ORDIN
Nr. 994 din 10 august 2004
privind aprobarea Normelor de supraveghere si control al infectiilor
nosocomiale in unitatile sanitare*)
ACT EMIS DE: MINISTERUL SANATATII
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1146 bis din 3 decembrie
2004
*) Ordinul nr. 994/2004 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 1.146 din 3 decembrie 2004, si este reprodus si in acest numar
bis.
Avand in vedere prevederile Legii nr. 100/1998 privind asistenta de
sanatate publica, cu modificarile si completarile ulterioare,
vazand Referatul Directiei generale de sanatate publica si inspectia
sanitara de stat nr. O.B. 9.009/2004,
in temeiul dispozitiilor Hotararii Guvernului nr. 743/2003 privind
organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile si
completarile ulterioare,
ministrul sanatatii emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Normele de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale in
unitatile sanitare, prevazute in anexele I - V*) care fac parte integranta din
prezentul ordin.
------------
*) Anexele nr. I - V sunt reproduse in facsimil.
Art. 2
La data intrarii in vigoare a prezentelor norme se abroga Ordinul
ministrului sanatatii nr. 984/1994 privind Normele de organizare a
supravegherii, prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale.
Art. 3
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul sanatatii,
Ovidiu Brinzan
ANEXA 1
CRITERIILE DE DEFINIRE A INFECTIEI NOSOCOMIALE
Infectia nosocomiala este infectia contractata in spital sau in alte
unitati sanitare cu paturi si se refera la orice boala datorata microorganismelor,
boala ce poate fi recunoscuta clinic sau microbiologic, care afecteaza fie
bolnavul datorita internarii lui in spital sau ingrijirilor primite, fie
pacientul spitalizat sau in tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar
datorita activitatii sale, indiferent daca simptomele bolii apar sau nu in timp
ce persoana respectiva se afla in spital.
Definitia infectiei nosocomiale se bazeaza pe: date clinice (ex. clinic),
date de laborator si alte teste de diagnostic.
Dovada clinica deriva din observarea bolnavului sau din analiza informatiei
din foaia de observatie a pacientului si alte evidente din salon sau din
unitate. Dovada de laborator consta in rezultatele culturilor, testelor de
detectare a antigenelor sau anticorpilor si metodelor de vizualizare
microscopica. Alte teste de diagnostic cum ar fi: rezultatele examenelor
radiologice, ultrasunete, tomografie computerizata, rezonanta magnetica,
imagini cu radioizotopi, examene endoscopice, biopsii si aspiratie cu acul
(punctie).
Diagnosticul de infectie stabilit de medic, derivat din observatia in
timpul actului chirurgical, observatia endoscopica sau alte studii de
diagnostic, sau bazat pe judecata clinica este un criteriu acceptabil pentru o
infectie, cu conditia sa nu fie dovezi contrarii.
Pentru ca o infectie sa fie dovedita ca nosocomiala trebuie sa nu existe
dovada ca infectia era prezenta sau in incubatie in momentul internarii in
spital.
Trebuie considerate ca nosocomiale si infectiile dobandite in spital, dar
diagnosticate dupa iesirea din spital (infectia nou-nascutului, rezultata prin
trecerea prin tractul genital si diagnosticata dupa externare).
Nu se considera infectie nosocomiala infectia asociata cu o complicatie sau
o extindere a unei infectii prezente la internare, daca nu s-a schimbat agentul
patogen sau daca semnele nu arata o noua infectie, precum si infectia
transplacentara la nou-nascut (ex. herpes simplex, rubeola, sifilis,
citomegalovirus, toxoplasmoza) si care devine evidenta la scurt timp de la
nastere.
Fiecare caz de infectie nosocomiala trebuie dovedit ca se datoreaza
spitalizarii sau ingrijirilor medico-sanitare ambulatorii in unitati sanitare.
ANEXA 2
ATRIBUTIILE SI RESPONSABILITATILE INSTITUTIONALE SI ALE PERSONALULUI DIN
UNITATILE SANITARE PUBLICE SI PRIVATE IN PREVENIREA SI CONTROLUL INFECTIILOR
NOSOCOMIALE:
I. Principiile fundamentarii activitatii de prevenire a infectiilor
nosocomiale:
(1) Prevenirea infectiilor nosocomiale este un obiectiv permanent al
activitatii profesiunii medico-sanitare si un criteriu de evaluare a calitatii
managementului din unitatile sanitare.
(2) Supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale sunt obligatii
profesionale si de serviciu pentru toate categoriile de personal medico-sanitar
si auxiliar sanitar din unitatile ofertante si prestatoare de servicii si
ingrijiri medicale.
(3) Activitatea de asistenta medicala si ingrijirile aferente acesteia au
loc in conditii de risc recunoscute, motiv pentru care eradicarea sau
eliminarea infectiei nosocomiale nu este posibila, dar controlul eficient al
manifestarii cantitative si calitative a morbiditatii specifice poate fi
realizat prin diminuarea riscului la infectie si eliminarea infectiilor
evitabile prin activitate preventiva.
(4) Unitatile sanitare ofertante ale serviciilor medicale si de ingrijire
conexa actului medical sunt obligate sa desfasoare, pentru personalul propriu
sau contractant al serviciilor externalizate, activitati de perfectionare
profesionala si educatie, inclusiv in domeniul prevenirii si combaterii
infectiilor nosocomiale.
(5) Activitatea de prevenire a infectiilor nosocomiale se organizeaza si se
desfasoara in toate unitatile prestatoare de servicii medicale si de ingrijire
pe baza unui plan propriu de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale.
(6) Planul cuprinde, distinct pentru fiecare unitate si sectie de profil,
protocoale de proceduri si manopere profesionale, standarde de ingrijire si de
tehnici aseptice si alte normative specifice privind conditiile de cazare,
igiena si alimentatie, necesare pentru implementarea activitatilor programate.
(7) Nerespectarea prevederilor legale si ale normativelor profesionale
privind asigurarea calitatii actului medical, conditiile de asepsie-antisepsie,
igiena, cazare si alimentatie, in scopul prevenirii infectiilor nosocomiale,
atrage dupa sine responsabilitatea individuala a personalului sau dupa caz, a
institutiei ca persoana juridica, in conformitate cu legislatia in vigoare.
II. Obligatiile principale in activitatea de prevenire a infectiilor
nosocomiale:
(1) Obligatiile unitatii:
a. Stabilirea obiectivelor fezabile in ceea ce priveste actiunile de
supraveghere si control a infectiilor nosocomiale si de pregatire profesionala
specifica realizarii acestora;
b. Elaborarea si adoptarea Planului anual de supraveghere si control a
infectiilor nosocomiale cu actiunile si activitatile necesare realizarii
obiectivelor propuse si nominalizarea atributiilor si responsabilitatilor de la
toate nivelele si componentele activitatii profesionale si manageriale din
unitate;
c. Asigurarea unui mediu profesional si functional-organizatoric adecvat,
care sa favorizeze utilizarea unor metode si modele eficiente pentru realizarea
activitatilor si responsabilitatilor asumate prin Planul anual de supraveghere
si control a infectiilor nosocomiale;
d. Crearea unor conditii igienico-sanitare adecvate profilului
activitatilor sub aspect edilitar, dotari nemedicale, incalzire, iluminat,
aprovizionarea cu apa, alimentatie, indepartarea reziduurilor, cai de acces
etc.;
e. Asigurarea, in cadrul bugetului alocat, a finantarii adecvate pentru
realizarea activitatilor in concordanta cu obiectivele si actiunile propuse in
Planul anual de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale;
f. Evaluarea indeplinirii atributiunilor si asumarea responsabilitatilor
prevazute in planul de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale, ori
de cate ori situatia epidemiologica o impune, respectiv in cadrul bilantului
anual de activitate, prezentat in fata consiliului de administratie al
unitatii.
(2) Obligatiile personalului:
a. Adoptarea de catre intregul personal medico-sanitar, la nivelul tuturor
competentelor medicale si manopere de ingrijiri, a unui comportament adecvat
aplicarii masurilor de prevenire a infectiilor si respectarea principiului
precautiunilor universale;
b. Asigurarea unor conditii de mediu fizic functional si servicii conexe
actului medical, inclusiv prin izolare functionala, care sa permita evitarea
sau diminuarea riscului transmiterii infectiilor in relatie cu prestatia de
ingrijiri;
c. Respectarea principiilor asepsiei si antisepsiei la toate nivelele si
momentele ingrijirii si terapeuticii acordate;
d. Utilizarea unor manopere si proceduri de ingrijire si terapie bazate pe
protocoale de activitate profesionala care corespund criteriului riscului minim
acceptat in conditiile riscului asumat;
e. Aplicarea unor masuri profesionale de profilaxie nespecifica, dupa caz
specifica, pentru protejarea bolnavilor si a personalului fata de riscul la
infectie;
f. Integrarea in activitatea profesionala curenta a supravegherii specifice
a asistatilor, cunoasterea si recunoasterea riscului la infectie, respectiv
inregistrarea, stocarea, prelucrarea si transmiterea informatiilor privind
infectiile clinic manifeste sau depistate, in conformitate cu normativele
profesionale;
g. Solicitarea consultantei interdisciplinare, respectiv a colaborarii si
coordonarii profesionale de specialitate pentru evaluarea riscului pentru
infectie si dupa caz, a combaterii unor situatii endemice sau epidemice prin
infectii nosocomiale, depistate si raportate in conformitate cu reglementarile
in vigoare;
h. Participarea la activitati de perfectionare profesionala pentru
dobandirea unor cunostinte specifice in prevenirea si controlul infectiilor
nosocomiale;
III. Organizarea activitatilor de supraveghere si control al infectiilor
nosocomiale in unitatile sanitare publice si private:
(1) Unitatile sanitare publice cu paturi (spitalul si alte unitati sanitare
cu paturi definite prin lege) asigura organizarea si functionarea unor servicii
de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale, dupa cum urmeaza:
a. la nivelul spitalelor judetene si ale sectoarelor din municipiul
Bucuresti, spitalelor clinice si universitare, respectiv institutelor de
asistenta medicala se organizeaza/reorganizeaza compartimente specializate de
supraveghere si control a infectiilor nosocomiale.
Activitatea specifica este asigurata prin personal propriu, angajat in
acest scop.
Compartimentul este organizat cu minim 5 posturi, din care cel putin un
medic de specialitate epidemiolog sau microbiolog, sef compartiment, 1 - 2
cadre cu pregatire postliceala de profil asistent medical si personal cu
pregatire medie cu o calificare adecvata activitatilor.
b. la nivelul spitalelor municipale, orasenesti, comunale sau altor unitati
cu paturi de asistenta medicala definite prin lege, prin crearea/reorganizarea
unui colectiv functional cu minim trei posturi normate din care, in functie de
numarul paturilor din unitate, 0.5 - 1 norma de medic specialist, 1 - 1.5 norma
cadre medii cu pregatire asistent medical si 1 norma de muncitor cu calificare
adecvata activitatii.
Angajarea, in conformitate cu legislatia in vigoare si resursele umane de
specialitate, poate fi prin contract de munca pe perioada nedeterminata, pe
functie; cu contract de munca prestatie de servicii, al doilea loc de munca
pentru personalul propriu sau din alte unitati medicale publice; respectiv,
prin contract de servicii oferta din partea unei institutii cu resurse umane
calificate. Pentru coordonarea profesionala a activitatii specifice sunt
preferate specialitatile de medic specialist epidemiolog, microbiolog, de boli
infectioase sau, in lipsa acestora, medic specialist pediatru, neonatolog,
obstetrician-ginecolog etc. atestat ca absolvent al unui curs de perfectionare
profesionala specifica, organizat de Directia de Sanatate Publica judeteana si
a municipiului Bucuresti sau de Institutul de Sanatate Publica regional. Pentru
posturile de cadre medii asistenti medicali sunt preferati asistentii de igiena
sau asistentii incadrati la statia centrala de sterilizare, servicii de
neonatologie, ATI, obstetrica-ginecologie etc. cu conditia absolvirii unui curs
de perfectionare specifica organizat in conditii similare.
c. unitatile sanitare publice cu paturi, altele decat cele mentionate,
unitatile sanitare ambulatorii de specialitate si de asistenta medicala primara
cu paturi de zi sau de o zi, unitatile sanitare de asistenta medico-sociala,
sanatoriile, persoane juridice sau contractante acreditate pentru servicii
medicale publice, vor desemna, din personalul propriu, un medic responsabil
pentru activitatile specifice de supraveghere si control a infectiilor
nosocomiale, cu activitate de 0.5 norma, remunerata ca ore suplimentare sau din
venituri proprii, in conformitate cu legea.
(2) Unitatile sanitare private cu paturi sau ambulatorii, de asistenta
primara sau de specialitate, vor raspunde pentru activitatile de supraveghere
si control a infectiilor nosocomiale prin asumarea responsabilitatii
profesionale si juridice de catre titularul acreditat al unitatii medicale, in
conformitate cu legislatia.
(3) Unitatile medico-sanitare mai sus enumerate, care nu pot asigura
activitatea de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale prin personal
angajat sau personalul propriu remunerat pentru servicii, vor contracta
serviciile specifice sau personal specializat, in conformitate cu legislatia,
de la Directiile de Sanatate Publica judetene si a municipiului Bucuresti sau
compartimentele sale externe din municipii si orase. Personalul sau unitatea
astfel angajata sau contractata, isi asuma toate responsabilitatile profesionale
sau juridice dupa caz, pentru calitatea serviciilor angajate/contractate in
prevenirea infectiilor nosocomiale.
(4) Indrumarea metodologica si profesionala a activitatilor se asigura, la
solicitarea institutiei sanitare, de catre compartimentul de epidemiologie si
microbiologie al Directiei de Sanatate Publica judetene si a municipiului
Bucuresti, sub forma de prestatii la solicitare, pe baza de contract pe
perioada determinata sau de solicitare punctuala, contra cost. Tariful
prestatiilor este stabilit prin reglementari legale si reprezinta venituri ale
Directiei de Sanatate Publica.
(5) Interventia si expertiza de specialitate, in cazul unor focare
epidemice sau situatii de risc declarat, sunt asigurate, la solicitarea
unitatii sau prin autosesizare, de catre compartimentele specializate ale
Directiilor de Sanatate Publica judetene si a municipiului Bucuresti, cu titlu
de gratuitate, din bugetul de stat, in cadrul programelor nationale de
sanatate.
IV. Responsabilitatile si atributiile institutionale si individuale in
activitatea de prevenire si combatere a infectiilor nosocomiale in unitatile
sanitare publice si private:
(1) Consiliul de administratie al spitalului:
Solicita si aproba planul anual de activitate pentru supravegherea si
controlul infectiilor nosocomiale.
Asigura analiza anuala a indeplinirii obiectivelor planului de activitate,
rezultatele obtinute, eficienta economica a masurilor si investitiilor
finantate.
