ORDIN Nr. 636
din 12 ianuarie 2010
privind stabilirea
Metodologiei cercetarii statistice referitoare la cheltuielile turistice ale
nerezidentilor cazati în structurile de cazare turistica private
ACT EMIS DE:
INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 40 din 19 ianuarie 2010
Având în vedere Hotărârea Comitetului de avizare
metodologică nr. 6 din 8 decembrie 2009,
în temeiul prevederilor Legii organizării şi
funcţionării statisticii oficiale în România nr. 226/2009 şi ale
Hotărârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi
funcţionarea Institutului Naţional de Statistică,
republicată, cu modificările ulterioare,
preşedintele Institutului Naţional de
Statistică emite următorul ordin:
Art. 1. - Obiectul prezentului ordin este stabilirea
Metodologiei cercetării statistice referitoare la cheltuielile turistice
ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică
private.
Art. 2. - Metodologia menţionată la art. 1
este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul
ordin.
Art. 3. - Institutul Naţional de Statistică
va asigura actualizarea metodologiei prevăzute la art. 1 în funcţie
de legislaţia europeană.
Art. 4. - (1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de
către compartimentul de specialitate din cadrul Institutului Naţional
de Statistică.
(2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii
pentru statistica oficială din România.
Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Institutului Naţional de
Statistica,
Vergii Voineagu
ANEXĂ
METODOLOGIA
cercetării statistice referitoare la
cheltuielile turistice ale nerezidentilor cazaţi în structurile de cazare
turistică private
1. Cadrul general
1.1. Obiectivele cercetării statistice
Obiectivele cercetării statistice privind
cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de
cazare turistică private sunt următoarele:
• culegerea de date trimestriale privind cheltuielile
turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare
turistică private, reprezentând informaţii absolut necesare pentru
realizarea Contului satelit de turism, precum şi pentru întocmirea
balanţei de plăţi;
• valorificarea rezultatelor cercetării statistice
prin publicaţii în acest domeniu.
1.2. Cadrul legal
Legea organizării si funcţionării
statisticii oficiale în România nr. 226/2009
1.3. Concepte
şi definiţii
Turismul cuprinde
activităţile desfăşurate de persoane în cursul
călătoriilor şi şederilor lor în afara mediului lor
obişnuit - reşedinţei obişnuite -, pentru o perioadă
consecutivă care să nu depăşească un an, în scopuri de
odihnă, pentru afaceri, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament
medical, religie, pelerinaj.
Formele de turism:
a) turismul intern: rezidenţii unei
ţări date care călătoresc numai în interiorul acestei
ţări;
b) turismul receptor: nerezidenţii care
călătoresc în ţara dată;
c) turismul emitor: rezidenţii unei ţări
date care călătoresc în alte ţări.
Cele 3 forme de bază ale turismului enunţate
anterior pot fi asociate şi se obţin următoarele categorii de
turism:
- turismul interior, care regrupează turismul
intern şi turismul receptor;
- turismul naţional, care reprezintă turismul
intern şi turismul emitor;
- turismul internaţional, care reprezintă
turismul receptor şi turismul emitor.
Pentru scopuri ale statisticilor de turism şi în
acord cu modalităţile de bază ale turismului, vizitatorii pot fi
clasificaţi astfel:
a) vizitatori internaţionali: - turişti;
- excursionişti - vizitatori de o zi;
b) vizitatori interni: - turişti;
- excursionişti - vizitatori de o zi.
Termenul vizitator internaţional desemnează
orice persoană care se deplasează într-o ţară, alta decât
aceea în care ea îşi are rezidenţa obişnuită, pentru o
perioadă mai mică de 12 luni şi al cărei motiv principal al
vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată în
ţara vizitată.
Vizitatorii internaţionali includ:
- turiştii, care reprezintă
vizitatorii care petrec cel puţin o noapte într-o structură
turistică de găzduire colectivă sau privată în ţara
vizitată;
- excursioniştii - vizitatorii de o zi -,
care reprezintă vizitatorii care nu petrec cel puţin o noapte într-o
structură turistică de găzduire colectivă sau privată
în ţara vizitată.
