ORDIN
Nr. 56 din 25 martie 2004
privind aprobarea Normelor fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a
deseurilor radioactive
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
COMISIA NATIONALA PENTRU CONTROLUL ACTIVITATILOR NUCLEARE
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 393 din 4 mai 2004
In conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea in
siguranta a activitatilor nucleare, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 1.627/2003 privind
aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Nationale
pentru Controlul Activitatilor Nucleare,
presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare
emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Normele fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a
deseurilor radioactive, prevazute in anexa care face parte integranta din
prezentul ordin.
Art. 2
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 3
Normele prevazute la art. 1 intra in vigoare la data publicarii in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 4
Directia radiatii ionizante, Directia radioprotectie si deseuri
radioactive, Directia reactori nucleari, Directia controlul calitatii, Directia
materiale speciale din cadrul Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor
Nucleare vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Presedintele Comisiei Nationale pentru
Controlul Activitatilor Nucleare,
Lucian Biro
ANEXA 1
NORME FUNDAMENTALE
pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive
CAP. 1
Scop si definitii
Art. 1
Prezentele norme stabilesc principiile si cerintele generale privind
aplicarea gospodaririi in siguranta a deseurilor radioactive, inclusiv a
combustibilului nuclear uzat, potrivit prevederilor Legii nr. 111/1996 privind
desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr.
111/1996.
Art. 2
Prezentele norme completeaza prevederile Normelor fundamentale de
securitate radiologica, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale
pentru Controlul Activitatilor Nucleare nr. 14/2000, publicate in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 404 si nr. 404 bis din 29 august 2000,
denumite in continuare NFSR.
Art. 3
(1) Etapele de baza in gospodarirea deseurilor radioactive sunt definite in
anexa nr. 1 care face parte integranta din prezentele norme.
(2) In scopul aplicarii prezentelor norme, pe langa termenii si expresiile
care se definesc in Legea nr. 111/1996 si in NFSR, mai sunt utilizati termeni
si expresii specifice, ale caror definitii sunt date in anexa nr. 2 care face
parte integranta din prezentele norme.
CAP. 2
Domeniul de aplicabilitate
Art. 4
(1) Prezentele norme se aplica activitatilor legate de gospodarirea
deseurilor radioactive, de la generare si pana la depozitarea definitiva.
(2) Prezentele norme se aplica atat deseurilor radioactive si surselor
orfane rezultate din practici prezente sau desfasurate in trecut, cat si
deseurilor radioactive rezultate in urma unei interventii in caz de accident
nuclear.
Art. 5
Prezentele norme se aplica, impreuna cu reglementarile specifice emise de
autoritatile competente, si in cazul activitatilor legate de gospodarirea
deseurilor radioactive care prezinta pericole suplimentare, cum ar fi cele
chimice, biologice, piroforice, inflamabile etc.
CAP. 3
Obiectivul gospodaririi in siguranta a deseurilor radioactive
Art. 6
Obiectivul gospodaririi in siguranta a deseurilor radioactive este protejarea
sanatatii oamenilor si a mediului, acum si in viitor, fara transferarea
nejustificata a raspunderii catre generatiile viitoare.
CAP. 4
Principiile fundamentale ale gospodaririi deseurilor radioactive si
cerintele generale privind aplicarea principiilor
Principiul 1: Protectia sanatatii populatiei
Art. 7
Deseurile radioactive trebuie sa fie gospodarite astfel incat sa asigure un
nivel acceptabil al sanatatii oamenilor.
Art. 8
In gospodarirea deseurilor radioactive trebuie luate in considerare
diversele cai posibile de expunere a fiintei umane la radiatii, asigurandu-se
ca expunerile se incadreaza in cerintele prevazute de NFSR si de reglementarile
specifice emise de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, denumita
in continuare CNCAN.
Art. 9
In justificarea oricarei practici, care trebuie realizata conform
prevederilor NFSR, trebuie sa fie luata in considerare gospodarirea deseurilor
radioactive rezultate din practica respectiva.