Verifica si aproba alocarea bugetului aferent derularii activitatilor
fundamentate prin planul anual de activitate pentru supravegherea si controlul
infectiilor nosocomiale si imbunatatirea continua a conditiilor de desfasurare
a activitatilor si a dotarii tehnico-materiale necesare evitarii sau diminuarii
riscului pentru infectie nosocomiala.
Delibereaza si decide, la propunerea comitetului director si/sau a
Colegiului Medicilor, in privinta responsabilitatii institutionale sau
individuale a personalului angajat/contractat, pentru fapte sau situatii care
au dus la lezarea drepturilor sau au prejudiciat starea de sanatate a
asistatilor prin infectie nosocomiala depistata si declarata.
(2) Comitetul director raspunde de:
Analizarea si aprobarea planului anual de activitate pentru supravegherea
si controlul infectiilor nosocomiale.
Organizarea si functionarea compartimentului/serviciului de supraveghere si
control a infectiilor nosocomiale.
Implementarea in activitate a prevederilor planului anual de activitate
pentru supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale.
Utilizarea in activitate a protocoalelor de proceduri si de diagnostic, a
normelor de igiena spitaliceasca, a conditiilor adecvate de cazare, alimentatie
si igiena.
Derularea legala a achizitiilor si aprovizionarea tehnico-materiala
prevazute in planul de activitate sau impuse de situatia epidemiologica din
unitate in vederea diminuarii sau evitarii situatiilor de risc sau combaterii
infectiilor nosocomiale.
Solicitarea consultantelor profesionale sau, dupa caz, realizarea
contractelor de furnizare de servicii necesare prevenirii si controlului
infectiilor nosocomiale.
Organizarea si functionarea sistemului informational pentru inregistrarea,
stocarea, prelucrarea si transmiterea, conform reglementarilor in vigoare, a
informatiilor privind infectiile nosocomiale.
Analiza si expertizarea situatiilor de risc sau ale focarelor de infectie
nosocomiala depistate in unitate si adoptarea masurilor de urgenta pentru
anihilarea/eliminarea situatiei epidemiologice create.
(3) Directorul general/titularul unitatii:
Raspunde de organizarea structurilor profesionale de supraveghere si
control a infectiilor nosocomiale in conformitate cu prevederile prezentei,
diferentiat, in functie de incadrarea unitatii in conformitate cu legea.
Participa la definitivarea propunerilor de activitate si achizitii cuprinse
in Planul anual al unitatii pentru supravegherea si controlul infectiilor
nosocomiale.
Raspunde de asigurarea bugetara aferenta activitatilor cuprinse in Planul
anual aprobat de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale.
Controleaza si raspunde pentru organizarea si derularea activitatilor
proprii ale compartimentului/serviciului sau, dupa caz, ale responsabilului
nominalizat cu supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale, ca structura
de activitate in directa subordine si coordonare.
Controleaza respectarea normativelor cuprinse in Planul de activitate
pentru supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale de la nivelul sectiilor
si serviciilor din unitate, in colaborare cu responsabilul coordonator al
activitatii specifice si medicii sefi de sectie.
Analizeaza si propune solutii de rezolvare, dupa caz alocare de fonduri,
pentru sesizarile compartimentului/serviciului/responsabilului de activitate
specifica in situatii de risc sau focar de infectie nosocomiala.
Verifica si aproba evidenta interna si informatiile transmise esaloanelor
ierarhice, conform legii sau la solicitare legala, aferente activitatii de
supraveghere, depistare, diagnostic, investigare epidemiologica si masurile de
control al focarului de infectie nosocomiala din unitate.
Solicita, la propunerea coordonatorului de activitate specializata sau din
proprie initiativa, expertize si investigatii externe, consiliere profesionala
de specialitate si interventie in focare de infectie nosocomiala.
Angajeaza unitatea pentru contractarea unor servicii si prestatii de
specialitate.
Reprezinta unitatea in litigii juridice legate de responsabilitatea institutiei
in ceea ce priveste infectiile nosocomiale, respectiv actioneaza in instanta
persoanele fizice in cazul stabilirii responsabilitatii individuale pentru
infectie nosocomiala.
(4) Directorul adjunct medical raspunde de:
Utilizarea in activitatea curenta, la toate componentele activitatilor
medicale de preventie, diagnostic, tratament si recuperare, a procedurilor si
tehnicilor prevazute in protocoalele unitatii, a standardelor de sterilizare si
sterilitate, asepsie si antisepsie, respectiv a normelor privind cazarea,
alimentatia si conditiile de igiena oferite pe perioada ingrijirilor acordate.
Pentru spitalele care nu indeplinesc conditiile legale de a avea director
de ingrijiri, functia acestuia este preluata de directorul adjunct medical care
va avea aceleasi responsabilitati ca acesta.
(5) Directorul adjunct de ingrijiri:
Raspunde de comportamentul igienic al personalului in subordine, de
respectarea regulilor de tehnica aseptica de catre acesta.
Raspunde de starea de curatenie din sectie, de respectarea normelor de
igiena si antiepidemice.
Propune directorului administrativ planificarea aprovizionarii cu materiale
necesare prevenirii infectiilor nosocomiale si mentinerii starii de igiena.
Controleaza respectarea masurilor de asepsie si antisepsie.
Controleaza igiena bolnavilor si insotitorilor si face educatia sanitara a
acestora.
Efectueaza examenul organoleptic al alimentelor distribuite la bolnavi,
insotitori si le indeparteaza pe cele necorespunzatoare, situatie pe care o
aduce la cunostinta medicului sef de sectie si directorului general.
Constata si raporteaza directorului general deficiente de igiena
(alimentare cu apa, instalatii sanitare, incalzire) si ia masuri pentru
remedierea acestora.
Organizeaza si supravegheaza pregatirea saloanelor pentru dezinfectii
periodice.
Participa la recoltarea probelor de mediu si testarea eficacitatii
dezinfectiei si sterilizarii impreuna cu echipa compartimentului/serviciului de
supraveghere si control a infectiilor nosocomiale.
Urmareste in permanenta respectarea de catre personal si insotitori a
masurilor de izolare si controleaza prelucrarea bolnavilor la internare.
Anunta la serviciul de internari locurile disponibile, urmareste internarea
corecta a bolnavilor in functie de grupe de varsta, infectiozitate sau
receptivitate.
Urmareste aplicarea masurilor de izolare a bolnavilor cu caracter infectios
si a masurilor pentru supravegherea contactilor.
Instruieste personalul din subordine privind autodeclararea imbolnavirilor
si urmareste aplicarea acestor masuri.
Semnalizeaza medicului sef de sectie cazurile de boli transmisibile pe care
le observa in randul personalului.
Instruieste si supravegheaza personalul din subordine asupra masurilor de
igiena care trebuie respectate de vizitatori si personalul spitalului care nu
lucreaza la paturi (portul echipamentului, evitarea aglomerarii in saloane).
Instruieste personalul privind schimbarea la timp a lenjeriei bolnavilor,
colectarea si pastrarea lenjeriei murdare, dezinfectia lenjeriei de la bolnavii
infectiosi, transportul lenjeriei murdare, transportul si pastrarea lenjeriei
curate.
Urmareste modul de colectare a deseurilor infectioase si neinfectioase, a
depozitarii lor, a modului de transport si neutralizare a acestora.
Controleaza si instruieste personalul din subordine asupra tinutei si
comportamentului igienic, cat si asupra respectarii normelor de tehnica
aseptica si propune medicului sef de sectie masuri disciplinare in cazurile de
abateri.
(6) Directorul adjunct economic/contabilul sef raspunde pentru:
Planificarea bugetara in conformitate cu planul de activitate aprobat;
Derularea achizitiilor si platilor in conformitate cu legislatia;
Evaluarea prin bilantul contabil al eficientei indicatorilor specifici.
(7) Medicul sef de sectie:
Organizeaza, controleaza si raspunde pentru derularea activitatilor proprii
sectiei conform Planului anual de supraveghere si control a infectiilor
nosocomiale din unitatea sanitara.
(8) Medicul sef de compartiment/serviciu sau medicul responsabil pentru
supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale:
Elaboreaza si supune spre aprobare Planul anual de supraveghere si control
a infectiilor nosocomiale din unitatea sanitara.
Solicita includerea obiectivelor planului de activitate aprobat pentru
supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale, conditie a autorizarii
sanitare de functionare, respectiv componenta a criteriilor de acreditare.
Organizeaza activitatea compartimentului/serviciului de supraveghere si
control a infectiilor nosocomiale pentru implementarea si derularea
activitatilor cuprinse in Planul anual tematic al unitatii
Propune si initiaza activitati complementare de preventie sau de control cu
caracter de urgenta, in cazul unor situatii de risc sau focar de infectie
nosocomiala.
Raspunde pentru planificarea si solicitarea aprovizionarii
tehnico-materiale necesare activitatilor planificate, respectiv pentru situatii
de urgenta.
Raspunde pentru activitatea personalului subordonat direct, din cadrul
compartimentului/serviciului.
Asigura accesibilitatea la perfectionarea/pregatirea profesionala, raspunde
pentru instruirea specifica a subordonatilor directi si efectueaza evaluarea
performantei activitatii profesionale a subordonatilor.
Elaboreaza cartea de vizita a unitatii, care cuprinde: caracterizarea
succinta a activitatilor acreditate; organizarea serviciilor; dotarea edilitara
si tehnica a unitatii in ansamblu si a subunitatilor din structura;
facilitatile prin dotari edilitar-comunitare de aprovizionare cu apa,
incalzire, curent electric; prepararea si distribuirea alimentelor; starea si
dotarea spalatoriei; depozitarea, evacuarea si neutralizarea, dupa caz, a reziduurilor
menajere, precum si cele rezultate din activitatile de asistenta medicala;
circuitele organice si functionale din unitate etc. - in vederea caracterizarii
calitative si cantitative a riscurilor pentru infectie nosocomiala.
Intocmeste harta punctelor si segmentelor de risc pentru infectie
nosocomiala privind modul de sterilizare si mentinerea sterilitatii in unitate,
decontaminarea mediului fizic si curatenia din unitate, zonele
"fierbinti" cu activitate de risc sau cu dotare tehnica si edilitara favorizanta
pentru infectii nosocomiale.
Elaboreaza "istoria" infectiilor nosocomiale din unitate cu
concluzii privind cauzele facilitatoare ale aparitiei focarelor.
Coordoneaza elaborarea si actualizarea anuala, impreuna cu consiliul de
conducere si sefii sectiilor de specialitate, a ghidului de prevenire a
infectiilor nosocomiale care va cuprinde: legislatia in vigoare, definitiile de
caz pentru infectiile nosocomiale, protocoalele de proceduri, manopere si
tehnici de ingrijire, precautii de izolare, standarde aseptice si antiseptice,
norme de sterilizare si mentinere a sterilitatii, norme de dezinfectie si
curatenie, metode si manopere specifice sectiilor si specialitatilor aflate in
structura unitatii, norme de igiena spitaliceasca, de cazare si alimentatie
etc.
Colaboreaza cu sefii de sectie pentru implementarea masurilor de
supraveghere si control a infectiilor nosocomiale in conformitate cu Planul de
actiune si ghidul propriu al unitatii.
Verifica respectarea normativelor si masurilor de prevenire.
Organizeaza si participa la sistemul de autocontrol privind evaluarea
eficientei activitatilor derulate.
Participa si supravegheaza in calitate de consultant la politica de
antibiotico-terapie a unitatii si sectiilor.
Supravegheaza, din punct de vedere epidemiologic, activitatea laboratorului
de diagnostic etiologic pentru infectiile suspecte sau clinic evidente.
Colaboreaza cu medicul laboratorului de microbiologie pentru cunoasterea
circulatiei microorganismelor patogene de la nivelul sectiilor si
compartimentelor de activitate si a caracteristicilor izolatelor sub aspectul
antibiocinotipiilor.
Solicita si trimite tulpini de microorganisme izolate la laboratoarele de
referinta atat in scopul obtinerii unor caracteristici suplimentare, cat si in
cadrul auditului extern de calitate.
Supravegheaza si controleaza buna functionare a procedurilor de sterilizare
si mentinere a sterilitatii pentru instrumentarul si materialele sanitare care
sunt supuse sterilizarii.
Supravegheaza si controleaza efectuarea decontaminarii mediului de spital
prin curatire chimica si dezinfectie.
Supravegheaza si controleaza activitatea blocului alimentar in
aprovizionarea, depozitarea, prepararea si distribuirea alimentelor, cu accent
pe aspectele activitatii bucatariei dietetice, lactariu, biberonerie etc.
Supravegheaza si controleaza calitatea prestatiilor efectuate la
spalatorie.
Supravegheaza si controleaza activitatea de indepartare si neutralizare a
reziduurilor cu accent fata de reziduurile periculoase rezultate din
activitatea medicala.
Supravegheaza si controleaza respectarea circuitelor functionale ale
unitatii, circulatia asistatilor si vizitatorilor, a personalului si, dupa caz,
a studentilor si elevilor din invatamantul universitar, postuniversitar sau
postliceal.
Supravegheaza si controleaza respectarea in sectiile medicale si
paraclinice a procedurilor profesionale de supraveghere, triaj, depistare,
izolare, diagnostic si tratament pentru infectiile nosocomiale.
Supravegheaza si controleaza corectitudinea inregistrarii suspiciunilor de
infectie la asistati, derularea investigarii etiologice a sindroamelor
infectioase, operativitatea transmiterii informatiilor aferente la
compartimentul/serviciul de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale.
Raspunde prompt la informatia primita din sectii si demareaza ancheta
epidemiologica pentru toate cazurile suspecte de infectie nosocomiala.
Dispune, dupa anuntarea prealabila a directorului unitatii, masurile
necesare pentru limitarea difuziunii infectiei, respectiv organizeaza, dupa
caz, triaje epidemiologice si investigatii paraclinice necesare.
Intocmeste si definitiveaza ancheta epidemiologica a focarului, difuzeaza
informatiile necesare privind focarul, in conformitate cu legislatia,
intreprinde masuri si activitati pentru evitarea riscurilor identificate in
focar.
Solicita colaborarile interdisciplinare sau propune solicitarea sprijinului
extern conform reglementarilor in vigoare.
Coordoneaza activitatea colectivului din subordine in toate activitatile
asumate de compartimentul/serviciul sau colectivul de supraveghere si control a
infectiilor nosocomiale. Intocmeste, pentru subordonati, fisa postului si
programul de activitate.
Raporteaza sefilor ierarhici problemele depistate sau constatate in
prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale, prelucreaza si difuzeaza
informatiile legate de focarele de infectii interioare investigate, prezinta
activitatea profesionala specifica in fata consiliului de conducere, a
directiunii si a consiliului de administratie.
Intocmeste rapoarte cu dovezi la dispozitia directorului general al
unitatii in cazurile de investigare a responsabilitatilor pentru infectie
nosocomiala.
