ORDONANTA   Nr. 110 din 31 august 2000

pentru aderarea Romaniei la Conventia internationala privind salvarea, adoptata la Londra la 28 aprilie 1989

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 432 din  2 septembrie 2000

    In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 1 lit. A pct. 2 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.

    ARTICOL UNIC
    Romania adera la Conventia internationala privind salvarea, adoptata la Londra la 28 aprilie 1989, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta.

                  PRIM-MINISTRU
            MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

                       Contrasemneaza:
                       Ministrul transporturilor,
                       Anca Boagiu

                       p. Ministru de stat,
                       ministrul afacerilor externe,
                       Eugen Dijmarescu,
                       secretar de stat

                    CONVENTIA INTERNATIONALA (1989)
privind salvarea, adoptata la Londra la 28 aprilie 1989*)

    *) Traducere.

    Statele parti la prezenta conventie,
    recunoscand dorinta de stabilire, de comun acord, de reguli internationale uniforme privind operatiunile de salvare,
    luand nota ca dezvoltarile substantiale, in special preocuparea crescanda pentru protectia mediului inconjurator, au demonstrat necesitatea revizuirii regulilor internationale care sunt continute in prezent de Conventia pentru unificarea anumitor reguli ale dreptului privind asistenta si salvarea pe mare, incheiata la Bruxelles la 23 septembrie 1910,
    constiente de contributia majora pe care operatiunile de salvare eficiente si rapide le pot aduce sigurantei navelor si altor bunuri aflate in pericol, precum si protectiei mediului inconjurator,
    convinse de nevoia de a asigura ca stimulente adecvate sunt disponibile pentru persoanele care efectueaza operatiuni de salvare referitoare la nave si alte bunuri aflate in pericol,
    au convenit urmatoarele:

    CAP. 1
    Prevederi generale

    Art. 1
    Definitii
    In sensul prezentei conventii:
    a) operatiune de salvare desemneaza orice act sau activitate intreprinsa in scopul acordarii de asistenta unei nave sau oricaror alte bunuri aflate in pericol in apele navigabile sau in orice alte ape, oricare ar fi acestea;
    b) nava desemneaza orice nava ori ambarcatiune sau orice structura capabila sa navigheze;
    c) bunuri desemneaza orice bunuri care nu sunt in mod permanent sau intentionat anexate tarmului si include marfuri supuse riscului;
    d) dauna produsa mediului inconjurator desemneaza deteriorarea fizica substantiala produsa sanatatii umane sau vietii marine ori resurselor din apele de coasta sau interioare sau in zonele adiacente acestora, cauzata prin poluare, contaminare, incendiu, explozie sau alte incidente majore similare;
    e) plata desemneaza orice recompensa, remunerare sau compensatie in conformitate cu prevederile prezentei conventii;
    f) Organizatie desemneaza Organizatia Maritima Internationala;
    g) secretar general desemneaza secretarul general al Organizatiei.
    Art. 2
    Aplicarea conventiei
    Prezenta conventie se va aplica ori de cate ori intr-un stat parte apar proceduri judiciare sau de arbitraj privitoare la aspecte reglementate de prezenta conventie.
    Art. 3
    Platformele si unitatile de foraj marin
    Prezenta conventie nu se va aplica platformelor fixe sau plutitoare ori unitatilor mobile de foraj marin, cand asemenea platforme sau unitati se afla pe locuri angajate in explorarea, exploatarea sau extractia de resurse minerale de pe fundul marii.
    Art. 4
    Navele proprietate de stat
    1. Fara a aduce atingere prevederilor art. 5, prezenta conventie nu se va aplica navelor de razboi sau altor nave necomerciale detinute sau operate de un stat si care au dreptul, in momentul efectuarii operatiunilor de salvare, la imunitate suverana, in conformitate cu principiile general recunoscute ale dreptului international, numai daca respectivul stat nu decide altfel.
    2. Atunci cand un stat parte decide sa aplice prezenta conventie si navelor sale de razboi sau altor nave descrise la alin. 1, acesta trebuie sa notifice secretarului general in legatura cu aceasta decizie, specificand termenii si conditiile unei asemenea aplicari.
    Art. 5
    Operatiunile de salvare controlate de autoritatile publice
    1. Prezenta conventie nu va afecta nici o prevedere a legislatiei nationale sau a oricarei conventii internationale privitoare la operatiunile de salvare efectuate de catre sau sub controlul autoritatilor publice.
    2. Cu toate acestea, salvatorii care efectueaza astfel de operatiuni de salvare vor fi indreptatiti sa beneficieze de drepturile si compensatiile prevazute de prezenta conventie cu privire la operatiunile de salvare.
    3. Gradul in care o autoritate publica avand obligatia de a efectua operatiuni de salvare poate beneficia ea insasi de drepturile si compensatiile prevazute de prezenta conventie va fi determinat de legea statului in care este situata aceasta autoritate.
    Art. 6
    Contractele de salvare
    1. Prezenta conventie se va aplica oricarei operatiuni de salvare, in masura in care nu exista un contract care prevede altfel in mod expres sau implicit.
    2. Comandantul va avea autoritatea de a incheia contracte pentru operatiuni de salvare in numele proprietarului navei. Comandantul sau proprietarul navei va avea autoritatea de a incheia asemenea contracte in numele proprietarului bunurilor aflate la bordul navei.
    3. Nici una dintre prevederile prezentului articol nu va afecta aplicarea art. 7 si nici obligatiile de a preveni sau de a reduce la minimum daunele produse mediului inconjurator.
    Art. 7
    Anularea si modificarea contractelor
    Un contract sau orice clauze ale acestuia pot fi anulate sau modificate daca:
    a) contractul a fost incheiat sub influenta dolului sau a pericolului si clauzele sale sunt neechitabile; sau
    b) plata ce trebuie facuta in baza contractului este in mod excesiv prea mare sau prea mica in raport cu serviciile efectiv efectuate.