Art. 10
Planificarea activitatilor de gospodarire in siguranta a deseurilor
radioactive trebuie sa acopere intreaga perioada in care radioactivitatea
deseurilor prezinta pericole pentru sanatatea oamenilor, cu luarea in
considerare a urmatoarelor circumstante:
a) beneficiile practicii si expunerile potentiale se pot referi la grupuri
de populatie separate in timp de mai multe generatii;
b) perioadele mari conduc la incertitudini crescute in ceea ce priveste
rezultatele evaluarii securitatii;
c) radionuclizii se dezintegreaza in timp.
Art. 11
Sursele orfane recuperate, precum si deseurile rezultate in urma unei
interventii trebuie predate ca deseu radioactiv unei unitati specializate
pentru tratarea, conditionarea, depozitarea intermediara si/sau depozitarea
definitiva a deseurilor radioactive.
Principiul 2: Protectia mediului
Art. 12
Deseurile radioactive trebuie sa fie gospodarite astfel incat sa asigure un
nivel acceptabil de protectie a mediului.
Art. 13
La depozitarea definitiva a deseurilor radioactive se vor prefera
concentrarea si izolarea radionuclizilor fata de dilutia si dispersia in mediu.
Art. 14
In evaluarile de securitate pentru activitatile de depozitare definitiva a
deseurilor radioactive trebuie sa fie considerate pe termen lung:
a) impactul eliberarilor, normale sau potentiale, de radionuclizi in mediu
asupra organismelor umane;
b) impactul eliberarilor, normale sau potentiale, de radionuclizi in mediu
asupra altor specii decat specia umana;
c) efectele adverse asupra viitoarei disponibilitati a resurselor naturale:
pamant, ape de suprafata, ape freatice, materii prime;
d) impactul neradiologic: poluare chimica, alterarea habitatului natural.
Art. 15
In stabilirea limitelor derivate de emisie a efluentilor radioactivi din
cadrul oricarei practici trebuie sa se tina seama de efectul acumularilor de
radioactivitate rezultate in urma evacuarilor indelungate.
Art. 16
Limitele derivate de emisie a efluentilor radioactivi trebuie stabilite la
niveluri care sa asigure ca atat dozele primite de un membru al grupului
critic, cat si radioactivitatea mediului sunt mentinute la valori cat mai
scazute rezonabil posibil.
Art. 17
La stabilirea limitelor derivate de emisie a efluentilor radioactivi
trebuie sa se tina seama si de impactul neradiologic asupra mediului,
asigurandu-se ca nivelul de protectie fata de acest impact sa fie cel putin la
fel de bun ca acela cerut pentru activitati industriale similare.
Art. 18
Importul de deseuri radioactive este interzis, cu exceptia situatiilor
prevazute de Legea nr. 111/1996.
Principiul 3: Protectia dincolo de granitele nationale
Art. 19
Deseurile radioactive trebuie sa fie gospodarite astfel incat sa fie luate
in considerare efectele asupra sanatatii oamenilor si asupra mediului atat din
tara, cat si de dincolo de granitele tarii.
Art. 20
Evaluarile de securitate pentru activitatile de gospodarire a deseurilor
radioactive trebuie sa demonstreze ca impactul asupra sanatatii oamenilor si
asupra mediului din alte tari nu este mai mare decat cel considerat acceptabil
pentru interiorul tarii.
Art. 21
In cazul activitatilor de gospodarire a deseurilor radioactive care pot
avea impact asupra sanatatii oamenilor si asupra mediului din alte tari trebuie
asigurat schimbul de informatii cu autoritatile competente din tarile
respective privind emisiile normale si potentiale de efluenti radioactivi si
migrarile de radionuclizi, conform prevederilor legislatiei romanesti si ale
conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte.
Art. 22
Exportul de deseuri radioactive este permis numai in state care au
capacitatea tehnica si administrativa si structura de reglementare care sa
permita gospodarirea, respectiv depozitarea definitiva in conditii
corespunzatoare standardelor internationale.
