Ordinul Nr.8 din 08.01.2021pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor
ACT EMIS DE: Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 67 din 21 ianuarie 2021 Văzând Referatul de aprobare nr. 4.901/2.913/1.013 din 2.12.2020, întocmit de Direcţia generală pentru sănătatea şi bunăstarea animalelor, Direcţia generală control oficial şi Direcţia generală siguranţa alimentelor din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale şi alte activităţi oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislaţiei privind alimentele şi furajele, a normelor privind sănătatea şi bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor şi produsele de protecţie a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1.069/2009, (CE) nr. 1.107/2009, (UE) nr. 1.151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 şi (UE) 2016/2.031 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 şi (CE) nr. 1.099/2009 ale Consiliului şi a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE şi 2008/120/CE ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 şi (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE şi 97/78/CE ale Consiliului şi a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului, cu amendamentele ulterioare,ţinând cont de prevederile art. 63 şi ale art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 pentru organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,în baza prevederilor art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul art. 3 alin. (1) şi (3), precum şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin: Articolul IOrdinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 şi 303 bis din 20 aprilie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La anexa nr. 1, punctul 51 al notei se modifică şi va avea următorul cuprins: 51. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va stabilii modalitatea de realizare a inspecţiilor oficiale a exploataţiilor nonprofesionale, atât a celor înregistrate, cât şi a celor neînregistrate în registrul naţional al exploataţiilor, în baza analizei rezultatelor obţinute la inspecţiile din anul 2020. Până la finalizarea acestei analize, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor decide ca inspecţiile în fiecare exploataţie nonprofesională cu scopul de a identifica animalele cu semne clinice de boli transmisibile ale bovinelor, porcinelor, ovinelor şi caprinelor să se desfăşoare cu respectarea procedurii aprobate de preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în perioada 1 februarie-31 mai. 2. La anexa nr. 1 capitolul I secţiunea 1, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: 1. PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ŞI ERADICAREA PESTEI PORCINE CLASICE ÎN ROMÂNIA A. Supravegherea în exploataţiile comerciale, cu respectarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 20/2018
|
Exploataţii comerciale autorizate sanitar-veterinar |
Exploataţii comerciale de tip A |
|
1 |
2 |
|
I. Supravegherea clinică |
I. Supravegherea clinică |
|
1. Medicul de liberă practică împuternicit - când este solicitat de proprietar şi în vederea certificării mişcării porcinelor 2. Medicul veterinar oficial - o dată pe an În mod obligatoriu se completează o fişă de inspecţie clinică în exploataţie conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei din 1 februarie 2002 de aprobare a unui manual de diagnostic care stabileşte proceduri de diagnosticare, metode de prelevare de probe şi criterii de evaluare a testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice, cu modificările ulterioare. Exploataţiile comerciale care fac comerţ intracomunitar cu porci vii sunt supuse, în mod regulat, dar nu mai puţin de o dată la patru luni, inspecţiilor efectuate de către DSVSA. Exploataţiile comerciale care fac comerţ intracomunitar cu porci vii sau livrează la abator porci pentru schimb intracomunitar cu carne de porc şi produse din carne de porc vor respecta condiţiile Deciziei 2013/764/UE de punere în aplicare a Comisiei din 13 decembrie 2013 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre, cu modificările şi completările ulterioare. |
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit când este solicitat de proprietar şi în vederea certificării mişcării porcinelor 2. Medicul veterinar oficial - o dată pe an În mod obligatoriu se completează o fişă de inspecţie clinică în exploataţie conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei, cu modificările ulterioare. |
|
II. Supravegherea serologică |
II. Supravegherea serologică |
|
