ORDONANTA Nr.
22 din 29 ianuarie 1999
privind administrarea
porturilor si a cailor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport
naval apartinand domeniului public, precum si desfasurarea activitatilor de
transport naval în porturi si pe caile navigabile interioare*)
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 511 din 22 iulie 2010
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta ordonanţă reglementează
administrarea şi utilizarea infrastructurii de transport naval, modul de
organizare şi funcţionare a administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile
interioare, precum şi modul de autorizare şi de desfăşurare a activităţilor de
transport naval.
Art. 2. - Prevederile prezentei ordonanţe se aplică în
porturi şi pe căi navigabile interioare, tuturor navelor şi tuturor
activităţilor de transport naval care se desfăşoară în aceste zone.
Art. 3. - Prevederile prezentei ordonanţe nu se aplică
navelor militare, navelor din dotarea Poliţiei de Frontieră Române, Poliţiei
Române şi Autorităţii Naţionale a Vămilor, porturilor militare, precum şi în
zonele în care se desfăşoară în exclusivitate activităţi militare, de ordine
publică şi securitate naţională.
Art. 4. - (1) Ministerul Transporturilor şi
Infrastructurii, denumit în continuare minister, este autoritatea de
stat în domeniul transporturilor navale care elaborează şi coordonează politica
şi programele de dezvoltare a sistemului de transport naval şi, ca autoritate
de reglementare, elaborează şi promovează actele normative şi normele specifice
privind siguranţa navigaţiei, administrarea, utilizarea şi concesionarea
infrastructurii de transport naval, desfăşurarea activităţilor de transport
naval în porturile şi apele naţionale navigabile ale României şi asigură
ducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi
convenţiile internaţionale la care România este parte.
(2) Ministerul îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute
la alin. (1) direct sau prin Direcţia generală infrastructură şi transport
naval, denumită în continuare direcţie, sau, prin delegare de
competenţă, după caz, prin instituţiile publice, regiile autonome şi companiile
naţionale sau societăţile comerciale aflate în subordinea ori sub autoritatea
sa.
(3) Direcţia coordonează instituţiile publice, regiile
autonome, companiile naţionale şi societăţile comerciale din domeniul
transportului naval prevăzute la alin. (2) şi controlează administraţiile
portuare şi/sau de căi navigabile interioare în ceea ce priveşte aplicarea
prevederilor prezentei ordonanţe.
Art. 5. - (1) Asigurarea funcţionalităţii porturilor şi
a infrastructurii de transport naval, administrarea acestora, urmărirea sau
asigurarea furnizării serviciilor de siguranţă prevăzute la art. 19 alin. (1)
lit. b) pct. 1 şi asigurarea desfăşurării activităţilor auxiliare prevăzute la
art. 19 alin. (1) lit. c) pct. 1 se fac de către administraţiile portuare
şi/sau de căi navigabile interioare, denumite în continuare administraţii.
(2) Administraţiile îndeplinesc funcţia de autorităţi
portuare şi/sau de căi navigabile interioare, iar, după caz, şi funcţia de
administrator al zonei libere.
CAPITOLUL II
Infrastructura de transport naval
Art. 6. - Infrastructura de transport naval este
constituită din infrastructura portuară, apele naţionale navigabile, zonele de
siguranţă maritimă sau de siguranţă ale căilor navigabile interioare, ecluzele,
apărările şi consolidările de maluri şi taluzuri, şenalele de acces spre
porturi, drumurile tehnologice şi căile ferate din lungul şenalelor de acces în
porturi, indiferent de forma de proprietate.
Art. 7. - (1) Porturile sunt suprafeţe delimitate din
teritoriul naţional, situate la malul mării sau al unei căi navigabile
interioare, construite şi echipate astfel încât să permită primirea şi
adăpostirea navelor, efectuarea activităţilor de transport naval prevăzute la
art. 19, precum şi a altor activităţi reglementate.
(2) Portul cuprinde infrastructura portuară, respectiv
totalitatea acvatoriilor, terenurilor, construcţiilor hidrotehnice destinate
acostării navelor şi/sau aferente porturilor, şenalelor de acces, radelor,
platformelor, căilor ferate, drumurilor tehnologice, instalaţiilor şi
echipamentelor aflate în perimetrul acestuia.
(3) Porturile se clasifică după cum urmează:
a) din punctul de vedere al formei de proprietate
asupra terenurilor portuare:
1. porturi a căror infrastructură aparţine domeniului
public al statului;
2. porturi a căror infrastructură aparţine domeniului
public al unităţilor administrativ-teritoriale;
3. porturi a căror infrastructură este proprietate
privată;
b) din punctul de vedere al aşezării geografice:
1. porturi situate pe malul mării;
2. porturi situate pe căi navigabile interioare;
c) din punctul de vedere al obiectului de activitate
principal:
1. porturi comerciale, destinate în principal derulării
traficului comercial de mărfuri şi de pasageri;
2. porturi de agrement, destinate în principal navelor
şi ambarcaţiunilor de agrement;
3. porturi pescăreşti, destinate în principal navelor
de pescuit;
4. porturi militare;
d) din punctul de vedere al accesului:
1. porturi deschise accesului public;
2. porturi închise accesului public.
Art. 8. - Lista cuprinzând porturile, locurile de
operare deschise accesului public şi limitele acestora, precum şi lista
cuprinzând punctele şi locurile de operare din afara acestora se stabilesc şi
se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.
Art. 9. - (1) Radele portuare sunt acvatorii destinate
adăpostirii sau staţionării navelor în vederea intrării în port ori, în cazuri
speciale, operării navelor.
(2) Acvatoriile portuare sunt constituite din
totalitatea suprafeţelor apelor incluse în limitele porturilor.
Art. 10. - Ministerul stabileşte limitele radelor portuare.
*) Republicată în temeiul art. IV din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 86/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile,
precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi
navigabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din
18 septembrie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
108/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 8
iunie 2010, dându-se textelor o nouă numerotare.
Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 a fost republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 3 februarie 2003.
Art. 11. - (1) Constituie zonă de siguranţă maritimă
sau zonă de siguranţă a căilor navigabile interioare fâşia de teren, indiferent
de forma de proprietate asupra terenului, situată în lungul ţărmului mării sau
al apelor interioare navigabile, pe o lăţime de 30 m măsurată de la marginea
apei spre interiorul uscatului. In cazul apelor cu nivel variabil, marginea
apei se consideră linia apelor medii.
(2) In cazuri de utilitate publică, pe anumite
porţiuni, prin hotărâre a Guvernului, se pot decide alte limite ale zonei de
siguranţă maritime sau ale zonei de siguranţă a căii navigabile interioare.
(3) In porturi, zona de siguranţă maritimă sau zona de
siguranţă a căii navigabile interioare coincide cu incinta portuară.
(4) Zona de siguranţă maritimă sau zona de siguranţă a
căii navigabile interioare este destinată:
a) instalării semnelor şi semnalelor de navigaţie
necesare desfăşurării navigaţiei în condiţii de siguranţă;
b) accesului pentru supraveghere şi intervenţii vizând
siguranţa navigaţiei;
c) asigurării vizibilităţii semnelor şi semnalelor de
navigaţie şi pentru desfăşurarea navigaţiei în condiţii de siguranţă;
d) lucrărilor de consolidare şi protecţie a căilor
navigabile interioare.
Art. 12. - (1) Dezvoltarea porturilor ale căror
terenuri aparţin domeniului public al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale se realizează în concordanţă cu politica şi cu
programele de dezvoltare elaborate de către minister sau de către unităţile
administrativ-teritoriale, după caz.
(2) Investiţiile, precum şi lucrările de modificare şi
modernizare a infrastructurii de transport naval existente în porturile
prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 1 se aprobă de către minister.
(3) Investiţiile, precum şi lucrările de modificare şi
modernizare a infrastructurii de transport naval existente în porturile
prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 2 se aprobă de către consiliile
unităţilor administrativ-teritoriale, cu avizul ministerului.