Principiul 4: Protectia generatiilor viitoare
Art. 23
Deseurile radioactive trebuie sa fie gospodarite astfel incat impactul
estimat asupra generatiilor viitoare sa nu depaseasca impactul considerat
acceptabil in prezent.
Art. 24
Importul surselor radioactive care contin radionuclizi de viata lunga,
avand concentratia activitatii superioara valorilor care permit depozitarea
definitiva la suprafata sau in apropierea suprafetei solului, este permis numai
daca exista un angajament din partea producatorului sau a exportatorului
privind acceptarea returnarii in tara de origine a surselor dupa utilizare.
Art. 25
Depozitarea definitiva a deseurilor radioactive se poate face numai daca
este asigurata confinarea radionuclizilor, printr-un sistem multibariera, care
consta din forma deseului, ambalaj, bariere ingineresti ale depozitului si
bariere naturale corespunzatoare aflate pe amplasamentul depozitului definitiv.
Art. 26
Prima bariera pentru a asigura confinarea radionuclizilor, reprezentata de
forma deseului, trebuie sa fie compatibila atat cu deseurile si ambalajul, cat
si cu mediul de depozitare.
Art. 27
Depozitarea definitiva a deseurilor radioactive intr-un anumit depozit se
poate face numai daca activitatea totala si concentratia de activitate a
deseurilor radioactive sunt inferioare unor valori limita, stabilite pentru
fiecare radionuclid in procesul de evaluare a securitatii, si aprobate de CNCAN
prin autorizatia depozitului.
Art. 28
Valorile limita prevazute la art. 27 sunt stabilite astfel incat sa fie
asigurate protectia sanatatii oamenilor si protectia mediului la orice moment
de timp.
Art. 29
Deseurile radioactive de viata lunga, avand concentratia activitatii
superioara valorilor care permit depozitarea definitiva la suprafata sau in
apropierea suprafetei solului, pot fi depozitate definitiv in depozite
geologice adanci, amenajate astfel incat sa fie asigurate protectia sanatatii
oamenilor si protectia mediului la orice moment de timp.
Art. 30
In evaluarea securitatii pentru amplasarea depozitului definitiv trebuie sa
se tina seama de prezenta in zona a resurselor naturale, a caror viitoare
explorare sau exploatare ar putea avea efecte negative asupra capacitatii de
retinere a depozitului definitiv.
Art. 31
Depozitarea intermediara pe termen lung a deseurilor radioactive se poate
face numai daca deseurile sunt conditionate corespunzator, asigurandu-se
izolarea acestora pe durata depozitarii intermediare.
Art. 32
Conditionarea in vederea depozitarii intermediare pe termen lung a
deseurilor radioactive trebuie realizata astfel incat sa nu afecteze in mod
negativ viitoarea depozitare definitiva a acestor deseuri.
Art. 33
Sistemul de evidenta a gestionarii deseurilor radioactive trebuie sa
permita pastrarea tuturor informatiilor relevante privind deseurile respective.
Art. 34
Sistemul de evidenta a deseurilor radioactive trebuie conceput si realizat
astfel incat sa permita pastrarea informatiilor cel putin pe durata cat
deseurile radioactive prezinta risc pentru sanatatea omului sau pentru mediu.
Principiul 5: Povara asupra generatiilor viitoare
Art. 35
Deseurile radioactive vor fi gospodarite in asa fel incat sa nu impuna o
povara excesiva asupra generatiilor viitoare.
Art. 36
(1) Responsabilitatea pentru realizarea activitatilor principale de
gospodarire a deseurilor radioactive produse in cadrul unei practici revine
generatiilor care au beneficiat de pe urma practicii respective.
(2) Anumite activitati limitate, cum ar fi continuarea controlului
institutional al unui depozit definitiv de deseuri radioactive, pot fi trecute
in responsabilitatea generatiilor viitoare.