Termenul vizitator intern desemnează orice
persoană care se deplasează, pentru o perioadă mai mică de
12 luni, într-un loc situat în ţara sa de reşedinţă, dar
altul decât acela care corespunde mediului său obişnuit, şi al
cărei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o
activitate remunerată în locul vizitat.
In scopuri statistice, sintagma vizitator intern de
o zi - excursionist intern - desemnează un vizitator intern
care nu petrece cel puţin o noapte într-o structură turistică
colectivă sau privată în locul vizitat.
Pentru scopuri ale statisticilor de turism
internaţional, o persoană este rezidentă într-o ţară
dacă:
a) persoana a locuit în ţara respectivă cea
mai mare parte a anului scurs - 12 luni; sau
b) persoana a locuit în acea ţară o
perioadă mai mică de 12 luni, dar are intenţia să se
reîntoarcă în cele 12 luni care urmează pentru a trăi acolo.
Ţara de rezidenţă
O persoană este considerată rezidentă
într-o ţară dacă acea persoană a locuit în acea
ţară cea mai mare parte din ultimele 12 luni sau o perioadă mai
scurtă, dar intenţionează să locuiască în continuare
în această ţară în următoarele 12 luni.
Din punct de vedere turistic, toate persoanele care se
deplasează în altă ţară şi intenţionează
să rămână acolo mai mult de un an sunt imediat asimilate
celorlalţi rezidenţi din ţara respectivă.
Cetăţenii având domiciliul în străinătate, care se întorc
pentru o vizită temporară în ţara ai cărei
cetăţeni sunt, se includ în categoria vizitatorilor nerezidenti.
Cetăţenia este indicată în paşaportul persoanei respective
sau în alte documente de identificare, în timp ce ţara de
rezidenţă trebuie stabilită prin interviu sau dedusă, de
exemplu, din adresa persoanei în cauză.
Prin structură de cazare turistică se
înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizează în mod
permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice
pentru turişti.
Structura de cazare turistică colectivă este acea structură care pune la dispoziţia
călătorilor camere sau spaţii, iar numărul de locuri pe
care îl furnizează trebuie să fie mai mare decât un minimum
specificat pentru grupuri de persoane, mai numeroase decât o simplă
familie; toate locurile structurii de primire trebuie să dispună de o
administraţie comercială comună, chiar dacă este o unitate
nonprofit - cu scop nelucrativ.
Structurile de cazare turistică private sunt apartamente sau camere de închiriat, ele fiind structuri de
primire turistică constând într-un număr limitat de spaţii, care
oferă servicii de cazare şi posibilitatea preparării hranei în
bucătăria folosită exclusiv de turişti.
Cheltuielile totale efectuate în timpul
călătoriilor reprezintă totalul cheltuielilor de consum
efectuate pe durata călătoriei şi a şederii în locul
vizitat.
2. Descrierea cercetării statistice
2.1. Sfera de cuprindere
Sfera de cuprindere a anchetei o constituie
nerezidenţii cazaţi în structurile de cazare turistică private,
clasificate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului.
2.2. Clasificări şi nomenclatoare
utilizate
Pentru realizarea cercetării statistice privind
cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de
cazare turistică private se utilizează următoarele
clasificări şi nomenclatoare:
- Clasificarea structurilor de cazare turistică
private, stabilită de Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului;
- Nomenclatorul structurilor de cazare turistică
private cuprinse în cercetarea statistică;
- Nomenclatorul de ţări;
- Nomenclatorul de valute şi cel al cursurilor
valutare aferente perioadei în care se face culegerea datelor pe teren.
2.3. Principalele variabile studiate şi
chestionarul cercetării statistice
Principala variabilă studiată o
reprezintă cheltuielile turistice efectuate de nerezidenti pentru sejurul
petrecut în România.
