DECIZIE   Nr. 283 din 30 octombrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata

ACT EMIS DE:                CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 27 din 17 ianuarie 2002

    Nicolae Popa       - presedinte
    Costica Bulai      - judecator
    Nicolae Cochinescu - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Petre Ninosu       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Ioan Vida          - judecator
    Gabriela Ghita     - procuror
    Doina Suliman      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 108 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, exceptie ridicata de Dumitru Velichi, Amet Izmet, Nicolae Rotaru, Daniel Nanu si Mircea Ghita in Dosarul nr. 4.161/COM/2000 al Tribunalului Constanta - Sectia comerciala, avand ca obiect actiunea intentata de acestia, in baza art. 107 din Legea nr. 64/1995, republicata, impotriva debitorului C.N.M. "Navrom" - S.A. si a lichidatorului Societatea Comerciala "Pricewaterhouse Coopers Management Consultants" - S.R.L.
    La apelul nominal Dumitru Velichi si Amet Izmet sunt prezenti personal; C.N.M. "Navrom" - S.A., prin lichidatorul sau, Societatea Comerciala "Pricewaterhouse Coopers Management Consultants" - S.R.L., este reprezentata de consilierul juridic Virgil Nita; lipsesc celelalte parti, Nicolae Rotaru, Daniel Nanu si Mircea Ghita, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Dumitru Velichi solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108 pct. 3 din Legea nr. 64/1995, republicata, deoarece acestea contravin art. 16 alin. (1) din Constitutie, in sensul ca instituie o discriminare intre salariatii carora li se datoreaza salarii pe o perioada de cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii falimentului si salariatii carora li se datoreaza salarii pe o perioada mai mare.
    Amet Izmet solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 108 pct. 3 din Legea nr. 64/1995, republicata, pentru aceleasi considerente. Reprezentantul lichidatorului, consilierul juridic Virgil Nita, lasa la aprecierea Curtii Constitutionale solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.
    Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, intrucat limitarea in timp a calitatii de creanta privilegiata a salariului nu contravine prevederilor constitutionale invocate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 13 martie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 4.161/COM/2000, Tribunalul Constanta - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, ridicata de Dumitru Velichi, Amet Izmet, Nicolae Rotaru, Daniel Nanu (care s-au referit numai la pct. 3 al art. 108) si de Mircea Ghita (care s-a referit la art. 108 in intregul sau).
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile legale mentionate sunt contrare dispozitiilor art. 16 alin. (1), art. 21, 38, ale art. 11 alin. (1) si ale art. 20 alin. (1) din Constitutia Romaniei, precum si ale art. 6 pct. 1 si ale art. 7 alin. 1 lit. a) din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, ratificat prin Decretul nr. 212/1974, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974, art. 1 pct. 2 din Carta europeana revizuita, adoptata la Strasburg la 3 mai 1996 si ratificata prin Legea nr. 74 din 3 mai 1999, art. 2 pct. 2 din Conventia internationala pentru unificarea anumitor reguli privitoare la privilegiile si ipotecile maritime, adoptata la Bruxelles la 10 aprilie 1926 si ratificata prin Legea nr. 43/1937, si art. 11 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 95/1949 privind protectia salariului, ratificata prin Decretul nr. 284/1973, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 81 din 6 iunie 1973.
    Potrivit celor sustinute de autorii exceptiei, art. 108 din Legea nr. 64/1995, republicata, contravine dispozitiilor citate ale Constitutiei Romaniei si ale actelor normative internationale citate, deoarece, pe de o parte, nu recunoaste salariului caracterul de creanta privilegiata si ii plaseaza pe salariati printre creditorii chirografari (art. 108 pct. 9 din lege), iar pe de alta parte, stabilind, la pct. 3, o pozitie privilegiata, in ordinea de preferinta, numai pentru creantele izvorate din contractele de munca, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii, instituie o discriminare inadmisibila intre titularii creantelor din aceasta categorie si salariatii carora li se datoreaza salariul pe o perioada mai mare.