ANEXA 3
DEFINITIILE DE CAZ PENTRU INFECTIILE NOSOCOMIALE:
Grupele de Infectii Nosocomiale cu frecventa crescuta:
A) Infectiile cailor urinare
a) Infectiile simptomatice ale cailor urinare
Prezenta obligatorie a cel putin unul din cele 2 criterii de diagnostic:
Criteriul 1: Dintre simptomele de mai jos, in absenta altor cauze, prezenta
a cel putin unul din urmatoarele:
la bolnavul in varsta de peste un an
- febra (peste 38 grade C), senzatie acuta de mictiune, mictiuni frecvente,
disurie, senzatie de tensiune suprapubiana;
la copilul de un an sau sub un an varsta
- febra (peste 38 grade C) sau hipotermie (sub 37 grade C), apnee,
bradicardie, disurie, apatie, varsaturi
si
- bacteriurie semnificativa (10^5 germeni/ml sau mai mare) cu cel mult doua
specii microbiene izolate
Criteriul 2: In absenta altor cauze evidentiate, dintre simptomele
mentionate la criteriul anterior (1)
- prezenta a cel putin doua pentru bolnavul peste varsta de un an si cel
putin unul la copilul de un an sau sub aceasta varsta
si
cel putin una din conditiile de mai jos:
- piurie (10 sau peste 10 leucocite pe ml urina)
- evidentierea bacteriuriei prin examen direct si coloratia gram din
sedimentul urinar
- urocultura pozitiva pentru aceleasi bacterii uropatogene gram negative
sau S. saprophyticus, in cel putin doua probe, cu un numar minim de 10^3
germeni/ml urina
- urocultura pozitiva pentru bacterii uropatogene dintr-o singura proba, cu
gram negative sau S. saprophyticus dintr-o singura proba, cu un numar de
germeni de 10^5 sau mai putin/ml urina, daca bolnavul a primit o
antibioticoterapie eficienta anterioara
- medicul curant a emis diagnosticul de infectie urinara
- daca medicul curant a recomandat o antibioticoterapie adecvata pentru
infectie urinara
Observatii:
Cultura pozitiva prelevata de pe varful cateterului urinar nu este
relevanta pentru diagnosticul unei infectii urinare nosocomiale.
Recoltarea probei de urina pentru examen microbiologic se efectueaza
obligatoriu in conditii aseptice sau prin cateter.
In cazul sugarului recoltarea probei pentru urocultura se efectueaza prin
cateterism sau prin punctie suprapubiana.
Cultura pozitiva recoltata din interiorul recipientului de colectare a
urinei poate fi acceptata numai in cazul corelarii pozitive cu urocultura
recoltata in conditii aseptice sau prin cateter.
b) Infectiile subclinice ale cailor urinare
Pentru diagnostic este nevoie de prezenta a cel putin unul din cele 2
criterii de mai jos:
Criteriul 1. Bolnavul are un cateter urinar permanent, montat cu cel putin
7 zile inaintea efectuarii uroculturii
si
urocultura este pozitiva cu cel putin 10^5 germeni/ml, nu cu mai mult de
doua specii de germeni identificati
si
bolnavul nu are o simptomatologie clinic manifesta (febra, senzatie de
mictiune, disurie, mictiuni frecvente sau tensiune dureroasa suprapubiana)
Criteriul 2. Bolnavul nu are un cateter permanent, montat cu 7 zile
inaintea primei uroculturi pozitive
si
bolnavul are cel putin doua uroculturi pozitive cu cel putin 10^5
germeni/ml urina, cu aceeasi specie microbiana sau cel mult cu doua specii
bacteriene izolate
si
bolnavul nu are acuze si/sau semne clinice manifeste
Observatii:
Cultura pozitiva prelevata de pe varful cateterului urinar nu este
relevanta pentru diagnosticul unei infectii urinare nosocomiale.
Recoltarea probei de urina pentru examen microbiologic se efectueaza
obligatoriu in conditii aseptice sau prin cateter.
c) Alte infectii ale cailor urinare (rinichi, ureter, vezica urinara,
uretra si tesuturile perirenale sau retroperitoneale)
Din cele trei criterii de mai jos prezenta a cel putin unuia este
obligatorie:
Criteriul 1. Din probele recoltate (exclusiv urina) din teritoriul infectat
sau din prelevatele histologice cultivarea este pozitiva pentru microorganisme
Criteriul 2. Intraoperator este observat abcesul sau probele
histopatologice demonstreaza prezenta unui proces inflamator-infectios
Criteriul 3. Simptomatologia de mai jos, cu excluderea altor cauze:
- Febra (peste 38 grade C) si durere sau sensibilitate in regiunea afectata
- Este prezenta la bolnavul de un an sau mai mare de un an
- Febra (peste 38 grade C) sau hipotermia (sub 37 grade C), apneea,
bradicardia, apatia, febra
- Sunt prezente la copilul de 1 an sau mai mic de un an
si
dintre criteriile de mai jos este prezent cel putin unul:
- Eliminare de puroi pe tubul de dren din teritoriul incriminat
- Hemocultura pozitiva cu microorganisme acceptabile in concordanta cu
caracteristicile infectiei suspectate
- Dovada imagistica (Rx, CT sau MR) a procesului infectios
- Infectia este sustinuta de observatia medicului curant
- Medicul curant a prescris tratament antimicrobian adecvat infectiei
suspectate
B) Infectiile postoperatorii
a) Infectiile plagii operatorii superficiale (de incizie)
Cele 3 criterii care trebuie sa fie realizate sunt urmatoarele:
Criteriul 1: Infectia apare intr-un interval de 30 zile de la interventia
chirurgicala
Criteriul 2: Infectia cointereseaza numai tesutul cutanat si subcutanat din
zona interventiei (inciziei)
Criteriul 3: Este prezenta, cel putin, una din urmatoarele conditii:
- Secretie purulenta la nivelul inciziei superficiale cu sau fara
confirmarea cu laboratorul
- Din prelevatul secretiei sau prelevatul tisular recoltate in conditii
aseptice de la nivelul inciziei operatorii superficiale prin cultura pot fi
puse in evidenta germeni patogeni
- Din simptomele infectiei sunt prezente cel putin unu: durere sau
sensibilitate, tumefiere locala, roseata sau senzatie de caldura locala,
respectiv cazul in care chirurgul a redeschis plaga, exceptand situatia unui
rezultat microbiologic negativ
- Chirurgul sau medicul curant a diagnosticat infectia plagii superficiale
de incizie
Observatii:
Nu pot fi considerate infectie a inciziei superficiale urmatoarele
situatii:
Abcesul de fir (inflamatie si secretie punctiforma la nivelul plagii de
fir);
Infectia la nivelul episiotomiei sau la nivelul plagii de circumcizie al
nou-nascutului;
Infectia plagilor intepate;
Infectia plagilor de arsura;
Infectia plagilor de incizie penetrante in fascie sau tesutul muscular.
b) Infectiile plagii operatorii profunde
Cele 3 criterii care trebuie realizate sunt urmatoarele:
Criteriul 1: Infectia apare in treizeci de zile de la interventia
chirurgicala;
Exceptie constituie implantul, cand infectia aparuta pana la un an de la
aplicare semnifica o infectie nosocomiala;
Criteriul 2: Infectia intereseaza tesuturile profunde (ex. fascia sau
musculatura) de la nivelul plagii operatorii
Criteriul 3: Cel putin una din urmatoarele situatii trebuie sa fie
prezenta:
- Secretie purulenta din tesuturile profunde ale plagii operatorii dar fara
cointeresarea organelor sau cavitatilor atinse prin interventia chirurgicala
- Dehiscenta spontana a plagii operatorii sau redeschiderea acesteia de
catre chirurg in cazul in care cel putin una din urmatoarele simptome sunt
prezente: febra peste 38 grade C, durere sau sensibilitate locala cu conditia
unei culturi pozitive din prelevatul de secretie sau tesut din plaga interesata
(in cazul culturii negative, nu este cazul);
- Examenul clinic direct in cazul reinterventiei, sau prin examen
histologic sau radiologie, se pune in evidenta abcedarea sau semnele clare ale
unei infectii;
- Chirurgul sau medicul curant sustine un diagnostic de infectia plagii
operatorii profunde.
Observatii:
Daca infectia cointereseaza concomitent structurile superficiale si
profunde ale plagii operatorii diagnosticul va fi de plaga operatorie profunda;
Infectia organului sau cavitatii operate care se dreneaza prin plaga, este
considerata infectie de plaga operatorie profunda.
c) Infectiile postoperatorii ale organelor sau cavitatilor instrumentate
Aceste infectii pot apare pe orice teritoriu al organismului care a fost
instrumentat in timpul interventiei chirurgicale (exceptie tesutul cutanat,
fascia si musculatura).
Pentru infectiile incluse in aceasta subgrupa este necesara localizarea
topografica mai exacta a infectiei dupa clasificarea recomandata mai jos:
Infectiile cailor urinare
Infectiile cailor respiratorii superioare, faringita
Infectia cailor respiratorii inferioare (exceptie pneumonia)
Infectia arteriala sau venoasa
Miocardita si pericardita
Endocardita
Mediastinita
Infectiile ochiului, exceptie conjunctivita
Infectiile urechii si mastoidei
Infectiile cavitatii bucale (stomatita, glosita, parodontita)
Sinuzitele
Infectiile tractului gastro-intestinal
Infectiile cavitatii intraabdominale
Infectiile intracraniene ale tesutului nervos si durei
Meningita sau ventriculita
Abcesul spinal fara meningita
Infectiile organelor reproductive feminine si masculine
Infectiile vaginului
Abcesul mamar si mastita
Endometrita
Infectiile intraarticulare si ale bursei
Osteomielita
Infectiile meniscului intraarticular
Cele 3 criterii obligatorii pentru diagnosticul situatiilor de mai sus
sunt:
Criteriul 1: Infectia apare in intervalul de pana la 30 zile de la
interventia chirurgicala. Exceptie constituie implantul, cand infectia aparuta
pana la un an are semnificatia infectiei nosocomiale.
Criteriul 2: Infectia poate aparea cu orice localizare topografica in
functie de organul sau cavitatea interesata in interventia chirurgicala,
exceptand tesutul cutanat, fascia si musculatura.
Criteriul 3: Din conditiile urmatoare cel putin una trebuie sa fie
prezenta:
- Secretie purulenta eliminata prin drenul implantat in organul sau
cavitatea operata
- Rezultat pozitiv in cultura microbiologica dintr-o proba de secretie sau
prelevat histologic de la nivelul organului sau cavitatii vizate prin
interventia chirurgicala
- Examenul clinic direct in timpul reinterventiei sau examenul histologic
sau radiologic pune in evidenta un proces de abcedare sau semnele clare ale
unei infectii la nivelul organelor sau cavitatilor atinse prin interventia
chirurgicala
- Chirurgul sau medicul curant emite diagnosticul de infectie la nivelul
organului sau cavitatii operate
Observatii:
Este posibil ca infectia organului sau cavitatii operate sa se dreneze prin
plaga operatorie. Aceste infectii de obicei nu necesita reinterventie
operatorie si de cele mai multe ori pot fi considerate ca o complicatie a
plagii de incizie profunda. Din acest motiv ele tin de grupa infectiilor plagii
operatorii profunde. Secretia recoltata din organe sau cavitati este secretie
de plaga operatorie profunda.
C) Pneumonia nosocomiala
Pentru sustinerea diagnosticului este necesara realizarea a cel putin unuia
din urmatoarele 4 criterii:
Criteriul 1. La examinarea fizica si stetacustica a bolnavului sunt
prezente raluri crepitante sau zona de matitate in aria pulmonara
si
din urmatoarele este prezent cel putin un simptom:
- Aparitia unei expectoratii sau schimbarea caracterului expectoratiei anterioare
- Hemocultura pozitiva cu flora microbiana patogena
- Demonstrarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat
bronhoscopic sau bioptic
Criteriul 2: Examenul radiologie pulmonar al bolnavului evidentiaza un
infiltrat pulmonar nou sau progresiv, o condensare sau formatiune cavitara
pulmonara sau o cointeresare pleurala
si
prezenta a inca cel putin unul din urmatoarele semne:
- Secretie purulenta pe drenul aplicat al teritoriului atins
- Hemocultura pozitiva cu flora microbiana concordanta cu aspectul
infectiei suspicionate
- Infectia demonstrata prin explorari de imagistica (CT, MR, sau
Echografie)
- Izolarea unui virus sau demonstrarea antigenului specific viral din
secretiile tractusului respirator
- Determinarea serologica a unui anticorp IgM specific sau cresterea de 4
ori a titrului anticorpilor IgG specifici din probe perechi
- Histologie relevanta pentru pneumonie
Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an prezenta obligatorie a cel putin
2 semne din urmatoarele:
- Apnee, tahicardie sau bradicardie, detresa respiratorie, tuse, whising
si
cel putin una din urmatoarele conditii:
- Secretii mai abundente la nivelul cailor respiratorii
- Expectoratie nou aparuta sau schimbarea caracterelor expectoratiei avute
- Izolarea prin hemocultura pozitiva a agentului patogen sau evidentierea
serologica a anticorpilor IgM specifice sau cresterea de 4 ori a titrului
anticorpilor IgG specifici in probe perechi
- Izolarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat
bronhoscopic sau proba bioptica
- Demonstrarea antigenelor virale din secretia cailor respiratorii
- Histologie relevanta pentru pneumonie.
Criteriul 4: La copilul de un an sau sub un an examenul radiologic
evidentiaza un infiltrat pulmonar nou sau progresiv, o imagine cavitara sau de
condensare pulmonara sau o cointeresare pleurala
si
cel putin una din urmatoarele:
- Secretii mai abundente la nivelul cailor respiratorii
- Expectoratie nou aparuta sau schimbarea caracterelor expectoratiei avute
- Izolarea prin hemocultura pozitiva a agentului patogen sau evidentierea
serologica a anticorpilor IgM specifici sau cresterea de 4 ori a titrului
anticorpilor IgG specifici in probe perechi
- Izolarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat
bronhoscopic sau proba bioptica
- Demonstrarea antigenelor virale din secretia cailor respiratorii
- Histologie relevanta pentru pneumonie
Observatie:
Examenul microbiologic prin cultura efectuata din secretiile expectorate nu
sunt de prea mare utilitate in diagnosticul etiologic dar pot fi utilizate
pentru orientarea etiologica, respectiv evaluarea sensibilitatii la
antibioticele chimioterapice.
Examinarile radiologice seriate pot avea o utilitate net superioara fata de
imaginile unice.