    CAP. 2
    Efectuarea operatiunilor de salvare

    Art. 8
    Obligatiile salvatorului, ale proprietarului si ale comandantului
    1. Salvatorul va fi obligat fata de proprietarul navei sau al altor bunuri aflate in pericol:
    a) sa execute operatiunile de salvare cu grija corespunzatoare;
    b) atunci cand indeplineste obligatiile prevazute la lit. a), sa acorde grija corespunzatoare pentru a preveni sau a reduce la minimum daunele produse mediului inconjurator;
    c) sa solicite asistenta de la alti salvatori ori de cate ori circumstante rezonabile impun aceasta; si
    d) sa accepte interventia altor salvatori atunci cand, in mod rezonabil, comandantul sau proprietarul navei sau al altor bunuri aflate in pericol cer acest lucru, cu conditia totusi ca suma prevazuta ca recompensa pentru salvator sa nu fie afectata daca se dovedeste ca o asemenea cerere a fost nerezonabila.
    2. Proprietarul si comandantul navei sau proprietarul altor bunuri aflate in pericol vor fi obligati fata de salvator:
    a) sa coopereze pe deplin cu acesta in timpul operatiunilor de salvare;
    b) facand aceasta, sa manifeste grija corespunzatoare pentru a preveni sau a reduce la minimum daunele produse mediului inconjurator; si
    c) atunci cand nava sau alte bunuri sunt aduse intr-un loc sigur, sa accepte repredarea acestora la cererea rezonabila a salvatorului.
    Art. 9
    Drepturile statelor riverane
    Nici una dintre prevederile prezentei conventii nu va afecta dreptul respectivului stat riveran de a lua masuri in conformitate cu principiile general recunoscute ale dreptului international, pentru a-si proteja litoralul sau interesele conexe de poluare ori amenintarea cu poluarea, ca urmare a unui accident maritim sau a unor actiuni legate de un asemenea accident care, in mod rezonabil, indreptatesc sa se traga concluzia ca se vor produce consecinte daunatoare, inclusiv dreptul unui stat riveran de a da dispozitii in legatura cu operatiunile de salvare.
    Art. 10
    Obligatia de a acorda asistenta
    1. Fiecare comandant este obligat, in masura in care, poate sa faca aceasta fara a pune in pericol propria nava si persoanele aflate la bordul acesteia, sa acorde asistenta oricarei persoane aflate in pericol de a se pierde pe mare.
    2. Statele parti vor adopta masurile necesare pentru indeplinirea obligatiilor prevazute la alin. 1.
    3. Proprietarul navei nu va fi tinut responsabil de incalcarea unei obligatii a comandantului conform prevederilor alin. 1.
    Art. 11
    Cooperarea
    De fiecare data cand reglementeaza sau decide asupra problemelor legate de operatiunile de salvare, cum este admiterea in porturi a navelor in pericol sau prevederea de facilitati pentru salvatori, un stat parte va lua in considerare necesitatea cooperarii intre salvatori, alte parti interesate si autoritatile publice, in vederea asigurarii efectuarii operatiunilor de salvare in mod eficient si performant, in scopul salvarii vietilor omenesti sau a bunurilor aflate in pericol, precum si pentru prevenirea daunelor produse mediului inconjurator in general.