(3) Responsabilitatea generatiei prezente include dezvoltarea tehnologiei,
construirea si operarea instalatiilor de tratare si depozitare, asigurarea
fondurilor necesare pentru gospodarirea deseurilor radioactive, asigurarea
controlului si a planurilor pentru gospodarirea deseurilor radioactive.
Art. 37
Planificarea in timp si implementarea depozitarii definitive a diverselor
tipuri de deseuri radioactive depind de factori stiintifici, tehnici, sociali
si economici, cum ar fi disponibilitatea, acceptabilitatea, caracterizarea si
amenajarea unor amplasamente potrivite si scaderea nivelului de radioactivitate
si al generarii caldurii pe durata depozitarii intermediare.
Art. 38
Gospodarirea deseurilor radioactive trebuie, pe masura posibilului, sa nu
se bazeze pe aranjamente sau actiuni institutionale indelungate, desi
generatiile viitoare pot decide sa utilizeze asemenea aranjamente, de exemplu
pentru a monitoriza depozitele definitive de deseuri radioactive sau pentru a
recupera deseurile radioactive dupa ce a avut loc inchiderea depozitului
definitiv.
Principiul 6: Cadrul legislativ national
Art. 39
Deseurile radioactive trebuie gestionate intr-un cadru legislativ national
care sa prevada alocarea clara a responsabilitatilor si prevederi pentru
independenta functiilor de reglementare.
Art. 40
(1) Practicile care implica gospodarirea deseurilor radioactive necesita
autorizare din partea CNCAN, conform prevederilor reglementarilor specifice.
(2) Cerintele pentru autorizarea practicilor care implica gospodarirea
deseurilor radioactive sunt prevazute in Legea nr. 111/1996, in NFSR si in
reglementarile specifice.
(3) Repartizarea responsabilitatilor si stabilirea surselor financiare
destinate sustinerii si realizarii activitatilor de gospodarire a deseurilor
radioactive, inclusiv a combustibilului nuclear uzat sunt prevazute in
Ordonanta Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea combustibilului nuclear
uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea finala, aprobata cu
modificari prin Legea nr. 320/2003.
Principiul 7: Controlul generarii deseurilor radioactive
Art. 41
Generarea deseurilor radioactive trebuie mentinuta la nivelul minim practic
posibil.
Art. 42
Minimizarea generarii deseurilor radioactive trebuie sa fie asigurata, atat
ca volum, cat si ca activitate, prin proiectare corespunzatoare si prin
practici adecvate de operare si dezafectare.
Art. 43
In scopul indeplinirii cerintei prevazute la art. 42, este necesar, intre
altele, sa se asigure:
a) selectionarea si controlul materialelor;
b) reciclarea si refolosirea materialelor, inclusiv prin eliberarea de sub
cerintele de autorizare;
c) implementarea procedurilor adecvate de operare, inclusiv a celor referitoare
la caracterizarea din punct de vedere fizic, chimic si radiologic a deseurilor
si la sortarea diverselor tipuri de materiale si deseuri.
Principiul 8: Interdependentele referitoare la generarea si gospodarirea
deseurilor
Art. 44
Interdependentele referitoare la generarea si gospodarirea deseurilor
trebuie luate in considerare in mod adecvat.
Art. 45
In vederea indeplinirii cerintei prevazute la art. 44:
a) decizia privind o anumita etapa a gospodaririi deseurilor radioactive
trebuie luata numai dupa ce au fost analizate implicatiile asupra etapelor
ulterioare, inclusiv eventualitatea inchiderii unei viitoare alternative,
precum si consecintele privind generarea de deseuri suplimentare;
b) la luarea deciziei privind o anumita etapa a gospodaririi deseurilor
radioactive sau o anumita operatiune care genereaza deseuri radioactive,
trebuie optimizate securitatea si eficacitatea gospodaririi deseurilor,
luandu-se in considerare, intre altele, identificarea cailor de generare a
deseurilor, caracterizarea deseurilor si implicatiile privind transportul
deseurilor radioactive;
c) decizia trebuie sa fie luata cu evitarea unor cerinte care ar putea
compromite securitatea operationala sau securitatea in etapele ulterioare.
