Văzând Referatul de aprobare nr. 1.408 din 4 martie 2016, întocmit de Direcţia generală sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,luând în considerare prevederile Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin: Articolul INorma sanitară veterinară privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 29/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 24 aprilie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Medicul veterinar de liberă practică împuternicit ia următoarele măsuri:a)dacă suspiciunea de rabie se datorează unui animal sălbatic, se solicită sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale competente, în vederea uciderii acestuia, urmată de recoltarea de probe, care se trimit la laborator; b)inspectează animalele receptive; c)identifică şi înregistrează, conform legislaţiei în vigoare, toate animalele din speciile receptive, găsite neidentificate şi neînregistrate la data inspecţiei; d)întocmeşte catagrafia speciilor receptive; e)izolează animalele domestice care au muşcat sau zgâriat persoane sau alte animale din zona de protecţie şi le ţine sub observaţie o perioadă de 14 zile, conform instrucţiunilor prevăzute în anexa nr. 4; f)anunţă, de îndată, medicul veterinar oficial al circumscripţiei sanitar-veterinare zonale, cu privire la apariţia oricărui semn clinic atribuit rabiei la animalele aflate în perioada de observaţie. 2. Titlul articolului 8 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 8Măsuri aplicate în cazul confirmării rabiei la animalele dintr-o exploataţie 3. La articolul 8 alineatul (2), punctele (iii) , (iv) şi (vi) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (iii) izolarea animalelor receptive la rabie care au fost muşcate sau zgâriate de animalul bolnav de restul animalelor din exploataţie pentru o perioadă de 30 de zile; (iv) punerea sub restricţie şi observaţie a tuturor animalelor receptive la rabie din exploataţie pe o perioadă de 30 de zile, începând din momentul constatării contactului unui animal suspect de rabie cu animalul/animalele receptiv(e) din exploataţie; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ (vi) inspecţia animalelor receptive la rabie din zona de protecţie, care au fost muşcate sau zgâriate de animalul bolnav, se face de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit/medicul veterinar oficial al circumscripţiei sanitar-veterinare zonale, pe o perioadă de 30 de zile; după această perioadă animalele se scot de sub observaţie dacă nu prezintă semne clinice de rabie; 4. La articolul 10, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Profilaxia specifică a rabiei se face prin vaccinarea carnivorelor domestice şi sălbatice, în conformitate cu prevederile Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 privind aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora, cu completările ulterioare, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, cu modificările şi completările ulterioare. 5. La articolul 10, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: (11) În cazul în care medicul veterinar oficial decide existenţa unui punct de risc, se vaccinează toate animalele receptive din focar conform metodei de vaccinare recomandate de producător în instrucţiunile de utilizare a vaccinului. 6. La articolul 10, alineatele (2) , (3) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(2) Vaccinarea profilactică a câinilor şi a pisicilor din exploataţiile nonprofesionale şi a câinilor de la stână se face cu vaccin inactivat, prin organizarea de campanii de vaccinare în masă, anuale, în perioada toamnă-iarnă, urmate de vaccinări de completare, conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, cu modificările ulterioare.(3) Vaccinarea profilactică se organizează având ca bază catagrafia tuturor carnasierelor de curte, a câinilor de la stână, precum şi înregistrarea şi identificarea lor conform prevederilor legislaţiei în vigoare. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............(6) Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti raportează Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, lunar, situaţia centralizată a vaccinărilor antirabice. 7. La articolul 11, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)să se prezinte la sediile circumscripţiilor sanitar-veterinare de asistenţă/la sediul oricărei unităţi medicale veterinare de asistenţă înregistrate ca utilizator al Registrului de evidenţă a câinilor cu stăpân, în a căror rază teritorială îşi au domiciliul, în vederea înregistrării şi identificării câinilor conform legislaţiei în vigoare. 8. La anexa nr. 2, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: 1. Diagnosticul rabiei se realizează prin testul de imunofluorescenţă directă IFD la nivelul laboratorului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, la toate animalele receptive la virusul rabic moarte/ucise, suspecte sau cu semne clinice de rabie, precum şi la cele împuşcate pentru determinarea eficienţei vaccinării antirabice; în cazul în care rezultatul testului de imunofluorescenţă directă IFD efectuat la nivelul laboratorului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti este pozitiv, se declară suspiciunea de boală în baza buletinului de analiză emis de laborator, iar proba respectivă se transmite pentru confirmare la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru rabie din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală; diagnosticul rabiei se confirmă prin testul de imunofluorescenţă directă IFD la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru rabie din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală. 9. La anexa nr. 4, punctele 1 , 2 , 3 şi 5 se modifică şi vor avea următorul cuprins: 1. Câinii şi pisicile care au muşcat sau au zgâriat persoane, precum şi câinii şi pisicile cu simptome suspecte de rabie care au muşcat sau au zgâriat persoane ori alte animale sunt puse sub observaţie sanitară veterinară, în condiţii de izolare şi securitate strictă, în cuşti sau în boxe; în raport cu posibilităţile locale de asigurare a acestor condiţii, ţinerea sub supraveghere sanitară veterinară se face la domiciliul proprietarului sau la sediul unităţilor medicale de asistenţă. 2. Câinii şi pisicile care se ţin sub observaţie sanitară veterinară sunt examinaţi clinic, în mod obligatoriu, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit/medicul veterinar oficial, în termen de 24 de ore de la anunţarea suspiciunii, precum şi în ziua a 5-a, a 10-a, a 14-a, a 21-a şi a 30-a de la data producerii muşcăturii sau zgârieturii; atunci când condiţiile permit, examenul clinic al animalelor se face zilnic, pe toată perioada de observaţie sanitară veterinară. 3. În vederea orientării tratamentului antirabic la om, medicul veterinar de liberă practică împuternicit/medicul veterinar oficial eliberează, atât în ziua primului examen, cât şi în ziua a 5-a, a 10-a, a 14-a, a 21-a şi a 30-a de la producerea muşcăturii sau zgârieturii, câte o adeverinţă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5, din care un exemplar rămâne la medicul veterinar de liberă practică împuternicit al circumscripţiei sanitar-veterinare de asistenţă şi un exemplar este înmânat proprietarului; examenul clinic efectuat în zilele menţionate va fi înscris în Registrul de consultaţii şi tratamente, iar adeverinţa eliberată va purta numărul de înscriere din registru. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ......... 5. Celelalte animale receptive sau cu semne clinice de rabie din zona de protecţie suspecte de a fi venit în contact cu animalul/animalele care a/au muşcat sau zgâriat, în afara carnasierelor domestice prevăzute la pct. 1, se ţin în observaţie sanitară veterinară timp de 30 de zile, asigurându-se totodată toate măsurile de izolare şi securitate strictă; medicii veterinari sunt obligaţi ca, în astfel de situaţii, să aplice aceeaşi conduită şi să facă aceleaşi comunicări direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ca şi în cazul câinilor şi pisicilor puse sub observaţie sanitară veterinară. 10. La anexa nr. 5, antetul modelului de adeverinţă se modifică şi va avea următorul cuprins: DIRECŢIA SANITAR-VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR ........ ........ ........Circumscripţia Sanitar-Veterinară de Asistenţă .............Nr. ......./.............. Articolul II Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Geronimo Răducu Brănescu