Cheltuielile totale efectuate în timpul
călătoriilor reprezintă totalul cheltuielilor de consum
efectuate pe durata călătoriei şi a şederii în România. Ele
cuprind:
- plăţi către agenţiile de turism;
- cazare plus masă, acolo unde este inclusă
în preţul cazării;
- alimente şi băuturi -în restaurante,
cafenele, baruri etc, inclusiv comerţul cu amănuntul;
- transport: costul călătoriei dus-întors în
cadrul transportului public rutier, feroviar şi maritim;
- utilizarea vehiculelor - costul benzinei sau al
motorinei utilizate în timpul călătoriei, taxe de parcare, altele, de
exemplu, închirierea vehiculelor;
- activităţi recreative, culturale şi
sportive: excursii cu ghid, activităţi sportive - închirierea de
echipamente; activităţi culturale - taxe de intrare; divertisment
şi alte moduri de recreere - taxe de intrare;
- cumpărături: cheltuieli făcute
anterior călătoriei pentru cumpărarea de articole utilizate în
timpul deplasării;
- cumpărarea de articole pentru a fi consumate în
timpul şederii la destinaţia călătoriei - inclusiv alimente
şi băuturi; cumpărări de articole pentru a fi folosite
după călătoria turistică - alimente şi băuturi,
cadouri şi suveniruri etc;
- alte cheltuieli: cheltuieli pentru congrese sau
reuniuni - taxe de participare, programe şi materiale, cărţi,
reviste legate de congres; asigurări; convorbiri telefonice; altele: taxe
poştale, prelucrarea filmelor foto, comision de schimb valutar etc.
Din cheltuielile turistice se exclud: cumpărarea
în scopuri comerciale, adică pentru revânzare, şi
cumpărăturile făcute în numele patronului; investiţiile de
capital sau tranzacţiile, cum ar fi achiziţionarea de pământ,
case, proprietăţi, opere de artă şi alte achiziţii
importante, chiar dacă acestea vor fi folosite în viitor în scopuri
turistice; bani cash daţi rudelor sau prietenilor în timpul unei
călătorii şi care nu reprezintă plata pentru bunuri sau
servicii turistice, precum şi donaţiile făcute instituţiilor.
Chestionarul cercetării statistice
Un chestionar este destinat completării de
către proprietari - Fişă proprietari, el conţinând
următoarele coloane:
- Stare - se scrie în clar situaţia
întâlnită pe teren, de exemplu: nu a putut fi contactat/identificat;
temporar fără activitate; activitate întreruptă definitiv etc.
- Numărul de nopţi de cazare în trimestrul
cercetat, pentru turiştii români - de exemplu, pentru 2 turişti
români cazaţi 3 nopţi se înregistrează 6 - şi pentru
turiştii străini - se procedează la fel ca pentru turiştii
români;
- Numărul de turişti români cazaţi - se
notează numărul total de turişti români cazaţi în
trimestru;
- Numărul de turişti străini
cazaţi - se notează numărul total de turişti străini
cazaţi în trimestru.
Un chestionar este destinat turiştilor
nerezidenti, fiind tradus în engleză, franceză, germană,
spaniolă, italiană, maghiară. Chestionarul TOURPA conţine
următoarele cerinţe/întrebări:
1. Data completării chestionarului
2. Ţara de rezidenţă
3. Naţionalitatea
4. Călătoria dumneavoastră a fost
organizată de - bifaţi o singură variantă:
- o agenţie de turism/tour-operatoare;
- dumneavoastră personal;
- alte modalităţi - sindicat;
- agenţia de turism şi dumneavoastră
personal.
5. Câte zile doriţi să petreceţi în
România?
6. Care este principalul mijloc de transport utilizat
de dumneavoastră pentru a sosi în România?
Se va marca un singur mijloc de transport:
- avion;
- autoturisme proprii;
- autocar, autobuz;
- tren;
- ambarcaţiuni fluviale/maritime;
- alte: autoturisme închiriate, motociclete etc.
7. Care a fost principalul motiv pentru care
v-aţi deplasat în România?