    CAP. 3
    Drepturile salvatorilor

    Art. 12
    Conditiile pentru recompensa
    1. Operatiunile de salvare care au avut un rezultat util dau dreptul la recompensa.
    2. Exceptand cazurile in care se prevede altfel, nici o plata nu va fi datorata in temeiul prezentei conventii daca operatiunile de salvare nu au avut un rezultat util.
    3. Acest capitol se va aplica indiferent daca atat nava salvata, cat si nava care a efectuat operatiunile de salvare apartin aceluiasi proprietar.
    Art. 13
    Criterii pentru stabilirea recompensei
    1. Recompensa va fi stabilita in asa fel incat sa se incurajeze operatiunile de salvare, luandu-se in considerare urmatoarele criterii, indiferent de ordinea in care sunt prezentate mai jos:
    a) valoarea salvata a navei si a altor bunuri;
    b) calificarea si eforturile depuse de salvatori pentru prevenirea sau reducerea la minimum a daunelor produse mediului inconjurator;
    c) masura in care operatiunile de salvare au reusit;
    d) natura si gradul pericolului;
    e) calificarea si eforturile depuse de salvatori pentru salvarea navei, a altor bunuri, precum si pentru salvarea vietilor omenesti;
    f) timpul folosit, cheltuielile si pierderile suferite de salvatori;
    g) riscul de responsabilitate sau alte riscuri asumate de salvatori si de echipamentele acestora;
    h) promptitudinea serviciilor acordate;
    i) disponibilitatea si utilizarea de nave sau alte echipamente destinate operatiunilor de salvare;
    j) gradul de pregatire si eficienta a echipamentelor salvatorului, precum si valoarea acestora.
    2. Piata unei recompense stabilite in conformitate cu prevederile alin. 1 va fi facuta de toti cei interesati de nava si de alte bunuri, proportional cu respectivele valori salvate ale fiecaruia. Cu toate acestea, un stat parte poate sa prevada in legislatia sa nationala ca plata recompensei sa fie facuta de unul dintre cei interesati, conditionat de existenta unui drept de recurs al acestuia impotriva celorlalti interesati pentru partile din recompensa ce trebuie platite de fiecare. Nici o prevedere a prezentului articol nu va interzice dreptul la aparare.
    3. Recompensele, fara includerea dobanzilor si a costurilor legale recuperabile ce ar putea fi platite suplimentar, nu vor putea depasi valoarea salvata a navei si a celorlalte bunuri.
    Art. 14
    Compensatii speciale
    1. Daca salvatorul a efectuat operatiuni de salvare a unei nave care, prin ea insasi sau datorita incarcaturii sale, prezenta un pericol pentru mediul inconjurator, si nu a reusit sa obtina o recompensa, in conformitate cu prevederile art. 13, cel putin echivalenta cu compensatia speciala evaluata in conformitate cu acest articol, acesta va avea dreptul sa obtina o compensatie speciala de la proprietarul navei, care sa acopere cel putin cheltuielile sale, asa cum este definit mai jos.
    2. Daca, in circumstantele prezentate la alin. 1, salvatorul, prin operatiunile de salvare efectuate, a prevenit sau a redus la minimum daunele produse mediului inconjurator, compensatia speciala ce trebuie platita de proprietar salvatorului in conformitate cu alin. 1 va putea fi majorata cu maximum 30% din cheltuielile suportate de salvator. Cu toate acestea, tribunalul, daca apreciaza ca este corect si just sa faca aceasta si luand in considerare criteriile relevante stabilite la art. 13 alin. 1, va putea in continuare sa majoreze aceasta compensatie speciala, insa in nici un caz majorarea totala nu va putea depasi 100% din cheltuielile suportate de salvator.