Principiul 9: Securitatea instalatiilor
Art. 46
Securitatea instalatiilor pentru gospodarirea deseurilor radioactive
trebuie sa fie asigurata corespunzator pentru toata durata de viata a acestora.
Art. 47
In vederea indeplinirii cerintei prevazute la art. 46, trebuie demonstrat,
in procesul de autorizare a amplasarii, proiectarii, constructiei, punerii in
functiune, operarii si dezafectarii instalatiei sau inchiderii depozitului
definitiv de deseuri radioactive, ca este asigurata securitatea lucratorilor,
populatiei si a mediului, inclusiv prin prevenirea accidentelor si limitarea
consecintelor acestora, daca totusi se produc.
Art. 48
Selectarea amplasamentului unei instalatii pentru gospodarirea deseurilor
radioactive, in special in cazul unui depozit definitiv de deseuri radioactive,
trebuie sa tina seama de toti factorii relevanti care pot afecta securitatea
instalatiei sau care pot fi afectati de instalatie.
Art. 49
Proiectarea, constructia, operarea si activitatile desfasurate in timpul
dezafectarii unei instalatii sau inchiderii unui depozit definitiv trebuie sa
asigure si sa mentina, dupa caz, un nivel adecvat de protectie pentru a limita
posibilele impacturi radiologice.
Art. 50
Pe toata durata de viata a instalatiilor de gospodarire a deseurilor
radioactive:
a) sistemul de management al calitatii trebuie sa corespunda cerintelor
CNCAN;
b) pregatirea personalului instalatiilor respective trebuie sa fie
mentinuta la un nivel corespunzator.
Art. 51
Pe toata durata de viata a instalatiilor de gospodarire a deseurilor
radioactive trebuie sa fie realizate evaluari periodice de securitate, pentru a
fi analizate securitatea si impactul asupra mediului.
CAP. 5
Strategia de gospodarire a deseurilor radioactive
Art. 52
(1) Gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive se face in
conformitate cu prevederile strategiei nationale pe termen mediu si lung
privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive,
inclusiv depozitarea finala si dezafectarea instalatiilor nucleare, denumita in
continuare strategie nationala.
(2) Strategia nationala prevazuta la alin. (1) este stabilita de catre
Agentia Nationala pentru Deseuri Radioactive, in conformitate cu prevederile Ordonantei
Guvernului nr. 11/2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 320/2003.
Art. 53
(1) Titularii de autorizatii pentru instalatii nucleare si radiologice,
care produc sau detin deseuri radioactive, precum si titularii de autorizatii
pentru statii de tratare a deseurilor radioactive sau pentru depozite de
deseuri radioactive trebuie sa prezinte la CNCAN:
a) strategia pe termen mediu si lung privind activitatea proprie, care
trebuie sa fie in concordanta cu strategia nationala de gospodarire a
deseurilor radioactive, prevazuta la art. 52;
b) evaluarea costurilor implicate de implementarea strategiei proprii;
c) dovada disponibilitatii fondurilor pentru acoperirea costurilor
identificate la lit. b).
(2) Strategia proprie prevazuta la alin. (1) trebuie stabilita in
conformitate cu principiile si cerintele prevazute in prezentele norme si
trebuie sa fie in acord cu prevederile strategiei nationale.
(3) Strategia si evaluarea costurilor vor fi revizuite ori de cate ori apar
modificari importante la nivelul strategiei nationale de gospodarire a
deseurilor radioactive, la nivelul cerintelor de reglementare sau in ceea ce
priveste cerintele tehnice.
CAP. 6
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 54
Prezentele norme intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I.
Art. 55
Autorizatiile eliberate de CNCAN unitatilor implicate in gospodarirea
deseurilor radioactive raman valabile pana la data expirarii lor.
Art. 56
Titularii de autorizatie pentru instalatii nucleare si radiologice, care
produc sau detin deseuri radioactive, precum si titularii de autorizatie pentru
statii de tratare a deseurilor radioactive sau pentru depozite de deseuri
radioactive, valabile la data intrarii in vigoare a prezentelor norme, trebuie
sa se incadreze in prevederile prezentelor norme in termen de cel mult 18 luni.