D) Infectiile nosocomiale ale tesutului sangvin (sangelui)
a) Septicemia dovedita etiologic prin examene de laborator
Din cele 2 criterii de mai jos cel putin unul trebuie sa fie indeplinit:
Criteriul 1: Una sau mai multe hemoculturi ale bolnavului este pozitiva
pentru microorganisme
si
microorganismul izolat din hemocultura nu este in relatie de cauzalitate cu
alte infectii ale pacientului
Criteriul 2: Din simptomele de mai jos prezenta a cel putin unul este
obligatorie:
La bolnavul peste varsta de un an
- Febra (peste 38 grade C), frisoane, hipotensiune
La copilul de un an sau sub un an
- Febra (peste 38 grade C), apnee, bradicardie
si
din cele trei situatii de mai jos cel putin una trebuie sa fie indeplinita:
- flora bacteriana comensuala (de ex. difteromorfii, bacillus sp.
propionibacterium sp., stafilococcus coagulazo negativi etc.) trebuie sa fie
prezenta in hemocultura in cel putin doua probe recoltate in timpi diferiti
- flora comensuala mai sus citata este in hemocultura pozitiva a unui
pacient cu cateter vascular montat si medicul curant recomanda
antibioticoterapie adecvata
- testele directe de decelare a unor antigenele specifice din sange este
pozitiva (de ex. H. influenzae, S. pneumoniae, N. meningitidis, Streptococi
grup B. etc.)
si
toate aceste simptomatologii si probe pozitive de laborator nu sunt in
relatie cu o alta infectie a pacientului
Observatii:
Flebita purulenta, confirmata prin cultura pozitiva din recoltarea de pe
cateterul vascular dar fara hemocultura pozitiva este considerata infectie
locala vasculara.
Hemocultura pozitiva care nu poate fi corelata cu alta infectie a bolnavului
este considerata infectie bacteriologic confirmata a tesutului sangvin.
Pseudobacteriemiile (bacteriemiile transitorii sau prin suprainfectarea
probei recoltate) nu sunt considerate infectii nosocomiale ale tesutului
sangvin.
b) Septicemia clinica (Starea toxico-septica clinica)
Pentru confirmarea diagnosticului sunt necesare realizarea urmatoarelor 4
criterii:
Criteriul 1: Din simptomatologia de mai jos prezenta a cel putin unul:
La bolnavul cu varsta peste un an:
- Febra (peste 38 grade C), hipotensiune cu presiunea sistolica de 90 mmHg
sau sub aceasta valoare, oligurie cu 20 ml/ora excretie sau sub aceasta valoare
La copilul de un an sau sub aceasta varsta:
- Febra (peste 38 grade C) sau hipotermie (sub 37 grade C), apnee,
bradicardie
si
Criteriul 2: Hemocultura nu a fost recoltata sau are o hemocultura negativa
si
Criteriul 3: Cu exceptia simptomatologiei amintite la criteriul 1 alte
semne relevante pentru o alta infectie nu sunt
si
Criteriul 4: Medicul curant a dispus un tratament adecvat septicemiei
Observatii:
Septicemia care se confirma prin hemocultura pozitiva este considerata
septicemie confirmata prin probe de laborator.
c) Septicemia nosocomiala prin cateterism central - definitie
epidemiologica
Definitia se bazeaza pe prezenta unui cateter cu capatul terminal in
apropierea inimii sau este montat intr-o artera sau vena centrala. Cateterul
montat la nivelul arterei sau venei ombilicale este considerat cateter central.
Infectia sanghina se considera nosocomiala in relatia cu folosirea
cateterului daca infectia apare la 48 de ore de la aplicare. Daca infectia
apare peste 48 de ore de la montarea cateterului si nu sunt depistate alte
cauze pentru septicemie, definitia de mai sus poate fi acceptata si in acest
caz.
d) Septicemia nosocomiala prin cateterism central - definitie clinica
Definitia se bazeaza pe evidentierea bacteriemiei/fungemiei la cel putin o
hemocultura efectuata la un bolnav cu cateter vascular care prezinta o
simptomatologie clinica compatibila cu starea septica (febra, frison,
hipotensiune)
si
cu exceptia cateterului nu are alte cauze depistate pentru septicemie
sau
oricare din situatiile de mai jos:
- Rezultatul unei culturi semnificativ pozitive de pe cateterul central
(semicantitativ peste 15 colonii/unit. cateter sau cantitativ peste 103
microorganisme pe unit. de cateter) cu microorganisme izolate identice (specie
si antibiocinotipie) cu microorganismele izolate din hemocultura recoltata din
circulatia periferica
- Rezultatul culturilor microbiene recoltate concomitent din vasele
centrale si periferice sunt pozitive si raportul exprimarii cantitative
central/periferic este peste 5/1
- Rezultatele culturilor microbiene recoltate in timpi diferiti (peste 2
ore diferenta) de la nivelul vaselor centrale si periferice demonstreaza
identitate de patogen izolat
Grupele de infectii nosocomiale cu frecventa mai scazuta:
E) Infectiile nepneumonice ale cailor respiratorii inferioare
a) Bronsita-, tracheobronsita-, bronchiolita-, traheita- nosocomiala
Pentru definirea infectiilor traheobronsice prezenta a cel putin unuia din
urmatoarele criterii este obligatorie:
Criteriul 1: Bolnavul nu are semne clinice sau radiologice de pneumonie
si
din cele de mai jos sunt prezente cel putin doua simptome, fara o alta
cauza:
- febra (peste 38 grade C), tuse, expectoratie nou aparuta sau cu crestere
cantitativa progresiva ale acestuia, stridor, respiratie superficiala
si
realizarea a cel putin unuia din cele de mai jos:
- Cultura pozitiva din aspiratul traheal profund sau din prelevatul
bronhoscopic
- Detectarea antigenelor specifice din secretia tractului respirator
Criteriul 2: La copilul de un an sau sub un an nu sunt semne clinice sau
radiologie de pneumonie
si
din simptomele de mai jos sunt prezente cel putin doua semne:
- febra (peste 38 grade C), tuse, expectoratie nou aparuta sau cu crestere
cantitativa progresiva a acesteia, stridor, detresa respiratorie, apnee sau
bradicardie
si
este indeplinita cel putin una din urmatoarele situatii:
- Cultura pozitiva din aspiratul traheal profund sau din prelevatul
bronhoscopic
- Detectarea antigenelor specifice din secretia tractului respirator
- Aparitia anticorpilor IgM specifici sau cresterea de patru ori a titrului
anticorpilor IgG specifici la investigarea sero-etiologica
Observatie:
Nu sunt incluse bronsitele cronice ale bolnavilor cu tuberculoza pulmonara,
cu exceptia cazurilor in care suprainfectia acuta poate fi demonstrata
etiologic.
b) Alte infectii nosocomiale ale tractului respirator inferior
Din criteriile de mai jos trebuie indeplinite cel putin unul:
Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva din tesutul pulmonar sau lichid
pleural
Criteriul 2: Intraoperator sau histopatologic se observa abces sau empiem
Criteriul 3: Examenul radiologic pulmonar prezinta imagine de abces
Observatii: Concomitenta pneumoniei si a infectiei acute a cailor
respiratorii inferioare cu aceeasi etiologie identificata obliga la incadrarea
patologiei la "Pneumonie".
Abcesul pulmonar sau empiemul fara pneumonie se incadreaza la infectii ale
tractului respirator inferior.
F) Infectiile cutanate si ale tesuturilor moi subcutanate
a) Infectiile pielii
Din criteriile de mai jos prezenta a cel putin unul este obligatorie:
Criteriul 1: Prezenta unei secretii purulente, pustula, vezicula sau
furuncul la nivelul pielii bolnavului
Criteriul 2: Din simptomele de mai jos sunt prezente cel putin doua si
acestea nu sunt in legatura cu alte infectii ale organismului:
- durere sau sensibilitate, tumefactie, roseata sau senzatie de caldura la
nivelul regiunii afectate
si
din situatiile de mai jos este prezenta cel putin una:
- din aspiratul regiunii afectate sau din prelevatul secretiei prezente
cultura microbiologica este pozitiva. Daca microorganismul identificat face
parte din flora normala a pielii (de ex. stafilococ coagulazo negativ,
micrococi, difteroides etc.) izolatul trebuie sa fie monoetiologic in cultura
pura
- hemocultura pozitiva fara o alta cauza depistata
- in prelevatul tisular din regiunea afectata sau la un examen serologic se
pune in evidenta un antigen specific (de ex. ale virusurilor herpes simplex,
varicela zoster sau ale H. influenzae, N. Meningitidis etc.)
- la examenul histologic provenit din regiunea afectata se pun in evidenta
macrofage polinucleate
- rezultat serologic pozitiv pentru anticorpii specifici IgM sau cresterea
de patru ori ai IgG-urilor specifici in probe perechi
Observatii:
Infectia nosocomiala a pielii poate rezulta din variate situatii ca urmare
a activitatii de ingrijiri din spitale. Infectiile plagii superficiale de
incizie, pustulele nou-nascutului, decubitele si plagile post combustie
suprainfectate, abcesul mamar si mastita nu fac parte din subgrupa infectiilor
nosocomiale ale pielii.
b) Infectiile tesuturilor moi subcutanate (fasceita necrozanta, gangrena,
celulita necrozanta, miozita, limfadenita, limfangita)
Pentru sustinerea diagnosticului este necesara realizarea a cel putin unuia
din urmatoarele criterii:
Criteriul 1: Din tesuturile sau secretiile regiunii afectate cultivarea
microbiologica este pozitiva
Criteriul 2: Prezenta unei secretii purulente la nivelul regiunii afectate
Criteriul 3: Intraoperator sau la examenul histopatologic sunt observate
abces sau alte semne relevante pentru un proces infectios
Criteriul 4: Din simptomele de mai jos, fara o legatura depistata cu o alta
infectie, sunt prezente durerea si roseata locala, tumefierea si senzatia de
arsura la nivelul regiunii afectate
si
cel putin una din urmatoarele situatii:
- hemocultura pozitiva
- depistarea unor antigene specifice din sange sau urina (de ex. H.
Influenzae, S. pneumoniae, N. Meningitidis, Streptococi de grup B, Candida sp.
etc.)
- rezultat serologic pozitiv pentru anticorpi specifici IgM sau cresterea
de patru ori ai IgG-urilor specifici in probe perechi
Observatii:
Nu fac parte din subgrup: infectiile plagii care afecteaza concomitent
pielea si tesuturile moi profunde (fascia, tesutul muscular), infectiile plagii
de decubit, infectiile tesuturilor profunde ale bazinului.
c) Infectia plagilor de decubit
Pentru diagnostic sunt necesare urmatoarele criterii:
Criteriul 1: Prezenta, fara legatura cu o alta infectie, a cel putin doua
din urmatoarele simptome: roseata pielii, sensibilitate sau edem la nivelul buzei
plagii de decubit
si
Din conditiile de mai jos indeplinirea a cel putin una:
- din secretia sau tesutul local recoltat corespunzator cultura microbiana
pozitiva
- hemocultura pozitiva fara o alta cauza depistata
Observatii:
Prezenta numai a secretiei purulente nu confirma infectia.
Simpla prezenta a microorganismelor din prelevatul de pe suprafata
decubitului nu este suficient. In cazul decubitelor recoltarea trebuie sa
cuprinda insamantarea aspiratului de la nivelul marginilor plagii sau ale
prelevatelor tisulare din plaga.
d) Infectiile plagii de arsura
Pentru diagnostic este necesara prezenta a cel putin unuia din urmatoarele
criterii:
Criteriul 1: Aparitia sau schimbarea caracterului plagii de arsura cu
detasarea brusca a crustei, schimbarea culorii crustei in brun inchis, negru
sau mov-violet, aparitia edemului la marginile plagii
si
Examenul histologic confirma patrunderea microorganismelor in tesuturile
sanatoase din vecinatate
Criteriul 2: Aparitia sau schimbarea caracterului plagii de arsura cu
detasarea brusca a crustei, schimbarea culorii crustei in brun inchis, negru
sau mov-violet, aparitia edemului la marginile plagii
si
Aparitia a cel putin una din urmatoarele conditii:
- hemocultura pozitiva fara alte cauze determinante
- prezenta virusului herpetic demonstrata prin cultura sau examen
electronomicroscopic sau prezenta evidenta a incluziunilor virale la examenul
electronomicroscopic din prelevatul bioptic tisular
Criteriul 3: La bolnavul cu arsura sunt prezente cel putin doua din
conditiile de mai jos, fara o alta cauza cunoscuta: febra (peste 38 grade C)
sau hipotermie (sub 36 grade C), hipotensiune, oligurie (sub 20 ml/ora),
hiperglicemie sub dieta glucidica anterior tolerata sau semne de confuzie
mintala
si
Indeplinirea a cel putin una din urmatoarele conditii:
- examenul histopatologic confirma patrunderea microorganismelor in
tesuturile sanatoase din vecinatate
- hemocultura pozitiva
- prezenta virusului herpetic demonstrata prin cultura sau examen
electronomicroscopic sau prezenta evidenta a incluziunilor virale la examenul
electronomicroscopic din prelevatul bioptic tisular
Observatii:
Numai prezenta unei secretii purulente de la nivelul plagii nu este
criteriu de certitudine prin posibilitatea aparitiei acesteia si in cadrul
deficientelor de ingrijire corespunzatoare a plagii
Prezenta singulara a sindromului febril la bolnavul cu arsura nu este
argument convingator. Febra poate fi de resorbtie, in urma distrugerii
tisulare.
e) Abcesul mamar sau mastita
Este necesara prezenta a cel putin unuia din urmatoarele criterii:
Criteriul 1: Prelevatele recoltate intraoperator prin aspirare sau bioptic
sunt pozitive pentru microorganisme in cultura
Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate
abces sau semne patognomonice pentru un proces infectios
Criteriul 3: Febra (peste 38 grade C) si sindrom inflamator local la
nivelul mamelei
si
Medicul curant a emis diagnosticul de abces mamar
Observatie:
Abcesul mamar apare de cele mai dese ori postpartum. Abcesele mamare care
apar in primele 7 zile dupa nastere sunt considerate infectii nosocomiale.
f) Infectia ombilicala (omphalita)
Pentru sustinerea diagnosticului prezenta a cel putin unuia din criteriile
de mai jos este obligatorie:
Criteriul 1: La nivelul bontului ombilical al nou-nascutului apare roseata
locala si secretie seroasa
si
Din situatiile de mai jos se realizeaza cel putin una:
- din secretia sau aspiratul local cultura microbiana este pozitiva
- hemocultura pozitiva
Criteriul 2: La nivelul bontului ombilical al nou-nascutului apare roseata
locala si secretie purulenta
Observatii:
Infectiile care apar dupa cateterismul arterei sau venei ombilicale sunt
considerate infectii vasculare
Sunt considerate nosocomiale si infectiile bontului ombilical care apar in
primele 7 zile de la externarea nou-nascutului
g) Pustuloza nou-nascutului
Din criteriile de mai jos realizarea a cel putin unuia este obligatorie:
Criteriul 1: Nou-nascutul are una sau mai multe pustule
si
Medicul curant emite diagnosticul de infectie a pielii
Criteriul 2: Nou-nascutul are una sau mai multe pustule
si
Medicul curant aplica o antibiotico-terapie adecvata.