    3. Cheltuielile salvatorului, in sensul alin. 1 si 2, desemneaza cheltuielile proprii suportate in mod rezonabil de salvator in cursul operatiunilor de salvare si o valoare echitabila pentru echipamentul si personalul utilizate efectiv si rezonabil in operatiunile de salvare, luandu-se in considerare criteriile stabilite la art. 13 alin. 1 lit. h), i) si j).
    4. Compensatia speciala totala prevazuta de prezentul articol va fi platita numai daca si in masura in care o asemenea compensatie este mai mare decat orice recompensa ce ar putea fi recuperata de salvator in temeiul art. 13.
    5. Daca salvatorul a fost neglijent si astfel a dat gres in incercarea de a preveni sau a reduce la minimum daunele produse mediului inconjurator, el va putea fi privat, in totalitate sau in parte, de orice compensatie speciala datorata in temeiul prezentului articol.
    6. Nici o prevedere a prezentului articol nu va afecta dreptul la recurs din partea proprietarului navei.
    Art. 15
    Impartirea intre salvatori
    1. Impartirea recompensei platite in temeiul art. 13 intre salvatori va fi facuta pe baza criteriilor continute de respectivul articol.
    2. Impartirea intre proprietar, comandant si alte persoane aflate in serviciul fiecarei nave de salvare se va face in conformitate cu legea pavilionului fiecarei nave. Daca salvarea nu a fost efectuata de o nava, impartirea va fi facuta conform legii care guverneaza contractul dintre salvator si cei aflati in serviciul sau.
    Art. 16
    Salvarea de persoane
    1. Nici o remuneratie nu este datorata de persoanele ale caror vieti au fost salvate, dar nici o prevedere a prezentului articol nu va afecta dispozitiile legislatiei nationale privitoare la acest subiect.
    2. Un salvator al vietii umane, care a luat parte la serviciile acordate cu ocazia accidentului care a determinat salvarea, este indreptatit la o cota-parte echitabila din plata acordata salvatorului pentru salvarea navei sau a altor bunuri ori pentru prevenirea sau reducerea la minimum a daunelor produse mediului inconjurator.
    Art. 17
    Serviciile acordate in temeiul contractelor existente
    Nici o plata nu este datorata in temeiul prevederilor prezentei conventii, in afara cazului in care serviciile acordate depasesc ceea ce este considerat in mod rezonabil ca o prestatie datorata in temeiul contractului incheiat inainte de aparitia pericolului.
    Art. 18
    Efectul neglijentei salvatorului
    Un salvator va putea fi privat, in totalitate sau partial, de plata datorata in temeiul prezentei conventii, in masura in care operatiunile de salvare au devenit necesare sau mai dificile din cauza greselii sau neglijentei salvatorului sau daca salvatorul a fost gasit vinovat de frauda ori de alte practici necinstite.
    Art. 19
    Interdictia operatiunilor de salvare
    Serviciile acordate fara a lua in considerare interdictia expresa si rezonabila a proprietarului sau comandantului navei ori a proprietarului altor bunuri in pericol, care nu sunt si nici nu au fost la bordul navei, nu vor da dreptul la plata in temeiul prezentei conventii.