1. pasivă Pentru detecţia anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevă probe de sânge de la scroafele care au avortat peste rata de avort medie a fiecărei exploataţii. Rata de avorturi se calculează de către fiecare deţinător de animale odată cu întocmirea programului de biosecuritate. |
1. pasivă - În vederea detecţiei anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevă probe de sânge de la toate scroafele care au avortat. |
|
2. activă* Se efectuează pentru detecţia anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA, astfel: - în exploataţiile de creştere şi îngrăşare, de la toate categoriile de porci se prelevă probe cu asigurarea prevalenţei de 5% şi a confidenţei de 95%, raportată la tot efectivul de animale; - în exploataţiile cu reproducţie se prelevă probe de la toţi vierii, iar pentru restul categoriilor de porci, exceptând sugarii, se prelevă probe cu asigurarea prevalenţei de 5% şi a confidenţei de 95%, raportată la tot restul efectivului de animale. |
|
|
III. Supravegherea virusologică |
III. Supravegherea virusologică |
|
Supraveghere pasivă Pentru efectuarea de teste Real Time RT-PCR: a) se recoltează probe de organe, atunci când numărul de porci morţi depăşeşte rata mortalităţii zilnice**; b) se prelevă sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite şi pestei porcine clasice şi de la scroafele ce au avortat atunci când numărul lor creşte peste rata de îmbolnăviri medie a fiecărei ferme; c) se prelevă probe de organe de la porcii morţi care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni care pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalităţii; d) se recoltează probe de la toţi avortonii. |
Supraveghere pasivă Pentru efectuarea de teste Real Time RT-PCR: a) se prelevă probe de organe, dar nu de la mai mult de 10 porci din fiecare categorie afectată; b) se prelevă sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite şi pestei porcine clasice şi de la scroafele care au avortat; c) se prelevă probe de organe de la porcii morţi care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni care pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalităţii; d) se recoltează probe de la toţi avortonii. |
* Doar în cazul efectuării schimbului intracomunitar cu porci vii din exploataţiile comerciale care fac obiectul unui plan de supraveghere a pestei porcine clasice, implementat de DSVSA, în conformitate cu procedurile de prelevare de probe prevăzute în cap. IV lit. F pct. 2 din anexa la Decizia 2002/106/CE, cu modificările ulterioare, este necesară efectuarea de teste de laborator, cu rezultate negative, în decursul unei perioade de o lună înainte de mişcarea loturilor de porci din exploataţie. ** Rata mortalităţii zilnice se calculează astfel: numărul de porci care au murit într-un adăpost în aceeaşi zi, împărţit la numărul de porci prezenţi în adăpost în acea zi şi înmulţit cu 100. Fiecare exploataţie îşi calculează şi o rată a mortalităţii lunare şi pe ciclu de producţie. B. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale, cu respectarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 20/195/2018
|
I. Supravegherea clinică este efectuată de către: 1. medicul de liberă practică împuternicit, atunci când este solicitat de către proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morţi şi cu ocazia certificării mişcării porcinelor*; 2. medicul de liberă practică împuternicit prin inspecţiile obligatorii efectuate în perioada 1 februarie-31 mai, cu scopul de a identifica animalele cu semne clinice. |
II. Supravegherea serologică pasivă Pentru detecţia anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevă probe de sânge de la toate scroafele care au avortat. |
III. Supravegherea virusologică pasivă Se realizează pentru porcine bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate şi pentru scroafele care au avortat, prin efectuare de teste Real Time RT-PCR prin: a) prelevarea probelor de organe de la porcii morţi şi cei sacrificaţi de necesitate cu semne care pot fi atribuite şi pestei porcine clasice; b) prelevarea probelor de sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice care pot fi atribuite şi pestei porcine clasice şi de la scroafele care au avortat; c) prelevare de probe de la toţi avortonii. |
|
Se interzice creşterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea fondurilor de vânătoare în scopul evitării contactului cu populaţia de mistreţi. Se interzice accesul porcilor domestici din exploataţiile nonprofesionale pe fondurile de vânătoare. |
