ORDIN   Nr. 635 din 12 ianuarie 2010

privind stabilirea Metodologiei cercetarii statistice referitoare la cererea turistica a rezidentilor în Romania

ACT EMIS DE: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 46 din 20 ianuarie 2010

Ţinând seama de Directiva 95/57/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1995 privind culegerea datelor statistice în domeniul turismului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 291 din 6 decembrie 1995, cu modificările ulterioare, şi de Decizia 1999/35/CE a Comisiei din 9 decembrie 1998 privind procedurile de punere în aplicare a Directivei 95/57/CE a Consiliului privind culegerea datelor statistice în domeniul turismului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 009 din 15 ianuarie 1999,

având în vedere Hotărârea Comitetului de Avizare Metodologică nr. 6 din 8 decembrie 2009,

în temeiul prevederilor Legii organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România nr. 226/2009 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică, republicată, cu modificările ulterioare,

preşedintele Institutului Naţional de Statistică emite următorul ordin:

Art. 1. - Obiectul prezentului ordin este stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidenţilor în România.

Art. 2. - Metodologia menţionată la art. 1 este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Institutul Naţional de Statistică va asigura actualizarea metodologiei în funcţie de legislaţia europeană.

Art. 4. - (1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de către compartimentul de specialitate din cadrul Institutului Naţional de Statistică.

(2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii pentru statistica oficială din România.

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.227/2005 privind stabilirea Metodologiei cercetării statistice privind cererea turistică a rezidenţilor în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 şi 132 bis din 13 februarie 2006.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Institutului Naţional de Statistica,

Vergii Voineagu

ANEXĂ

METODOLOGIA

cercetării statistice referitoare la cererea turistică a rezidentilor în România

1. Cadrul general

1.1. Obiectivele cercetării statistice

Cercetarea statistică privind excursiile realizate de către rezidenţii în România sunt următoarele:

•  culegerea de date trimestriale referitoare la călătoriile cu cel puţin o înnoptare şi la excursiile realizate de către rezidenţii în România, cu precădere obţinerea de date statistice privind cheltuielile efectuate de aceştia, reprezentând informaţii absolut necesare pentru realizarea contului-satelit de turism, precum şi pentru întocmirea balanţei de plăţi;

• valorificarea rezultatelor cercetării statistice prin publicaţii în acest domeniu.

1.2. Cadrul legal

- Directiva 95/57/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1995 privind culegerea datelor statistice în domeniul turismului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 291 din 6 decembrie 1995, cu modificările ulterioare, şi Decizia 1999/35/CE a Comisiei din 9 decembrie 1998 privind procedurile de punere în aplicare a Directivei 95/57/CE a Consiliului privind culegerea datelor statistice în domeniul turismului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 009 din 15 ianuarie 1999.

-  Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România nr. 226/2009.

1.3. Concepte şi definiţii

Turismul cuprinde activităţile desfăşurate de persoane în cursul călătoriilor şi şederilor lor în afara mediului lor obişnuit (reşedinţei obişnuite), pentru o perioadă neîntreruptă care să nu depăşească un an, în scopuri de odihnă, pentru afaceri, vizitarea prietenilor şi a rudelor, tratament medical, în scopuri religioase ori în scopul realizării unor pelerinaje.

Formele de turism:

a)  turismul intern: rezidenţii unei ţări date care călătoresc numai în interiorul acestei ţări;

b) turismul receptor: nerezidenţii care călătoresc în ţara dată;

c) turismul emitor: rezidenţii unei ţări date care călătoresc în alte ţări.

Cele 3 forme de bază ale turismului enunţate anterior pot fi asociate şi se obţin următoarele categorii de turism:

-  turismul interior, care regrupează turismul intern şi turismul receptor;

- turismul naţional, care reprezintă turismul intern şi turismul emitor;

- turismul internaţional, care reprezintă turismul receptor şi turismul emitor.

Pentru scopuri privind statisticile de turism şi în acord cu modalităţile de bază ale turismului, vizitatorii pot fi clasificaţi astfel:

a) vizitatori internaţionali:

- turişti;

- excursionişti - vizitatori de o zi;

b) vizitatori interni:

- turişti;

- excursionişti - vizitatori de o zi.