    CAP. 4
    Pretentii si actiuni

    Art. 20
    Privilegiul maritim
    1. Nici o prevedere a prezentei conventii nu va afecta privilegiul maritim al salvatorului detinut in temeiul oricarei alte conventii internationale sau al legislatiei nationale.
    2. Salvatorul nu va putea beneficia de privilegiul sau maritim atunci cand o garantie satisfacatoare pentru pretentiile sale, incluzand dobanzile si cheltuielile, a fost in mod corespunzator oferita sau depusa.
    Art. 21
    Obligatia de a depune garantii
    1. La cererea salvatorului, o persoana responsabila pentru plata datorata in temeiul prezentei conventii va depune o garantie satisfacatoare pentru pretentii, incluzand dobanzile si cheltuielile suportate de salvator.
    2. Fara a prejudicia prevederile alin. 1, proprietarul navei salvate va depune toate eforturile pentru a se asigura ca proprietarii incarcaturii au depus garantii satisfacatoare pentru pretentiile formulate impotriva lor, care includ dobanzile si cheltuielile pana la eliberarea incarcaturii.
    3. Nava si alte bunuri salvate nu vor putea fi mutate fara consimtamantul salvatorului din portul sau locul unde au ajuns pentru prima oara dupa finalizarea operatiunilor de salvare, pana cand garantia satisfacatoare nu a fost depusa pentru pretentiile salvatorului cu privire la respectiva nava sau la bunuri.
    Art. 22
    Platile provizorii
    1. Instanta judecatoreasca competenta sa se pronunte asupra pretentiilor salvatorului va putea sa dispuna, prin decizie provizorie, plata unei asemenea sume in favoarea salvatorului, a carei valoare apare a fi corecta si justa, in conditii care sa includa prevederi privind garantii corespunzatoare, atunci cand este necesar, atat cat poate fi corect si just in conformitate cu circumstantele cazului.
    2. In eventualitatea unei plati provizorii facute in temeiul prezentului articol, garantia depusa in temeiul art. 21 va fi redusa in mod corespunzator.
    Art. 23
    Limitarea actiunilor
    1. Orice actiune privitoare la platile facute in temeiul prezentei conventii va fi prescrisa, daca nu au fost instituite proceduri judecatoresti sau de arbitraj, intr-o perioada de 2 ani. Termenul prescriptiei incepe sa curga din ziua in care operatiunile de salvare au luat sfarsit.
    2. Persoana impotriva careia s-au formulat pretentii va putea oricand inauntrul termenului de prescriptie sa extinda acest termen printr-o declaratie adresata pretendentului. Acest termen, la randul lui, va putea fi extins prin aceeasi procedura.
    3. O actiune in despagubire impotriva unei persoane responsabile va putea fi formulata chiar si dupa expirarea termenului de prescriptie prevazut la alineatele precedente, daca s-a introdus in termenul prevazut de legea statului in care au fost instituite procedurile.
    Art. 24
    Dobanda
    Dreptul salvatorului la dobanda aferenta oricarei plati datorate in temeiul prezentei conventii va fi determinat in conformitate cu legea statului in care este situata instanta judecatoreasca competenta care a fost sesizata asupra cazului.
    Art. 25
    Marfuri proprietate de stat
    Exceptand cazul in care statul proprietar consimte altfel, nici o prevedere a prezentei conventii nu va putea fi invocata ca temei pentru sechestrul, arestul sau detentia, prin nici un proces legal si prin nici o alta procedura in rem, a marfurilor necomerciale apartinand unui stat, si care au dreptul, la momentul operatiunii de salvare, la imunitate suverana in temeiul principiilor general recunoscute ale dreptului international.
    Art. 26
    Marfuri umanitare
    Nici o prevedere a prezentei conventii nu va putea fi invocata ca temei pentru sechestrul, arestul sau detentia marfurilor umanitare donate de un stat, daca acest stat a fost de acord sa plateasca pentru serviciile de salvare acordate acelor marfuri umanitare.
    Art. 27
    Publicarea deciziilor de arbitraj
    Statele parti vor incuraja, in masura posibilului si cu consimtamantul partilor, publicarea deciziilor de arbitraj pronuntate in cazurile de salvare.