* În oricare dintre situaţiile menţionate, medicul veterinar de liberă practică împuternicit completează o fişă de inspecţie, urmăreşte identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte şi solicită informaţii referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluţie a unor boli la porci. Fişele de inspecţie se completează atât la verificarea oricărui tip de exploataţie comercială, cât şi în cazul celor nonprofesionale. Dacă medicul veterinar de liberă practică împuternicit identifică animale moarte sau cu semne clinice care pot fi atribuite şi pestei porcine clasice, prelevă probe pentru teste specifice de laborator, notifică imediat DSVSA şi ia pe loc măsurile prevăzute de legislaţia sanitar-veterinară. DSVSA se asigură de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit, împreună cu primele informaţii epidemiologice transmise de către acesta şi rezultatele testelor de laborator, justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică şi să recolteze probe oficiale în scopul clarificării situaţiei. C. Supravegherea la mistreţi*
|
I. Supravegherea serologică Prelevarea de probe de ser sau/şi sânge recoltat intracardiac sau din cavităţile corporale de la toţi mistreţii vânaţi, indiferent de vârstă, doar în cele 10 judeţe situate pe graniţa cu Ucraina, Moldova şi Serbia (Satu Mare, Maramureş, Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Tulcea, Timiş şi Caraş-Severin). Probele prelevate pentru examene serologice sunt însoţite de probe pereche, prelevate de la aceleaşi animale, pentru examene virusologice. Se folosesc următoarele teste serologice: 1. testul ELISA pentru detecţia anticorpilor pe probe de ser sanguin sau/şi sânge recoltat intracardiac sau din cavităţile corporale; |
II. Supravegherea virusologică 1. Se efectuează testul Real Time RT-PCR pentru detecţia genomului viral, în laboratorul cel mai apropiat de fondul de vânătoare, pe probe prelevate de la: a) toţi mistreţii găsiţi morţi; b) toţi mistreţii vânaţi, indiferent de vârstă, doar în cele 10 judeţe situate pe graniţa cu Ucraina, Moldova şi Serbia (Satu Mare, Maramureş, Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Tulcea, Timiş şi Caraş-Severin). |
|
2. testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite din fondurile de vânătoare. Interpretarea rezultatelor serologice a eventualelor probe pozitive se face ţinând cont de istoricul vaccinării contra pestei porcine clasice în fondurile de vânătoare respective şi de vârsta animalelor în raport cu ultima vaccinare sau posibila detectare a anticorpilor maternali. |
2. Testul de izolare a virusului pe culturi celulare se efectuează în toate cazurile Real Time RT-PCR pozitive. Pentru testarea virusologică se prelevă următoarele probe de organe: splină, tonsile, limfonoduri. |
* Probele provenite de la porcii mistreţi se recoltează de către medicii veterinari oficiali, de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sau de către alte persoane abilitate şi instruite în prealabil în acest sens, conform legislaţiei în vigoare. 3. La anexa nr. 1 capitolul I secţiunea 1 punctul 3, subpunctul 3.5 se modifică şi va avea următorul cuprins: 3.5. Programul privind monitorizarea şi raportarea rezistenţei antimicrobiene a bacteriilor zoonotice şi comensale 2022, 2024 şi 2026 Scop: monitorizarea rezistenţei antimicrobiene şi evaluarea tendinţelor şi a surselor de rezistenţă antimicrobiană a bacteriilor zoonotice şi comensale în România
|
EŞANTIONAREA ŞI COLECTAREA IZOLATELOR DE: |
|
- Salmonella spp; - Campylobacter jejuni (C. Jejuni); - Campylobacter coli ( C. Coli); - Escherichia coli indicator comensal (E. Coli IC); - Escherichia coli care produc ESBL sau AmpC sau carbapenemază; - Escherichia coli (E. coli) sintetizatoare betalactamaze cu spectru extins (ESBL) sau betalactamaze AmpC (AmpC) sau carbapenemaze (CP) |
|
BAZA LEGALĂ |
|
Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1.729 a Comisiei din 17 noiembrie 2020 privind monitorizarea şi raportarea rezistenţei la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice şi comensale şi de abrogare a Deciziei de punere în aplicare a Comisiei (UE) 2013/652 Decizia Grant anuală privind planul de control coordonat pentru monitorizarea rezistenţei antimicrobiene |
|
ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2022, 2024 şi 2026 |
|