Se va marca un singur motiv:
- afaceri;
- congrese, conferinţe, cursuri;
- participare târguri, expoziţii;
- vacanţe;
- cumpărături;
- evenimente culturale, sportive;
- vizitarea prietenilor şi rudelor;
- tratament medical;
- religie/pelerinaj;
- tranzit;
- alte activităţi - specificaţi.
8. Vă rugăm să estimaţi
cheltuielile realizate în ţara dumneavoastră de rezidenţă
pentru această călătorie - acestea includ suma pe care aţi
cheltuit-o deja şi cheltuielile pe care le prevedeţi.
Precizaţi moneda: euro, USD, altele.
Total cheltuieli în ţara de rezidenţă,
pentru:
- transport;
- cazare;
- altele.
9. Vă rugăm să estimaţi
cheltuielile efectuate cu ocazia sejurului dumneavoastră în România -
acestea vor include suma pe care dumneavoastră aţi cheltuit-o deja
şi cheltuielile pe care le prevedeţi.
Precizaţi moneda: euro, USD, altele.
Total cheltuieli în România, pentru:
- transport;
- cazare;
- restaurante, baruri, cafenele, similare;
- cumpărare de produse scumpe - se includ:
autoturisme, snow-mobile, ATV-uri şi alte vehicule de teren, motociclete,
bărci cu motor, iahturi. Nu se includ produsele care au fost
cumpărate pentru a fi revândute;
- închiriere de produse scumpe.
10. Pentru câte persoane aţi estimat aceste
cheltuieli?
2.4. Metodele de calcul al principalilor indicatori
Cercetarea statistică referitoare la cheltuielile
nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică private
urmăreşte obţinerea de informaţii referitoare la sumele de
bani cheltuite de nerezidenti pentru sejurul în România şi cele
făcute în ţara de rezidenţă.
Pentru a calcula în lei suma de bani plătită
în altă valută - Sr, întrebările 8 şi 9, se va avea în
vedere cursul mediu lunar de schimb al valutei utilizate, comunicat de Banca
Naţională a României pentru luna în care se culeg datele pe teren.
Metoda de calcul constă în înmulţirea sumei
în valută - Sv - cu cursul de revenire - Cr:
Sr = SvxCr, unde:
Sr- suma în lei;
Sv- suma în
valută;
Cr- cursul de revenire.
In vederea obţinerii sumelor de bani - în lei -
cheltuite de nerezidenti pe tipuri de cheltuieli, se va utiliza formula:
Sri = SvxCr, unde:
Sri, - suma în lei
pentru fiecare tip de cheltuială
i= 1.....n;
Sv- suma în
valută;
Cr- cursul de revenire.
3. Eşantionul
cercetării statistice
3.1. Baza de sondaj
Pentru stabilirea bazei de sondaj se cunoaşte
numărul de turişti nerezidenti cazaţi în trimestrul cercetat, în
structurile de cazare turistică private. De asemenea, se cunoaşte
numărul de nerezidenti în structurile private în ultima lună a
trimestrului, precum şi cheltuielile acestora, defalcate pe grupe de
cheltuieli.
3.2. Extinderea
rezultatelor
Calculul coeficienţilor de extindere a
rezultatelor a fost realizat parcurgându-se următoarele etape de lucru:
a) Ataşarea fiecărei unităţi
primare selectate - structură de cazare - a ponderii de selecţie - π ih. Ponderea de selecţie este o pondere Hortvitz-Thompson
şi s-a calculat ca inversul probabilităţii de selecţie,
astfel:
unde:
pih - probabilitatea
de selecţie a unităţii primare i din celula de selecţie h;
Nh - numărul
de unităţi primare din celula de selecţie h;
nh - numărul
de unităţi primare selectate în eşantion din celula de
selecţie h.
b) Calculul coeficienţilor de redresare - ch.