    CAP. 5
    Dispozitii finale

    Art. 28
    Semnarea, ratificarea, acceptarea, aprobarea si aderarea
    1. Prezenta conventie va ramane deschisa pentru semnare la sediul Organizatiei, de la 1 iulie 1989 pana la 30 iunie 1990, data dupa care va ramane deschisa pentru aderare.
    2. Statele isi pot exprima consimtamantul de a deveni parte la prezenta conventie prin:
    a) semnare fara rezerve in ceea ce priveste ratificarea, acceptarea sau aprobarea; sau
    b) semnare sub rezerva ratificarii, acceptarii sau aprobarii, urmata de ratificare, acceptare ori aprobare; sau
    c) aderare.
    3. Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea vor fi efectuate prin depunerea unui instrument in acest scop la secretarul general.
    Art. 29
    Intrarea in vigoare
    1. Prezenta conventie va intra in vigoare la un an de la data la care 15 state si-au exprimat consimtamantul de a deveni parte la aceasta.
    2. Pentru un stat care isi exprima consimtamantul de a deveni parte la prezenta conventie dupa ce conditiile de intrare in vigoare au fost indeplinite, acest consimtamant va produce efecte la un an de la exprimarea lui.
    Art. 30
    Rezerve
    1. Orice stat va putea, in momentul semnarii, ratificarii, acceptarii, aprobarii sau aderarii, sa isi rezerve dreptul de a nu aplica prevederile prezentei conventii:
    a) atunci cand operatiunile de salvare au loc in apele interioare si toate navele implicate sunt de navigatie interioara;
    b) atunci cand operatiunile de salvare au loc in apele interioare si nici o nava nu este implicata;
    c) atunci cand toate partile interesate sunt cetateni ai acelui stat;
    d) atunci cand bunurile implicate sunt proprietate cultural-maritima de interes preistoric, arheologic sau istoric si sunt situate pe fundul marii.
    2. Rezervele facute la momentul semnarii sunt supuse confirmarii in urma ratificarii, acceptarii sau aprobarii.
    3. Orice stat care a facut o rezerva la prezenta conventie o va putea retrage in orice moment prin intermediul unei notificari adresate secretarului general. Aceasta retragere va produce efecte de la data primirii notificarii. Daca notificarea stipuleaza ca respectiva retragere a unei rezerve va produce efecte de la o data specificata in aceasta, iar aceasta data este ulterioara datei primirii notificarii de catre secretarul general, retragerea va produce efecte de la aceasta data ulterioara.
    Art. 31
    Denuntarea
    1. Prezenta conventie poate fi denuntata de orice stat parte in orice moment dupa expirarea unui an de la data la care prezenta conventie intra in vigoare pentru statul respectiv.
    2. Denuntarea se va efectua prin depunerea unui instrument de denuntare la secretarul general.
    3. O denuntare va produce efecte la un an de la primirea instrumentului de denuntare de catre secretarul general sau dupa o perioada mai lunga care poate fi specificata in instrumentul de denuntare.
    Art. 32
    Revizuirea si amendarea
    1. Organizatia va putea convoca o conferinta in scopul revizuirii sau amendarii prezentei conventii.
    2. Secretarul general va convoca o conferinta a statelor parti la prezenta conventie, in scopul revizuirii sau amendarii conventiei, la cererea a 8 state parti sau a unei patrimi din numarul statelor parti, oricare din aceste cifre este mai mare.
    3. Orice consimtamant de a deveni parte la prezenta conventie, exprimat dupa data intrarii in vigoare a unui amendament la prezenta conventie, va fi considerat ca aplicandu-se conventiei asa cum este amendata.
    Art. 33
    Depozitarul
    1. Prezenta conventie va fi depusa la secretarul general.
    2. Secretarul general:
    a) va informa toate statele parti care au semnat prezenta conventie sau au aderat la aceasta si toti membrii organizatiei despre:
    (i) fiecare noua semnare sau depunere a unui instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, precum si data acesteia;
    (ii) data intrarii in vigoare a prezentei conventii;
    (iii) depunerea oricarui instrument de denuntare a prezentei conventii si data la care s-a primit aceasta, precum si data la care denuntarea produce efecte;
    (iv) orice amendare adoptata in conformitate cu art. 32;
    (v) primirea oricarei rezerve, declaratii sau notificari facute in temeiul prezentei conventii;
    b) va transmite copii certificate conforme de pe prezenta conventie tuturor statelor care au semnat prezenta conventie sau au aderat la aceasta.
    3. De indata ce prezenta conventie intra in vigoare, o copie certificata conforma de pe aceasta va fi transmisa de catre depozitar secretarului general al Natiunilor Unite, pentru a fi inregistrata si publicata in conformitate cu prevederile art. 102 din Carta Natiunilor Unite.
    Art. 34
    Limbi
    Prezenta conventie este intocmita intr-un singur exemplar original, in limbile araba, chineza, engleza, franceza, rusa si spaniola, toate textele fiind egal autentice.
    Drept care, subsemnatii, imputerniciti legal in acest scop de Guvernele respective, au semnat prezenta conventie.
    Adoptata la Londra la 28 aprilie 1989.