Termenul vizitator internaţional desemnează orice persoană care se deplasează într-o ţară, alta decât aceea în care îşi are rezidenţa obişnuită, pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi al cărei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată în ţara vizitată. Vizitatorii internaţionali includ:

- turiştii, care reprezintă vizitatorii care petrec cel puţin o noapte într-o structură turistică de găzduire colectivă sau privată în ţara vizitată;

- excursioniştii - vizitatori de o zi, care reprezintă vizitatorii care nu petrec cel puţin o noapte într-o structură turistică de găzduire colectivă sau privată în ţara vizitată.

Termenul vizitator intern desemnează orice persoană care se deplasează, pentru o perioadă mai mică de 12 luni într-un loc situat în ţara sa de reşedinţă, dar altul decât acela care corespunde mediului său obişnuit, şi al cărei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată în locul vizitat.

In scopuri statistice, sintagma vizitator intern de o zi - excursionist intern - desemnează un vizitator intern care nu petrece cel puţin o noapte într-o structură turistică colectivă sau privată, în locul vizitat.

Pentru scopuri privind statisticile de turism internaţional, o persoană este rezidentă într-o ţară, dacă:

a) persoana a locuit în ţara respectivă cea mai mare parte a anului scurs - 12 luni; sau

b) persoana a locuit în acea ţară o perioadă de timp mai mică de 12 luni, dar are intenţia să se reîntoarcă în cele 12 luni care urmează pentru a trăi acolo.

Ţara de rezidenţă

O persoană este considerată rezidentă într-o ţară, dacă acea persoană a locuit în acea ţară cea mai mare parte din ultimele 12 luni sau o perioadă mai scurtă, dar intenţionează să locuiască în continuare în această ţară, în următoarele 12 luni.

Din punct de vedere turistic, toate persoanele care se deplasează în altă ţară şi intenţionează să rămână acolo mai mult de un an sunt imediat asimilate celorlalţi rezidenţi din ţara respectivă. Cetăţenii având domiciliul în străinătate care se întorc pentru o vizită temporară în ţara ai cărei cetăţeni sunt se includ în categoria vizitatorilor nerezidenti. Cetăţenia este indicată în paşaportul persoanei respective - sau în alte documente de identificare -, în timp ce ţara de rezidenţă trebuie stabilită prin interviu sau dedusă, de exemplu, din adresa persoanei în cauză.

Prin structură de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizează în mod permanent ori sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti.

Structura de cazare turistică colectivă reprezintă acea structură care pune la dispoziţia călătorilor camere sau spaţii, iar numărul de locuri pe care îl furnizează trebuie să fie mai mare decât un minimum specificat pentru grupuri de persoane mai numeroase decât o simplă familie; toate locurile structurii de primire trebuie să dispună de o administraţie comercială comună, chiar dacă este o unitate nonprofit - cu scop nelucrativ.

Prin gospodărie, ca unitate de observare, se înţelege un grup de două sau mai multe persoane care în mod obişnuit locuiesc împreună, au în general legături de rudenie şi se gospodăresc împreună (fac menajul în comun, uneori lucrează împreună în gospodărie, consumă şi valorifică în comun produsele obţinute, participă integral sau parţial la formarea şi utilizarea bugetului de venituri şi cheltuieli al gospodăriei).

Excursia este o deplasare făcută în afara localităţii de domiciliu, care a durat mai mult de 3 ore, nu este făcută în mod regulat (o dată pe săptămână sau mai des) şi nu a avut ca scop asigurarea traiului zilnic.