A. Izolate de Salmonella spp provenite: - din populaţia de găini ouătoare, pui de carne şi curcani pentru îngrăşare de la care s-au prelevat probe în cadrul programelor naţionale de control stabilite în conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 2.160/2003; - din probele de carne proaspătă de pui de carne şi curcan prelevate la punctele de control la frontieră. B. Izolate de Campylobacter jejuni provenite din: - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carne; - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea în abator a curcanilor pentru îngrăşat, unde producţia naţională de carne de curcan este mai mare de 10.000 de tone pe an. C. Izolate de Campylobacter coli provenite din: - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carne; - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea în abator a curcanilor pentru îngrăşat, unde producţia naţională de carne de curcan este mai mare de 10.000 de tone pe an. D. Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din: - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carne; - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea în abator a curcanilor pentru îngrăşat, unde producţia naţională de carne de curcan este mai mare de 10.000 de tone pe an; - probe de carne proaspătă de pui de carne şi curcan prelevate la punctele de control la frontieră. E. Escherichia coli ESBL sau AmpC sau CP provenite din: - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carne; - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea în abator a curcanilor pentru îngrăşat, unde producţia naţională de carne de curcan este mai mare de 10.000 de tone pe an; - probe de carne proaspătă de pui de carne şi curcan prelevate în unităţile de vânzare cu amănuntul; - probe de carne proaspătă de pui de carne şi curcan prelevate la punctele de inspecţie la frontieră. |
|
PRECIZĂRI TEHNICE |
|
A. Frecvenţa eşantionării Eşantionarea, colectarea şi testarea susceptibilităţii la agenţii antimicrobieni se efectuează o dată la doi ani, pe baza unui sistem de rotaţie în anii 2022, 2024 şi 2026, pentru puii de carne şi curcani pentru îngrăşat, carnea proaspătă de pui de carne şi curcan. B. Dimensiunea eşantioanelor Testarea susceptibilităţii la antimicrobiene se realizează pe un număr de izolate, definit prin decizie, pentru fiecare combinaţie de specii bacteriene şi tip de eşantion de populaţie animală sau categorie de produse alimentare examinate. În vederea obţinerii numărului de izolate prescris pentru fiecare combinaţie de specii bacteriene şi tip de eşantion de populaţie animală sau categorie de produse alimentare examinate, numărul de probe care se prelevă la nivelul abatoarelor, fermelor, punctelor de control la frontieră şi al unităţilor de vânzare cu amănuntul se calculează anual în conformitate cu prevederile legale din decizie. În cazurile în care prevalenţa speciilor bacteriene monitorizate este cunoscută ca fiind inferioară sau egală cu 30% în populaţia de animale considerată sau când această prevalenţă este necunoscută în primul an de monitorizare ori când numărul de unităţi epidemiologice disponibile pentru prelevare este insuficient pentru a preveni eşantionarea repetată a aceloraşi unităţi epidemiologice sau producţia anuală naţională este de mai puţin de 100.000 de tone de carne de pui, mai puţin de 100.000 de tone de carne de curcan, numărul de probe calculat se limitează pentru fiecare combinaţie de specii bacteriene şi tip de eşantion de populaţie animală sau categorie de produse alimentare examinate în conformitate cu prevederile legale prevăzute în decizie. Înainte de a aplica pentru prima dată eşantionarea redusă dovezi documentate sunt prezentate Comisiei Europene. C. Metoda eşantionării Izolatele supuse testării susceptibilităţii la antimicrobiene se obţin prin programele de eşantionare elaborate de către ANSVSA în baza cerinţelor legale şi ţinând cont de specificaţiile tehnice EFSA privind eşantionarea randomizată pentru monitorizarea armonizată a rezistenţei antimicrobiene la bacteriile zoonotice şi comensale. Monitorizarea prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeaşi unitate epidemiologică/an. D. Raportare: a) informaţii referitoare la fiecare eşantion individual; b) descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM - rezistenţă antimicrobiană; c) informaţii generale; d) informaţii specifice privind eşantionarea; e) informaţii specifice privind testarea susceptibilităţii la antimicrobiene; f) informaţii generale privind eşantionarea, colectarea şi testarea susceptibilităţii la antimicrobiene a cărnii importate, colectate din posturile de control la frontieră. |
|
PRECIZĂRI EXECUŢIE |
|
Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilităţi în examinarea postmortem. Testarea susceptibilităţii la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA, LSVSA nominalizate. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA şi IDSA se efectuează de către IDSA şi sunt transmise la ANSVSA. Testarea susceptibilităţii la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IISPV şi LSVSA nominalizate. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA şi IISPV se efectuează de către IISPV şi sunt transmise la ANSVSA. IDSA, IISPV împreună cu ANSVSA analizează rezultatele şi tendinţele privind RAM, întocmind un raport anual. |
|