Coeficienţii de redresare s-au calculat la nivelul fiecărei celule de
selecţie a unităţilor primare ca inversul
probabilităţii de răspuns. Coeficientul de redresare are rolul
de compensare a unităţilor nonrespondente în ipoteza în care aceste
unităţi se manifestă similar cu unităţile respondente
aferente stratului din care fac parte.
unde:
prh - probabilitatea
de răspuns din celula de selecţie h;
nh - numărul
de unităţi primare selectate în eşantion din celula de
selecţie h;
mh - numărul
de unităţi primare selectate în eşantion din celula de
selecţie h care au răspuns la anchetă.
c) Calculul coeficientului de extindere a
unităţilor primare -
COEFthext :
COEFthex=xih-ch
d) Ataşarea fiecărei unităţi
secundare selectate (turistul străin) a ponderii de selecţie - tji.
Ponderea de selecţie este o pondere Hortvitz-Thompson şi s-a calculat
ca inversul probabilităţii de selecţie, astfel:
unde:
Pijh - probabilitatea
de selecţie a unităţii secundare j din unitatea
primară de selecţie i din stratul h;
Njh - numărul
de unităţi secundare din unitatea primară de selecţie i din
stratul h;
nih - numărul
de unităţi secundare selectate în eşantion din unitatea
primară de selecţie i din stratul h.
e) Calculul coeficienţilor de extindere -
f) In vederea estimării cât mai precise a
rezultatelor anchetei s-a realizat o calibrare a datelor pe variabila turişti
străini, utilizând informaţiile din celelalte cercetări
statistice din domeniu.
Astfel, coeficientul final de extindere COEF_F va fi:
unde:
cal - coeficientul de
calibrare.
4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor
4.1. Metoda de înregistrare
Culegerea datelor pe teren se va face cu ajutorul
proprietarilor structurilor de cazare turistică private. Acestora li se
vor înmâna, de către anchetatori, Fişa proprietarului, precum şi
chestionarele TOUR_PA, care urmează a fi completate de către
turiştii străini cazaţi.
Proprietarii sunt rugaţi să expună
chestionarele într-un loc vizibil în camerele/apartamentele închiriate şi
să informeze turiştii nerezidenti despre desfăşurarea
anchetei
Metoda de completare a chestionarului va fi
autoînregistrarea.
4.2. Perioada de
referinţă şi de înregistrare
Perioada de referinţă pentru care se
înregistrează datele statistice este trimestrul.
Perioadele de înregistrare sunt următoarele:
a) martie pentru trimestrul I;
b) iunie pentru trimestrul II;
c) august pentru trimestrul III;
d) decembrie pentru trimestrul IV.
4.3. Prelucrarea
datelor
Lista cuprinzând structurile de cazare turistică
private este stabilită de Institutul Naţional de Statistică,
conform informaţiilor primite de la Ministerul Dezvoltării Regionale
şi Turismului, şi este apoi transmisă direcţiilor regionale
de statistică/direcţiilor judeţene de statistică, care le
distribuie anchetatorilor. La termenul stabilit prin programul anchetei,
chestionarele completate sunt predate de către anchetatori la
direcţiile regionale de statistică/direcţiile judeţene de
statistică.
Acestea vor fi introduse pe calculator şi apoi
validate, utilizând programele informatice primite de la Institutul
Naţional de Statistică. După realizarea acestor operaţiuni,
datele la nivel de chestionar vor fi transmite la Institutul Naţional de
Statistică, unde se va face validarea lor şi se va realiza o publicaţie
statistică.
5. Prezentarea
şi utilizarea rezultatelor cercetării statistice
5.1. Principalii indicatori utilizaţi
Principalul indicator îl reprezintă numărul
de nerezidenti cazaţi în structurile ce cazare turistică private, pe
ţări de rezidenţă, mijlocul de transport utilizat pentru a
sosi în România, motivul călătoriei în România, precum şi
cheltuielile preconizate a se efectua în timpul sejurului în România, defalcate
pe tipuri de cheltuieli.
5.2. Forme de
prezentare a rezultatelor
Datele statistice rezultate din cercetarea
statistică referitoare la cheltuielile turistice ale nerezidenţilor
cazaţi în structurile de cazare turistică private se diseminează
în publicaţia „Cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi
în structurile de cazare turistică private", stabilite anual prin
Programul statistic naţional anual.