Cheltuielile totale efectuate în timpul călătoriilor reprezintă totalul cheltuielilor de consum efectuate pe durata călătoriei şi a şederii în locul vizitat. Ele cuprind:

- plăţi către agenţiile de turism;

- cazare, plus masa, acolo unde este inclusă în preţul cazării;

- alimente şi băuturi -în restaurante, cafenele, baruri etc, inclusiv comerţul cu amănuntul;

- transport: costul călătoriei dus şi întors în cadrul transportului public rutier, feroviar şi maritim;

- utilizarea vehiculelor - costul benzinei sau al motorinei utilizate în timpul călătoriei, taxe de parcare, altele - de exemplu, închirierea vehiculelor;

- activităţi recreative, culturale şi sportive: excursii cu ghid, activităţi sportive - închirierea de echipamente; activităţi culturale - taxe de intrare; divertisment şi alte moduri de recreere - taxe de intrare;

- cumpărături: cheltuieli făcute anterior călătoriei pentru cumpărarea de articole utilizate în timpul deplasării;

- cumpărarea de articole pentru a fi consumate în timpul şederii la destinaţia călătoriei, inclusiv alimente şi băuturi; cumpărarea de articole pentru a fi folosite după călătoria turistică - alimente şi băuturi, cadouri şi suveniruri etc;

- alte cheltuieli: cheltuieli pentru congrese sau reuniuni - taxe de participare, programe şi materiale, cărţi, reviste legate de congres; asigurări; convorbiri telefonice; altele: taxe poştale, prelucrarea filmelor foto, comision de schimb valutar etc.

Din cheltuielile turistice se exclud: cumpărarea în scopuri comerciale, adică pentru revânzare, şi cumpărăturile făcute în numele patronului; investiţiile de capital sau tranzacţiile, cum ar fi achiziţionarea de pământ, case, proprietăţi, opere de artă şi alte achiziţii importante, chiar dacă acestea vor fi folosite în viitor în scopuri turistice; bani cash, daţi rudelor sau prietenilor în timpul unei călătorii şi care nu reprezintă plata pentru bunuri sau servicii turistice, precum şi donaţiile făcute instituţiilor.

2. Descrierea cercetării statistice

2.1. Sfera de cuprindere

Sfera de cuprindere a anchetei o constituie persoanele rezidente în România, cu vârsta de cel puţin 15 ani, din cadrul unui eşantion reprezentativ de gospodării.

Unitatea de observare şi înregistrare statistică este gospodăria.

2.2. Eşantioane şi nomenclatoare utilizate

1.  Pentru realizarea cercetării statistice privind excursiile realizate de rezidenţii în România se utilizează un eşantion extras din eşantionul-master EMZOT, realizat pe baza datelor din Recensământul populatiei si locuinţelor din 2002, actualizat în 2006.

2.  Nomenclatorul de ţări

3.  Nomenclatorul de valute

2.3.  Principalele variabile studiate şi chestionarul cercetării statistice

Principalele variabile studiate sunt:

- numărul de rezidenţi în vârstă de cel puţin 15 ani, care au participat la călătorii cu cel puţin o înnoptare şi la excursii - călătorii fără înnoptare;

- cheltuielile defalcate pe grupe, aferente călătoriei cu cel puţin o înnoptare, şi cele aferente excursiei;

-   numărul total de persoane nerezidente cazate în gospodărie, precum şi numărul de înnoptări aferente.

Chestionarul cercetării statistice

Chestionarul cercetării statistice este destinat completării de către rezidenţii din gospodăriile incluse într-un eşantion selectat din eşantionul-master EMZOT.

Chestionarul este structurat în 6 capitole, după cum urmează:

Capitolul I - Identificarea gospodăriei

Conţine informaţii referitoare la codul locuinţei şi numărul gospodăriei.

Capitolul II - Caracterizarea gospodăriei

In acest capitol se obţin informaţii cu privire la numărul de persoane care compun gospodăria, din care numărul de persoane cu vârsta de peste 15 ani - pct. II.1. De asemenea, se obţin informaţii referitoare la componenţa gospodăriei - peste 15 ani, caracterizată din punctul de vedere al vârstei, sexului, statutului ocupaţional - pct. II.2. La pct. II.3 se cere să se precizeze dacă membrii cu vârsta de peste 15 ani ai gospodăriei au efectuat călătorii de cel puţin o înnoptare în afara domiciliului, în trimestrul cercetat - se exclud înnoptările în cămine, spitale, cazărmi, la locul de muncă. Dacă răspunsul este „Da", se continuă completarea chestionarului, In cazul în care răspunsul este „Nu", chestionarul este terminat, după completarea pct. II.4 - Care este principalul motiv pentru care niciun membru al gospodăriei nu a călătorit - pentru motive financiare, de sănătate, profesionale, familiale, alte motive.

Capitolul III - Călătoriile efectuate, motivul principal şi destinaţia călătoriilor

Pentru fiecare persoană rezidentă din componenţa gospodăriei, care are cel puţin 15 ani împliniţi, se completează distinct cap. III.

Se înregistrează numărul total de călătorii - pct. III.1.1 şi numărul total de înnoptări efectuate de turist în timpul călătoriilor din trimestrul de referinţă - pct. III.1.2.

La pct. III.2 se repartizează numărul de călătorii de cel puţin o înnoptare, înscrise la pct. III.1.1, după principalul motiv al fiecărei călătorii - odihnă, recreere, vacanţe, afaceri şi motive profesionale, vizite la prieteni şi rude, religie/pelerinaj, tratament medical, alte motive.

Din călătoriile efectuate din motive de odihnă, recreere, vacanţe - pct. III.3, pentru afaceri şi motive profesionale - pct. III.4, în scopul vizitării prietenilor şi rudelor - pct. III.5, pentru religie/pelerinaj - pct. III.6, pentru tratament medical - pct. III.7, se vor specifica călătoriile efectuate în România, cele în străinătate, precum şi cele efectuate atât în România, cât şi în străinătate.

Capitolul IV - Caracterizarea călătoriei de cel puţin o înnoptare, după motivul principal al acesteia

Pentru fiecare călătorie înregistrată la pct. III.2.1, pct. III.2.2, pct. Ml.2.3, pct. Ml.2.4, pct. Ml.2.5 sau pct. Ml.2.6 se completează distinct cap. IV din chestionar, de către fiecare persoană, în funcţie de motivul principal al călătoriei.

Pentru fiecare călătorie se va indica data plecării - pct. IV1 şi data întoarcerii - pct. IV.2. Se va înscrie numărul de înnoptări din fiecare tară străină vizitată sau zonă turistică din România - pct. IV.3.

La pct. IV.4 se va înscrie principalul mijloc de transport utilizat (tren, autocar, autobuz, autoturisme proprii - numărul de kilometri efectuaţi, aerian, maritim/naval, altele - autoturisme închiriate, motociclete etc).

La pct. IV.5 se va specifica cine a organizat călătoria - agenţii de turism, sindicat, oficii de pensii, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pe cont propriu, alte mijloace.

La pct. IV.6 se va specifica numărul de înnoptări pe tipuri de structuri de cazare turistică - hoteluri şi unităţi similare, campinguri, tabere pentru copii şi tineret, locuinţe particulare cu chirie, locuinţe secundare, case de vacanţă, părinţi, bunici, rude, prieteni, alte modalităţi de cazare - vapor, vagon de tren, cort în afara campingurilor etc.

La pct. IV.7 se înregistrează cheltuielile efectuate pentru călătorie - se completează o singură dată pentru o călătorie, numai de capul gospodăriei, cu date cumulate pentru toţi membrii gospodăriei care au participat la călătorie.

La pct. IV 7.1 se înscrie totalul cheltuielilor efectuate de gospodărie sau nucleu de familie, din care pentru călătorii în România - pct. IV.7.1.1 si pentru călătorii în străinătate - pct. IV.7.1.2.

La pct. IV.7.2 se completează plăţile către agenţiile de turism, sindicat, oficii de pensii, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru achiziţionarea de pachete turistice pentru călătorii în România - pct. IV.7.2.1 şi pentru călătorii în străinătate - pct. IV.7.2.2.

Pct. IV.8 cuprinde defalcarea cheltuielilor efectuate pentru călătorie de toate persoanele din gospodărie, care au călătorit în ţară şi/sau străinătate, după cum urmează:

- transport până la locul de destinaţie şi retur;

- transport rutier în interiorul ţării - taxiuri, închirieri de autovehicule, parcare, benzină şi similare;

- transport feroviar în interiorul ţării;

- transport aerian în interiorul ţării;

- transport naval în interiorul ţării;

- cazare - pot fi: numai pentru cazare, pentru cazare cu mic dejun, cazare cu demipensiune, all inclusive;

- restaurante, bar, cafenea, cofetărie şi similare;

-  cumpărare de bunuri de valoare mare - autoturisme, snow-mobile, ATV-uri, maşini de teren, bărci, iahturi, rulote, obiecte de artă de mare valoare etc;

- cumpărare de bunuri de larg consum - îmbrăcăminte, încălţăminte, suveniruri etc;

-  activităţi culturale, recreative şi sportive - inclusiv închirierea de echipamente sportive şi de agrement;

-  alte servicii - îngrijiri medicale, cosmetică, coafor şi înfrumuseţare, asigurări, telefonie etc.

Capitolul V - Călătoriile, excursiile, vizitele de o zi fără înnoptare

La începutul capitolului se precizează faptul că acest chestionar se completează pentru fiecare excursie făcută de unul sau mai mulţi membrii ai gospodăriei, în trimestrul cercetat.

Este prezentată procedura de verificare şi codificare a vizitelor de o zi fără înnoptare.

- Numărul persoanelor din gospodărie care au participat la excursie.

Chestionarul QE Călătoria, excursia, vizita de o zi fără înnoptare - este caracterizată excursia.

- Scopul principal al excursiei: petrecerea timpului liber, şi anume - se completează explicit: scop profesional sau de afaceri, vizite la rude sau prieteni, evenimente de familie sau aniversări, religios/pelerinaj, vizite la medic/tratament medical, picnic, cumpărături, alte scopuri, şi anume - se completează explicit.

-  Mijlocul de transport folosit la dus şi la întors: tren, autobuz/microbuz/autocar, maşină personală, maşina de ocazie/maşina unei rude sau a unui prieten, avion, barcă/vapor, alte mijloace - motocicletă, bicicletă, mers pe jos etc. - se completează în clar.

-  Destinaţia: România, oraş vecin; România, alt oraş; România, comună vecină; altă comună şi străinătate - se notează în clar ţara de destinaţie.

-   Cheltuielile aferente excursiei - se iau în calcul cheltuielile pentru pregătirea călătoriei şi se au în vedere doar cheltuielile membrilor gospodăriei: transport - inclusiv costul benzinei, motorinei, parcare, cumpărarea de mâncare, băuturi, tutun; restaurant, bar şi alte servicii de alimentaţie publică; bunuri de valoare mare - autoturism, snow-mobile, ATV, maşini de teren, motocicletă, rulotă, barcă cu motor, iaht - cumpărare/ închiriere; cumpărarea altor bunuri de larg consum - îmbrăcăminte, încălţăminte, suveniruri etc; activităţi culturale, sportive şi de timp liber - inclusiv închirierea de schiuri, patine, undiţe sau alt echipament sportiv; alte cheltuieli (taxe de participare, poştă, telefon, cărţi etc).

Capitolul VI - Cazare oferită nerezidenţilor In acest capitol este întrebată gospodăria dacă a oferit cazare unor persoane nerezidente, cu sau fără plată, în locuinţa proprie sau în orice altă locuinţă aflată în proprietate. Dacă răspunsul este afirmativ, se va completa un tabel în care se vor preciza:

- luna din trimestru în care a oferit cazare nerezidenţilor;

- ţara de rezidenţă a persoanei nerezidente;

- numărul total de persoane nerezidente cazate în trimestru;

- numărul de nopţi de cazare a persoanelor nerezidente;

- servicii oferite pe lângă cazare - masă, transport local sau în ţară, alte servicii - se va încercui una dintre variantele: „Da7„Nu";

- servicii care au fost cu plată - cazare, masă, transport local sau în ţară, alte servicii - se va încercui una dintre variantele: „Da"/„Nu".