Art. 57
Titularii de autorizatie pentru instalatii nucleare si radiologice, care
produc sau detin deseuri radioactive, precum si titularii de autorizatie pentru
statii de tratare a deseurilor radioactive sau pentru depozite de deseuri
radioactive trebuie sa notifice la CNCAN, in termen de 30 de zile de la
intrarea in vigoare a prezentelor norme, despre masurile stabilite in vederea conformarii
cu cerintele art. 56.
Art. 58
Nerespectarea prevederilor prezentelor norme atrage, dupa caz, sanctionarea
administrativa, contraventionala sau penala, conform legii.
ANEXA 1
la normele fundamentale
ETAPELE DE BAZA
in gospodarirea deseurilor radioactive
1. Etapele gospodaririi deseurilor radioactive sunt: pretratarea, tratarea,
conditionarea, depozitarea intermediara, depozitarea definitiva.
2. Gospodarirea deseurilor radioactive considera etapele de baza ca parti
ale unui sistem total, de la generare pana la depozitarea definitiva.
3. Deoarece deciziile luate intr-o etapa pot inchide alternative in alte
etape, in timpul planificarii, proiectarii, constructiei, operarii si
dezafectarii instalatiilor implicate in gospodarirea deseurilor radioactive,
trebuie asigurata interdependenta dintre toate etapele.
4. Etapele gospodaririi deseurilor radioactive pot fi aplicate in functie
de tipul acestora.
5. Deseurile radioactive trebuie caracterizate in scopul determinarii
proprietatilor lor fizice, chimice si radiologice si in scopul de a facilita
pastrarea inregistrarilor si a acceptabilitatii lor de la o etapa la alta.
Caracterizarea se poate realiza, de exemplu, in scopul separarii (segregarii)
materialelor excluse sau a celor reutilizabile ori datorita metodei de
depozitare sau pentru asigurarea conformitatii coletelor cu deseuri cu
cerintele de depozitare intermediara si depozitare definitiva. Gospodarirea
deseurilor radioactive trebuie sa ia in considerare si implicatiile
transportului de deseuri radioactive.
6. Pretratarea reprezinta totalitatea operatiunilor care au loc dupa
generarea deseurilor, inaintea tratarii. Pretratarea consta in una sau mai
multe operatii: colectare, sortare, neutralizare si decontaminare si poate
include si o perioada de depozitare intermediara.
7. Prima etapa a pretratarii se face la producatorul deseurilor, care, in
orice caz, trebuie sa asigure colectarea si sortarea deseurilor pe care le
produce.
8. Ulterior, deseurile radioactive sunt transferate la unitati specializate
unde se continua pretratarea sau se trece la tratare.
9. Pretratarea este extrem de importanta deoarece asigura in multe cazuri
cea mai buna oportunitate de sortare, de exemplu, pentru reciclare sau pentru
depozitare ca deseuri neradioactive cand contin cantitati de materiale
radioactive excluse de la regimul de control.
De asemenea, aceasta etapa asigura oportunitatea de sortare a deseurilor
radioactive, de exemplu, pentru depozitarea la suprafata sau pentru depozitarea
geologica.
10. Tratarea deseurilor radioactive include acele operatiuni facute cu
intentia de a asigura securitatea acestora sau din motive economice, realizate
prin schimbarea caracteristicilor acestora.
11. Conceptele de baza ale tratarii sunt reducerea volumului, eliminarea
radionuclizilor sau schimbarea compozitiei. Exemple de astfel de operatiuni
sunt: incinerarea deseurilor combustibile, compactarea deseurilor solide
uscate, evaporarea, filtrarea sau tratarea cu schimbatori de ioni a deseurilor
lichide, precipitarea sau flocularea speciilor chimice. Cel mai des, pentru
decontaminarea avansata a deseurilor lichide, se utilizeaza procese combinate.