Observatii:
Nu sunt incluse in acest subgrup eritema toxica si sindroamele pustuloase
neinfectioase
Sunt considerate nosocomiale si pustulele infectioase care apar in primele
7 zile de la externarea nou-nascutului
G) Infectiile cardio-vasculare
a) Infectia arteriala si venoasa
Pentru diagnostic este necesara realizarea a cel putin unuia din cele 5
criterii:
Criteriul 1: Din artera sau vena excizata chirurgical cultura microbiana
pozitiva
si
Hemocultura nu a fost efectuata sau a fost negativa
Criteriul 2: Intraoperator sau la examenul histopatologic al arterelor sau
venelor exista constatarea semnelor unei infectii
Criteriul 3: Din semnele de mai jos trebuie sa fie prezent cel putin unul,
in absenta altor cauze infectioase depistate: febra peste 38 grade C, durere,
roseata pielii sau senzatie de caldura la nivelul regiunii afectate
si
Au crescut mai mult de 15 colonii microbiene din proba semicantitativa,
insamantata de pe varful materialului endovascular
si
Hemocultura nu a fost efectuata sau a avut un rezultat negativ
Criteriul 4: Secretie purulenta la nivelul vasului din teritoriul afectat
si
Hemocultura nu a fost efectuata sau a avut un rezultat negativ
Criteriul 5: La copilul de un an sau sub un an este prezent, in absenta
altor cauze depistate, cel putin unul din urmatoarele semne:
- febra (peste 38 grade C) sau hipotermie (sub 37 grade C), apnee, bradicardie,
letargie sau roseata dureroasa sau senzatie de caldura la nivelul regiunii
afectate
si
Au crescut mai mult de 15 colonii microbiene din proba semicantitativa,
insamantata de pe varful materialului endovascular
si
hemocultura nu a fost efectuata sau a avut un rezultat negativ
Observatii:
Infectia intravasculara unde hemocultura este pozitiva se considera
infectie sangvina microbiologic dovedita
Infectiile vasculare din zona graftului, shuntului, fistulei sau canulei in
cazul in care hemocultura este negativa sunt considerate infectii sanghine in
relatie cu cateter vascular central
b) Endocardita de valva (naturala sau artificiala)
Din criteriile de mai jos cel putin unul trebuie sa fie prezent:
Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva din proba recoltata de pe valve
sau vegetatii cardiace
Criteriul 2: La bolnav sunt prezente, fara o alta cauza cunoscuta, doua sau
mai multe semne din urmatoarele: febra (peste 38 grade C), sufluri cardiace noi
sau modificarea suflurilor cardiace, semne de embolie, sindroame cutanate
(petesii, echimoze, noduli subcutanati durerosi), insuficienta cardiaca
congestiva sau tulburari de ritm cardiac
si
Din urmatoarele situatii este prezenta cel putin una:
- doua sau mai multe hemoculturi pozitive
- prelevatul recoltat de pe valve confirma, prin examen direct si coloratie
gram, prezenta bacteriilor in absenta sau in cazul negativitatii hemoculturilor
- intraoperator sau la necropsie sunt observate direct vegetatii pe valvele
cardiace
- examenul serologic sau urinar pune in evidenta antigene microbiene (de
ex. H. Influenzae, S. pneumoniae, N. Meningitidis, Streptococi grup B etc.)
- examenul echografic depisteaza aparitia unor vegetatii valvulare noi
si
antemortem, medicul dispune un tratament antimicrobian adecvat
Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an sunt prezente doua sau mai
multe din semnele de mai jos: febra (peste 38 grade C) sau hipotermie (sub 37
grade C), apnee, bradicardie, sufluri cardiace noi sau schimbarea
caracteristicilor suflurilor, embolie, sindroame cutanate (petesii, echimoze,
noduli subcutanati durerosi), insuficienta cardiaca congestiva, tulburari de
ritm cardiac (de conducere)
si
Cel putin una din urmatoarele situatii:
- doua sau mai multe hemoculturi pozitive
- prelevatul recoltat de pe valve confirma, prin examen direct si coloratie
gram, prezenta bacteriilor in absenta sau in cazul negativitatii hemoculturilor
- intraoperator sau la necropsie sunt observate direct vegetatiuni pe
valvele cardiace
- examenul serologic sau urinar pune in evidenta antigene microbiene (de
ex. H. Influenzae, S. pneumoniae, N. Meningitidis, Streptococi grup B etc.)
- examenul echografic depisteaza aparitia unor vegetatii valvulare noi
si
antemortem, medicul dispune un tratament antimicrobian adecvat
c) Miocardita sau pericardita
Pentru diagnostic este necesar cel putin unul din urmatoarele criterii:
Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva din prelevatul de tesut pericardic
sau aspirat din lichidul pericardic recoltate intraoperator
Criteriul 2: Din semnele de mai jos, fara o legatura evidenta cu o alta
cauza, sunt prezente cel putin doua: febra (peste 38 grade C), durere toracica,
puls paradox sau arie cardiaca marita
si
Cel putin una din situatiile urmatoare:
- simptomatologie ECG relevanta pentru miocardita sau pericardita
- serologie sangvina pozitiva pentru antigene microbiene specifice (de ex.
H. Influenzae, S. pneumoniae etc.)
- examenul histopatologic confirma miocardita sau pericardita
- echografia, CT sau MR confirma existenta lichidului pericardic
Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel putin
doua, fara legatura cu o alta cauza depistata, din urmatoarele semne: febra
(peste 38 grade C) sau hipotermie (sub 37 grade C), apnee, bradicardie, puls
paradox sau arie cardiaca marita
si
Cel putin una din situatiile de mai jos:
- simptomatologie ECG relevanta pentru miocardita sau pericardita
- serologie sangvina pozitiva pentru antigene microbiene specifice (de ex.
H. Influenzae, S. pneumoniae etc.)
- examenul histopatologic confirma miocardita sau pericardita
- echografia, CT sau MR confirma existenta lichidului pericardic
Observatii: Pericarditele dupa operatiile de chirurgie cardiaca sau dupa
infarctul miocardic de cele mai multe ori nu sunt de cauza infectioasa.
d) Mediastinita
Pentru diagnostic prezenta a cel putin unul din criteriile de mai jos trebuie
sa fie indeplinita:
Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva din insamantarea prelevatelor de
tesut miocardic sau aspirat din situsul mediastinal recoltate intraoperator
Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate semnele
mediastinitei
Criteriul 3: Este prezent cel putin unul, fara o alta cauza evidenta, din
urmatoarele semne: febra (peste 38 grade C), durere toracica sau instabilitate
sternala
si
Cel putin una din urmatoarele situatii
- evacuarea unei secretii purulente din regiunea mediastinala
- hemocultura sau cultura microbiana din lichidul mediastinal pozitiva
- imaginea radiologica a unei umbre mediastinale mult largita
Criteriul 4: La copilul de un an sau sub un an este prezent cel putin unul,
fara o alta cauza evidenta, din urmatoarele semne: febra (peste 38 grade C) sau
hipotermie (sub 37 grade C), apnee, bradicardie sau instabilitate sternala
si
Cel putin una din urmatoarele situatii
- evacuarea unei secretii purulente din regiunea mediastinala
- hemocultura sau cultura microbiana din lichidul mediastinal pozitiva
- imaginea radiologica a unei umbre mediastinale mult largita
Observatie: Mediastinita si osteomielita concomitenta, aparute dupa
operatiile de chirurgie cardiaca se incadreaza la subgrupa mediastinitei.
H) Infectiile osoase si ale articulatiilor
a) Osteomielita
Din criteriile de mai jos prezenta a cel putin unul este obligatorie:
Criteriul 1: Din prelevatul de tesut osos al bolnavului cultura microbiana
este pozitiva
Criteriul 2: Examenul direct intraoperator sau examenul histopatologic pune
in evidenta semne clare de osteomielita
Criteriul 3: Este prezent cel putin unul, fara o alta cauza evidenta, din
urmatoarele semne: febra (peste 38 grade C), tumefiere locala dureroasa,
senzatie de caldura locala sau prezenta unei secretii la nivelul locului
osteomielitei
si
Cel putin una din urmatoarele situatii
- hemocultura bolnavului pozitiva
- serologie pozitiva pentru antigene microbiene (de ex. H. Influenzae, S.
pneumoniae)
- exista dovezi de imagistica (radiologie, CT sau MR) pentru osteomielita
b) Infectiile articulatiilor si ale bursei
Din criteriile de mai jos prezenta a cel putin unul este obligatorie:
Criteriul 1: Din lichidul intraarticular sau biopsie sinoviala, cultura
microbiana pozitiva
Criteriul 2: Observatia directa intraoperatorie sau examenul histopatologic
pune in evidenta semne clare de artrita sau bursita
Criteriul 3: Sunt prezente cel putin doua, fara o alta cauza evidenta, din
urmatoarele semne: durere articulara, tumefiere locala dureroasa, senzatie de
caldura locala si lichid intraarticular demonstrat cu limitarea mobilitatii
articulare
si
Cel putin una din urmatoarele situatii
- prin coloratie gram la examenul microscopic direct al lichidului
intraarticular sunt prezente bacterii si leucocite
- prezenta unor antigene microbiene in sange, urina sau lichidul sinovial
- frotiul preparat din lichidul sinovial si examenul chimic al acestuia
sunt relevante pentru prezenta unei infectii, in absenta unei patologii
reumatologice
- semnele imagistice obtinute (radiologic, MT, MR) sunt concludente pentru
procesul infectios
c) Infectiile meniscului intraarticular
Din criteriile de mai jos prezenta a cel putin unul este obligatorie:
Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva rezultata prin insamantarea
tesutului chondroid (meniscal) recoltat intraoperator
Criteriul 2: Intraoperator prin examen direct sau prin examen
histopatologic sunt puse in evidenta semne de infectie a meniscului
intraarticular
Criteriul 3: Sunt prezente semnele febrei (peste 38 grade C) sau ale
durerii locale
si
Exista dovezi radiologice sau CT, MR de infectie
Criteriul 4: Sunt prezente semnele febrei (peste 38 grade C) sau ale
durerii locale
si
La examenul serologic sau din urina sunt puse in evidenta antigene
specifice (de ex. H. influenzae, S. pneumoniae, N. meningitides, Streptococi de
grup B)
I) Infectiile tractului digestiv
a) Gastroenterite
Dovada a cel putin unui criteriu din cele de mai jos este necesara:
Criteriul 1: Bolnavul prezinta un tranzit intestinal accelerat cu scaune
diareice apoase, cu o durata mai mare de 12 ore, varsaturi, cu sau fara febra,
situatie in care etiologia neinfectioasa este putin probabila (de ex. teste
diagnostice, procedura terapeutica, exacerbarea unei stari cronice sau diaree
psihica prin stres etc.)
Criteriul 2: Din semnele de mai jos sunt prezente cel putin doua, fara o
alta cauza depistata: senzatie de voma, varsatura, durere abdominala, cefalee
si
Din situatiile de mai jos cel putin una este prezenta:
- coprocultura sau prelevatul rectal este pozitiv pentru patogene enterale
- la examenul electronomicroscopic al prelevatului din materii fecale pot
fi puse in evidenta microorganisme enteropatogene
- prin examen serologic sau din materii fecale sunt puse in evidenta
antigene sau anticorpi microbieni specifici
- prezenta enteropatogenului este dovedita pe cultura celulara (efect
citopatogen, evidentiere toxine etc.)
- aparitia anticorpilor IgM sau cresterea de patru ori a titrului
anticorpilor IgG in probe perechi la investigare serodiagnostica
b) Infectiile esofagului, stomacului, intestinului subtire si gros,
rectului
Pentru definirea infectiilor tractului gastro-intestinal - exclusiv
gastroenterita si apendicita - este necesar a fi indeplinit cel putin unul din
urmatoarele criterii:
Criteriul 1: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt demonstrate
prezenta abcesului sau ale altor semne clare de infectie
Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel putin doua si nu
pot fi depistate alte cauze generatoare respectiv semnele pot fi incadrate in
diagnosticul infectiei segmentului digestiv dat: febra, vomismente, voma,
durere abdominala sau sensibilitate abdominala
si
din situatiile de mai jos cel putin una este indeplinita
- din secretiile recoltate intraoperator sau endoscopic sau din prelevatul
recoltat pe tubul de dren montat postoperator cultura microbiana este pozitiva
- din secretiile recoltate intraoperator sau endoscopic sau, din prelevatul
recoltat pe tubul de dren montat postoperator prin microscopie extemporanee cu
coloratie gram si prin proba hidroxidului de potasiu se pune in evidenta
prezenta bacteriilor
- hemocultura este pozitiva
- la examenul radiologic pot fi evidentiate modificari patognomonice
- la examenul endoscopic sunt puse in evidenta modificari patognomonice
(esofagita sau proctita candidozica)
c) Hepatitele
Pentru sustinerea diagnosticului este necesara indeplinirea urmatoarelor
criterii: cel putin doua din semnele febra, anorexie, senzatie de voma,
varsatura, durere sau senzatie de plenitudine in hipocondrul drept cu sau fara
sindrom icteric sau subicteric, transfuzie in antecedentele personale intr-o
perioada de sub 3 luni
si
din situatiile de mai jos cel putin una este prezenta:
- test pozitiv pentru antigenele sau anticorpii de faza acuta ale hepatitei
A, B sau C
- probe hepatice alterate
- test pozitiv din urina sau secretie faringiana pentru citomegalovirus sau
teste serologice de faza acuta (IgM) pentru CMV, HSV, EBV etc.)
Observatii:
Urmatoarele stari patologice nu pot fi considerate hepatita nosocomiala:
- hepatita neinfectioasa sau icter neinfectios
- hepatita toxica post alcoolica sau alte substante cu toxicitate hepatica
- patologia obstructiva de caile biliare sau hepatita si icterul urmare a
colecistitei sau angiocolitei
d) Infectiile intraabdominale neclasificate in alte locuri (vezicula
biliara si ficat - exceptie hepatita -, splina, pancreas, peritoneu, cavitatea
subfrenica sau subdiafragmatica si alte tesuturi intraabdominale)
Pentru diagnostic este necesara indeplinirea a cel putin unuia din
urmatoarele criterii:
Criteriul 1: Din secretia purulenta recoltata intraoperator sau din aspirat
intraabdominal cultura microbiologica este pozitiva
Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate
abces sau semne clare pentru un proces infectios
Criteriul 3: Din semnele de mai jos sunt prezente cel putin doua: febra,
anorexie, senzatie de voma, varsatura, durere abdominala sau sindrom icteric
si
din situatiile de mai jos cel putin una este prezenta
- din continutul drenului aplicat intraoperator cultura microbiana este
pozitiva
- din secretiile intraabdominale recoltate intraoperator sau din prelevatul
histopatologic prin coloratie gram la examinare microscopica sunt puse in
evidenta bacterii
- hemocultura este pozitiva si semnele investigatiei imagistice
(radiologic, echografic, CT, MR sau investigare cu izotopi) pledeaza pentru o
infectie intraabdominala.