(4) Investiţiile, precum şi lucrările de modificare şi
modernizare a infrastructurii de transport naval existente în porturile
prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 3 se aprobă de către proprietarul
infrastructurii, cu avizul ministerului.
Art. 13. - (1) Planurile de construire de noi porturi
deschise accesului public, precum şi planurile de dezvoltare sau de schimbare
totală ori parţială a destinaţiei celor existente se aprobă/avizează, după caz,
de către minister, indiferent de natura proprietăţii asupra infrastructurii.
(2) Operarea mărfurilor şi/sau îmbarcarea/debarcarea de
persoane în puncte izolate, altele decât cele prevăzute la art. 7 alin. (3)
lit. d) pct. 1, se fac/face numai cu avizul Autorităţii Navale Române, pe de o
parte şi, pe de altă parte, al Regiei Autonome „Administraţia Fluvială a
Dunării de Jos" Galaţi sau al administraţiilor de căi navigabile
interioare în funcţie de zonele de competenţă ale acestora, după caz, şi se
aprobă de către minister, indiferent de forma de proprietate asupra terenului
pe care se face amenajarea respectivă.
Art. 14. - In zona de siguranţă maritimă sau în zona de
siguranţă a căilor navigabile interioare, indiferent de forma de proprietate
asupra terenurilor, lucrările de investiţii, construcţii sau amenajări ori
montarea de instalaţii se pot executa numai cu avizul prealabil al
ministerului.
Art. 15. - (1) In zona de siguranţă maritimă sau în
zonele de siguranţă a căilor navigabile interioare administraţiile instalează
semne şi semnale de navigaţie, de zi şi de noapte, în punctele necesare pentru
siguranţa navigaţiei. In acest scop administraţiile pot solicita, potrivit
dispoziţiilor legale, efectuarea defrişărilor necesare menţinerii vizibilităţii
semnelor şi semnalelor de navigaţie.
(2) Proprietarii sau, după caz, administratorii
terenurilor aflate în zona de siguranţă maritimă sau în zonele de siguranţă a
căilor navigabile interioare au obligaţia de a permite instalarea semnelor şi
semnalelor de navigaţie, de a evita obturarea acestora şi de a permite accesul
persoanelor care efectuează operaţiuni de verificare şi reparare a acestora, de
consolidare şi de protecţie a căilor navigabile interioare, precum şi al
utilajelor folosite la aceste operaţiuni.
(3) Cheltuielile de instalare şi de întreţinere a
semnelor şi semnalelor de navigaţie sunt suportate de administraţiile
respective.
(4) La cercetarea evenimentelor de navigaţie în urma
cărora au fost avariate mijloace de semnalizare plutitoare sau costiere,
lucrări hidrotehnice aferente căii navigabile sau porturilor, pe lângă organele
abilitate va participa şi un reprezentant al administraţiilor interesate.
Art. 16. - (1) Lucrările în acvatoriile portuare sau în
albia căilor navigabile interioare, dragajele de extracţie şi altele asemenea
se pot executa, în condiţiile legii, cu avizul Autorităţii Navale Române şi al
administraţiilor respective, precum şi cu autorizarea ministerului.
(2) Pe perioada efectuării lucrărilor prevăzute la
alin. (1), executantul are obligaţia, în conformitate cu cerinţele impuse de
Autoritatea Navală Română şi de administraţiile respective, să asigure
semnalizarea zonei şi să o menţină în funcţiune pe cheltuiala sa.
Art. 17. - Construirea de poduri sau instalarea de
conducte ori de cabluri peste sau sub căile navigabile interioare ori în
porturi se face în condiţiile legii şi cu autorizarea ministerului.
Proprietarii sau administratorii acestor instalaţii şi construcţii au obligaţia
de a le marca şi de a le semnaliza conform regulilor privind semnalizarea de
navigaţie, de a asigura vizibilitatea semnalelor şi a marcajelor respective şi
de a le menţine în funcţiune pe cheltuiala lor.
Art. 18. - (1) Distrugerea sau deteriorarea apărărilor
de mal şi a digurilor de pe căile navigabile interioare este interzisă.
(2) Depozitarea mărfurilor, a altor produse sau a
deşeurilor pe coronamentul apărărilor de mal, al digurilor de pe căile
navigabile interioare, al cheiurilor şi pe drumurile de acces în porturi este
interzisă.
(3) Accesul în incintele portuare se reglementează prin
regulamentul de funcţionare al portului respectiv.
CAPITOLUL III
Activităţi de transport naval
Art. 19. - (1) In sensul prezentei ordonanţe,
activităţile de transport naval care se desfăşoară în porturi şi pe apele
naţionale navigabile interioare sunt clasificate astfel:
a) activităţi de transport de mărfuri şi/sau de
persoane cu nave, care cuprind:
1. transporturile publice de persoane şi/sau de mărfuri,
efectuate de persoane juridice sau fizice autorizate în condiţiile legii;
2. transporturile de persoane şi/sau de mărfuri în
folos propriu, efectuate de persoanele juridice ori fizice autorizate în
condiţiile legii, mărfurile transportate fiind proprietatea acestora sau
rezultatul activităţii lor, iar persoanele transportate fiind angajaţii lor;
3. transporturile de bunuri şi/sau de persoane în
interes personal, pe apele naţionale navigabile, efectuate de persoane fizice
pentru satisfacerea cerinţelor proprii de transport pe apă, pentru sport sau
agrement;
b) activităţi conexe activităţilor de transport naval,
care cuprind:
1. serviciile de siguranţă în porturi şi pe căi
navigabile interioare, denumite în continuare servicii de siguranţă, precum:
pilotajul navelor maritime la intrarea şi ieşirea din porturi, între danele
aceluiaşi port şi pe căile navigabile interioare şi remorcajul de manevră al
navelor maritime în porturi;
2. activităţile în legătură cu operarea navelor, cum ar
fi: încărcarea/descărcarea navelor, depozitarea, stivuirea, amararea, sortarea,
marcarea, paletizarea, pachetizarea, containerizarea, însăcuirea şi alte
activităţi privind mărfurile, agenturarea, curăţarea magaziilor navelor,
buncherajul, curăţarea şi degazarea tancurilor navelor, legarea-dezlegarea
navelor maritime şi fluvio-maritime;
c) activităţi auxiliare activităţilor de transport
naval, care cuprind:
1. activităţile privind întreţinerea şi repararea
infrastructurii de transport naval, semnalizarea costieră şi plutitoare pentru
navigaţie, dragajul de întreţinere pentru asigurarea adâncimilor în porturi şi
pe căile navigabile interioare, asistenţa navelor la operarea mărfurilor
periculoase, preluarea reziduurilor şi a apelor uzate de la nave, preluarea
gunoiului şi a resturilor menajere de la nave;
2. alte activităţi, cum ar fi: executarea de
construcţii hidrotehnice specifice transportului naval, lucrările de
scafandrerie realizate în apele naţionale navigabile interioare şi în porturi,
supravegherea navelor fără echipaj, serviciile pentru nave de agrement şi
turism, dragajul de extracţie, refurnizarea de apă, de energie electrică şi de
energie termică, asistenţa, salvarea şi ranfluarea navelor, reparaţiile la
nave, aprovizionarea navelor.
(2) Activităţile de transport naval care pot fi
efectuate numai de către operatori economici autorizaţi, precum şi modul şi
criteriile de autorizare se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor
şi infrastructurii.
(3) Nu se supun autorizării Autoritatea Navală Română,
administraţiile, precum şi operatorii economici care desfăşoară respectivele
activităţi în interes propriu, cu excepţia activităţilor în legătură cu
operarea navelor prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2.
(4) Activităţile de încărcare/descărcare prevăzute la
alin. (1) lit. b) pct. 2 a navelor fluviale care transportă mărfuri pe căile
navigabile interioare ale României se desfăşoară după cum urmează:
a) pentru încărcarea mărfurilor dintr-un port românesc
având ca destinaţie un port dintr-un stat membru al Uniunii Europene se pot
utiliza numai nave care sunt înregistrate într-un stat membru al Uniunii
Europene sau care posedă un certificat de membru al flotei unui stat membru al
acesteia;
b) pentru încărcarea mărfurilor dintr-un port românesc
având ca destinaţie un port dintr-un stat care nu este membru al Uniunii
Europene, se pot utiliza:
- nave care sunt înregistrate într-un alt stat membru
al Uniunii Europene sau care posedă un certificat de membru al flotei unui stat
membru al acesteia;
- nave care arborează pavilionul statului pe teritoriul
căruia se află portul de destinaţie;
- nave care posedă o autorizaţie eliberată în
conformitate cu legislaţia românească privind transportul în trafic direct
dintre România şi alte state;
c) pentru mărfurile care au fost încărcate într-un port
aparţinând unui stat membru al Uniunii Europene având ca destinaţie un port
românesc, sunt acceptate la descărcare numai navele care sunt înregistrate
într-un stat membru al Uniunii Europene ori care posedă un certificat de membru
al flotei unui stat membru al acesteia sau navele, indiferent de pavilion, care
transportă marfă ce urmează să fie transbordată în nave maritime.
Art. 20. - (1) Activităţile prevăzute la art. 19 alin.
(1) lit. c) pct. 1 se asigură de administraţii, direct sau prin intermediul
unor operatori economici, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi sub
controlul respectivelor administraţii.
(2) Se interzice administraţiilor portuare din
porturile unde infrastructura portuară aparţine domeniului public sau
domeniului privat, care aparţine majoritar statului ori unităţilor
administrativ-teritoriale, efectuarea activităţilor:
a) prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 2;
b) de dragaj de extracţie;
c) de reparaţii de nave, cu excepţia navelor proprii;
d) de aprovizionare a navelor, cu excepţia navelor
proprii.
Art. 21. - (1) Activităţile de încărcare/descărcare
mărfuri şi îmbarcare/debarcare pasageri se desfăşoară numai în porturile, în
locurile si în punctele de operare aprobate în conformitate cu art. 8.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1):
a) încărcarea/descărcarea mărfurilor destinate
proceselor tehnologice ale unor unităţi industriale, care se pot desfăşura
numai în danele respectivelor unităţi, cu condiţia ca acestea să facă dovada că
respectivele mărfuri sunt destinate exclusiv proceselor tehnologice proprii;
b) încărcarea/descărcarea în puncte izolate, pentru
perioade limitate de timp, a unor cantităţi şi categorii de mărfuri, care din
motive economice nu pot fi operate în porturile, în locurile şi în punctele de
operare prevăzute la art. 8;
c) încărcarea/descărcarea unor mărfuri în danele unor
unităţi industriale în cazul în care în porturile din zonă nu există instalaţii
adecvate.
(3) Aprobarea pentru operaţiunile prevăzute la alin.
(2) lit. a) şi b) se acordă de către minister, prin direcţie, iar pentru
cazurile prevăzute la lit. c) de către Autoritatea Navală Română pentru fiecare
caz, la solicitarea unităţilor industriale sau a operatorilor de marfă.
(4) Solicitarea aprobării se face cu cel puţin 7 zile
înainte de data începerii operaţiunilor, iar răspunsul se dă în 3 zile de la
primirea solicitării.
CAPITOLUL IV
Administrarea porturilor şi a căilor navigabile
interioare
Art. 22. -Administraţiile prevăzute la art. 5 alin. (2)
pot fi instituţii publice, regii autonome, companii naţionale sau societăţi
comerciale, aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului sau, după
caz, a autorităţilor administraţiei publice locale.
Art. 23. - (1) In porturile în care infrastructura
portuară aparţine domeniului public sau privat al statului, administraţiile
portuare se înfiinţează prin hotărâre a Guvernului.
(2) In porturile unde infrastructura portuară aparţine
domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale,
administraţiile portuare se înfiinţează prin hotărâri ale consiliilor locale
ale unităţilor administrativ-teritoriale respective.
(3) In porturile unde infrastructura portuară aparţine
domeniului privat, altul decât cel prevăzut la alin. (1) şi (2), administraţia
portuară este o persoană juridică desemnată de proprietarul infrastructurii
portuare.
(4) In situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3),
administraţiile portuare respective funcţionează numai cu autorizarea
ministerului.
Art. 24. - (1) Administraţiile portuare prevăzute la
art. 23 au în principal următoarele atribuţii:
a) să pună infrastructura portuară la dispoziţia
tuturor utilizatorilor, în mod liber şi nediscriminatoriu;
b) să repare, să întreţină şi să menţină
caracteristicile tehnice minime ale infrastructurii portuare;
c) să urmărească sau să asigure, după caz, furnizarea
serviciilor de siguranţă prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1;
d) să asigure în permanenţă adâncimile minime în
bazinele portuare şi la dane şi semnalizarea pe şenalele de acces şi în porturi;
e) să asigure semnalizarea în mare largă, activitate
pentru care pot percepe tarife;
f) să ţină evidenţa muncitorilor portuari care
efectuează activităţile specifice prevăzute la art. 60 alin. (1) pe bază de
contracte individuale de muncă;
g) să permită accesul în danele de operare pentru
operaţiuni de încărcare/descărcare doar a navelor fluviale care respectă
prevederile art. 19 alin. (4).
(2) Administraţiile au obligaţia să întocmească
regulamente portuare, pe baza regulamentului-cadru elaborat de direcţie şi
aprobat prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.
(3) La elaborarea regulamentelor portuare
administraţiile se vor consulta cu instituţiile abilitate ale administraţiei
publice centrale, cu asociaţiile patronale şi profesionale, precum şi cu
federaţiile sindicale reprezentative care îşi desfăşoară activitatea în
respectivul port.
(4) Regulamentele portuare vor fi avizate din punctul
de vedere al siguranţei navigaţiei de Autoritatea Navală Română.
(5) Regulamentele portuare intră în vigoare după
avizarea lor de către direcţie şi respectarea lor este obligatorie pentru toate
persoanele fizice şi juridice care îşi desfăşoară activitatea în portul
respectiv.
(6) Urmărirea aplicării şi respectării regulamentelor
portuare se face de către administraţii.
Art. 25. - (1) Administrarea căilor navigabile
interioare se face de către administraţiile de căi navigabile interioare, în
conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1).
(2) Administraţiile prevăzute la alin. (1) se pot
organiza ca instituţii publice, regii autonome, companii naţionale sau
societăţi comerciale aflate în subordinea ori sub autoritatea ministerului sau
a autorităţilor administraţiei publice locale, după caz.
(3) In cazul în care căile navigabile aparţin
domeniului public al statului, administraţiile de căi navigabile interioare se
înfiinţează prin hotărâre a Guvernului.
(4) In cazul în care o cale navigabilă interioară sau
un sector al acesteia aparţine domeniului public al unei unităţi
administrativ-teritoriale sau mai multor unităţi administrativ-teritoriale, se
înfiinţează prin hotărâre a Guvernului o singură administraţie de cale
navigabilă interioară care are atribuţiile prevăzute la art. 26 alin. (1).
Art. 26. - (1) Administraţiile de căi navigabile
interioare au următoarele atribuţii:
a) să pună infrastructura de căi navigabile interioare
la dispoziţia tuturor utilizatorilor în mod nediscriminatoriu;
b) să asigure repararea şi întreţinerea infrastructurii
de cale navigabilă interioară;
c) să asigure adâncimile minime de navigaţie la nivelul
valorilor comunicate oficial;
d) să asigure semnalizarea costieră şi plutitoare
necesară;
e) să asigure sau să furnizeze serviciile de siguranţă
prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1.
(2) Prin delegare de competenţă, în condiţiile legii,
administraţiile pot duce la îndeplinire şi unele obligaţii ce revin statului
din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
(3) Pentru desfăşurarea activităţilor având ca scop ducerea
la îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile
internaţionale la care România este parte, administraţiile primesc fonduri de
la bugetul de stat, prin bugetul ministerului sau prin bugetele locale ale
unităţilor administrativ-teritoriale, după caz.
Art. 27. - (1) Administraţiile porturilor şi căilor
navigabile interioare stabilesc anual:
a) programul de întreţinere şi reparaţie;
b) programul de semnalizare;
c) programul de dragaj pentru asigurarea adâncimilor
minime, cu consultarea operatorilor portuari;
d) programul de investiţii.
(2) Programele prevăzute la alin. (1) sunt elaborate de
către administraţiile portuare şi de căi navigabile interioare şi se aprobă de
către consiliul de administraţie în cazul administraţiilor aflate în subordinea
sau sub autoritatea ministerului, iar în cazul celor aflate în subordinea sau
sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice locale, se aprobă de către
consiliul local.
(3) Lucrările necesare pentru derularea programelor
prevăzute la alin. (1) se efectuează de către administraţii cu personalul
propriu sau prin atribuirea respectivelor lucrări unor operatori economici
specializaţi, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 28. -Administraţiile portuare şi/sau de căi
navigabile interioare pot desfăşura şi alte activităţi în conformitate cu
prevederile actelor normative de organizare şi funcţionare a acestora.
CAPITOLUL V
Utilizarea infrastructurilor de transport naval care
aparţin domeniului public
Art. 29. - Infrastructura de transport naval prevăzută
la art. 6, care face parte din domeniul public, cu excepţia apelor naţionale
navigabile, poate fi concesionată, subconcesionată, închiriată ori dată în
administrare, după caz, în condiţiile legii.
Art. 30. - (1) Infrastructura de transport naval
prevăzută la art. 29 poate fi:
a) dată în administrare administraţiilor portuare
şi/sau de căi navigabile interioare, organizate ca instituţii publice sau regii
autonome;
b) dată în administrare autorităţilor administraţiei
publice locale;
c) concesionată administraţiilor portuare şi/sau de căi
navigabile interioare, organizate ca societăţi comerciale sau companii
naţionale aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului, respectiv a
autorităţilor administraţiei publice locale, după caz.
(2) Concesionarea infrastructurii de transport naval în
condiţiile prevederilor alin. (1) lit. c) şi ale art. 29 se face pe bază de
contract de concesiune încheiat între minister, respectiv autorităţile
administraţiei publice locale, în calitate de concedenţi, şi administraţiile
respective, în calitate de concesionari.
(3) Titularii contractelor de concesiune, subconcesiune
sau închiriere nu au dreptul să cesioneze, în tot sau în parte, aceste
contracte fără acordul scris al Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii,
care este opozabil administraţiilor.
(4) Administraţiile se pot asocia cu operatori
economici în vederea utilizării în comun a infrastructurilor de transport
naval, prin încheierea unor contracte de asociere, în condiţiile legii.
(5) Pentru utilizarea infrastructurii de transport
naval concesionate, respectiv subconcesionate, utilizatorii vor plăti o
redevenţa al cărei nivel se stabileşte prin contractele corespunzătoare.
Nivelul redevenţei se calculează pe baza veniturilor obţinute prin punerea la
dispoziţia utilizatorilor a infrastructurii de transport naval.
(6) Administraţiile vor plăti concedenţilor o redevenţa
calculată pe baza veniturilor obţinute prin punerea la dispoziţia
utilizatorilor a infrastructurii primite în concesiune.
(7) In cazul în care infrastructura de transport naval
aparţine domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale, toate
veniturile obţinute din utilizarea infrastructurii vor fi folosite pentru a
acoperi cheltuielile de dezvoltare, funcţionare, întreţinere şi reparaţie a
infrastructurii respective.
(8) In cazul în care veniturile obţinute din utilizarea
infrastructurii prevăzute la alin. (7) nu sunt suficiente pentru a acoperi
cheltuielile de dezvoltare, funcţionare, întreţinere şi reparaţie a infrastructurii
respective, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să asigure
acoperirea acestor cheltuieli din bugetele proprii.
(9) Bugetele anuale de venituri şi cheltuieli ale
administraţiilor prevăzute la alin. (6) se avizează de către minister.
Art. 31. - (1) Punerea la dispoziţia utilizatorilor de
către administraţii a terenurilor portuare care aparţin domeniului public se
face numai prin contracte de concesiune, subconcesiune sau închiriere, în
condiţiile legii.
(2) Utilizatorii prevăzuţi la alin. (1) nu au dreptul
să subconcesioneze sau să închirieze terenurile portuare ce le-au fost
concesionate sau subconcesionate.
Art. 32. - (1) Caietele de sarcini ale concesiunii se
elaborează de către concendenţi, iar în cazul subconcesiunii prevăzute la art.
29 şi art. 31 alin. (1) se elaborează de către concesionarii prevăzuţi la art.
30 alin. (2) şi se aprobă de către minister sau de autorităţile administraţiei
publice locale, după caz.
(2) Caietele de sarcini vor cuprinde în mod obligatoriu
cel puţin:
a) scopul/destinaţia/activităţile pentru care se
concesionează/ subconcesionează infrastructura respectivă;
b) valoarea redevenţei;
c) măsurile de protecţie a mediului;
d) volumul minim de marfă anual ce va fi operat în/din
nave prin danele aferente respectivei infrastructuri;
e) sumele cu care se va diminua, respectiv se va majora
redevenţa, în cazul în care volumul de marfă operat în danele aferente
respectivei infrastructuri este mai mare, respectiv mai mic, decât volumul
minim de marfă stabilit prin caietul de sarcini;
f) regimul bunurilor realizate prin programele de
investiţii pe infrastructura de transport naval concesionată/subconcesionată la
încetarea contractului de concesiune/subconcesiune.
Art. 33. - Criteriile de atribuire a contractelor de
concesiune/subconcesiune vor fi:
a) valoarea redevenţei;
b) programul şi valoarea investiţiilor pe care
ofertantul propune să le efectueze pe durata contractului;
c) volumul minim de mărfuri ce trebuie operat anual
în/din nave prin danele aferente infrastructurii concesionate/ subconcesionate,
după caz;
d) programul şi valoarea investiţiilor pentru măsurile
de protecţie a mediului, după caz.
Art. 34. - Contractele de concesiune/subconcesiune vor
cuprinde cel puţin:
a) perioada pentru care se concesionează/subconcesionează
infrastructura. In cazul în care în oferta câştigătoare s-a prevăzut efectuarea
programelor de investiţii, perioada contractului se stabileşte ţinându-se cont
de valoarea şi de perioada de amortizare a investiţiei. Perioada contractului de
subconcesiune nu poate depăşi perioada pentru care concesionarul prevăzut la
art. 30 alin. (2) a primit în concesiune respectiva infrastructură, In cazul în
care în oferta câştigătoare nu este prevăzută efectuarea unor programe de
investiţii corespunzătoare, perioada contractului nu poate depăşi 5 ani;
b) valoarea redevenţei stabilită prin ofertă;
c) modul de plată a redevenţei;
d) programul şi valoarea investiţiilor, precum şi
graficul de execuţie;
e) volumul minim de mărfuri prevăzut în ofertă ce
urmează a fi operat anual în/din nave prin danele aferente infrastructurii,
după caz;
f) procentul de creştere, respectiv de scădere, a
volumului de mărfuri prevăzut la lit. e), pentru care se aplică un procent de
scădere, respectiv de creştere, a redevenţei prevăzute la lit. b);
g) programul şi valoarea investiţiilor privind
protecţia mediului şi graficul de execuţie, după caz;
h) condiţia de reziliere unilaterală de către concedent
fără notificare prealabilă în cazul nerespectării graficului de execuţie a
programului de investiţii prevăzut la lit. d), dacă modificarea graficului nu a
fost aprobată de respectivul concedent, iar cauzele de nerespectare a
graficului îi sunt imputabile operatorului economic, sau în cazul neplăţii
redevenţei pe o perioadă de 3 luni consecutive, din cauze imputabile
operatorului economic;
i) regimul bunurilor realizate prin programul de
investiţii pe infrastructura de transport naval concesionată/subconcesionată la
încetarea contractului de concesiune/subconcesiune.
Art. 35. -Inchirierea infrastructurii de transport
naval se face în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al ministrului
transporturilor şi infrastructurii, respectiv prin hotărâre a autorităţii
administraţiei publice locale, după caz. Prin regulament se stabilesc
categoriile de infrastructură care pot fi închiriate, modalitatea de atribuire
a acestora, contractul-cadru de închiriere şi cerinţele minime conform
acestuia.
Art. 36. - Utilizarea de către nave a cheiurilor,
danelor, instalaţiilor portuare, a căilor navigabile interioare şi a ecluzelor
se face pe bază de comandă/contract de prestări de servicii încheiat între
administraţii şi proprietarii/operatorii navelor sau agenţii acestora.
Art. 37. - (1) Tarifele prevăzute în contractele de
prestări servicii, percepute pentru utilizarea infrastructurii de transport
naval în conformitate cu prevederile art. 36, precum şi tarifele pentru alte
activităţi şi servicii prestate de administraţii se stabilesc de către
administraţii, în mod nediscriminatoriu.
(2) Stabilirea tarifelor se face pe baza unor norme de
fundamentare întocmite de administraţii.
Art. 38. - Sumele obţinute din chirii, redevenţe şi din
tarifele prevăzute la art. 37 constituie venituri proprii ale administraţiilor
şi se utilizează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 39. - Prevederile prezentului capitol se
completează cu prevederile corespunzătoare ale legislaţiei specifice în
vigoare.
Art. 40. - (1) Administraţiile sunt obligate să facă
publice tarifele prevăzute la art. 37.
(2) Administraţiile pot, cu aprobarea consiliilor de
administraţie, să acorde facilităţi sau reduceri la tarifele prevăzute la art.
37.
(3) Facilităţile sau reducerile prevăzute la alin. (2)
se aplică tuturor utilizatorilor în mod nediscriminatoriu şi se fac publice.
Art. 41. - (1) Operatorii economici care desfăşoară
activităţi de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare au
obligaţia să transmită administraţiilor în a căror zonă îşi desfăşoară
activitatea toate datele solicitate de către acestea privind volumul de marfă
operat, portul de încărcare/descărcare a mărfurilor, numărul de nave operate şi
normele de operare.
(2) Administraţiile au obligaţia să centralizeze aceste
date şi să le publice anual.
Art. 42. - (1) Ministerul are dreptul de a controla
administraţiile în ceea ce priveşte modul de administrare şi de utilizare a
infrastructurii de transport naval, modul în care respectă regulamentul
portuar, precum şi modul de îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din
acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte, pe care
administraţiile au fost mandatate să le ducă la îndeplinire.
(2) Din organele de conducere ale administraţiilor vor
face parte reprezentanţi ai ministerului şi, după caz, ai acţionarilor, iar în
cazul în care infrastructura portuară este administrată de autorităţile
administraţiei publice locale, şi reprezentanţii acestora, dacă prin lege nu se
prevede altfel.
CAPITOLUL VI
Exercitarea activităţii de control de către
administraţii
Art. 43. - Procedurile ce trebuie îndeplinite pentru
intrarea şi ieşirea navelor în/din porturi, precum şi documentele aferente
acestor proceduri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 44. - (1) Administraţiile alocă danele în care
navele urmează să acosteze şi să opereze, stabilesc ordinea de intrare pentru
navele care intră în port, avizează buletinul de pilotaj sau de manevră, după
caz, şi dau acceptul portuar.
(2) Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de
port, eliberează permisul de acostare pe baza acceptului portuar dat de
administraţie.
(3) Alocarea danelor şi ordinea intrării în port se
stabilesc în funcţie de solicitările operatorilor economici care desfăşoară
activităţi de încărcare/descărcare nave şi îmbarcare/debarcare pasageri. Au
prioritate în aceste alocări operatorii economici ale căror elemente de
suprastructură se află în danele respective sau cărora le-au fost impuse
condiţii de trafic/performanţă la încheierea contractelor de
închiriere/concesiune/subconcesiune.
Art. 45. -Administraţiile urmăresc şi iau măsurile
necesare pentru ca traficul de mărfuri în port şi modul de depozitare a
acestora şi, în special, a mărfurilor periculoase să nu afecteze siguranţa şi
securitatea infrastructurii portuare şi operarea navelor.
Art. 46. -In porturile sau în zonele din porturi în
care nu s-a instituit obligativitatea pilotajului sau a remorcajului
administraţia poate impune ca navele, indiferent de pavilionul pe care îl
arborează, să ia un pilot şi/sau să fie asistate în timpul manevrelor de un
remorcher, în cazurile în care:
a) navele sau încărcătura acestora constituie o
ameninţare iminentă pentru mediu; aceste categorii de nave şi de mărfuri
trebuie făcute publice în prealabil prin regulamentul de exploatare a portului
sau prin avize către navigatori;
b) navele au corpul, maşinile sau echipamentele
deteriorate şi acestea influenţează în mod substanţial siguranţa navigaţiei,
caz în care se va solicita şi avizul căpităniei de port.
CAPITOLUL VII
Serviciile de siguranţă în porturi şi pe căi
navigabile
Art. 47. - (1) Serviciile de siguranţă se desfăşoară
sub controlul statului, prin minister.
(2) Sunt considerate servicii de siguranţă pilotajul
navelor maritime la intrarea şi ieşirea din porturi, între danele aceluiaşi
port şi pe căile navigabile interioare, şi remorcajul de manevră al navelor
maritime în porturi.
Art. 48. - Serviciile de siguranţă sunt prestate
tuturor utilizatorilor care apelează la ele, pe o bază permanentă,
nediscriminatorie, uniformă şi continuă, în condiţii egale în ceea ce priveşte
calitatea, timpul şi preţul.
Art. 49. - Ministerul stabileşte porturile, căile
navigabile interioare, zonele sau porţiunile din aceste zone, precum şi
categoriile de nave, pentru care serviciul de pilotaj este obligatoriu.
Art. 50. - (1) Pilotajul navelor maritime în porturile
unde s-a instituit obligativitatea efectuării acestui serviciu se asigură de
către administraţiile portuare:
a) prin corpul de piloţi aparţinând administraţiei;
b) prin intermediul unor operatori economici
specializaţi, autorizaţi în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2), pe
bază de contract încheiat în mod nediscriminatoriu între administraţie şi
respectivii operatori economici;
c) prin concesionarea serviciului de pilotaj, în
condiţiile legii, de către administraţie către operatori economici
specializaţi, autorizaţi în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2).
(2) In cazul în care în porturile prevăzute la alin.
(1) nu există niciun operator economic autorizat care poate să efectueze
serviciul de pilotaj prevăzut sau în situaţia imposibilităţii derulării, din
motive obiective, a contractelor de concesiune încheiate, furnizarea acestor
servicii va fi asigurată de către administraţii şi de către operatori economici
autorizaţi conform prevederilor art. 19 alin. (2), pe bază de contracte
atribuite în condiţiile legii.
(3) In cazul în care pilotajul este realizat de
operatori economici autorizaţi, aceştia comunică administraţiilor tarifele de
pilotaj şi facilităţile acordate.
(4) Administraţiile fac publice lista operatorilor economici
autorizaţi cu care au încheiat contracte pentru pilotaj, tarifele practicate şi
facilităţile acordate de aceştia.
(5) Pentru folosirea infrastructurii portuare,
operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) plătesc un tarif stabilit de
administraţie.
(6) Modul de derulare a serviciului de pilotaj al
navelor maritime se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi
infrastructurii.
Art. 51. - (1) Pilotajul navelor maritime pe sectorul
de Dunăre cuprins între rada portului Sulina şi Brăila se desfăşoară în
conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe şi cu prevederile Convenţiei
despre regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948,
ratificată de România prin Decretul nr. 298/1948.
(2) Tarifele de pilotaj pentru pilotajul navelor
maritime prevăzut la alin. (1) se propun de către Regia Autonomă „Administraţia
Fluvială a Dunării de Jos" Galaţi şi se aprobă prin ordin al ministrului
transporturilor şi infrastructurii.
(3) Pilotajul navelor maritime prevăzut la alin. (1),
precum şi manevrele de sosire şi plecare din porturile Sulina, Tulcea, Galaţi
şi Brăila se asigură de către Regia Autonomă „Administraţia Fluvială a Dunării
de Jos" Galaţi:
a) prin corpul propriu de piloţi;
b) prin piloţi autorizaţi de către Regia Autonomă „Administraţia
Fluvială a Dunării de Jos" Galaţi, pe bază de contract de prestări de
servicii încheiat în baza criteriilor impuse prin contractul-cadru de către
Regia Autonomă „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos" Galaţi cu
respectivii piloţi ca persoane fizice sau ca operatori economici autorizaţi în
condiţiile art. 19 alin. (2);
c) prin concesionarea serviciului de pilotaj, în
condiţiile legii, către operatorii autorizaţi în conformitate cu prevederile
art. 19 alin. (2).
(4) Modul de desfăşurare a serviciului de pilotaj
prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi
infrastructurii.
(5) In cazurile prevăzute la alin. (3), piloţii,
persoane fizice sau operatorii economici autorizaţi, sunt obligaţi să plătească
un tarif de utilizare a infrastructurii stabilit de către Regia Autonomă
„Administraţia Fluvială a Dunării de Jos" Galaţi.
(6) Manevrele şi pilotajul navelor maritime în
porturile Sulina, Tulcea, Galaţi şi Brăila, cu excepţia celor prevăzute la
alin. (3), se efectuează de către administraţiile portuare în conformitate cu
prevederile art. 50.
Art. 52. - (1) Remorcajul de manevră al navelor
maritime în porturi prevăzut la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1 se asigură de
către administraţiile portuare:
a) direct, cu remorchere şi personal propriu al
administraţiei;
b) prin intermediul operatorilor economici
specializaţi, autorizaţi conform prevederilor art. 19 alin. (2), pe bază de
contract încheiat în mod nediscriminatoriu între administraţie şi respectivii
operatori economici, pe baza criteriilor impuse prin contractul-cadru;
c) prin concesionarea serviciului de remorcaj de către
administraţie, în condiţiile legii, către operatorii economici specializaţi,
autorizaţi conform prevederilor art. 19 alin. (2).
(2) In cazul în care în porturile prevăzute la alin.
(1) nu există niciun operator economic autorizat care să efectueze serviciile
de remorcaj de manevră, furnizarea acestui serviciu va fi asigurată de
administraţii, prin remorchere şi personal proprii. In situaţia imposibilităţii
derulării, din motive obiective, a contractelor de concesiune încheiate,
furnizarea serviciului va fi asigurată de operatori economici autorizaţi
conform prevederilor art. 19 alin. (2), pe bază de contracte atribuite în
condiţiile legii.
(3) In cazul în care serviciul de remorcaj de manevră a
navelor maritime se execută prin operatori economici autorizaţi, aceştia
comunică administraţiilor portuare tarifele practicate, precum şi facilităţile
acordate.
(4) Administraţiile fac publice lista operatorilor
economici autorizaţi cu care au încheiat contracte în conformitate cu alin.
(1), tarifele practicate şi facilităţile acordate de aceştia, prevăzute la
alin. (3).
(5) Pentru utilizarea infrastructurii, operatorii
economici prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia să plătească administraţiei un
tarif de utilizare a infrastructurii portuare stabilit de către aceasta, în
condiţiile art. 37.
(6) Modul de desfăşurare a serviciului de remorcaj
prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi
infrastructurii.
CAPITOLUL VIII
Mărfuri periculoase
Art. 53. - Toţi operatorii economici care transportă,
operează sau depozitează mărfuri periculoase în apele naţionale navigabile ori
în porturile româneşti au obligaţia să respecte prevederile legislaţiei
naţionale şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România
este parte. Aceste operaţiuni se execută sub supravegherea unor persoane
specializate în manipularea mărfurilor periculoase, care pot fi angajate de
operatorii economici ca personal propriu sau pe bază de contract încheiat cu
operatorii economici specializaţi în manipularea mărfurilor periculoase.
Art. 54. - Orice navă, indiferent de pavilionul pe care
îl arborează, care urmează să încarce sau să descarce mărfuri periculoase în
porturile româneşti ori să tranziteze cu substanţe periculoase apele naţionale
navigabile, are obligaţia să respecte prevederile legislaţiei naţionale, ale
acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte şi să
informeze corespunzător administraţiile.
CAPITOLUL IX
Agenturarea navelor
Art. 55. - Agenturarea navelor se efectuează numai de
operatori economici specializaţi şi autorizaţi, denumiţi în continuare agenţi,
care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legale în
vigoare.
Art. 56. - (1) Agentul reprezintă nava, precum şi pe
comandantul, proprietarul sau operatorul acesteia în faţa autorităţilor
publice, a administraţiilor, a tuturor operatorilor economici care prestează
servicii pentru navă, echipaj, proprietar sau operator şi acţionează în
limitele mandatului de împuternicire dat de aceştia.
(2) Agentul are obligaţia să asiste nava şi pe
comandantul acesteia în toate acţiunile sale, de la sosirea şi până la plecarea
din port.
(3) In cazul navelor maritime care tranzitează
porturile Dunării, agentul asistă nava până la bara Sulina.
Art. 57. - Agentul are obligaţia să aducă la cunoştinţă
comandantului navei agenturate prevederile legale aplicabile din domeniul
transportului naval, activitatea autorităţilor publice şi administraţiilor,
precum şi ordinele şi dispoziţiile autorităţilor locale care acţionează în
porturi şi pe căile navigabile interioare.
Art. 58. - Pentru navele pe care le agenturează agentul
garantează plata tarifelor, a taxelor şi a celorlalte cheltuieli portuare către
autorităţile publice, administraţiile şi operatorii economici care prestează
servicii de siguranţă, stabilite în conformitate cu reglementările în vigoare
sau prevăzute în contractele încheiate.
CAPITOLUL X
Munca în porturi
Art. 59. - Munca în porturi este reglementată de
prezenta ordonanţă, de legislaţia muncii şi de acordurile şi convenţiile
internaţionale la care România este parte.
Art. 60. - (1) Constituie muncă specifică în porturi
operaţiunile de încărcare/descărcare a mărfurilor şi/sau a containerelor în şi
din nave, de manipulare în şi din magaziile portuare sau în şi din alte
mijloace de transport, de depozitare, stivuire, amarare, sortare, paletizare,
pachetizare, containerizare, slinguire, însăcuire a mărfurilor, precum şi
operaţiunile de curăţare a hambarelor şi a magaziilor navelor, efectuate manual
sau mecanizat.
(2) Munca specifică în porturi este prestată de
muncitorii portuari.
Art. 61. - (1) Poate fi muncitor portuar orice persoană
care a împlinit vârsta de 18 ani şi îndeplineşte criteriile de sănătate şi de
pregătire profesională în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) Sistemul de calificare a muncitorilor portuari se
organizează şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 62. - (1) Muncitorii portuari îşi desfăşoară
activitatea în port numai dacă sunt înregistraţi şi dacă deţin carnet de lucru.
(2) Administraţiile portuare înregistrează fiecare
muncitor portuar în baza unei solicitări scrise din partea agenţiei prevăzute la
art. 64 sau a angajatorului cu care respectivul muncitor portuar are contract
de muncă înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă.
(3) Angajatorii prevăzuţi la alin. (2) sunt operatori
economici care efectuează munca specifică portuară şi sunt autorizaţi în acest
sens.
(4) Metodologia de eliberare a carnetelor de lucru în
port şi de înregistrare a muncitorilor portuari se aprobă prin ordin al
ministrului transporturilor şi infrastructurii.
(5) Pentru eliberarea carnetului de lucru în port se
percep tarife stabilite de administraţii.
(6) Carnetul de lucru eliberat este valabil numai în
portul respectiv, pe perioada în care muncitorul portuar are încheiat contract
individual de muncă cu operatorul economic care a solicitat înregistrarea sa
sau pentru perioada în care acesta este înscris în cadrul agenţiei înfiinţate
potrivit art. 64.
(7) In cazul încetării contractului individual de muncă
sau retragerii din cadrul agenţiei prevăzute la art. 64, operatorul economic
sau agenţia este obligat(ă) să înştiinţeze în scris administraţia şi să predea
carnetul de lucru al respectivului muncitor portuar.
(8) Carnetele de lucru predate se păstrează de către
administraţii.
(9) In cazul în care muncitorul portuar prevăzut la
alin. (7) încheie un contract individual de muncă cu un alt operator economic
care îşi desfăşoară activitatea în portul respectiv, administraţia va elibera
carnetul de lucru, la cerere, noului angajator.
Art. 63. - (1) Operatorii economici sunt obligaţi să
înregistreze la administraţii muncitorii portuari cu care au încheiat contracte
individuale de muncă, în conformitate cu prevederile art. 62 alin. (2).
(2) Operatorii economici prevăzuţi la art. 62 alin. (3)
sunt obligaţi să utilizeze numai muncitori portuari cu care au încheiat
contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată sau determinată, dacă
aceştia:
a) sunt înregistraţi la administraţii; şi
b) posedă carnet de lucru.
Art. 64. - (1) Pentru asigurarea necesarului de forţă
de muncă portuară de rezervă şi pentru optimizarea folosirii acesteia în
funcţie de variaţia traficului portuar, în porturile Constanţa, Midia şi
Mangalia se înfiinţează o agenţie de ocupare şi formare profesională a
muncitorilor portuari, denumită în continuare agenţia. Agenţia este
asociaţie profesională şi se înregistrează şi funcţionează conform prevederilor
Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi
completările ulterioare.
(2) Agenţia este constituită din reprezentanţii
operatorilor economici şi/sau ai organizaţiilor acestora, precum şi ai
federaţiei sindicale a lucrătorilor portuari cu cel mai mare număr de membri
cotizanţi din porturile Constanţa, Midia şi Mangalia.
Art. 65. - (1) Agenţia are, în principal, următoarele
atribuţii:
a) întocmeşte programul de dezvoltare a forţei de muncă
portuară de rezervă, în funcţie de dinamica activităţii portuare;
b) ţine evidenţa muncitorilor portuari de rezerva din
cadrul agenţiei angajaţi cu contracte individuale de muncă;
c) gestionează forţa de muncă de rezervă, în vederea
asigurării unui echilibru între cerere şi ofertă, la nivelul portului
respectiv;
d) păstrează carnetele de lucru pentru muncitorii de
rezervă;
e) asigură furnizarea muncitorilor portuari din forţa
de muncă de rezervă, la solicitarea operatorilor economici;
f) desfăşoară activităţi de calificare, perfecţionare,
policalificare şi reconversie profesională a muncitorilor portuari, la cererea
acestora sau a angajatorilor, pe bază de contract;
g) colaborează cu administraţia portuară, cu
autoritatea administraţiei publice locale sau cu alte instituţii de autoritate,
pentru rezolvarea problemelor specifice vizând forţa de muncă de rezervă,
precum şi pentru rezolvarea deficienţelor semnalate vizând utilizarea forţei de
muncă din porturi;
h) acţionează în vederea asigurării unui venit minim
pentru muncitorii portuari de rezervă pentru perioada când nu li se poate
asigura de lucru din motive neimputabile acestora;
i) urmăreşte ca operatorii economici să nu utilizeze
muncitori portuari decât în condiţiile stabilite prin prezenta ordonanţă.
(2) Furnizarea forţei de muncă de rezervă conform alin.
(1) lit. e) se realizează pe bază de contract încheiat între operatorul
economic şi agenţie.
(3) Regulamehtul-cadru de organizare şi funcţionare a
agenţiei va fi aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei
sociale.
Art. 66. - (1) Sursele de venituri ale agenţiei sunt
următoarele:
a) cotizaţii lunare ale muncitorilor portuari înscrişi
la agenţie;
b) cotizaţii lunare ale asociaţilor pentru constituirea
fondului destinat plăţii indemnizaţiilor personalului de rezervă;
c) contribuţii ale operatorilor economici, în cuantum
de 0,05 lei/tona manipulată sau 0,1 lei/container de 20' (TEU) plătite lunar;
d) contribuţii de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea
Forţei de Muncă pentru programele de calificare, perfecţionare, reconversie
profesională şi policalificare a muncitorilor portuari, în condiţiile legii;
e) venituri din activităţile pentru care a fost
autorizată, în conformitate cu prevederile legale;
f) alte venituri provenite din donaţii;
g) veniturile încasate de agenţie din contractele
încheiate conform prevederilor art. 65 alin. (1) lit. f);
h) alte surse prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr.
26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu
modificările şi completările ulterioare.
(2) Cotizaţiile muncitorilor portuari înscrişi la
agenţie se stabilesc anual de adunarea generală a asociaţilor agenţiei.
CAPITOLUL XI
Contravenţii
Art. 67. - Constituie contravenţii la normele prezentei
ordonanţe următoarele fapte:
a) construirea unui port în apele navigabile naţionale
fără avizele şi autorizaţiile corespunzătoare;
b) efectuarea de lucrări sau construirea de instalaţii
şi amenajări care împiedică navigaţia;
c) executarea de lucrări de dezvoltare a porturilor ale
căror terenuri aparţin domeniului public fără avizele şi autorizaţiile
corespunzătoare;
d) executarea de lucrări de modificare a
infrastructurii portuare existente fără avizele şi autorizaţiile
corespunzătoare;
e) realizarea de construcţii şi de instalaţii noi,
precum şi orice modificări aduse construcţiilor hidrotehnice sau capacităţilor
portuare existente şi destinaţiei acestora fără aprobarea ministerului;
f) deschiderea unor puncte şi locuri de operare din
afara porturilor deschise accesului public pentru operarea de mărfuri şi/sau
îmbarcarea/debarcarea de persoane fără aprobările corespunzătoare;
g) efectuarea încărcării/descărcării mărfurilor şi a
îmbarcării/debarcării pasagerilor în afara locurilor autorizate;
h) încărcarea/descărcarea unei nave fluviale cu
nerespectarea prevederilor art. 19 alin. (4);
i) distrugerea sau deteriorarea semnelor şi semnalelor
de navigaţie;
j) refuzul de a permite accesul pentru instalarea,
repararea sau verificarea semnelor şi semnalelor de navigaţie;
k) executarea de lucrări în acvatoriile portuare sau în
albia căilor navigabile interioare, dragaje de extracţie şi altele asemenea
fără avizele corespunzătoare;
l) instalarea ori construirea de poduri sau instalarea
de conducte ori de cabluri peste sau sub căile navigabile interioare ori în
porturi fără avizele corespunzătoare;
m) distrugerea sau deteriorarea apărărilor de mal şi a
digurilor de pe căile navigabile interioare;
n) depozitarea mărfurilor pe coronamentul apărărilor de
mal şi al digurilor de pe căile navigabile interioare;
o) depozitarea mărfurilor pe coronamentul cheiurilor şi
pe căile de acces în porturi;
p) efectuarea de activităţi de transport naval fără
autorizare;
r) efectuarea serviciilor de siguranţă fără a avea
încheiate contracte cu administraţiile;
s) nerespectarea interdicţiei de oprire a operaţiunilor
de încărcare/descărcare;
t) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 41 si
la art. 62 alin. (7);
u) folosirea de muncitori portuari neînregistraţi la
administraţii şi/sau fără carnet de lucru;
v) accesul fără forme legale în incinta portului;
w) staţionarea mijloacelor de transport sau a
utilajelor în locuri nepermise;
x) prestarea de către persoane fizice a unor activităţi
în legătură cu încărcarea/descărcarea navelor, fără a fi înregistrate la
agenţie şi fără a deţine carnet de lucru;
y) nerespectarea prevederilor art. 16 alin. (2);
z) nerespectarea prevederilor art. 20 alin. (2);
aa) nerespectarea prevederilor art. 53;
ab) nerespectarea prevederilor art. 56 alin. (2);
ac) nerespectarea prevederilor art. 57;
ad) încălcarea de către operatorii economici a
prevederilor art. 63.
Art. 68. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 67 se
sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru faptele
prevăzute la art. 67 lit. j), w), ab) şi ac);
b) cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru
faptele prevăzute la art. 67 lit. i), r) şi v);
c) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru
faptele prevăzute la art. 67 lit. g), p), s), t), u), x) şi ad);
d) cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, pentru
faptele prevăzute la art. 67 lit. d), e), f), h), k), m), n) şi o);
e) prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2)
lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările si completările ulterioare, cu amendă de la 100.000 lei la' 500.000
lei, pentru faptele prevăzute la art. 67 lit. a), b), c), I), y), z) şi aa).
(2) Avizele şi autorizaţiile emise fără respectarea
procedurilor prevăzute de prezenta ordonanţă şi de legislaţia în vigoare sunt
lovite de nulitate.
(3) Orice investiţie realizată fără obţinerea de avize
şi autorizaţii în conformitate cu procedurile prevăzute de prezenta ordonanţă
şi de legislaţia în vigoare, precum şi investiţiile realizate fara respectarea
reglementărilor legale în vigoare se desfiinţează pe cheltuiala proprietarului
investiţiei.
Art. 69. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea
sancţiunilor se fac de către persoane împuternicite de minister, de Autoritatea
Navală Română, de administraţii sau de autorităţile administraţiei publice
locale, astfel:
a) de către persoanele împuternicite de minister, în
cazul faptelor prevăzute la art. 67 lit. a), c) şi z);
b) de către persoanele împuternicite de Autoritatea
Navală Română, în cazul faptelor prevăzute la art. 67 lit. b), d), e), f), g),
h), k), I), m), n), o), p), r), s), aa), ab) şi ac);
c) de către persoanele împuternicite de autoritatea
administraţiei publice locale competente, în cazul faptei prevăzute art. 67
lit. c);
d) de către persoanele împuternicite de administraţii,
în cazul faptelor prevăzute la art. 67 lit. i), j), t), u), v), w), x), y) şi
ad).
Art. 70. - Impotriva procesului-verbal de constatare a
contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen' de'
15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, conform reglementărilor
legale în vigoare.
Art. 71. - Dispoziţiile art. 67 şi 68 se completează cu
prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 72. -Aplicarea sancţiunilor contravenţionale
prevăzute în prezentul capitol nu înlătură dreptul administraţiilor şi al
Autorităţii Navale Române de a retrage sau de a suspenda autorizaţiile acordate
operatorilor economici.
NOTĂ:
Reproducem mai jos art. II şi III din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 86/2007, astfel cum au fost aprobate şi modificate
prin Legea nr. 108/2010, precum şi art. II şi III din Legea nr. 108/2010, care
nu sunt încorporate în forma republicată a Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 şi
care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale acestora:
- Art. II si III din Ordonanţa de urgentă a Guvernului
nr. 86/2007:
„Art. II. - (1) Contractele de concesiune a serviciilor
de siguranţă, încheiate între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi
operatorii economici, înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de
urgenţă, rămân în vigoare până la data expirării.
(2) Până la expirarea contractelor prevăzute la alin.
(1), serviciile de siguranţă se efectuează numai de către concesionari.
(3) Contractele de închiriere a terenurilor portuare
aparţinând domeniului public, încheiate între administraţiile portuare şi de
căi navigabile interioare şi operatorii economici înainte de data intrării în
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, rămân valabile până la data
expirării.
(4) Contractele prevăzute la alin. (3) pot fi
renegociate, în vederea prelungirii, cu 30 de zile înainte de data expirării.
(41) Contractele prevăzute la alin. (3) pot
fi transformate în contracte de subconcesiune, în interiorul aceluiaşi termen
de expirare, la solicitarea operatorilor economici respectivi, în condiţiile
legii.
(42) Contractele de asociere prevăzute la art. 272
alin. (4)*) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea
porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport
naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de
transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, pot fi transformate în contracte de
închiriere/ subconcesiune, la solicitarea operatorilor economici, în condiţiile
legii.
(5) In cazul în care pe terenurile portuare sunt
construite elemente de suprastructură, cum sunt platformele, magaziile,
depozitele şi altele asemenea, care sunt utilizate legal de operatorii
economici, iar pentru terenurile aferente nu sunt încheiate contracte de
închiriere sau subconcesiune între operatorii economici şi administraţii,
aceştia sunt obligaţi să încheie cu respectivele administraţii contracte de
închiriere sau subconcesiune a terenurilor portuare respective, care vor
cuprinde cel puţin condiţiile prevăzute la art. 277, respectiv la
art. 276**) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
(6) Valoarea chiriei/redevenţei ce va fi prevăzută în
contractele de închiriere/subconcesiune a terenului portuar care vor fi
încheiate în conformitate cu alin. (5), cumulată cu valoarea chiriei pentru
utilizarea elementelor de suprastructură respective, nu vor depăşi valoarea
cumulată a sumelor pe care operatorii economici o plăteau înainte de încheierea
contractelor de închiriere/subconcesiune a terenurilor portuare.
(61) In cazul în care elementele de
suprastructură aparţin operatorilor economici, valoarea chiriei/redevenţei
stabilită în contractele de închiriere/subconcesiune a terenurilor portuare ce
se vor încheia în conformitate cu prevederile alin. (5) va avea aceeaşi valoare
pentru aceeaşi categorie de terenuri, cu chiria/redevenţa stabilită în
contractele prevăzute la alin. (6).
(7) Contractele prevăzute la alin. (5) se vor încheia
într-o perioadă de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii de
aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(8) In cazul în care operatorii economici refuză să
încheie contracte de închiriere/subconcesiune, în conformitate cu prevederile
alin. (5), aceştia nu mai pot utiliza terenurile portuare şi celelalte elemente
de infrastructură portuară care aparţin domeniului public, urmând ca
eventualele contracte de închiriere/subconcesiune pe care le-ar avea încheiate
cu administraţiile referitoare la suprastructura aparţinând acestora să se
rezilieze. Situaţia suprastructurii aparţinând operatorilor economici se va
rezolva de la caz la caz, în condiţiile legii.
Art. III. - In termen de 90 de zile de la publicarea
legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al
României, Partea I, Ministerul Transporturilor***) va modifica şi va completa
Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr.
287/2003 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de
transport naval, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287
din 24 aprilie 2003, cu modificările si completările ulterioare."
- Art. II şi III din Legea nr. 108/2010:
„Art. II. - Pe data intrării în vigoare a prezentei
legi, din cuprinsul anexelor nr. 5 şi 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale «Apele Române»,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 20 septembrie
2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările şi
completările ulterioare, se elimină sintagma «servicii de ecluzare a navelor pe
canale navigabile».
Art. III. - Pe data intrării în vigoare a prezentei
legi se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 131/2000 privind instituirea unor
măsuri pentru facilitarea exploatării porturilor, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 15 octombrie 2002, cu modificările
ulterioare."
*) Conform prezentei forme republicate art. 272
alin. (4) s-a renumerotat şi a devenit art. 30 alin. (4). **) Conform prezentei
forme republicate art. 277 şi art. 276 s-au renumerotat
şi au devenit art. 35 şi art. 34.
***) Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei
publice centrale, Ministerul Transporturilor a fost reorganizat în Ministerul Transporturilor
şi Infrastructurii.