranţă a expulzării în termen de 3 zile lucrătoare de
la data sesizării. La şedinţa de judecată, prezenţa procurorului este
obligatorie. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă.
Art. 312. - (1) După
împlinirea a jumătate din perioada interdicţiei dispuse în condiţiile art. 30
alin. (2), persoana expulzată poate solicita ridicarea interdicţiei.
(2) Ridicarea interdicţiei se poate dispune luându-se
în considerare schimbările survenite faţă de împrejurările care au determinat
dispunerea acesteia.
(3) Cererea de ridicare a interdicţiei se depune la
instanţa care a dispus această măsură. Cererea se judecă în camera de consiliu.
(4) Instanţa soluţionează cauza de urgenţă şi cu
precădere.
(5) Hotărârea prevăzută la alin. (4) este supusă
recursului. Hotărârea instanţei de recurs este definitivă şi irevocabilă.
(6) Hotărârile rămase definitive se comunică
Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi Autorităţii pentru
străini."
48. Titlul secţiunii a 4-a
„Alte măsuri restrictive" a capitolului IV va avea următorul cuprins:
„Indepărtarea de pe teritoriul României pentru motive
de sănătate publică"
49. La articolul 32,
alineatele (1), (2) şi (4) vor avea următorul cuprins:
„Art. 32. - (1) Măsura
îndepărtării de pe teritoriul României pentru motive de sănătate publică a
cetăţenilor Uniunii Europene sau a membrilor de familie ai acestora poate fi
dispusă de Autoritatea pentru străini, la solicitarea structurilor specializate
ale Ministerului Sănătăţii Publice, numai în cazul în care, pe baza analizelor
medicale efectuate de către persoana în cauză la un interval de cel mult 3 luni
de la intrarea pe teritoriul României, se constată existenţa unei afecţiuni
dintre cele stabilite potrivit prevederilor alin. (3).
(2) Efectuarea analizelor prevăzute la alin. (1) de
către persoana în cauză este scutită de taxe şi poate fi dispusă de structurile
specializate ale Ministerului Sănătăţii Publice numai în cazul în care există
indicii temeinice că, la data intrării pe teritoriul României, suferea de una
dintre afecţiunile stabilite potrivit alin. (3).
........................................................................................................................................................................ .....................................................................
(4) Aplicarea măsurii
îndepărtării de pe teritoriul României a persoanei aflate în situaţia prevăzută
la alin. (1) se face prin escortarea acesteia până la frontieră de către
personalul Autorităţii pentru străini."
50. După secţiunea a 4-a a
capitolului IV se
introduce o nouă secţiune, secţiunea a 5-a „Contravenţii", cuprinzând
articolul 321, cu următorul cuprins:
„Art. 321 - (1)
Neîndeplinirea oricăreia dintre obligaţiile stabilite la art. 9, 10, 15, 16 şi
la art. 19 alin. (1) constituie contravenţie si se sancţionează cu amendă de la
25 lei la 50 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea
sancţiunilor se fac de către lucrători anume desemnaţi din cadrul Ministerului
Administraţiei şi Internelor.
(3) In cazul contravenţiilor prevăzute la alin. (1),
contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data
încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia
jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând
menţiune despre această posibilitate în
procesul-verbal.
(4) Contravenţiei prevăzute la alin. (1) îi sunt
aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic
al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările şi completările ulterioare."
51. După articolul 33 se
introduce un nou articol, articolul 331, cu următorul cuprins:
„Art. 331. - (1)
Forma şi conţinutul documentelor care se eliberează cetăţenilor Uniunii
Europene şi membrilor de familie ai acestora se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.
(2) Pentru aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă,
Ministerul Administraţiei şi Internelor va elabora norme metodologice, care vor
fi aprobate prin hotărâre a Guvernului."
Art. II. - Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul
României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului
Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 21 iulie 2005, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 260/2005, cu modificările şi
completările aduse prin prezenta ordonanţă, se va republica, după aprobarea
acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.
Art. III. - Prezenta
ordonanţă intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul administraţiei şi internelor,
Vasile Blaga
Ministrul afacerilor externe,
Mihai Răzvan Ungureanu
p. Ministrul integrării europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
Ministrul sănătăţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul educaţiei şi cercetării,
Mihail Hărdău
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu