ORDIN Nr. 5996
din 27 iunie 2008
privind publicarea
rezolutiilor Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite nr.
1.521 (2003), nr. 1.688 (2006) si nr. 1.792 (2007) privind situatia din Liberia
ACT EMIS DE:
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 570 din 29 iulie 2008
In baza art. 3 din Legea nr.
206/2005 privind punerea în aplicare a unor sancţiuni internaţionale,
în temeiul art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului
nr. 100/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor
Externe, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.
Articol unic. - (1) Se dispune publicarea în Monitorul
Oficial al României, Partea I, a următoarelor
rezoluţii ale Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite:
a) Rezoluţia Consiliului de
Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 1.521 (2003) privind situaţia
din Liberia, prevăzută în anexa nr. 1;
b) Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei
Naţiunilor Unite nr. 1.688 (2006) privind situaţia din Liberia, prevăzută în
anexa nr. 2;
c) Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei
Naţiunilor Unite nr. 1.792 (2007) privind situaţia din Liberia, prevăzută în
anexa nr. 3.
(2) Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul
ordin.
Ministrul afacerilor externe,
Lazăr Comănescu
ANEXA Nr. 1
REZOLUŢIA Nr. 1.521 (2003)
privind situaţia din Liberia, adoptată de Consiliul
de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite
în cadrul celei de-a 4.890-a întruniri, la 22 decembrie 2003
Consiliul de Securitate,
amintind rezoluţiile sale
anterioare şi declaraţiile preşedintelui Consiliului referitoare la situaţia
din Liberia şi Africa de Vest,
luând notă de rapoartele Comisiei de experţi privind
Liberia a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 7 august 2003 (S/2003/779) şi 28
octombrie 2003 (S/2003/937 şi S/2003/937/Add.1), înaintate potrivit Rezoluţiei
nr. 1.478 (2003),
exprimându-şi serioasa îngrijorare faţă de concluziile
Comisiei de experţi privind continuarea încălcării măsurilor impuse prin
Rezoluţia nr. 1.343 (2001), în special prin achiziţia de arme,
salutând Acordul general de pace semnat de fostul
Guvern al Liberiei, Liberienii Uniţi pentru Reconciliere şi Democraţie (LURD) şi Mişcarea pentru Democraţie în
Liberia (MIDEL) la 18
august 2003 la Accra şi preluarea de către Guvernul naţional de tranziţie a
mandatului său, sub conducerea preşedintelui Gyude Bryant, la 14 octombrie
2003,
solicitând tuturor statelor din regiune, în special
Guvernului naţional de tranziţie al Liberiei, să colaboreze pentru consolidarea
unei păci regionale durabile, inclusiv prin Comunitatea Economică a Statelor
Vest-Africane (COESVA), Grupul Internaţional de Contact pentru Liberia, Uniunea Fluviului
Mano şi Procesul Rabat,
luând notă cu îngrijorare de faptul că încă nu au fost
implementate în întreaga Liberie acordul de încetare a focului şi Acordul
general de pace şi că o mare parte din teritoriul ţării rămâne în afara
autorităţii Guvernului naţional de tranziţie al Liberiei, în special acele zone
în care Misiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite în
Liberia (UNMIL) nu a fost încă trimisă,
recunoscând faptul că legătura dintre exploatarea ilegală
a unor resurse naturale ca diamantele şi lemnul, comerţul ilicit cu asemenea
resurse şi proliferarea şi traficul de arme ilegale reprezintă o sursă majoră
de întreţinere şi exacerbare a conflictelor în Africa de Vest, în special în
Liberia,
stabilind că situaţia din Liberia şi proliferarea în
subregiune a armelor şi a actorilor armaţi nestatali, inclusiv a mercenarilor,
continuă să constituie o ameninţare la adresa păcii şi securităţii
internaţionale din Africa de Vest, în special la adresa procesului de pace din
Liberia,
acţionând potrivit cap. VII din Carta Organizaţiei
Naţiunilor Unite,
amintind Rezoluţia sa nr. 1.343 (2001) din 7 martie 2001, Rezoluţia sa nr. 1.408
(2002) din 6 mai 2002, Rezoluţia sa nr. 1.478 (2003) din 6 mai 2003, Rezoluţia
sa nr. 1.497 (2003) din 1 august 2003 şi Rezoluţia sa nr. 1.509 (2003) din 19
septembrie 2003,
luând notă de faptul că schimbarea situaţiei din
Liberia, datorată în special plecării fostului preşedinte Charles Taylor şi
formării Guvernului naţional de tranziţie al Liberiei, şi progresele
înregistrate de procesul de pace din Sierra Leone impun ca hotărârea
Consiliului de a acţiona potrivit cap. VII să fie modificată pentru a reflecta
această schimbare a circumstanţelor:
1. hotărăşte să înceteze interdicţiile impuse de
paragrafele 5, 6 şi 7 ale Rezoluţiei nr. 1.343 (2001) şi de paragrafele 17 şi
28 ale Rezoluţiei nr. 1.478 (2003) şi să dizolve comisia înfiinţată potrivit
Rezoluţiei nr. 1.343 (2001);
2. (a) hotărăşte ca toate statele să ia măsurile
necesare pentru a preveni vânzarea sau furnizarea către Liberia de către
cetăţenii lor, de pe teritoriile lor, folosind vasele sau aeronavele aflate sub
pavilionul lor, de arme sau materiale auxiliare de
orice tip, inclusiv arme şi muniţie, vehicule şi
echipament militar, echipament paramilitar şi piese de schimb pentru cele
menţionate mai sus, indiferent dacă îşi au sau nu originea pe teritoriile lor;
(b) hotărăşte ca toate statele să ia măsurile necesare
pentru a preveni furnizarea către Liberia de către cetăţenii lor sau de pe
teritoriile lor de instruire sau asistenţă tehnică legată de furnizarea,
fabricarea, întreţinerea sau utilizarea articolelor din subparagraful (a) de mai sus;
(c) reafirmă că măsurile din suparagrafele (a) şi (b)
de mai sus se aplică oricărui tip de vânzare sau furnizare de arme şi materiale
auxiliare către orice beneficiar din Liberia, inclusiv tuturor actorilor
nonstatali, cum ar fi LURDşi MIDEL, şi tuturor fostelor şi actualelor miliţii
şi grupuri armate;
(d) hotărăşte că măsurile impuse prin subparagrafele
(a) şi (b) de mai sus nu se aplică furnizării de arme şi materiale auxiliare,
instruire şi asistenţă tehnică destinate exclusiv susţinerii şi utilizării de
către UNMIL;
(e) hotărăşte că măsurile impuse prin subparagrafele
(a) şi (b) de mai sus nu se aplică furnizării de arme şi materiale auxiliare,
instruire şi asistenţă tehnică destinate exclusiv susţinerii şi utilizării în
cadrul unui program internaţional de reformă şi instruire pentru forţele armate
şi poliţia din Liberia, conform aprobării prealabile a Comitetului înfiinţat
prin paragraful 21 de mai jos (Comitetul);
(f) hotărăşte că măsurile impuse prin subparagrafele
(a) şi (b) de mai sus nu se aplică furnizării de echipament militar neletal
destinat exclusiv utilizării în scopuri umanitare şi de apărare şi furnizării
de asistenţă sau instruire tehnică auxiliară, conform aprobării prealabile a
Comisiei;
(g) afirmă că măsurile impuse prin subparagraful (a) de
mai sus nu se aplică îmbrăcămintei de protecţie, inclusiv jachetelor antiglonţ şi
căştilor militare, exportate temporar în Liberia de personalul Organizaţiei
Naţiunilor Unite, de reprezentanţii presei, lucrătorii umanitari şi de
dezvoltare şi personalul asociat, exclusiv pentru uzul personal;
3. cere ca toate statele din Africa de Vest să adopte
măsuri pentru a împiedica persoanele şi grupurile armate să le folosească
teritoriile pentru a pregăti şi comite atacuri asupra ţărilor vecine şi să se
abţină de la orice acţiune care ar putea contribui la destabilizarea
suplimentară a situaţiei din subregiune;
4. (a) hotărăşte, de asemenea, ca toate statele să
adopte măsurile necesare pentru a împiedica intrarea sau tranzitarea
teritoriilor lor de către asemenea persoane, desemnate de Comitet, care
constituie o ameninţare la adresa procesului de pace din Liberia sau care sunt
angajate în activităţi care au ca scop subminarea păcii şi stabilităţii din
Liberia şi din subregiune, inclusiv de către acei membri de rang înalt ai
guvernului fostului preşedinte Charles Taylor, soţiile lor şi membrii fostelor
forţe armate ale Liberiei care păstrează legături cu fostul preşedinte Charles
Taylor, acele persoane despre care Comitetul a stabilit că încalcă paragraful 2
de mai sus şi orice alte persoane sau persoane asociate unor entităţi care
furnizează sprijin militar sau financiar grupurilor armate rebele din Liberia
sau din ţările din regiune, cu condiţia ca nimic din acest paragraf să nu
oblige un stat să refuze intrarea cetăţenilor săi pe teritoriul său;
(b) hotărăşte că măsurile din paragraful 4 (a) vor
continua să se aplice persoanelor deja desemnate conform paragrafului 7 (a) al
Rezoluţiei nr. 1.343 (2001), în aşteptarea desemnării de către Comitet, în
conformitate cu paragraful 4 (a);
(c) hotărăşte că măsurile impuse prin paragraful 4 (a)
de mai sus nu se aplică în cazul în care Comitetul stabileşte că o asemenea
călătorie se justifică prin necesităţi umanitare, inclusiv prin obligaţii
religioase, sau în cazul în care Comitetul concluzionează că o derogare ar
servi în alt mod obiectivele rezoluţiilor Consiliului, în vederea instaurării
păcii, stabilităţii şi democraţiei în Liberia şi a unei păci de durată în
subregiune;
5. îşi exprimă disponibilitatea de a termina măsurile
impuse prin paragrafele 2 (a) şi (b), 4 (a), atunci când Consiliul va stabili
că acordul de încetare a focului în Liberia este pe deplin respectat şi
menţinut, că au fost finalizate dezarmarea, demobilizarea, reintegrarea,
repatrierea şi restructurarea sectorului de securitate, că sunt pe deplin
implementate prevederile Acordului general de pace şi că s-au înregistrat
progrese semnificative în instaurarea şi menţinerea stabilităţii în Liberia şi
în subregiune;
6. hotărăşte ca toate statele să adopte măsurile
necesare pentru a preveni importarea directă sau indirectă a oricărui tip de diamant
brut din Liberia către teritoriile lor, indiferent dacă aceste diamante provin
sau nu din Liberia;
7. solicită Guvernului naţional de tranziţie din
Liberia să adopte urgent măsuri pentru introducerea unui regim al
certificatelor de provenienţă pentru comerţul cu diamante brute liberiene,
regim care să fie eficient, transparent şi verificabil la nivel internaţional,
în vederea participării la Procesul Kimberley, şi să ofere Comitetului o
descriere detaliată a regimului propus;
8. îşi exprimă disponibilitatea de a anula măsurile la
care se face referire în paragraful 6 în cazul în care Comitetul, luând în
considerare opinia experţilor, va hotărî că Liberia a introdus un regim
transparent, eficient şi verificabil la nivel internaţional al certificatelor
de provenienţă pentru diamantele brute liberiene;
9. încurajează Guvernul naţional de tranziţie al
Liberiei să facă demersurile necesare pentru a se alătura Procesului Kimberley cât mai curând posibil;
10. hotărăşte ca toate statele să adopte măsurile
necesare pentru a împiedica importarea către teritoriile lor a oricăror tipuri
de buşteni rotunzi şi materiale lemnoase care provin din Liberia;
11. îndeamnă Guvernul naţional de tranziţie din Liberia
să îşi impună pe deplin autoritatea asupra zonelor de producţie a materialelor
lemnoase şi să adopte măsurile necesare pentru a se asigura că veniturile
guvernamentale provenite din industria lemnului liberiană nu sunt utilizate
pentru a alimenta conflicte sau pentru a încălca în alt mod rezoluţiile Consiliului,
ci sunt utilizate pentru scopuri legitime, în interesul poporului liberian,
inclusiv pentru dezvoltare;
12. îşi exprimă disponibilitatea de a anula măsurile
impuse prin paragraful 10 de îndată ce Consiliul va stabili că obiectivele din
paragraful 11 au fost atinse;
13. încurajează Guvernul naţional de tranziţie din
Liberia să introducă mecanisme de supraveghere pentru industria lemnului care
să promoveze practici de afaceri responsabile şi să introducă mecanisme
contabile şi de audit transparente, pentru a se asigura că veniturile
guvernamentale, inclusiv cele provenind de la Registrul internaţional liberian
al companiilor şi vaselor, nu sunt folosite pentru întreţinerea conflictelor
sau cu încălcarea rezoluţiilor Consiliului, ci sunt folosite în scopuri
legitime, în interesul poporului liberian, inclusiv pentru dezvoltare;
14. îndeamnă toate părţile Acordului general de pace
din 18 august 2003 să îşi îndeplinească în totalitate angajamentele luate şi
responsabilităţile ce le revin în Guvernul naţional de tranziţie din Liberia şi
să nu obstrucţioneze restaurarea autorităţii Guvernului în întreaga ţară, în
special asupra resurselor naturale;
15. solicită statelor, organizaţiilor internaţionale
relevante şi celor care au posibilitatea să o facă să ofere asistenţă
Guvernului naţional de tranziţie din Liberia, în vederea atingerii obiectivelor
din paragrafele 7, 11 şi 13, inclusiv în promovarea practicilor de afaceri
responsabile şi sustenabile din punct de vedere ecologic în industria lemnului,
şi să ofere asistenţă cu privire la implementarea Moratoriului COESVA privind
importul, exportul şi fabricarea de arme de mici dimensiuni şi uşoare în Africa
de Vest, adoptat la Abuja la 31 octombrie 1998 (S/1998/1194, anexă);
16. încurajează Organizaţia Naţiunilor Unite şi pe alţi
donatori să sprijine autorităţile liberiene de aviaţie civilă, inclusiv prin
asistenţă tehnică, în vederea creşterii profesionalismului personalului lor şi
a capacităţii lor de instruire, precum şi în vederea respectării standardelor şi
practicilor Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile;
17. ia notă de înfiinţarea de către Guvernul naţional
de tranziţie din Liberia a unui comitet de analiză cu sarcina de a stabili
procedurile pentru îndeplinirea cererilor Consiliului de Securitate, în vederea
terminării măsurilor impuse prin prezenta rezoluţie;
18. hotărăşte că măsurile din paragrafele 2, 4, 6 şi
10 sunt stabilite pentru 12 luni de la data adoptării prezentei rezoluţii, în
afara cazului în care se ia o altă hotărâre, şi că la sfârşitul acestei
perioade Consiliul va reanaliza această poziţie, va evalua progresele făcute în
vederea atingerii obiectivelor din paragrafele 5, 7 şi 11 şi va decide
corespunzător dacă aceste măsuri vor fi prelungite;
19. hotărăşte să reanalizeze măsurile din paragrafele
2, 4, 6 şi 10 până la 17 iunie 2004, să evalueze progresele făcute în vederea
atingerii obiectivelor din paragrafele 5, 7 şi 11 şi să decidă corespunzător
dacă aceste măsuri vor înceta;
20. hotărăşte să reanalizeze la intervale regulate măsurile
impuse prin paragrafele 6 şi 10, pentru a le ridica cât de curând posibil, de
îndată ce vor fi îndeplinite condiţiile din paragrafele 7 şi 11, pentru a
genera venituri pentru reconstrucţia şi dezvoltarea Liberiei;
21. hotărăşte să înfiinţeze, potrivit regulii 28 din
regulamentul său de procedură provizoriu, un Comitet al Consiliului de
Securitate, alcătuit din toţi membrii Consiliului, cu următoarele sarcini:
(a) să monitorizeze
implementarea măsurilor din paragrafele 2, 4, 6 şi 10, luând în considerare
rapoartele Comisiei de experţi înfiinţate prin paragraful 22;
(b) să ceară de la toate statele, în special de la cele
din subregiune, informaţii privind acţiunile întreprinse de acestea pentru
implementarea eficientă a acestor măsuri;
(c) să analizeze şi să ia decizii privind cererile de
derogare stabilite prin paragrafele 2 (e), 2 (f) şi 4 (c);
(d) să desemneze persoanele care fac obiectul măsurilor
impuse prin paragraful 4 şi să actualizeze această listă în mod regulat;
(e) să facă publice informaţiile relevante prin mediile
de informare adecvate, inclusiv lista menţionată în subparagraful (d);
(f) să conceapă şi să adopte măsuri adecvate, conform
cadrului oferit de prezenta rezoluţie, privind problemele încă nerezolvate sau
chestiunile aduse în atenţia sa, legate de măsurile impuse prin Rezoluţia sa
nr. 1.343 (2001), Rezoluţia sa nr. 1.408 (2002) şi Rezoluţia sa nr. 1.478
(2003), atunci când aceste rezoluţii erau în vigoare;
(g) să prezinte Consiliului rapoarte cu observaţii şi
recomandări;
22. cere secretarului general să înfiinţeze, în termen
de o lună de la data adoptării prezentei rezoluţii, prin consultări cu
Comitetul, pentru o perioadă de 5 luni, o comisie de experţi alcătuită din
maximum 5 membri, cu competenţa necesară pentru a îndeplini mandatul Comisiei
descris în acest paragraf, folosind cât mai mult experienţa membrilor Comisiei
de experţi înfiinţate conform Rezoluţiei nr. 1.478 (2003), cu următoarele sarcini:
(a) să realizeze o misiune de evaluare ulterioară în
Liberia şi în statele vecine, pentru a investiga şi alcătui un raport privind
implementarea şi orice încălcări ale măsurilor la care se face referire în
paragrafele 2, 4, 6 şi 10, inclusiv încălcările care implică mişcările rebele
şi ţările vecine, inclusiv orice informaţii relevante pentru desemnarea de
către Comitet a persoanelor descrise în paragraful 4 (a), inclusiv diversele
surse de finanţare, cum ar fi resursele naturale, pentru comerţul ilicit de arme;
(b) să evalueze progresele făcute în vederea
îndeplinirii obiectivelor descrise în paragrafele 5, 7 şi 11;
(c) să raporteze Consiliului, prin Comitet, cel târziu
pe 30 mai 2004, prezentând observaţii şi recomandări, inclusiv, printre altele,
soluţii pentru minimizarea impactului umanitar şi socioeconomic al măsurilor
impuse prin paragraful 10;
23. salută disponibilitatea UNMIL, în limita
capacităţii sale, a zonelor sale de mobilizare şi fără prejudicierea mandatului
său, de îndată ce este pe deplin mobilizată şi îşi îndeplineşte în totalitate funcţiile de bază, de a
sprijini Comitetul înfiinţat prin paragraful 21 şi Comisia de experţi
înfiinţată prin paragraful 22 în monitorizarea măsurilor din paragrafele 2, 4,
6 şi 10 şi cere Misiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite din Sierra Leone şi
Misiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite din Coasta de Fildeş, în mod similar,
fără prejudicierea capacităţii lor de a-şi îndeplini respectivele mandate, să
sprijine Comitetul şi Comisia de experţi prin furnizarea către Comitet şi
Comisie a tuturor informaţiilor relevante pentru implementarea măsurilor din
paragrafele 2, 4, 6 şi 10, în contextul unei mai bune colaborări între
misiunile şi oficiile Organizaţiei Naţiunilor Unite din Africa de Vest;
24. încurajează Guvernul naţional de tranziţie din
Liberia să adopte, cu sprijinul UNMIL, măsurile necesare pentru a sensibiliza
populaţia liberiană faţă de motivaţia măsurilor din prezenta rezoluţie,
inclusiv faţă de criteriile pentru încetarea lor;
25. cere secretarului general să
prezinte Consiliului până la 30 mai 2004 un raport bazat pe informaţii din
toate sursele relevante, inclusiv de la Guvernul naţional de tranziţie din
Liberia, UNMIL şi COESVA, privind progresele înregistrate în vederea atingerii
obiectivelor descrise în paragrafele 5, 7 şi 11;
26. hotărăşte să rămână activ sesizat cu această
chestiune.
ANEXA Nr. 2
REZOLUŢIA Nr. 1.688 (2006)
privind situaţia din Liberia, adoptată de Consiliul
de Securitate al
Organizaţiei Naţiunilor Unite în cadrul celei de-a 5.467-a întruniri, la 16 iunie 2006
Consiliul de Securitate,
amintind rezoluţiile sale anterioare şi declaraţiile
preşedintelui Consiliului referitoare la situaţia din Liberia, Sierra Leone şi
Africa de Vest, în special Rezoluţia sa nr. 1.470 (2003) din 28 martie 2003,
Rezoluţia sa nr. 1.508 (2003) din 19 septembrie 2003, Rezoluţia sa nr. 1.537
(2004) din 30 martie 2004 şi Rezoluţia sa nr. 1.638 (2005) din 11 noiembrie
2005,
amintind că, printr-un acord între Organizaţia
Naţiunilor Unite şi Guvernul din Sierra Leone (Acordul),
a fost înfiinţată Curtea Specială pentru Sierra
Leone (Curtea Specială) pe 16 ianuarie 2002, potrivit Rezoluţiei sale
nr. 1.315 (2000) din 14 august 2000,
amintind art. 10 al Acordului, potrivit căruia Curtea
Specială se poate întruni în afara sediului său dacă va considera acest lucru
necesar pentru exercitarea eficientă a funcţiilor sale, şi amintind, de
asemenea, regula 4 din Regulamentul de procedură şi probă al Curţii Speciale,
potrivit căreia preşedintele Curţii Speciale poate autoriza o instanţă sau un
judecător să îşi exercite funcţiile în afara sediului Curţii Speciale,
amintind hotărârea Consiliului de a pune capăt
impunităţii, de a instaura statul de drept, de a promova respectul pentru
drepturile omului şi de a restabili şi menţine pacea şi securitatea
internaţionale, potrivit dreptului internaţional şi obiectivelor şi
principiilor Cartei,
exprimându-şi aprecierea faţă de preşedintele liberian
Johnson-Sirleaf pentru decizia sa curajoasă de cere transferul fostului
preşedinte Taylor, pentru ca acesta să poată fi judecat la Curtea Specială,
exprimându-şi aprecierea faţă de preşedintele Obasanjo
al Nigeriei pentru decizia sa de a facilita transferul fostului preşedinte
Taylor şi luând notă de rolul jucat de Nigeria în instaurarea şi promovarea
păcii în Liberia şi în subregiune, inclusiv de decizia preşedintelui Obasanjo
din 2003 de a facilita scoaterea fostului preşedinte Taylor din Liberia, ceea
ce a permis Acordului general de pace să intre în vigoare, şi recunoscând
contribuţia Comunităţii Economice a Statelor Vest-Africane (COESVA) în această privinţă,
recunoscând faptul că lucrările de la Curtea Specială
în cauza împotriva fostului preşedinte Taylor vor contribui la instaurarea
adevărului şi a reconcilierii în Liberia şi în subregiune,
exprimând faptul că îşi menţine angajamentul de a
sprijini guvernele din Liberia şi Sierra Leone în eforturile acestora de a
construi o societate mai stabilă, prosperă şi dreaptă,
reiterându-şi aprecierea faţă de activitatea esenţială
a Curţii Speciale şi contribuţia sa vitală la instaurarea statului de drept în
Sierra Leone şi în subregiune,
salutând transferul fostului preşedinte Taylor la
Curtea Specială pe 29 martie 2006 şi luând notă de faptul că, în prezent,
procesul fostului preşedinte Taylor nu poate avea loc în subregiune din cauza
implicaţiilor de securitate care ar apărea dacă ar fi reţinut la Curtea
Specială din Freetown,
luând notă de faptul că procesul fostului preşedinte
Taylor nu poate avea loc la sediul Tribunalului Penal Internaţional pentru
Rwanda din cauza angajării totale a acestuia în strategia de finalizare şi că
nu există în Africa alte tribunale penale internaţionale pentru procesul
fostului preşedinte Taylor,
luând notă de schimbul de scrisori dintre preşedintele
Curţii Speciale şi ministrul afacerilor externe al Regatului Olandei din 29
martie 2006 (schimbul de scrisori din 29 martie
2006),
luând notă şi de Memorandumul de înţelegere dintre
Curtea Specială şi Curtea Penală Internaţională din 13 aprilie 2006 (Memorandumul din 13 aprilie 2006),
luând notă de faptul că fostul preşedinte Taylor a fost
adus în faţa Curţii Speciale la sediul său din Freetown şi stabilind că
prezenţa în continuare a fostului preşedinte Taylor în subregiune reprezintă un
obstacol pentru stabilitate şi o ameninţare la adresa păcii din Liberia şi
Sierra Leone şi a păcii şi securităţii internaţionale din regiune,
acţionând potrivit cap. VII din Carta Organizaţiei
Naţiunilor Unite:
1. ia notă de intenţia preşedintelui Curţii Speciale
de a autoriza o cameră de judecată să îşi exercite funcţiile în altă parte
decât la sediul Curţii Speciale şi de cererea sa adresată Guvernului Olandei de
a găzdui procesul, inclusiv orice recurs;
2. salută disponibilitatea Guvernului Olandei,
exprimată în schimbul de scrisori din 29 martie 2006, de a găzdui Curtea
Specială pentru detenţia şi judecarea fostului preşedinte Taylor, inclusiv
pentru orice recurs;
3. ia notă de disponibilitatea Curţii Penale
Internaţionale, la solicitarea Curţii Speciale, potrivit Memorandumului din 13
aprilie 2006, de a permite utilizarea sediului său pentru detenţia şi judecarea
fostului preşedinte Taylor de către Curtea Specială, inclusiv pentru orice
recurs;
4. cere tuturor statelor să coopereze în acest scop, în
special pentru a asigura venirea fostului preşedinte Taylor în Olanda în
vederea judecării sale de către Curtea Specială, şi încurajează toate statele,
de asemenea, să se asigure că, la cererea Curţii Speciale, toate dovezile sau
martorii sunt imediat puşi la dispoziţia Curţii Speciale în acest scop;
5. cere secretarului general, ca o chestiune prioritară,
să sprijine finalizarea tuturor procedurilor legale şi practice, inclusiv
pentru transferul fostului preşedinte Taylor la Curtea Specială din Olanda,
oferind facilităţile necesare pentru desfăşurarea procesului, în consultare cu
Curtea Specială şi Guvernul Olandei;
6. cere Curţii Speciale, cu sprijinul secretarului
general şi al statelor relevante, să facă lucrările procesului accesibile
populaţiei din subregiune, inclusiv prin legătură video;
7. hotărăşte că, în timpul transferului fostului
preşedinte Taylor şi pe durata şederii lui în Olanda, Curtea Specială va avea o
jurisdicţie exclusivă asupra acestuia în ceea ce priveşte chestiunile conforme
cu statutul Curţii Speciale şi că Olanda nu îşi va exercita jurisdicţia asupra
fostului preşedinte Taylor, cu excepţia existenţei unui acord expres cu Curtea
Specială;
8. hotărăşte în continuare că Guvernul Olandei va
facilita implementarea hotărârii Curţii Speciale de a organiza procesul
fostului preşedinte Taylor în Olanda, în special astfel:
(a) permiţând detenţia şi judecarea în Olanda a
fostului preşedinte Taylor de către Curtea Specială;
(b) facilitând, la cererea Curţii Speciale,
transportul fostului preşedinte Taylor în Olanda în afara zonelor aflate sub
autoritatea Curţii Speciale;
(c) permiţând înfăţişarea martorilor, experţilor şi a
altor persoane a căror prezenţă este solicitată la Curtea Specială, potrivit
aceloraşi condiţii şi proceduri aplicabile Tribunalului Penal Internaţional
pentru fosta Iugoslavie;
9. hotărăşte că măsurile impuse prin paragraful 4 (a)
al Rezoluţiei 1.521 (2003) din 22 decembrie 2003 nu se aplică fostului
preşedinte Taylor pentru călătoriile legate de procesul său în faţa Curţii
Speciale sau legate de executarea sentinţei şi, de asemenea, nu se aplică
călătoriilor oricăror martori a căror prezenţă este solicitată la proces;
10. aminteşte că toate costurile rezultate în urma
judecării fostului preşedinte Taylor în Olanda sunt cheltuieli ale Curţii
Speciale în sensul art. 6 al Acordului şi că nicio cheltuială suplimentară nu
poate fi realizată de nicio altă parte fără acordul său anterior;
11. aminteşte scrisoarea secretarului general din 5
aprilie 2006 şi îşi reiterează apelul adresat statelor de a contribui generos
faţă de Curtea Specială şi ia notă cu apreciere de statele care au făcut
aceasta în trecut;
12. hotărăşte să rămână activ sesizat cu această
chestiune.
ANEXA Nr. 3
REZOLUŢIA Nr. 1.792(2007)
privind situaţia din Liberia, adoptată de Consiliul
de Securitate al
Organizaţiei Naţiunilor Unite în cadrul celei de-a 5.810-a întruniri, la 19
decembrie 2007
Consiliul de Securitate,
amintind rezoluţiile sale anterioare şi declaraţiile
preşedintelui Consiliului referitoare la situaţia din Liberia şi Africa de Vest,
salutând progresele susţinute făcute din ianuarie 2006
de Guvernul Liberiei în reconstrucţia Liberiei în interesul tuturor
liberienilor, cu sprijinul comunităţii internaţionale,
amintind hotărârea sa de a nu reînnoi măsurile din
paragraful 10 al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003) privind buştenii rotunzi şi
produsele lemnoase provenind din Liberia şi subliniind faptul că progresele
Liberiei din sectorul lemnului trebuie să continue cu implementarea eficientă
şi aplicarea Legii reformei silvice naţionale, promulgată la 5 octombrie 2006,
în special în ce priveşte determinarea drepturilor funciare şi regimul ocupării
terenurilor, cu conservarea şi protejarea biodiversităţii, şi prin procesul de
acordare a contractelor pentru operaţiuni silvice comerciale,
amintind hotărârea sa de a
înceta măsurile din paragraful 6 al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003) privind
diamantele,
salutând participarea Guvernului Liberiei la Schema de
certificare a Procesului Kimberley, luând notă de implementarea de către
Liberia a controalelor interne necesare şi a altor cerinţe ale Procesului
Kimberley şi cerând Guvernului Liberiei să continue să acţioneze cu
perseverenţă pentru a asigura eficienţa acestor controale,
subliniind rolul important jucat în continuare de
Misiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite în Liberia (UNMIL)
în îmbunătăţirea securităţii în Liberia şi în
sprijinirea Guvernului în vederea impunerii autorităţii sale în întreaga ţară,
în special în regiunile de producţie a materialelor lemnoase şi a diamantelor
şi în zonele de frontieră,
luând notă de raportul Comisiei de experţi a
Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Liberia din 5 decembrie 2007 (S/2007/689,
anexă), inclusiv chestiunile privind diamantele, materialul lemnos, sancţiunile
individualizate, armele şi securitatea,
după reanalizarea măsurilor impuse prin paragrafele 2
şi 4 ale Rezoluţiei nr. 1.521 (2003) şi prin paragraful 1 al Rezoluţiei nr.
1.532 (2004) şi a progreselor înregistrate în vederea îndeplinirii condiţiilor
stabilite prin paragraful 5 al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003), concluzionând că
progresele făcute în acest scop sunt insuficiente,
subliniind hotărârea sa de a sprijini Guvernul Liberiei
în eforturile sale de a îndeplini aceste condiţii şi încurajându-i pe donatori
să procedeze la fel,
îndemnând toate părţile să sprijine Guvernul Liberiei în
identificarea şi implementarea măsurilor care vor asigura progresul, în vederea
îndeplinirii condiţiilor stabilite prin paragraful 5 al Rezoluţiei nr. 1.521
(2003),
stabilind că, în ciuda progreselor semnificative
înregistrate în Liberia, situaţia de aici continuă să constituie o ameninţare
la adresa păcii şi securităţii internaţionale din regiune,
acţionând potrivit cap. VII din Carta Organizaţiei
Naţiunilor Unite:
1. hotărăşte, pe baza evaluării progreselor făcute
până la această dată în vederea îndeplinirii condiţiilor pentru încetarea
măsurilor impuse prin Rezoluţia nr. 1.521 (2003):
(a) să reînnoiască măsurile privind armele, impuse prin
paragraful 2 al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003) şi modificate prin paragrafele 1 şi
2 ale Rezoluţiei nr. 1.683 (2006) şi prin paragraful 1 (b) al Rezoluţiei nr.
1.731 (2006), şi să reînnoiască măsurile privind călătoriile, impuse prin
paragraful 4 al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003) pentru o perioadă de 12 luni de la
data adoptării prezentei rezoluţii;
(b) că statele membre vor anunţa Comitetul înfiinţat
prin paragraful 21 al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003) (Comitetul)
în cazul livrării oricăror arme şi materiale
auxiliare furnizate potrivit paragrafelor 2 (e) sau 2 (f) ale Rezoluţiei nr.