    Tribunalul Constanta - Sectia comerciala, exprimandu-si opinia, arata ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata pentru urmatoarele considerente:
    Dispozitiile art. 108 pct. 3 din Legea nr. 64/1995, republicata, asigura protectie, cu prioritate, numai salariatilor ale caror creante s-au nascut intr-o perioada de cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii prevazute de lege, deoarece creantele mai vechi puteau fi realizate de titularii acestora prin urmarire silita, in conditiile procedurii de drept civil, intr-o perioada in care debitorul inca era capabil sa isi plateasca datoriile la scadenta. Neexistand, asadar, identitate intre situatia salariatilor carora li se datoreaza salarii pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii falimentului si cea a salariatilor cu creante mai vechi, nu se poate retine ca ordinea de preferinta stabilita prin art. 108 pct. 3 din lege, in favoarea celor dintai, incalca principiul egalitatii in drepturi prevazut la art. 16 alin. (1) din Constitutie.
    Textul de lege criticat nu contravine nici celorlalte prevederi din Constitutie si din tratatele internationale invocate de autorii exceptiei, deoarece, prin dispozitiile pe care le contine, nu incalca dreptul la munca al salariatului, iar in ceea ce priveste caracterul salariului de creanta privilegiata, actele normative internationale invocate recunosc dreptul statelor semnatare de a stabili, prin legislatia proprie, ordinea de prioritate a creantei constituite din salariu, precum si nivelul salariului sau perioada anterioara falimentului, pentru care aceasta creanta poate fi considerata privilegiata.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost transmisa presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si comunica punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Potrivit considerentelor avute in vedere de Guvern, art. 108 din Legea nr. 64/1995, republicata, instituie o procedura speciala - concursuala -, punand pe toti creditorii unui comerciant care nu si-a platit datoriile intr-o situatie egala, procedura ce se incadreaza astfel in dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie. La formularea pct. 3 al art. 108 din lege s-a tinut seama de cuprinsul art. 11 din Conventia internationala privind protectia salariului.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 108 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, dispozitii care au urmatorul cuprins: "Creantele vor fi platite, atat in cazul lichidarii unor bunuri din averea debitorului pe baza de plan, cat si in cazul falimentului, in urmatoarea ordine:
    1. taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata retributiilor persoanelor angajate in conditiile art. 9, art. 17 alin. (1), art. 21 si ale art. 22, sub rezerva celor prevazute la art. 69 alin. (3);
    2. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de banci in perioada de reorganizare, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului, in conditiile art. 74;
    3. creantele izvorate din contracte de munca, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;
    4. creantele statului provenite din impozite, taxe, amenzi si din alte sume ce reprezinta venituri publice, potrivit Legii nr. 72/1996 privind finantele publice;
    5. in conditiile art. 106 alin. (3), creantele garantate cu garantii reale asupra bunurilor;
    6. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
    7. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
    8. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
    9. alte creante chirografare."
    Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca aceste dispozitii legale contravin urmatoarelor prevederi din Constitutia Romaniei:
    - Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
    - Art. 38 alin. (1): "Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei si alegerea locului de munca sunt libere.";
    - Art. 11 alin. (1): "Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.";
    - Art. 20 alin. (1): "Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte."
    In motivarea exceptiei sunt invocate, de asemenea, urmatoarele reglementari cuprinse in tratate si pacte internationale:
    - Art. 6 pct. 1 si art. 7 lit. a) din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, ratificat prin Decretul nr. 212/1974, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974, cu urmatorul cuprins:
    Art. 6 pct. 1: "Statele parti la prezentul pact recunosc dreptul la munca ce cuprinde dreptul pe care il are orice persoana de a obtine posibilitatea sa-si castige existenta printr-o munca liber aleasa sau acceptata si vor lua masuri potrivite pentru garantarea acestui drept.";
    Art. 7 lit. a): "Statele parti la prezentul pact recunosc dreptul pe care il are orice persoana de a se bucura de conditii de munca juste si prielnice, care sa asigure indeosebi:
    a) remuneratia [...];";
    - Art. 1 pct. 2 din Carta sociala europeana revizuita, ratificata prin Legea nr. 74/1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999, cu urmatorul cuprins: "In vederea exercitarii efective a dreptului la munca, partile se angajeaza: [...];
    2. sa protezeje de o maniera eficienta dreptul lucratorului de a-si castiga existenta printr-o munca liber intreprinsa;";
    - Art. 2 pct. 2 din Conventia internationala pentru unificarea anumitor reguli privitoare la privilegiile si ipotecile maritime, adoptata la Bruxelles la 10 aprilie 1926, cu urmatorul cuprins: "Vor fi privilegiate asupra vasului, asupra navlului pentru voiajul in cursul caruia creanta privilegiata a luat nastere: [...];
    2. Creantele rezultand din contractul de angajare a capitanului, echipajului si a celorlalte persoane angajate la bord.";
    - Art. 11 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 95/1949 privind protectia salariului, ratificata prin Decretul nr. 284/1973, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 81 din 6 iunie 1973, cu urmatorul cuprins:
    "1. In caz de faliment sau lichidare judiciara a unei intreprinderi lucratorii folositi in cadrul acesteia vor avea rang de creditori privilegiati, pentru salariile care le sunt datorate cu titlu de servicii prestate in cursul unei perioade anterioare falimentului sau lichidarii si care va fi prevazuta de catre legislatia nationala.