Observatie: pancreatita acuta nu se incadreaza in subgrup decat cu conditia
originii infectioase a acesteia.
e) Enterocolita necrozanta
Pentru diagnosticul enterocolitei necrozante la sugar este necesara
prezenta urmatoarelor:
Cel putin doua din urmatoarele semne, fara o alta cauza determinata:
varsatura, distensie abdominala, resturi alimentare in stomac
si
prezenta macroscopica sau microscopica a sangelui in materiile fecale
si
cel putin unul din urmatoarele semne radiologice
- pneumoperitoneu
- pneumatoza intestinala
- imagini nemodificate si rigide la nivelul anselor intestinului subtire
J) Infectiile genitale
a) Endometrita
Din criteriile de mai jos prezenta a cel putin unul:
Criteriul 1: Din prelevatul intraoperator, aspirat endocavitar sau biopsie,
cultura microbiana pozitiva
Criteriul 2: Din semnele de mai jos, fara o alta cauza determinata, sunt
prezente cel putin doua: febra (peste 38 grade C), durere abdominala,
sensibilitate uterina sau secretie purulenta din cavitatea uterina
Observatie: Endometrita post partum este considerata infectie nosocomiala
cu exceptia situatiilor cand lichidul amniotic a fost infectat inaintea
internarii in spital sau preluarea gravidei in spital a avut loc dupa 48 de ore
de la ruperea membranelor.
b) Infectiile episiotomiei
Pentru diagnostic este necesara realizarea urmatoarelor criterii:
Criteriul 1: Dupa nastere vaginala la plaga de episiotom este prezenta o
secretie purulenta
Criteriul 2: Dupa nastere vaginala pe locul plagii episiotomiei apare
abcesul.
Observatie: Dupa unele opinii episiotomia nu este interventie chirurgicala
c) Infectiile in situsul bontului vaginal
Pentru diagnostic este necesar cel putin unul din urmatoarele criterii:
Criteriul 1: De la nivelul bontului vaginal dupa histerectomie se elimina o
secretie purulenta.
Criteriul 2: La nivelul bontului vaginal dupa histerectomie apare un abces
Criteriul 3: Din secretiile de la nivelul bontului vaginal dupa histerectomie,
cultura microbiologica este pozitiva.
Observatie: Infectia bontului vaginal se incadreaza in subgrupa infectiei
de organ.
d) Alte infectii ale organelor genitale (epididimita, prostatita, vaginita,
ooforita, metrita si alte infectii profunde ale tesuturilor din micul bazin),
cu exceptia endometritei si a infectiei bontului vaginal
Din criteriile de mai jos cel putin unul trebuie sa fie prezent:
Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva din secretia sau prelevatul
histologic recoltat din regiunea afectata
Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic pot fi observate
semne relevante pentru un proces infectios sau abces
Criteriul 3: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel putin doua fara o
alta cauza depistata: febra peste 38 grade C, senzatie de voma, varsatura,
durere, sensibilitate sau disurie
si
cel putin una din urmatoarele situatii
- hemocultura pozitiva
- procesul patologic a fost diagnosticat de medic
K) Infectiile sistemului nervos central:
a) Infectii intracraniene (abcesul, infectia sub- si epi-durala,
encefalita)
Din criteriile de mai jos prezenta a cel putin unul este obligatorie:
Criteriul 1: Din prelevatul de tesut nervos intracranian sau dura mater
cultura microbiana pozitiva
Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic semnele unui
abces sau ale unui proces infectios sunt evidente
Criteriul 3: Din semnele de mai jos, in absenta unei alte cauze, sunt
prezente cel putin doua: cefalee, vertij, febra peste 38 grade C, semne de
focar, tulburare senzoriala sau confuzie
si
- din prelevatul de tesut nervos intracranian sau abces, recoltate prin
aspirare, intraoperator sau necroptic, cultura microbiana este pozitiva
- prezenta antigenului specific in sange sau urina
- infectia are semne imagistice evidente (radiologic, CT, MR sau
arteriografic)
- anticorpi specifici de faza acuta (IgM) sau cresterea anticorpilor
specifici IgG de patru ori din probe perechi
si
in diagnosticul antemortem medicul a dispus terapia antimicrobiana adecvata
Criteriul 4: La copilul de un an sau sub un an din semnele de mai jos sunt
prezente cel putin doua: febra (peste 38 grade C) sau hipotermie (sub 37 grade
C), apnee, bradicardie, semne de focar sau tulburari de senzoriu
si
cel putin una din situatiile de mai jos
- din prelevatul de tesut nervos intracranian sau abces, recoltate prin
aspirare, intraoperator sau necroptic, cultura microbiana este pozitiva
- prezenta antigenului specific in sange sau urina
- infectia are semne imagistice evidente (radiologic, CT, MR sau
arteriografic)
- anticorpi specifici de faza acuta (IgM) sau cresterea anticorpilor
specifici IgG de patru ori din probe perechi
Observatie: In cazul prezentei concomitente a meningitei si abcesului
intracranian infectia este considerata si incadrata ca infectie intracraniana
b) Meningita sau ventriculita
Din criteriile de mai jos prezenta a cel putin unul este obligatorie:
Criteriul 1: din lichidul cefalorahidian recoltat cultura microbiana este
pozitiva
Criteriul 2: din semnele de mai jos, in absenta altor cauze, cel putin unul
este prezent: febra (peste 38 grade C), cefalee, redoarea cefei, semne de
iritatie meningeala, semne patognomonice la nivelul nevilor cranieni,
iritabilitate
si
din situatiile de mai jos cel putin una este realizata
- in LCR numarul elementelor celulare albe este crescuta, albuminorahia
crescuta si/sau glicorahia scazuta
- colorarea gram si examenul microscopic direct, confirma prezenta
bacteriilor in LCR
- hemocultura pozitiva
- examinarea antigenelor din LCR, sange sau urina este pozitiva
- prezenta anticorpilor specifici de faza acuta (IgM) sau cresterea
anticorpilor specifici IgG de patru ori din probe perechi
si
in cazul diagnosticului antemortem medicul a prescris antibioticoterapie
adecvata cazului
Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an din semnele de mai jos este
prezent cel putin unul, fara o alta cauza evidenta: febra (peste 38 grade C)
sau hipotermie (sub 37 grade C), apnee, bradicardie, redoarea cefei, semne de
iritatie meningeala, semne patognomonice pentru nervi cranieni, iritabilitate
si
cel putin una din situatiile de mai jos:
- in LCR numarul elementelor celulare albe este crescut, albuminorahia
crescuta si/sau glicorahia scazuta
- colorarea gram si examenul microscopic direct, confirma prezenta
bacteriilor in LCR
- hemocultura pozitiva
- examinarea antigenelor din LCR, sange sau urina este pozitiva
- prezenta anticorpilor specifici de faza acuta (IgM) sau cresterea
anticorpilor specifici IgG de patru ori din probe perechi
si
in cazul diagnosticului antemortem medicul a prescris antibioticoterapie
adecvata cazului
Observatii:
Meningita nou-nascutului se considera nosocomiala cu exceptia situatiei in
care sunt dovezi pentru transmiterea transplacentara
Meningoencefalita este considerata meningita
Abcesul spinal asociat cu meningita este incadrat ca meningita
Infectia dupa shunt se considera infectie de plaga cu conditia ca apare
intr-un interval de un an
c) Abces spinal fara meningita
Pentru diagnostic necesita prezenta a cel putin un criteriu din
urmatoarele:
Criteriul 1: Din abcesul subdural sau epidural cultura microbiana este
pozitiva
Criteriul 2: Intraoperator sau necroptic, respectiv la examenul
histopatologic sunt observate semne de abces
Criteriul 3: Din semnele de mai jos este prezent cel putin unul si nu
exista alta relatie de cauzalitate cunoscuta: febra peste 38 grade C, durere,
sensibilitate locala, semne de radiculita, parapareza sau paraplegie
si
cel putin una din situatiile de mai jos:
- hemocultura pozitiva
- exista dovezi (radiologice, CT, MR, mielografie, echografie, explorare cu
izotopi) pentru abcesul spinal
si
antemortem medicul a dispus tratamentul antimicrobian adecvat
Observatii: Abcesul spinal concomitent cu meningita se incadreaza in
subgrupa meningita
L) Infectiile ochiului, urechii, faringelui si cavitatii bucale
a) Conjunctivita
Cel putin unul din criteriile de mai jos trebuie indeplinite:
Criteriul 1: Din proba de secretie purulenta recoltata de la nivelul
conjunctivei oculare sau ale tesuturilor din vecinatate (pleoapa, cornee,
glande lacrimale) cultura microbiologica este pozitiva
Criteriul 2: La nivelul conjunctivei oculare sau ale zonelor oculare
invecinate apare durerea si roseata
si
din semnele de mai jos cel putin unul este prezent
- in secretia conjunctivala, la examenul nativ colorat gram sunt observate
leucocite si bacterii
- exista o secretie purulenta in zona afectata
- investigarea secretiei este pozitiva pentru antigene specifice (ELISA sau
IF pentru Chlamidia trachomatis, Herpes simplex, Adenovirus etc.)
- la examenul microscopic al secretiei sunt prezente macrofagele
polinucleate
- cultura virala este pozitiva
- sunt detectati anticorpi specifici de faza acuta (IgM) sau cresterea
anticorpilor specifici IgG de patru ori in probe perechi
Observatii:
Infectiile globului ocular nu fac parte din aceasta subgrupa
Conjunctivita iritativa (de ex. dupa instilatiile cu nitrat de argint) nu
sunt nosocomiale
Conjunctivitele in cadrul infectiilor virale sistemice (rujeola, rubeola
etc.) fac parte din patologia specificata.
b) Infectiile ochiului
Pentru diagnostic este necesara realizarea a cel putin unuia din
urmatoarele criterii:
Criteriul 1: Probele recoltate de la nivelul camerei anterioare sau
posterioare sau din umoarea apoasa, insamantarea microbiologica rezulta cultura
pozitiva
Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel putin doua, fara o
alta cauza depistata: durere oculara, tulburare de acuitate vizuala, hipopion
(secretie purulenta in camera anterioara)
si
cel putin una din situatiile de mai jos:
- medicul specialist a diagnosticat o infectie oculara
- sunt detectate antigene specifice din sange (de ex. H. Influenzae, S.
Pneumoniae)
- hemocultura pozitiva
c) Infectiile urechii, mastoidei si apofizei mastoidei
Pentru diagnosticul infectiei sunt utilizabile urmatoarele criterii:
Pentru otita externa cel putin unul din criteriile de mai jos
Criteriul 1: Din secretia purulenta a conductului auditiv cultura
microbiana pozitiva
Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos prezenta a cel putin unul, fara o
alta acuza determinata: febra peste 38 grade C, durere si eritem local sau
secretie purulenta la nivelul conductului auditiv
si
din secretia purulenta, examenul microscopic colorat gram pune in evidenta
prezenta microorganismelor
Pentru otita interna cel putin unul din criteriile de mai jos
Criteriul 1: Din secretia urechii interne recoltata intraoperator cultura
pozitiva
Criteriul 2: Medicul a emis diagnosticul de otita medie
Pentru mastoidita cel putin unul din criteriile de mai jos
Criteriul 1: Din secretia purulenta de la nivelul mastoidei cultura
pozitiva
Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos este prezent cel putin unul, fara o
alta cauza determinata: febra peste 38 grade C, durere, sensibilitate si eritem
local, cefalee sau pareza faciala
si
prezenta a cel putin una din situatiile de mai jos
- evidentierea bacteriilor in preparatul microscopic colorat gram din
prelevatul secretiei purulente de la nivelul mastoidei
- examenul serologic evidentiaza prezenta antigenelor specifice
d) Infectiile din cavitatea bucala (stomatita, glosita si parodontita)
Pentru diagnostic este necesara realizarea a cel putin unuia din
urmatoarele criterii:
Criteriul 1: Din secretia purulenta a tesuturilor din cavitatea bucala
cultura pozitiva
Criteriul 2: La examenul cavitatii bucale (examen fizic, intraoperator sau
histopatologic) abcesul sau semnele clare ale infectiei sunt prezente
Criteriul 3: Cel putin unul din urmatoarele semne este prezent, fara o alta
cauza determinata: abces, exulceratii, pete albe proeminente pe mucoasa
inflamata sau placi/depozite pe mucoasa cavitatii bucale
si
Cel putin una din urmatoarele situatii:
- la examenul microscopic colorat gram al prelevatului recoltat se observa
prezenta bacteriilor
- proba pozitiva cu hidroxid de potasiu
- la examenul microscopic al prelevatului recoltat sunt observate macrofage
polinucleare
- aparitia anticorpilor specifici de faza acuta (IgM) sau cresterea de 4
ori a titrului anticorpilor specifici IgG la examenul serologic
- medicul a stabilit diagnosticul de infectie a cavitatii bucale si a
aplicat un tratament local sau peroral antifungic adecvat
Observatie: Infectia herpetica, caz nou, cu manifestare la nivelul
cavitatii bucale poate fi nosocomiala, dar infectia recidivanta/reacutizata nu
se incadreaza in aceasta categorie de infectii
e) Sinuzitele fronto-maxilare
Din criteriile de mai jos realizarea a cel putin unul este obligatorie
pentru diagnostic:
Criteriul 1: Din secretia purulenta a cavitatilor paranazale si maxilare
cultura microbiana pozitiva
Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos cel putin unul este prezent, fara o
alta acuza depistata: febra peste 38 grade C, durere sau sensibilitate la
suprafata zonei sinusului afectat, cefalee, rinoree cu secretie purulenta sau
obstructie nazala
si
cel putin una din urmatoarele situatii
- rezultat edificator la examenul radiologic
- imagine radiografica relevanta
f) Infectiile cailor respiratorii superioare (faringita, laringita si
epiglotita)
Din criteriile de mai jos cel putin unul este realizat:
Criteriul 1: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel putin doua, fara o
alta cauza depistata: febra peste 38 grade C, eritemul mucoaselor, durere in
gat, tuse, disfagie, secretie purulenta faringiana
si
din situatiile de mai jos este realizata cel putin una
- din prelevatele regiunii afectate cultura microbiana pozitiva
- hemocultura pozitiva
- examenul sangelui sau secretiei tractului respirator este pozitiv pentru
antigene specifice
- prezenta anticorpilor specifici de faza acuta (IgM) sau cresterea de
patru ori a titrului anticorpilor IgG specifici in probe perechi
- medicul a emis diagnosticul de infectie respiratorie acuta
Criteriul 2: La examenul fizic, intraoperator sau histopatologic se
constata prezenta abcesului
Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel putin doua
din semnele de mai jos, fara o alta cauza depistata: febra (peste 38 grade C)
sau hipotermie (sub 37 grade C), apnee, bradicardie, rinoree sau secretie
purulenta la nivelul faringelui
si
cel putin una din situatiile de mai jos este realizata:
- din prelevatele regiunii afectate cultura microbiana pozitiva
- hemocultura pozitiva
- examenul sangelui sau secretiei tractului respirator este pozitiv pentru
antigene specifice
- prezenta anticorpilor specifici de faza acuta (IgM) sau cresterea de
patru ori a titrului anticorpilor IgG specifici in probe perechi
- medicul a emis diagnosticul de infectie respiratorie acuta
M) Infectii sistemice
a) Infectiile diseminate
Sunt infectii care cointereseaza mai multe organe sau sisteme fara o
localizare regionala/teritoriala caracteristica. De cele mai multe ori sunt de
etiologie virala (rubeola, rujeola, infectia urliana, varicela, eritema
infectiosum, infectia HIV etc.)