3. Eşantionul cercetării statistice

3.1. Baza de sondaj

Baza de sondaj pentru cercetările selective în gospodării o constituie eşantionul-master EMZOT, realizat pe baza datelor din Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002. El a fost actualizat în anul 2006.

Eşantionul-master EMZOT constituie un eşantion sistematic de 780 de zone geografice, numite centre de cercetare, repartizate în toate judeţele din mediul urban şi rural. Cele 780 de centre de cercetare sunt asimilate unităţilor primare de eşantionare. Acest eşantion include 427 de centre de cercetare în mediul urban şi 353 de centre de cercetare în mediul rural. Reprezentativitatea reţelei de localităţi incluse în eşantionul-master EMZOT a fost asigurată pe baza unor caracteristici importante ale locuinţelor şi gospodăriilor, cum sunt: numărul mediu de gospodării pe o locuinţă, numărul mediu de membri pe o gospodărie, statutul ocupaţional al capului gospodăriei etc.

3.2. Extragerea eşantionului

Planul de sondaj al ACTR este un plan de sondaj în două trepte.

Prima treaptă reprezintă eşantionul-master EMZOT din care s-au selectat 780 de centre de cercetare - unităţi primare de eşantionare (UP), repartizate în toate judeţele ţării şi în sectoarele municipiului Bucureşti - 427 în mediul urban şi 353 în mediul rural.

A doua treaptă constă într-o selecţie sistematică de locuinţe permanente, în cadrul fiecărui centru de cercetare. Pentru fiecare centru de cercetare este calculat un interval de selecţie, ţinându-se cont de numărul de locuinţe care se vor extrage şi de numărul total de locuinţe care nu au mai făcut obiectul unei alte cercetări. Această metodă asigură o foarte bună împrăştiere în interiorul centrului a locuinţelor cercetate într-un trimestru. Startul extragerii, deci selectarea primei locuinţe, este un număr aleator cuprins între 1 şi numărul maxim de locuinţe disponibile la nivelul centrului de cercetare.

Din fiecare centru de cercetare sunt incluse în eşantion câte 11 locuinţe trimestrial.

In cadrul fiecărei locuinţe sunt intervievate toate gospodăriile care aparţin acelei locuinţe, iar în cadrul unei gospodării sunt cercetate toate persoanele în vârstă de 15 ani şi peste.

3.3. Extinderea rezultatelor

Extinderea rezultatelor obţinute din anchetă se realizează pe baza coeficienţilor atribuiţi persoanelor care fac parte din gospodăriile din eşantion care au răspuns la interviu. Pentru determinarea acestor coeficienţi este necesară parcurgerea următoarelor etape:

Calculul ponderilor de bază

Probabilităţile de includere a UP în eşantionul-master EMZOT, corespunzătoare primei trepte de eşantionare, au fost calculate conform unei scheme de selecţie stratificată. Criteriile de stratificare utilizate au fost judeţul şi mediul de rezidenţă, prin intersectarea acestora rezultând un număr de 88 de straturi. In municipiul Bucureşti selecţia a fost realizată în mod separat pentru fiecare dintre cele 6 sectoare administrative. In fiecare dintre cele 88 de straturi au fost calculate probabilităţile de includere în prima treaptă, proporţional cu mărimea unei UP, mărime exprimată în număr de locuinţe permanente, conform următoarei formule de calcul:

h - indicele stratului, h = 1,..,88;

j- indicele UP, j = 1,..,4002;

P_1hj- probabilitatea de includere în prima treaptă a UP j aparţinând stratului h;

m_h - volumul eşantionului de UP în stratul h;

N_hj- numărul de locuinţe permanente în stratul h, UPj;

In a doua treaptă, în interiorul fiecărei UP - centru de cercetare, din totalul celor 780 UP incluse în prima treaptă în eşantionul-master EMZOTsunt extrase câte 11 locuinţe pe baza unui algoritm de selecţie sistematică cu start aleator. Astfel, toate locuinţele compunând o anumită UP au aceeaşi probabilitate de includere în eşantionul trimestrial al anchetei. Probabilitatea de includere din treapta a doua a fost calculată după cum urmează:

h - indicele stratului, h = 1,..,88;

j- indicele UP, j = 1,...,780;

k- indicele unei locuinţe aparţinând UP j;

P_2hjk- probabilitatea de includere în treapta a doua a unei locuinţe permanente k aparţinând UP j din stratul h;

N_j - numărul total de locuinţe permanente în UP j.