    2. Salariul constituind o creanta privilegiata va fi platit integral mai inainte ca creditorii ordinari sa poata revendica cota-parte ce li se cuvine.
    3. Ordinea de prioritate a creantei privilegiate constituita de salariu, fata de celelalte creante privilegiate, trebuie sa fie determinata de catre legislatia nationala."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala constata ca aceasta este neintemeiata si, in consecinta, urmeaza sa fie respinsa.
    Potrivit art. 1722 din Codul civil, privilegiul este un drept conferit unui creditor de calitatea creantei sale de a fi preferat celorlalti creditori, fie chiar ipotecari. De regula, creditorii privilegiati sunt platiti inaintea celorlalti creditori, in ordinea calitatii privilegiului lor, determinat prin lege.
    Legislatia romaneasca, civila si comerciala, recunoaste salariului calitatea de creanta privilegiata, cu toate efectele ce decurg din aceasta in procedurile de executare silita. Astfel, in ordinea de preferinta stabilita prin art. 783 din Codul comercial roman, este definit ca o creanta privilegiata "salariul datorat lucratorilor intrebuintati direct de catre falit, in timpul lunii ce a precedat declaratia falimentului". Tot astfel, in ordinea de preferinta stabilita prin art. 563 din Codul de procedura civila, creantele reprezentand salarii sunt asezate pe locul al doilea, imediat dupa creantele reprezentand cheltuielile de judecata si cele ocazionate de procedura de executare silita.
    Consecvent conceptiei privind calitatea salariului de creanta privilegiata, legiuitorul a randuit salariul pe un loc privilegiat in ordinea de preferinta stabilita prin art. 108 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, si anume la pct. 3 din textul de lege amintit, dupa taxele si celelalte cheltuieli ocazionate de procedura falimentului si dupa creantele nascute in perioada de reorganizare.
    Ca si in reglementarea prevazuta de Codul comercial, in art. 108 pct. 3 din Legea nr. 64/1995, republicata, se recunoaste caracterul de creanta privilegiata numai drepturilor salariale pe o perioada limitata, si anume pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii.
    Aceasta reglementare nu contravine nici unuia dintre textele Constitutiei invocate de autorii exceptiei de neconstitutionalitate.
    Astfel, pct. 3 al textului de lege amintit se aplica, fara deosebire, tuturor creditorilor ale caror creante constau in drepturi salariale pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii de faliment, in deplin acord cu principiul egalitatii in drepturi, prevazut la art. 16 alin. (1) din Legea fundamentala. Drepturile salariale mai vechi de 6 luni sunt cuprinse, de asemenea, fara deosebire, in categoria creantelor chirografare care, potrivit art. 108 pct. 9 din lege, sunt satisfacute dupa creantele privilegiate si celelalte creante prevazute la pct. 1 - 8 din textul mentionat.
    Deosebirea de tratament juridic dintre creantele constand in salarii datorate de debitor pe o perioada de pana la 6 luni anterioare deschiderii procedurii de faliment si creantele constand in salarii datorate pe o perioada mai mare nu poate fi calificata ca o incalcare a principiului consacrat prin art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece situatiile nu sunt nici identice si nici similare.