1.521 (2003), paragrafului 2 al Rezoluţiei nr. 1.683 (2006) sau paragrafului 1
(b) al Rezoluţiei nr. 1.731;
(c) să reanalizeze oricare dintre măsurile de mai sus,
la cererea Guvernului Liberiei, de îndată ce Guvernul raportează Consiliului că
au fost îndeplinite condiţiile prevăzute în Rezoluţia nr. 1.521 (2003) în
vederea încetării măsurilor şi oferă Consiliului infomaţii care să justice
evaluarea sa;
2. aminteşte că măsurile impuse prin paragraful 1 al
Rezoluţiei nr. 1.532 (2004) rămân în vigoare, ia notă cu îngrijorare de
concluziile Comisiei de experţi privind lipsa de progrese în această privinţă
şi solicită Guvernului Liberiei să continue să facă toate eforturile necesare
pentru a-şi îndeplini obligaţiile;
3. îşi reconfirmă intenţia de a reanaliza măsurile
impuse prin paragraful 1 al Rezoluţiei nr. 1.532 (2004) cel puţin o dată pe an;
4. salută sprijinul acordat de UNMIL Guvernului din
Liberia prin patrularea alături de Autoritatea de Dezvoltare Silvică, vizând
întărirea controlului guvernamental în zonele împădurite;
5. hotărăşte să prelungească mandatul actualei Comisii
de experţi numite conform paragrafului 1 al Rezoluţiei nr. 1.760 (2007) până la
20 iunie 2008, având următoarele sarcini:
(a) să realizeze o misiune de evaluare ulterioară în
Liberia şi în statele vecine, pentru a investiga şi alcătui un raport privind
implementarea şi orice încălcări ale măsurilor impuse prin Rezoluţia nr. 1.521
(2003) şi reînnoite prin paragraful 1 de mai sus, incluzând orice informaţie
relevantă pentru desemnarea de către Comitet a persoanelor descrise în paragraful
4 (a) al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003) şi în paragraful 1 al Rezoluţiei nr. 1.532
(2004), incluzând diversele surse de finanţare, cum ar fi din resurse naturale,
pentru comerţul ilicit de arme;
(b) să evalueze impactul şi eficienţa măsurilor impuse
prin paragraful 1 al Rezoluţiei nr. 1.532 (2004), în special cu privire la
proprietăţile fostului preşedinte Charles Taylor;
(c) să evalueze implementarea legislaţiei silvice
adoptate de Congresul Liberian la 19 septembrie 2006 şi promulgate de
preşedintele Johnson-Sirleaf la 5 octombrie 2006;
(d) să evalueze respectarea de către Liberia a Schemei
de certificare a Procesului Kimberley şi să coopereze cu Procesul Kimberley
pentru a evalua această respectare;
(e) să raporteze Consiliului, prin intermediul Comitetului,
până la 1 iunie 2008, asupra tuturor problemelor enumerate în acest paragraf şi
să ţină la curent în mod informai Comitetul, după necesitate, înainte de
această dată, în special în privinţa progreselor din industria lemnului
înregistrate de la ridicarea măsurilor prevăzute în paragraful 10 al Rezoluţiei
nr. 1.521 (2003), în iunie
2006, precum şi în privinţa progreselor din sectorul diamantelor înregistrate
de la ridicarea măsurilor prevăzute în paragraful 6 al Rezoluţiei nr. 1.521 (2003), în aprilie 2007;
(f) să coopereze activ cu alte grupuri de experţi
relevante, în special cu cel pentru Coasta de Fildeş, reînfiinţat prin
paragraful 8 al Rezoluţiei nr. 1.782 (2007), şi cu Schema de certificare a
Procesului Kimberley;
(g) să identifice şi să facă recomandări
privind zonele în care capacitatea statelor din regiune poate fi consolidată,
în vederea facilitării implementării măsurilor impuse prin paragraful 4 al
Rezoluţiei nr. 1.521 (2003) şi prin paragraful 1 al Rezoluţiei nr. 1.532(2004);
6. cere secretarului general să îi renumească pe
actualii membri ai Comisiei de experţi şi să facă demersurile financiare şi de
securitate necesare pentru a sprijini activitatea Comisiei;
7. solicită tuturor statelor şi Guvernului din Liberia
să coopereze pe deplin cu Comisia de experţi sub toate aspectele mandatului
său;
8. încurajează Guvernul Liberiei să invite Procesul
Kimberley să realizeze o inspecţie în termen de un an de la participarea
completă şi implementarea de către Liberia a Schemei de
certificare a Procesului Kimberley;
9. încurajează Procesul Kimberley să informeze, după
necesitate, Consiliul de Securitate, prin Comitetul său, despre toate
inspecţiile realizate în Liberia şi despre evaluarea făcută asupra progreselor
realizate de Guvernul liberian în implementarea Schemei
de certificare a Procesului Kimberley;
10. hotărăşte să rămână activ sesizat cu această
chestiune.