Instrucţiunile tehnice detaliate privind implementarea programului de monitorizare şi raportare a rezistenţei antimicrobiene a bacteriilor zoonotice şi comensale sunt transmise prin nota de serviciu. |
4. La anexa nr. 1 capitolul I secţiunea 1 punctul 3, subpunctul 3.6 se modifică şi va avea următorul cuprins: 3.6. Programul privind monitorizarea şi raportarea rezistenţei antimicrobiene a bacteriilor zoonotice şi comensale 2021, 2023, 2025 şi 2027 Scop: monitorizarea rezistenţei antimicrobiene şi evaluarea tendinţelor şi a surselor de rezistenţă antimicrobiană a bacteriilor zoonotice şi comensale în România
|
EŞANTIONAREA ŞI COLECTAREA IZOLATELOR DE: |
|
- Salmonella spp; - Campylobacter jejuni (C. Jejuni); - Campylobacter coli (C. Coli); - Escherichia coli indicator comensal (E. Coli IC); - Escherichia coli care produc ESBL sau AmpC sau carbapenemază; - Escherichia coli (E. coli) sintetizatoare betalactamaze cu spectru extins (ESBL) sau betalactamaze AmpC (AmpC) sau carbapenemaze (CP). |
|
BAZA LEGALĂ |
|
Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1.729 a Comisiei din 17 noiembrie 2020; Decizia Grant anuală privind planul de control coordonat pentru monitorizarea rezistenţei antimicrobiene |
|
ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2021, 2023, 2025 şi 2027 |
|
A. Izolate de Salmonella spp provenite din: - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a porcilor pentru îngrăşat; - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a bovinelor cu vârsta mai mică de un an şi producţia naţională de carne de bovine de peste 10.000 de tone pe an. B. Izolate de Campylobacter coli şi jejuni provenite din: - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a bovinelor cu vârsta mai mică de un an şi producţia naţională de carne de bovine de peste 10.000 de tone pe an. C. Izolate de Campylobacter coli provenite din: - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a porcilor pentru îngrăşat. D. Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din: - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a porcilor pentru îngrăşat; - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a bovinelor cu vârsta mai mică de un an şi producţia naţională de carne de bovine de peste 10.000 de tone pe an; - probele de carne proaspătă de porc şi bovine prelevate la punctele de control la frontieră. E. Escherichia coli ESBL sau AmpC sau CP provenite din: - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a porcilor pentru îngrăşat; - probe de conţinut cecal prelevate la sacrificarea, în abator, a bovinelor cu vârsta mai mică de un an şi producţia naţională de carne de bovine de peste 10.000 de tone pe an; - probele de carne proaspătă de porc şi bovine prelevate în unităţile de vânzare cu amănuntul; - probele de carne proaspătă de porc şi bovine prelevate la punctele de control la frontieră. |
|
PRECIZĂRI TEHNICE |
|
A. Frecvenţa eşantionării Eşantionarea, colectarea şi testarea susceptibilităţii la agenţii antimicrobieni se efectuează o dată la doi ani, pe baza unui sistem de rotaţie în anii 2021, 2023, 2025 şi 2027, pentru porci pentru îngrăşat, bovine cu vârsta mai mică de un an, carnea proaspătă de porc şi de bovine. B. Dimensiunea eşantioanelor Testarea susceptibilităţii la antimicrobiene se realizează pe un număr de izolate definit prin decizie pentru fiecare combinaţie de specii bacteriene şi tip de eşantion de populaţie animală sau categorie de produse alimentare examinate. În vederea obţinerii numărului de izolate prescris pentru fiecare combinaţie de specii bacteriene şi tip de eşantion de populaţie animală sau categorie de produse alimentare examinate, numărul de probe care se prelevă la nivelul abatoarelor, punctelor de control la frontieră şi al unităţilor de vânzare cu amănuntul se calculează anual în conformitate cu prevederile legale din decizie. În cazurile în care prevalenţa speciilor bacteriene monitorizate este cunoscută ca fiind inferioară sau egală cu 30% în populaţia de animale considerată sau când această prevalenţă este necunoscută în primul an de monitorizare sau când numărul de unităţi epidemiologice disponibile pentru prelevare este insuficient pentru a preveni eşantionarea repetată a aceloraşi unităţi epidemiologice sau producţia anuală naţională este de mai puţin de 100.000 de tone de carne de porc sau mai puţin de 50.000 de tone de carne de bovine, numărul de probe calculat se limitează pentru fiecare combinaţie de specii bacteriene şi tip de eşantion de populaţie animală sau categorie de produse alimentare examinate în conformitate cu prevederile legale prevăzute în decizie. Înainte de a aplica pentru prima dată eşantionarea redusă sunt prezentate Comisiei Europene dovezi documentate. C. Metoda eşantionării Izolatele supuse testării susceptibilităţii