    In cazul salariilor la care se refera art. 108 pct. 3 din lege este vorba despre creante nascute intr-o perioada in care debitorul se afla deja in incapacitate de plata, creditorii salariati neavand in aceasta situatie nici o alta posibilitate de satisfacere a creantelor lor decat participarea lor la distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii.
    Spre deosebire de titularii acestei categorii de creante, creditorii ale caror creante constau in salarii datorate pe perioade mai indelungate aveau posibilitatea sa actioneze impotriva debitorului inca solvabil si sa isi realizeze creantele prin mijloacele prevazute de lege, inainte ca acesta sa intre in incapacitate de plata.
    Or, asa cum s-a statuat constant in jurisprudenta Curtii Constitutionale - de exemplu, prin Decizia nr. 70/1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 307/1993; Decizia nr. 6/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23/1996; Decizia nr. 136/1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 557/1999 -, principiul egalitatii cetatenilor in fata legii presupune identitate de solutii, pentru situatii identice ori similare, si solutii diferite, pentru situatii diferite.
    Textul de lege care face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate nu este in contradictie cu art. 38 din Constitutie privind munca si protectia sociala a muncii, invocat de autorii exceptiei, dat fiind ca, prin excluderea creantelor constand in salarii datorate pe o perioada mai mare de 6 luni de la deschiderea procedurii falimentului, nu se ingradeste dreptul la munca al salariatilor, ci se limiteaza, intr-un mod rational, privilegiul acordat creantelor salariale, pentru a se da posibilitatea satisfacerii cu prioritate a acelor creante constand in salarii nascute intr-o perioada in care debitorul se afla in incapacitate de plata.
    Dispozitiile legale criticate nu contravin nici art. 21 din Constitutie privind accesul liber la justitie, deoarece nu contin nici o ingradire a acestui drept.
    In sfarsit, textul de lege criticat nu incalca nici prevederile Constitutiei cuprinse in art. 11 alin. (1) privind obligatia statului roman de a indeplini obligatiile ce ii revin din tratatele la care este parte si in art. 20 alin. (1) privind tratatele internationale avand ca obiect drepturile omului, dat fiind ca, asa cum se va arata in continuare, nu exista neconcordante intre art. 108 din Legea nr. 64/1995, republicata, si actele normative internationale la care se refera Legea fundamentala.
    Reglementarile internationale invocate de autorii exceptiei de neconstitutionalitate nu exclud posibilitatea limitarii caracterului salariului de creanta privilegiata, in cazul falimentului datornicului.
    Dimpotriva, conform art. 11 pct. 1 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 95/1949 privind protectia salariului, au calitatea de creante privilegiate numai salariile datorate in cursul unei perioade anterioare falimentului sau lichidarii si care va fi prevazuta in legislatia nationala.
    Limitarea in timp a calitatii de creanta privilegiata a salariului nu contravine nici Conventiei internationale din 10 aprilie 1926 si nici art. 6 pct. 1 si art. 7 lit. a) din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale sau art. 1 pct. 2 din Carta sociala europeana revizuita, citate de autorii exceptiei de neconstitutionalitate.
    Art. 2 pct. 2 din Conventia internationala din 10 aprilie 1926 se refera la obiectul privilegiului - vasul, navlul pentru voiajul in care a luat nastere si asupra accesoriilor vasului si a navlului - si nu la dimensiunile creantei privilegiate si la conditiile in care i se recunoaste acest caracter.
    Textele citate din celelalte doua documente internationale privesc protectia dreptului la munca. Or, prin continutul sau, art. 108 din Legea nr. 64/1995, republicata, nu ingradeste in vreun fel dreptul la munca, ci, dimpotriva, asa cum s-a aratat mai sus, il garanteaza prin caracterizarea salariului ca o creanta privilegiata. Limitarea in timp a privilegiului nu reprezinta o incalcare a dreptului la munca al persoanei, ci o determinare fireasca a conditiilor in care acest privilegiu poate fi exercitat.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, exceptie ridicata de Dumitru Velichi, Amet Izmet, Nicolae Rotaru, Daniel Nanu si Mircea Ghita in Dosarul nr. 4.161/COM/2000 al Tribunalului Constanta - Sectia comerciala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 30 octombrie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Doina Suliman