Acestea pot conduce la producerea de deseuri secundare ce necesita gospodarire
separata: cartuse filtrante, rasini uzate, slam etc.
12. Conditionarea deseurilor radioactive implica acele operatiuni care
transforma deseurile radioactive intr-o forma potrivita pentru manipulare,
transport, depozitare intermediara si depozitare definitiva. Operatiunile pot
include imobilizarea deseurilor radioactive, plasarea deseurilor in containere
si ambalarea suplimentara. Cea mai comuna metoda de imobilizare include
solidificarea deseurilor de joasa si medie activitate, de exemplu, in ciment
sau bitum, sau vitrifierea deseurilor inalt active in matrice de sticla.
Deseurile imobilizate pot fi ambalate in containere, de la butoaie standard de
200 litri la containere cu constructie complicata, aceasta depinzand de natura
radionuclizilor si a concentratiei acestora. In multe cazuri tratarea si
conditionarea pot avea loc in stransa legatura una cu cealalta.
13. Depozitarea intermediara a deseurilor radioactive implica mentinerea
deseurilor radioactive astfel incat:
a) sa fie asigurata izolarea, protectia populatiei si a mediului si
monitorizarea;
b) sa fie asigurate actiuni, cum ar fi: tratarea, conditionarea si
depozitarea definitiva.
In unele cazuri depozitarea intermediara poate fi practicata din
considerente tehnice, cum ar fi:
(i) stocarea deseurilor de viata scurta pentru asigurarea dezintegrarii si
apoi eliberarea nerestrictiva;
(ii) stocarea deseurilor inalt active din considerente termice inainte de
depozitarea geologica.
In unele cazuri depozitarea intermediara poate fi practicata din
considerente economice sau politice.
14. Depozitarea definitiva este ultima etapa din sistemul de gospodarire a
deseurilor radioactive. Aceasta consta, in principal, in plasarea deseurilor
radioactive in instalatii de depozitare cu asigurarea unei securitati
rezonabile, fara intentia de a fi mutate si fara a asigura supravegherea si
intretinerea pe termen lung. Securitatea este, in principal, realizata prin
concentrare si retinere care implica izolarea deseurilor radioactive
conditionate in depozitul definitiv.
15. Izolarea este realizata prin plasarea de bariere in jurul deseurilor
radioactive in scopul reducerii eliberarii radionuclizilor in mediul
inconjurator. Barierele pot fi naturale sau ingineresti si sistemul de izolare
poate consta in una sau mai multe bariere. Un sistem multibariere asigura o
izolare mai buna si asigura ca orice eliberare de radionuclizi in mediul
inconjurator va avea loc la un nivel acceptabil scazut.
Barierele pot asigura o retinere absoluta pentru o perioada, asa cum ar fi
containerul cu pereti metalici, sau pot intarzia eliberarea materialelor
radioactive in mediul inconjurator, asa cum ar fi materialele de umplutura sau
roca gazda. In timpul perioadei cand deseurile radioactive sunt retinute
printr-un sistem de bariere, radionuclizii din deseuri se vor dezintegra.
Sistemul de bariere este proiectat conform optiunii de depozitare alese si
matricii de depozitare.
16. Depozitarea definitiva cuprinde si eliberarea efluentilor in mediul
inconjurator in limitele autorizate, cu dispersie ulterioara. Aceasta este
considerata potrivita numai pentru cantitati limitate din anumite deseuri.