Observatii:
Diagnosticul de cele mai multe ori se bazeaza pe simptomatologia clinica si
probe de laborator pentru diagnosticul etiologic.
Febra de origine necunoscuta (FUO) si starea toxico-septica a
nou-nascutului nu sunt incadrate in acest grup de patologie.
Exantemele virale si eruptive fac parte din acest grup de patologie
N) Infectii nosocomiale la bolnavii cu spitalizare cronica, de lunga
durata:
1. Infectiile urinare
a) Infectiile urinare la bolnavii necateterizati
Este necesara pentru diagnostic realizarea a trei din semnele de mai jos:
- febra peste 38 grade C si/sau frison
- aparitia sau accentuarea unei jene dureroase la mictiune si/sau disurie
- aparitia sau accentuarea unei senzatii dureroase suprapubiene
- modificarea caracteristicilor urinei emise
- deteriorarea starii fizice si/sau mentale, eventual incontinenta urinara
b) Infectiile urinare la bolnavii cu cateter urinar
Sunt necesare pentru diagnostic realizarea a cel putin doua din
urmatoarele:
- febra peste 38 grade C si/sau frison
- aparitia senzatiei dureroase sau de tensiune suprapubiana
- modificarea caracteristicilor urinei emise
- deteriorarea starii fizice si/sau mintale
2. Infectiile respiratorii
a) Faringita si raceala simpla
Dintre semnele si simptomele de mai jos prezenta a cel putin doua:
- Rinoree si/sau stranut
- Congestie si/sau obstructie nazala
- Durere faringiana, disfonie si/sau deglutitie dureroasa
- Tuse neproductiva
- Microlimfadenopatie latero-cervicala dureroasa
b) Viroza asemanatoare starii gripale
Prezenta starii febrile (peste 38 grade C) si cel putin trei din
urmatoarele:
- Frison, cefalee sau durere oculara retrobulbara, mialgie, astenie sau
inapetenta, durere in gat, aparitia sau accentuarea tusei uscate.
c) Bronsita si traheobronsita
In prezenta unui examen radiologic toracic negativ sau in absenta acestuia
este obligatorie prezenta a cel putin trei semne din urmatoarele:
- Aparitia tusei sau accentuarea ei, aparitia expectoratiei sau accentuarea
ei, febra (peste 38 grade C), durere toracica pleurala, aparitia sau
accentuarea unor semne stetacustice pulmonare (raluri ronflante, inspir
zgomotos etc.), aparitia sau accentuarea disfunctiei respiratorii (tahipnee,
respiratie superficiala etc.), stare generala fizica si/sau mentala alterata.
d) Pneumonie
Prezenta a cel putin doua semne din urmatoarele:
- Aparitia tusei sau accentuarea ei, aparitia expectoratiei sau accentuarea
ei, febra (peste 38 grade C), durere toracica pleurala, aparitia sau
accentuarea unor semne stetacustice pulmonare (raluri ronflante si crepitante,
inspir zgomotos, dispnee etc.), aparitia sau accentuarea disfunctiei
respiratorii (tahipnee, respiratie superficiala etc.), stare generala fizica
si/sau mentala alterata.
In prezenta unui rezultat radiologic care evidentiaza pneumonia sau
probabilitatea pneumoniei (condensare) sau un infiltrat pulmonar, accentuarea
desenului hilar si/sau perihilar.
e) Otita
Daca otita este diagnosticata de medic sau exista o secretie otica uni- sau
bilaterala. Durerea otica sau prezenta unei rosete congestive locale este
edificatoare daca otorea nu este cu secretie purulenta.
f) Sinuzita
Este diagnostic clinic emis de un medic.
g) Infectiile gurii si cavitatii bucale
Este un diagnostic clinic stabilit de medic sau medic stomatolog.
3. Infectiile primare ale tesutului sanghin (sangelui)
Prezenta a doua sau mai multe hemoculturi pozitive din care au fost
identificate microorganisme identice sau o hemocultura pozitiva la care poate
fi acceptata ca nu exista doar o suprainfectie a probei recoltate sau a
mediului de cultura
si
este prezent cel putin unul din urmatoarele semne:
- febra peste 38 grade C
- hipotermie nou aparuta (sub 35 grade C)
- presiune sistolica cu cel putin 30 mmHg mai mica fata de cel obisnuit
- deteriorarea functiei fizice si mentale
4. Gastroenterite
Prezenta a cel putin unul din urmatoarele semne/simptome:
- doua sau mai multe scaune apoase peste cele obisnuite in 24 de ore
- doua sau mai multe vomismente/voma in 24 de ore
- coprobacteriologie pozitiva pentru Salmonella sp. Shigella sp., E. coli
O157:H7, Camphylobacter sp.
sau
rezultate pozitive pentru toxine microbiene specifice (de ex. C. Difficile
etc.)
si
semne relevante pentru gastroenterita infectioasa (greata, varsaturi,
scaune diareice, jena sau durere in regiunea abdominala
5. Infectiile cutanate si ale tesuturilor moi
a) Celulita si infectia plagii cutanate/subcutanate
Prezenta secretiei purulente la nivelul plagii, pielii sau tesuturilor moi
subjacente
si
Prezenta unuia din semnele de mai jos:
- Febra peste 38 grade C sau schimbarea defavorabila a starii
mentale/fizice
- Senzatie de caldura si roseata la nivelul trunchiului sau membrelor
- Tumefiere si sensibilitate sau durere la nivelul regiunii afectate
- Exacerbarea secretiilor la nivelul leziunii sau a teritoriului afectat
b) Infectii micotice cutanate
Realizarea urmatoarelor doua criterii:
- Prezenta unei eruptii maculo-papuloase
- Diagnosticul micozei de catre un medic sau prin probe de laborator
c) Infectie cutanata herpetica si herpes zoosteriana
In ambele situatii realizarea urmatoarelor doua criterii:
- Prezenta unei eruptii veziculare pe o suprafata segmentara
- Diagnosticul de catre medic sau prin laborator a unei infectii specifice
d) Scabie cutanata
Pentru diagnostic este necesara realizarea a doua criterii:
- Prezenta unor eruptii maculo-papulare pruriginoase
- Diagnosticul scabiei de catre un medic cu sau fara confirmarea prin
examene de laborator
e) Conjunctivita
Din cele doua criterii realizarea a cel putin unul:
- Aparitia unei secretii purulente la nivelul ochiului sau la ambii ochi de
cel putin 24 de ore
- Aparitia unei rosete noi sau accentuarea celei existente la nivelul
conjunctivei oculare, senzatie dureroasa sau durere locala, cu sau fara prurit,
de cel putin 24 de ore
6. Perioade febrile probabil infectioase de cauza neelucidata/incerta
Stare febrila (peste 38 grade C) in mai multe episoade, cu intervale
afebrile de cel putin 12 ore, stare care este prezenta cel putin 3 zile si nu
sunt demonstrate cauze evidente infectioase sau neinfectioase
Medicul emite diagnosticul de stare febrila de cauza neelucidata.
O) Infectii cu microorganisme genetic modificate artificial si cu
transmitere accidentala sau prin actiuni de bioterorism
Orice simptom sau sindrom infectios care apare sub forma de caz nou si
acut, este prezent la o persoana sau afecteaza mai multi bolnavi si/sau
personal medico-sanitar si epidemiologic este demonstrata legatura de
cauzalitate cu activitatea si/sau produsele si materialele unui laborator de
microbiologie sau, este suspicionata raspandirea intentionata a agentului
etiologic patogen infectios.
ANEXA 4
SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICA A INFECTIILOR NOSOCOMIALE
1. Consideratii generale.
Supravegherea epidemiologica este activitatea sistematica si/sau continua
de colectare, analiza, prelucrare, interpretare a datelor, necesara pentru
cunoasterea frecventei infectiilor nosocomiale si identificarea factorilor de
risc.
Rezultatul analizei datelor este difuzat sistematic.
Datele obtinute folosesc pentru elaborarea, planificarea, implementarea si
evaluarea actiunilor/programelor de actiuni, avand ca scop prevenirea si
controlul infectiilor nosocomiale.
2. Obiective:
2.1. Sa determine incidenta infectiilor nosocomiale pe baza definitiilor de
caz.
2.2. Sa determine tendinta evolutiei precum si modificarile
caracteristicilor infectiilor nosocomiale.
2.3. Sa identifice factorii de risc.
2.4. Sa determine promovarea actiunilor/programelor de prevenire si
control.
2.5. Sa evalueze activitatile/programele de prevenire si control.
3. Definitiile infectiilor nosocomiale.
Supravegherea epidemiologica a infectiilor nosocomiale se bazeaza pe
definitiile clinice de caz ale infectiilor nosocomiale prevazute in anexa nr.
III.
4. Populatia supravegheata:
Reprezinta numarul total de persoane aflate la risc pentru dobandirea unei
infectii nosocomiale (ex.: pacientii internati in sectiile de chirurgie, pacientii
internati in sectia de pediatrie, sugarii alimentati artificial in sectia de
pediatrie etc.).
5. Colectarea datelor.
5.1. Identificarea infectiilor nosocomiale constituie sarcina permanenta a
medicilor din spitale/ambulatoriu, din sistemul sanitar de stat si privat.
Diagnosticul de infectie nosocomiala se va mentiona in actele medicale cu care
lucreaza medicul (ex.: foaia de observatie clinica, fisa de consultatie,
registrul de consultatie etc.).
5.2. Inregistrarea si declararea infectiilor nosocomiale se face pe Fisa
cazului de infectie nosocomiala (model prezentat in Figura 1), de catre
asistenta desemnata (asistenta sefa) din fiecare sectie sau directorul de
ingrijiri din unitatea sanitara respectiva.
5.3. Responsabilitatea corectitudinii datelor inregistrate revine medicului
in ingrijirea caruia se afla pacientul.
5.4. Fisele cazurilor de infectii nosocomiale vor fi transmise imediat
compartimentului/serviciului de supraveghere si control a infectiilor
nosocomiale.
6. Controlul inregistrarii si declararii cazurilor de infectie nosocomiala
6.1. Compartimentul/serviciul de supraveghere si control a infectiilor
nosocomiale stabileste un ritm de control pentru depistarea cazurilor
nediagnosticate, neinregistrate si neanuntate (ritm recomandat: minim la 2
zile, maxim la 7 zile).
6.2. Compartimentul/serviciul de supraveghere si control a infectiilor
nosocomiale inregistreaza si declara cazurile de infectie nosocomiala
descoperite la verificarile pe care le face la nivelul sectiilor, dupa consult
cu medicul care ingrijeste pacientul.
6.3. Centralizarea datelor se face de catre asistenta
compartimentului/serviciului de supraveghere si control a infectiilor
nosocomiale pentru spitalul pe care il deserveste.
Unitatile sanitare private inregistreaza si declara cazurile de infectii
nosocomiale in acelasi regim ca si unitatile sanitare de stat.
7. Analiza datelor.
7.1. Datele se prelucreaza si se analizeaza saptamanal de catre
compartimentul/serviciul de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale.
7.2. Validarea datelor se face de compartimentul/serviciul de supraveghere
si control a infectiilor nosocomiale care poate solicita in acest sens medicul
care are in ingrijire pacientul.
8. Calculul si interpretarea indicilor se face de catre
compartimentul/serviciul de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale
cu un ritm saptamanal.
- Incidenta infectiilor nosocomiale reprezinta numarul de cazuri noi de
infectii intr-o saptamana, raportate la populatia asistata in acelasi interval
de timp. Pentru intervale de timp lunare, trimestriale sau anuale, in unitatile
sanitare cu paturi, se va utiliza ca numitor populatia de pacienti externati.
- Prevalenta la un moment dat reprezinta numarul de cazuri de infectii
nosocomiale existente in evolutie la un moment dat (o zi, o saptamana etc.)
intr-o populatie analizata.
9. Diseminarea datelor. Datele interpretate sunt diseminate catre:
9.1. Sectii, pentru informare si completarea masurilor.
9.2. Consiliul de administratie, care prin analiza ia decizii legate de
obiectivele mentionate in prezenta anexa, in legatura directa cu asigurarea
actului medical.
9.3. Compartimentul/serviciul de supraveghere si control a infectiilor
nosocomiale are obligatia intocmirii Darii de seama statistice trimestriale si
transmiterea acesteia catre Directia de Sanatate Publica.
10. Atitudinea in caz de izbucnire epidemica.
10.1. Izbucnirea epidemica reprezinta inregistrarea unui numar de cazuri de
infectie nosocomiala in exces net fata de numarul de cazuri asteptat.
10.2. Responsabilitatea pentru izbucnirea unui episod epidemic revine in
exclusivitate unitatii care l-a generat.
10.3. Compartimentul/serviciul de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale
stabileste din punct de vedere tehnic conduita in rezolvarea izbucnirii
epidemice. Odata cu informarea operativa la Directiile de Sanatate Publica
Judetene, conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 8/2000,
Compartimentul/serviciul de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale
poate solicita colaborarea acesteia.
10.4. Sectiile la nivelul carora se inregistreaza izbucniri epidemice sunt
responsabile de ducerea la indeplinire a masurilor stabilite de
Compartimentul/serviciul de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale
in vederea rezolvarii episodului epidemic.
10.5. Consiliul de administratie al unitatii sanitare este abilitat sa
stabileasca masurile administrative corespunzatoare in cazul unei izbucniri
epidemice.
Figura 1
FISA CAZULUI DE INFECTIE NOSOCOMIALA*)
*) Se completeaza pentru fiecare caz nou de infectie nosocomiala (daca un
bolnav a avut doua sau mai multe infectii nosocomiale, se completeaza cate o
fisa pentru fiecare imbolnavire).
IN SECTIA ................ SPITALUL ..................................
Data completarii (zz/ll/aa): ..............
Bolnavul: Nume .................... Prenume ............. Sexul .......
Data nasterii (zz/ll/aa): ......... Varsta la data internarii .........
Data internarii (zz/ll/aa): ....... Nr. FO ............................
Diagnostic la internare
..........................................................................
Diagnostic la 72 de ore
..........................................................................
Salon nr. ................................................................
Daca a fost mutat
se specifica salonul si data mutarii: ....................................
In sectiile cu profil chirurgical:
Denumirea operatiei
..........................................................................
data interventiei (zz/ll/aa): ............................................
Infectie nosocomiala:
______________________________________________________________________________
| Diagnostic clinic: .........................................................
|
| debut (zz/ll/aa): ..........................................................
|
|______________________________________________________________________________|
Examene microbiologice pentru diagnosticul de infectie nosocomiala:
______________________________________________________________________________
| Data recoltarii probei | Denumirea | Germeni izolati | Diagnostic
|
| (zz/ll/aa) |examenului efectuat| |
|
|_________________________|___________________|_________________|______________|
|_________________________|___________________|_________________|______________|
|_________________________|___________________|_________________|______________|
|_________________________|___________________|_________________|______________|
Antibiograma:
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
Data externarii (zz/ll/aa): ..............................................