Probabilitatea generală de includere a unei locuinţe k în eşantionul anchetei - PGS_k, după cele două trepte de eşantionare, este calculată astfel:

PGS_k=P_1hf x P_2hjk

Ponderea de bază a unei locuinţe k, selectată în a doua treaptă de eşantionare din UP-BW_k - este aşadar inversa probabilităţii generale de includere a unei locuinte k:

BW_k=1/PGS_k

Ponderea de bază a unei locuinţe este „împrumutată" tuturor gospodăriilor din acea locuinţă.

Ajustarea nonrăspunsurilor totale

Pentru a acoperi procentul gospodăriilor care refuză să participe la anchetă, se procedează la reponderarea unităţilor respondente, prin ajustarea cu inversul ratei de răspuns.

Experienţa anterioară ne-a dovedit că două variabile pot influenţa decizia unei gospodării de a participa sau nu la anchetă:

- judeţul;

- mediul de rezidenţă - urban sau rural.

Ca urmare, tratarea nonrăspunsurilor totale nu se face în mod global, pe ansamblul eşantionului, ci în mod diferenţiat, pe grupe de gospodării, generate de intersecţia variabilelor considerate ca variabile explicative ale nonrăspunsului: judeţ*mediu de rezidenţă.

Această modalitate de tratare a nonrăspunsurilor corespunde aşa numitei metode a grupelor de răspuns omogen, care presupune că într-o anumită grupă din eşantion probabilităţile de răspuns sunt egale. In concluzie, pentru fiecare grupă de gospodării, obţinută prin intersectarea variabilelor sus­menţionate şi considerată ca grupă de răspuns omogen, se calculează rata răspunsului după cum urmează:

g - indicele grupei de răspuns omogen, g = 1,..., număr de grupe generate de intersecţia variabilelor judeţ*mediu de rezidenţă;

NHH_1g - suma ponderilor de bază ale gospodăriilor eşantionate în grupa g, gospodării aparţinând locuinţelor eligibile1) pentru interviu;

NHH_2g - suma ponderilor de bază ale gospodăriilor respondente în grupa g.

In final, ponderea de bază a unei gospodării respondente k este ajustată cu inversul ratei de răspuns, separat pe fiecare grupă de răspuns omogen:

Wadj_k=BW_kx(\IR_g)

Fiecare persoană aparţinând unei gospodării respondente primeşte ponderea de bază ajustată a gospodăriei.

Redresarea eşantionului şi calculul ponderilor finale

Redresarea este realizată cu scopul de a îmbunătăţi calitatea estimaţiilor printr-o ajustare finală a ponderilor rezultate în urma pasului anterior.

Ponderile obţinute în final sunt modificate astfel încât totalurile estimate din eşantion să fie egale cu totalurile în populaţie pentru anumite variabile. In plus, ponderile finale sunt obţinute astfel încât să se îndepărteze cât mai puţin posibil de ponderile iniţiale, prin minimizarea unei funcţii de distanţă dintre cele două ponderi, ceea ce are efect asupra îmbunătăţirii preciziei estimaţiilor.

Această metodă de redresare este cunoscută sub numele de calibrare, în timp ce variabilele utilizate sunt denumite variabile de calaj. Calibrarea se realizează cu ajutorul macroului SAS CALMAR -CALaj pe MARje, creat de către INSEE Franţa.

CALMAR calculează ponderea finală W_final, utilizând o variabilă auxiliară x (pentru simplificare, presupunem aici o singură variabilă auxiliară disponibilă), ale cărei totaluri sunt cunoscute pentru întreaga populaţie, şi variabila iniţială de ponderare W_adj, astfel încât:

k- indicele unei gospodării din eşantionul disponibil s.