la antimicrobiene se obţin prin programele de eşantionare elaborate de către ANSVSA în baza cerinţelor legale şi ţinând cont de specificaţiile tehnice EFSA privind eşantionarea randomizată pentru monitorizarea armonizată a rezistenţei antimicrobiene la bacteriile zoonotice şi comensale. Monitorizarea prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeaşi unitate epidemiologică/an. D. Raportare: a) informaţii referitoare la fiecare eşantion individual; b) descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM - rezistenţă antimicrobiană; c) informaţii generale; d) informaţii specifice privind eşantionarea; e) informaţii specifice privind testarea susceptibilităţii la antimicrobiene; f) informaţii generale privind eşantionarea, colectarea şi testarea susceptibilităţii la antimicrobiene a cărnii importate colectate din posturile de inspecţie la frontieră. |
|
PRECIZĂRI EXECUŢIE |
|
Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilităţi în examinarea postmortem şi în unităţile de vânzare cu amănuntul. Testarea susceptibilităţii la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA, LSVSA nominalizate. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA şi IDSA se realizează de IDSA către ANSVSA. Testarea susceptibilităţii la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IISPV şi LSVSA nominalizate. Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA şi IISPV se realizează de IISPV şi către ANSVSA. IDSA, IISPV împreună cu ANSVSA analizează rezultatele şi tendinţele privind RAM, întocmind un raport anual. |
Instrucţiunile tehnice detaliate privind implementarea programului de monitorizare şi raportare a rezistenţei antimicrobiene a bacteriilor zoonotice şi comensale vor fi transmise prin nota de serviciu. 5. La anexa nr. 1 capitolul I, după secţiunea a 10-a se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 11-a, cu următorul cuprins: Secţiunea a 11-a - Inspecţia exploataţiilor nonprofesionale şi a animalelor din fiecare exploataţie nonprofesională
|
Conduita de execuţie Programul de inspecţie a animalelor din exploataţiile nonprofesionale constă în: 1. realizarea unitară a inspecţiei tuturor exploataţiilor şi a animalelor din exploataţie, cu utilizarea formularelor-tip, stabilite prin procedură specifică aprobată de preşedintele ANSVSA, disponibile în aplicaţia «inspecţii» din Baza naţională de date; 2. efectuarea inspecţiei exploataţiilor nonprofesionale cu bovine, porcine, ovine şi caprine privind statusul de sănătate a animalelor din exploataţie pentru bolile specifice speciei respective cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor; 3. identificarea animalelor cu semne clinice de boli transmisibile ale bovinelor, porcinelor, ovinelor şi caprinelor existente în exploataţie; 4. inspecţia fiecărei exploataţii nonprofesionale, înregistrată sau nu în registrul naţional al exploataţiilor, în perioada 1 februarie- 31 mai, pentru toate speciile, cu excepţia ecvideelor. Inspecţia cu scopul de a identifica animalele cu semne clinice de boli transmisibile ale bovinelor, porcinelor, ovinelor şi caprinelor se va realiza în: 4.1. exploataţiile înregistrate în registrul naţional al exploataţiilor dacă în Baza naţională de date şi în exploataţie există cel puţin un animal la momentul inspecţiei; 4.2. exploataţiile care nu sunt înregistrate în registrul naţional al exploataţiilor la momentul efectuării inspecţiei, dar la inspecţie se constată că sunt prezente animale în exploataţie. În acest caz medicul veterinar de liberă practică împuternicit va notifica DSVSA, pentru a verifica şi înregistra exploataţia în registrul naţional al exploataţiilor, conform prevederilor legale. Doar după înregistrarea în registrul naţional al exploataţiilor, acţiunea de inspecţie, în aceste exploataţii, va putea fi decontată; 4.3. exploataţiile nonprofesionale care sunt înregistrate în registrul naţional al exploataţiilor, dar care nu au animale înregistrate în Baza naţională de date, dar la data inspecţiei se constată că sunt prezente animale în exploataţie; 5. verificarea şi confirmarea faptului că animalele din exploataţie au fost supuse acţiunilor sanitare veterinare în conformitate cu planul cifric întocmit potrivit prevederilor Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor. 6. Inspecţiile se vor face ţinând-se cont de situaţia epidemiologică şi de cerinţele specifice din zona de protecţie şi zona de supraveghere. 7. Cu ocazia inspecţiei, atunci când este cazul, se va efectua supravegherea pasivă pentru depistarea animalelor cu semne clinice de boli transmisibile la bovine, porcine, ovine şi caprine. În acest caz, recoltarea probelor şi decontarea se vor face în conformitate cu prevederile legale. 8. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are următoarele obligaţii: - să facă corelarea animalelor prezente în exploataţie şi inspectate cu cele înregistrate în Baza naţională de date; - să înregistreze evenimentele care nu au fost notificate anterior, dar au fost declarate de proprietar la momentul inspecţiei; - să identifice animalele din speciile bovine, porcine, ovine şi caprine găsite neidentificate în momentul inspecţiei, dacă a putut fi stabilită originea, cu respectarea şi aplicarea prevederilor legale privind identificarea şi înregistrarea animalelor; - să remedieze neconformităţile din Baza naţională de date, după caz. 9. Plata tarifului de inspecţie a exploataţiilor nonprofesionale şi a animalelor din aceste exploataţii, prevăzut în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare, este condiţionată de operarea în Baza naţională de date a mişcărilor declarate de deţinător cu ocazia inspecţiei exploataţiei şi a animalelor din exploataţie. 10. În cazul în care au fost impuse restricţii asupra exploataţiei, iar medicul veterinar de liberă practică împuternicit nu poate opera mişcările în Baza naţională de date în perioada de desfăşurare a inspecţiilor, notifică DSVSA judeţeană. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit va opera mişcările în Baza naţională de date după ridicarea restricţiei. DSVSA judeţeană va accepta aceste exploataţii la decont şi va urmări ca medicul veterinar de liberă practică împuternicit să finalizeze operarea în Baza naţională de date, imediat ce neconformităţile au fost remediate, iar restricţiile au fost ridicate. |
6. La anexa nr. 2 capitolul II, la tabelul de la litera D - Controlul oficial al unităţilor care procesează, depozitează şi valorifică produse de origine nonanimală, numerele curente 6 şi 30 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
|
„6. |
Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor |
|
|
........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ............. |
|
30. |
Depozite de legume şi fructe" |
|
7. La anexa nr. 2 capitolul II, la tabelul de la litera D - Controlul oficial al unităţilor care procesează, depozitează şi valorifică produse de origine nonanimală, după numărul curent 42 se introduce un nou număr curent, numărul curent 43, cu următorul cuprins:
|
„43. |
Producători primari care valorifică produse primare de origine nonanimală **)" |
|
8. La anexa nr. 2 capitolul II, nota inserată după tabelul de la litera D - Controlul oficial al unităţilor care procesează, depozitează şi valorifică produse de origine nonanimală, marcată cu **), se modifică şi va avea următorul cuprins: **) Controlul oficial al unităţilor prevăzute la nr. crt. 43 (Producători primari care valorifică produse primare de origine nonanimală) se realizează conform frecvenţelor şi instrucţiunilor următoare:
|
Tip unitate |
Suprafaţa |
Tip produs |
Frecvenţa controalelor |
|
Producători primari care valorifică produse primare de origine nonanimală indiferent de mediul de cultivare (solar, seră, câmp deschis) |
0,3 - 1 ha |
Legume cu frunze verzi ce se consumă de obicei crude, roşii; legume cu bulbi şi tulpini; pepeni |
1/an la minimum 5 unităţi pe judeţ |
|
peste 1 ha |
1/an la minimum 10 unităţi pe judeţ, unde este cazul |
|
Indiferent |
Fructe moi destinate consumului direct (căpşuni, zmeură, coacăze, vişine, cireşe etc.), alte tipuri de fructe |
1/an la minimum 3 unităţi pe judeţ |
|
Indiferent |
Cereale destinate consumului uman |
1/an de la minimum 2 unităţi pe judeţ |
– controalele oficiale se efectuează pentru verificarea conformităţii operatorilor cu dispoziţiile aplicabile producţiei primare a alimentelor de origine nonanimală prevăzute la anexa nr. 1 la Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu amendamentele ulterioare; – la stabilirea planurilor de control de la nivel judeţean/municipiului Bucureşti se vor utiliza bazele de date privind producătorii primari deţinute de structuri judeţene ale Agenţiei Naţionale pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi/sau Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi primării şi se vor lua în considerare criterii precum: numărul operatorilor cu acelaşi tip de activitate, capacitatea de producţie, numărul de consumatori, ponderea produselor în regimul alimentar, disponibilitatea sezonieră a produselor alimentare, programul de autocontrol al operatorului, schemele de certificare obţinute de operator, riscuri asociate anumitor etape din lanţul alimentar, riscuri asociate anumitor categorii de alimente, rezultatele controalelor anterioare, condiţiile climatice şi altele. Articolul II Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Robert Viorel Chioveanu
|