Nr. total zile spitalizare: ..............................................
Starea la externare (vindecat, ameliorat, stationar, transferat, decedat):
..........................................................................
Diagnosticul la externare (sau deces):
..........................................................................
..........................................................................
Nr. zile de tratament pentru infectia nozocomiala: .......................
Factori de risc
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
Semnatura
ANEXA 5
PRECAUTIUNI UNIVERSALE
(PU)
SCOPUL aplicarii PU:
______________________________________________________________________________
| prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguina, la
locul|
| de munca al personalului. |
|______________________________________________________________________________|
CONCEPTUL de PU se refera la:
______________________________________________________________________________
| - masurile care se aplica in vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV, HCV
si|
| alti agenti microbieni cu cale de transmitere sanguina, in timpul actului
|
| medical;
|
| - sange, alte fluide biologice si tesuturile tuturor pacientilor se
considera|
| a fi potential infectate cu HIV, HBV, HCV si alti agenti microbieni cu
cale|
| de transmitere parenterala (sanguina);
|
| - toti pacientii se considerati potential infectati cu HIV, HBV, HCV sau cu
|
| alti agenti microbieni cu cale de transmitere sanguina, deoarece:
|
| cei mai multi dintre purtatorii de HIV, HBV, HCV si alti agenti microbieni
|
| sunt asimptomatici si nu-si cunosc propria stare de portaj.
|
|______________________________________________________________________________|
REGULI de baza in aplicarea Precautiunilor Universale:
______________________________________________________________________________
| 1. Considera toti pacientii potential infectati;
|
| 2. Considera ca sangele, alte fluide biologice si tesuturile sunt
contaminate|
| cu HIV, HBV, HCV;
|
| 3. Considera ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt
|
| contaminate dupa utilizare.
|
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| CONTACTUL
|
| tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse TREBUIE considerat LA
RISC:|
| - sange; |
| - lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural,
|
| lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian;
|
| - sperma, secretii vaginale; |
| - tesuturi;
|
| - orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sange.
|
|______________________________________________________________________________|
APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERA LA:
1. UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE ADECVAT, COMPLET, CORECT;
1.1. DEFINITIE "ECHIPAMENT DE PROTECTIE": bariera intre lucrator
si sursa de infectie, utilizata in timpul activitatilor care presupun risc de
infectie.
1.2. CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precautiunilor
universale:
1.2.1. MANUSI
a) TREBUIE UTILIZATE in urmatoarele situatii:
- anticiparea contactului mainilor cu sange, lichide biologice contaminate,
alte lichide biologice cu urme vizibile de sange, tesuturi umane;
- abord venos sau arterial;
- recoltare de LCR;
- contact cu pacienti care sangereaza, au plagi deschise, escare de
decubit, alte leziuni cutanate;
- manipularea, dupa utilizare a instrumentarului contaminat, in vederea
curatirii, decontaminarii.
b) FELUL MANUSILOR
- de uz unic sterile:
- chirurgie;
- examinare interna;
- interventii care implica un contact cu regiuni ale corpului in mod
normal sterile; uneori sunt necesare manusi duble;
- abord vascular prin punctie;
- tegument pacient cu solutii de continuitate;
- manipularea unor materiale potential contaminate.
- nesterile curate:
- examinari curente, care implica un contact cu mucoasele, daca nu
exista o recomandare contrara;
- manipularea de materiale contaminate;
- curatenie, indepartare de produse biologice contaminate.
- de uz general, menaj, de cauciuc:
- activitati de intretinere, care implica un contact cu sange si alte
produse biologice considerate a fi contaminate;
- colectare materiale contaminate, curatire si decontaminare
instrumentar material moale, suprafete contaminate;
- manipularea de materiale contaminate;
- curatenie, indepartare de produse biologice.
c) MOD DE FOLOSIRE:
- schimbare dupa fiecare pacient;
- dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi, dupa care acestea se
indeparteaza, prinzand marginea primei prin exterior aruncand-o in containerul
pentru colectare si apoi prinzand-o pe cealalta, cu mana libera prin interior,
scotand-o cu grija si aruncand-o in acelasi container aflat la indemana;
- dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou, 10 - 15 secunde,
chiar daca manusile nu prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul
activitatii incheiate; manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza, deci nu
se curata, dezinfecteaza;
- manusile de uz general se pot decontamina si reutiliza, daca nu prezinta
semne de deteriorare (perforare, imbatranire cauciuc etc.).
1.2.2. HALATE OBISNUITE
- in timpul tuturor activitatilor din unitatile medicale
1.2.3. SORTURI, BLUZE IMPERMEABILE - completeaza portul halatelor atunci
cand se anticipeaza producerea de stropi, picaturi, jeturi cu produse biologice
potential contaminate, protejand tegumentele personalului medical din:
- sectii cu profil chirurgical;
- laboratoare;
- servicii de anatomie patologica, medicina legala;
- unele activitati administrative;
- servicii de urgenta.
1.2.4. MASCA, protejeaza:
- tegumentele;
- mucoasele bucala, nazala ale personalului medical.
1.2.5. PROTECTOARE FACIALE, protejeaza:
- tegumentele;
- mucoasele bucala, nazala, oculara;
- OCHELARI;
- ECRAN PROTECTOR etc.
1.2.6. ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE, protejeaza mucoasa bucala in timpul
instituirii respiratiei artificiale.
1.2.7. BONETE - simple (textile), sau impermeabile;
- CIZME DE CAUCIUC.
2. SPALAREA MAINILOR si a altor parti ale tegumentelor
- IMPORTANTA
- cel mai important si uneori singurul mod de prevenire a contaminarii,
a diseminarii agentilor microbieni.
- CAND?
- la intrarea in serviciu si la parasirea locului de munca;
- la intrarea si la iesirea din salonul de bolnavi;
- inainte si dupa examinarea fiecarui bolnav; atentie bolnavii cu mare
receptivitate;
- inainte si dupa aplicarea unui tratament;
- inainte si dupa efectuarea de investigatii si proceduri invazive;
- dupa scoaterea manusilor de protectie;
- dupa scoaterea mastii folosita la locul de munca;
- inainte de prepararea si distribuirea alimentelor si a medicamentelor
administrate per os;
- dupa folosirea batistei;
- dupa folosirea toaletei;
- dupa trecerea mainii prin par;
- dupa activitati administrative, gospodaresti.
- CUM?
- indepartarea bijuteriilor (inele, bratari), ceasurilor;
- unghii ingrijite, taiate scurt;
- utilizare de apa curenta si sapun pentru spalarea obisnuita;
- doua sapuniri consecutive;
- in cazuri de urgenta este permisa utilizarea de antiseptice ca
inlocuitor al spalatului, dar nu ca rutina;
- in unele situatii spalarea este completata de dezinfectia mainilor:
- dupa manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagiosi si a
celor cu imunodepresie severa;
- inainte si dupa efectuarea tratamentelor parenterale (in abordurile
vasculare si efectuarea de punctii lombare este obligatoriu portul manusilor),
schimbarea pansamentelor (atentie - manusi), termometrizare intrarectala,
clisme, toaleta lehuzei (atentie - manusi);
- dupa efectuarea toaletei bolnavului la internare;
- dupa manipularea si transportul cadavrelor;
- inainte si dupa efectuarea examenelor si tratamentelor
oftalmologice, ORL, stomatologice si in general inainte si dupa orice fel de
manevra care implica abordarea sau producerea unor solutii de continuitate
(atentie - manusi).
- spalarea, dezinfectia mainilor si portul manusilor: -
STERGEREA, USCAREA este OBLIGATORIE
- cu hartie prosop;
- prosop de unica intrebuintare.
3. PREVENIREA ACCIDENTELOR SI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE PROFESIONALA
3.1. EXPUNEREA PROFESIONALA
- prin inoculari percutane:
- intepare;
- taiere.
- contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate;
- contaminarea mucoaselor.
- in timpul:
- efectuarii de manopere medicale invazive cu ace si instrumente
ascutite;
- manipularii de produse biologice potential contaminate;
- manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare, dupa
utilizarea in activitati care au dus la contaminarea cu produse biologice
potential infectate.
- prin intermediul:
- instrumentelor ascutite;
- materialului moale;
- suprafetelor, altor materiale utilizate in activitatea din unitatile
sanitare;
- reziduurilor din activitatea medicala.
3.2. METODE DE PREVENIRE
- obiecte ascutite:
- reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
- colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la
intepare si taiere, amplasate la indemana si marcate corespunzator conform
Ordinului ministrului sanatatii nr. 219/2002, pentru:
- pregatire in vederea utilizarii;
- distrugere;
- evitarea recapisonarii, indoirii, ruperii acelor utilizate;
- de evitat scoaterea din seringile de uz unic.
- lenjerie:
- manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte produse biologice
potential contaminate cat mai putin posibil;
- sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, in spatii
special destinate;
- colectare in saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati in mod
corespunzator conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 219/2002;
- evitarea pastrarii lor indelungate, inainte de prelucrare;
- asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare-decontaminare.
- curatenie si decontaminare:
- folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange, alte
lichide biologice sau tesuturi;
- decontaminarea initiala cu substante clorigene, indepartarea
cu hartie absorbanta care se colecteaza in containere sau saci de plastic
marcate;
- dezinfectie cu solutie germicida;
- uscarea suprafetei prelucrate;
- folosirea de tehnici standard in vederea efectuarii
curateniei, sterilizarii, decontaminarii echipamentului medical, a
pavimentelor, peretilor, mobilierului, veselei, sticlariei, tacamurilor,
conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 185/2003.
- reziduuri infectante (Ordinului ministrului sanatatii nr. 219/2002)
- neutralizare prin ardere sau autoclavare
- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea
clara prin culoare si etichetare.
- igiena personala:
- spalarea mainilor (pct. 2);
- spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse
biologice potential contaminate sau cu materiale potential contaminate;
- evitarea activitatilor cu risc de expunere:
- existenta de leziuni cutanate;
- prezenta unui deficit imunitar;
- graviditate.
- asistenta de urgenta, principii:
- viata pacientului este pretioasa;
- obligatorie aplicarea precautiunilor universale;
- chiar si in situatii imprevizibile se vor asigura cele necesare
respectarii principiilor precautiunilor universale.
3.3. SERVICIILE DE STOMATOLOGIE, echipament de protectie:
- masca;
- ochelari, ecran;
- manusi;
- sort impermeabil cand se anticipeaza producerea de:
- epansamente;
- sange;
- saliva cu urme vizibile de sange.
- alte recomandari:
- sistem de aspiratie rapida;
- pozitia adecvata a scaunului.
- instrumentar:
- corect utilizat;
- corect colectat, spalat, decontaminat si/sau dezinfectat.
3.4. SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGICA:
- masca, ochelari, ecran protector, manusi, halat, sorturi impermeabile,
cizme, bonete;
- decontaminare dupa efectuare a necropsiilor:
- instrumentar;
- suprafete, mobilier.
3.5. LABORATOARE CLINICE SI DE CERCETARE: regulile generale de aplicare a
precautiunilor universale trebuie completate cu:
- colectarea flacoanelor care contin produse biologice in containere
marcate, care sa impiedice rasturnarea, varsarea, spargerea;
- evitarea contaminarii peretilor exteriori ai flacoanelor colectoare;
- utilizarea echipamentului potrivit cu prestatiile laboratorului:
- manusi;
- masca, ochelari de protectie, ecran protector;
- halat, sort impermeabil, boneta.
- spalarea atenta a mainilor (pct. 2);
- utilizarea de echipamente de pipetare automate, semiautomate, pentru
inlaturarea tehnicilor de pipetare cu gura;
- atentie la utilizarea de material ascutit in activitatea de laborator;
- curatenia, dezinfectia, sterilizarea in mod corect, standardizat;
- instrumentarul contaminat, colectare, decontaminare:
- chimica;
- fizica - ardere;
- autoclav.
- aparatura defecta - decontaminare inainte de reperare;
- la terminarea activitatii, echipamentul utilizat ramane in laborator pana
la colectarea si indepartarea in vederea prelucrarii;
- amplasarea de afise avertizoare asupra riscului de contaminare.
3.6. ATITUDINEA IN CAZUL EXPUNERILOR PROFESIONALE CU PRODUSE BIOLOGICE CARE
FAC OBIECTUL PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE
3.6.1. INOCULARE PERCUTANA, intepatura, taietura:
- spalarea la jet de apa curenta timp de 5 minute;
- aplicarea de antiseptice, dezinfectante, spalarea cu apa si sapun sau
detergent.
3.6.2. EXPUNEREA MUCOASELOR:
- clatirea gurii cu apa curenta;
- clatirea mucoaselor oculare cu apa curenta sau ser fiziologic.
3.6.3. RAPORTAREA EVENIMENTULUI:
- medicului personalului;
- imediat dupa expunere;
- inregistrarea datelor de identificare a pacientului-sursa (daca este
posibila identificarea);
- inregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus:
- momentul si felul expunerii;
- primul ajutor.
3.7. MEDICUL PERSONALULUI decide:
- asupra personalului;
- asupra pacientului.
- consiliere si consimtamant pretestare;
- testare privind statutul imunitar si infectios (HBV, HIV, HCV) in
dinamica;
- urmarire clinica, profilaxie, tratament complicatii ale expunerii.
Persoanele expuse in timpul activitatii in unitati private se vor adresa
Directiei de Sanatate Publica, daca nu au acces la medicul personalului sanitar
din unitatile de stat.
N.B.
INTREAGA ASISTENTA ACORDATA PERSOANELOR IMPLICATE IN EXPUNEREA PROFESIONALA
("SURSA", PERSONAL AFECTAT) SE VA DESFASURA NUMAI PE BAZA DE
CONSIMTAMANT SI CONFIDENTIALITATE, CU ASIGURAREA DOCUMENTELOR LOR MEDICALE.
4. PERSONAL INFECTAT CU HIV:
- respectarea drepturilor omului;
- schimbarea locului de munca, avand acordul celui infectat, sau la cererea
acestuia, cand:
- se dovedeste ca nu-si protejeaza pacientii;
- este necesara protectia sa medicala.
- conducerea unitatii va asigura un alt loc de munca.
5. EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE LOCURI DE MUNCA SI ACTIVITATI
PRESTATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR IN FUNCTIE DE CONTACTUL CU SANGE SI ALTE
LICHIDE BIOLOGICE.
I - contact permanent, inevitabil, consistent;
II - contact imprevizibil, inconstant;
III - contact inexistent;
PENTRU CATEGORIILE APARTINAND GRUPELOR I SI II SE VOR APLICA PERMANENT
PRECAUTIUNILE UNIVERSALE.
Pentru cele din categoria a III a sunt suficiente precautiunile obisnuite.