    ANEXA 1

    Intelegerea comuna privind art. 13 si 14 din Conventia internationala SALVAGE, 1989

    Este in spiritul intelegerii comune ca, in fixarea recompensei pe baza art. 13 si acordarea compensatiei speciale pe baza art. 14 din Conventia internationala SALVAGE, 1989, tribunalul nu este competent sa fixeze o recompensa pe baza art. 13 mai mult decat valoarea navei sau a bunurilor salvate inainte de acordarea compensatiei speciale care va fi platita in baza art. 14.

    ANEXA 2

    Rezolutia care cere amendarea Regulilor YORK-ANVERS, 1974

    Conferinta internationala SALVAGE, 1989,
    a adoptat Conventia Internationala SALVAGE, denumita in continuare conventie,
    considerand ca platile facute in conformitate cu art. 14 nu sunt dorite a fi admise ca avarie comuna,
    cerand secretarului general al Organizatiei Maritime Internationale sa ia masurile necesare in vederea amendarii Regulilor YORK-ANVERS, 1974, respectiv sa se asigure ca compensatia speciala platita in baza art. 14 nu este subiect al avariei comune.

    ANEXA 3

    Rezolutia asupra cooperarii internationale pentru implementarea Conventiei internationale SALVAGE, 1989

    Conferinta internationala SALVAGE, 1989,
    in adoptarea Conventiei internationale SALVAGE, 1989, denumita in continuare conventie,
    considerand vointa multor state sa devina parti la conventie,
    recunoscand ca intrarea in vigoare a conventiei va reprezenta un important factor aditional pentru protectia mediului marin,
    considerand ca publicitatea internationala si larga implementare a conventiei este de cea mai mare importanta pentru atingerea acestor obiective propuse,
    I. Recomanda:
    a) ca Organizatia sa promoveze o politica de publicitate publica a conventiei prin organizarea de seminare, cursuri sau simpozioane;
    b) ca institutiile de pregatire create sub auspiciile Organizatiei sa includa studiul conventiei in tabla lor de materii;
    II. Cere:
    a) statelor membre sa transmita Organizatiei textele legilor, ordinelor, decretelor, hotararilor sau ale altor instrumente prin care ele au promulgat variate chestiuni legate de aplicarea si scopul conventiei;
    b) statelor membre, consultand Organizatia, sa promoveze acordarea ajutorului acelor state care cer asistenta tehnica pentru intocmirea legilor, ordinelor, decretelor, hotararilor sau a altor instrumente necesare pentru implementarea conventiei; si
    c) Organizatiei sa anunte statele membre despre orice comunicare primita in baza alin. II lit. a).