G este o funcţie de distanţă de argument x = W_final / W_adj şi X este totalul variabilei auxiliare în populaţie.

Spre deosebire de alte metode de redresare- poststratificare sau estimatorul prin raport, de exemplu, metodele de calibrare implementate în CALMAR urmăresc, pe lângă un calaj al ponderilor finale pe totalurile populaţiei, şi o minimizare a distanţei dintre ponderile iniţiale W_adjş\ ponderile finale W_final.

Variabile demografice - populaţia pe sexe şi grupe de vârstă - şi variabile de localizare - populaţia pe regiuni şi medii de rezidenţă - sunt utilizate în ajustarea finală. Structura populaţiei pe variabilele menţionate este cunoscută din surse externe - populaţia legală, disponibilă de două ori pe an: 1 ianuarie şi 1 iulie.

Pentru o regiune se folosesc următoarele variabile, ale căror valori sunt cunoscute atât în:

• Număr de persoane pe medii de rezidenţă-urban, rural

• Număr de persoane pe sexe - masculin, feminin

• Număr de persoane pe categorii de vârstă

După calibrare, totalurile estimate sunt egale cu totalurile în populaţie pentru fiecare din celulele obţinute prin intersecţia variabilelor menţionate mai sus.

Uneori, destul de rar, totuşi, atunci când anumite celule conţin prea puţine observaţii în eşantion, calajul este dificil sau chiar imposibil de realizat. In aceste cazuri, se recurge la o regrupare a celulelor iniţiale.

La sfârşitul acestei etape, ponderile finale, care sunt diferite de la o gospodărie la alta, sunt obţinute, iar toate persoanele aparţinând unei anumite gospodării primesc ponderea finală a gospodăriei.

4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor

4.1. Metoda de înregistrare

Colectarea datelor statistice se face prin interviu faţă în faţă, rolul principal revenind anchetatorilor, care se deplasează la domiciliul persoanelor care fac obiectul anchetei.

Completarea chestionarelor se face prin discuţii cu toţi membrii gospodăriei, iar dacă nu este posibil, prin discuţii cu capul gospodăriei sau cu alt membru adult, care pot da relaţii pentru celelalte persoane.

4.2. Perioada de referinţă şi de înregistrare

Perioada de referinţă pentru care se înregistrează datele statistice este trimestrul.

Perioada de înregistrare este luna care urmează trimestrului analizat.

4.3. Prelucrarea datelor

Eşantionul cuprinzând locuinţele este stabilit de Institutul Naţional de Statistică, este apoi transmis direcţiilor regionale de statistică/direcţiilor judeţene de statistică. Acestea distribuie chestionarele ACTR anchetatorilor, care realizează ancheta pe teren. După aceea ei predau chestionarele completate direcţiilor teritoriale de statistică. Datele statistice vor fi introduse pe calculator şi apoi validate, utilizând programele informatice primite de la Institutul Naţional de Statistică. După realizarea acestor operaţiuni, datele la nivel de chestionar vor fi transmite la Institutul Naţional de Statistică, unde se va face extinderea lor şi se va realiza o publicaţie statistică.

5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetării statistice

5.1. Principalii indicatori utilizaţi

Principalul indicator îl reprezintă numărul de rezidenţi care au efectuat călătorii cu înnoptare şi excursii în trimestrul analizat, motivul călătoriei, precum şi cheltuielile preconizate a se efectua în timpul sejurului în România sau în străinătate, cheltuielile efectuate, defalcate pe tipuri de cheltuieli.

5.2. Forme de prezentare a rezultatelor

Datele statistice rezultate din cercetarea statistică referitoare la excursiile realizate de către rezidenţii în România se diseminează în publicaţia „Cererea turistică a rezidenţilor în România" şi sunt stabilite prin Programul statistic naţional anual.

1) Prin locuinţă eligibilă pentru interviu se înţelege o locuinţă care include gospodării posibil respondente, făcând parte din sfera de cuprindere a anchetei. Sunt considerate ca locuinţe eligibile locuinţele cu destinaţie de locuit, permanente şi ocupate.