ANEXA 2
la normele fundamentale
DEFINITII
a) Bariera - obstacol fizic care previne sau intarzie miscarea (migrarea)
radionuclizilor sau a altor materiale intre componentele unui sistem, de
exemplu ale unui depozit de deseuri. In general, o bariera poate fi o bariera
inginereasca sau naturala.
b) Bariera multipla - doua sau mai multe bariere naturale ori ingineresti.
c) Coletul cu deseuri - produsul rezultat in urma conditionarii care
include forma deseului, containerul si orice bariera interna (de exemplu,
materiale absorbante sau ecrane), pregatit in conformitate cu cerintele pentru
manipulare, transport, depozitare intermediara si/sau depozitare definitiva.
d) Combustibil uzat - combustibil iradiat fara intentia de a mai fi
utilizat in aceasta forma (stare).
e) Conditionare - operatiunea prin care se produce coletul cu deseuri,
corespunzator pentru manipulare, transport, depozitare intermediara si/sau
depozitare definitiva. Conditionarea poate include conversia deseului intr-o
forma solida, includerea deseului intr-un container si includerea acestuia
intr-un supraambalaj.
f) Control institutional - controlul zonei amplasamentului depozitului
definit de deseuri radioactive dupa inchiderea acestuia, realizat de catre o
institutie sau autoritate desemnata prin lege, care include monitorizarea,
supravegherea, lucrari de remediere si controlul utilizarii terenului.
g) Depozit definitiv - instalatie nucleara in care sunt depozitate
definitiv deseurile radioactive fara intentia de a fi recuperate.
h) Depozitare definitiva - amplasarea si pastrarea deseurilor radioactive
intr-un depozit amenajat sau o anumita locatie fara intentia de a fi
recuperate. Termenul de depozitare definitiva include si eliberarile directe,
aprobate, de efluenti radioactivi in mediu. In afara termenului de depozitare
definitiva se utilizeaza cu sens echivalent termenul dispunere finala.
i) Depozitare intermediara - plasarea deseurilor radioactive intr-o
instalatie nucleara in scopul izolarii, protectiei mediului si controlului de
catre personal, cu intentia de a fi recuperate. Se utilizeaza cu sens
echivalent termenul stocare intermediara.
j) Deseuri de viata lunga - deseuri continand radionuclizi cu timp de
injumatatire mai mare de 30 de ani, in cantitati si/sau concentratii superioare
valorilor stabilite de CNCAN, pentru care se impune izolarea de biosfera.
k) Deseuri excluse - deseuri radioactive eliberate de sub regimul de
autorizare conform nivelurilor de eliberare de sub regimul de autorizare
aprobate de CNCAN.
l) Dezafectare - totalitatea activitatilor necesare a se desfasura la o
instalatie nucleara sau radiologica oprita definitiv, alta decat depozitul
definitiv, in vederea eliberarii nerestrictive sau utilizarii amplasamentului.
m) Dispersie - efectul rezultat din procese, cum ar fi: transportul,
difuzia sau amestecarea deseurilor ori efluentilor in apa sau in aer.
n) Eliberare in mediu - eliminarea planificata si controlata a
radionuclizilor in mediu, care intruneste toate conditiile impuse de
autoritatea competenta din domeniul nuclear.
o) Forma deseului - deseu radioactiv in forma sa fizica si chimica, care
rezulta dupa tratare si/sau conditionare inainte de ambalare (produs solid).
Forma deseului este o componenta a coletului cu deseuri radioactive.
p) Gospodarirea deseurilor radioactive - totalitatea activitatilor
administrative si operationale care sunt implicate in manipularea, transportul,
pretratarea, tratarea, conditionarea, depozitarea intermediara si depozitarea
definitiva a deseurilor rezultate din instalatii nucleare. Termenul de
gospodarire a deseurilor radioactive se refera si la gospodarirea
combustibilului nuclear ars, pentru care nu se prevede o alta utilizare. In
afara termenului de gospodarire a deseurilor radioactive se utilizeaza, cu sens
echivalent, termenul de gestionare a deseurilor radioactive.
q) Imobilizare - conversia deseurilor intr-o matrice prin solidificare,
fixare sau incapsulare in scopul reducerii riscului de migrare ori dispersie in
timpul manipularii, transportului, stocarii si depozitarii.
r) Inchiderea depozitului definitiv - starea sau actiunea asupra
depozitului definitiv la sfarsitul vietii de functionare. Un depozit definitiv
devine inchis, in general dupa umplerea completa, prin acoperirea (astuparea)
in cazul depozitelor de suprafata, prin umplerea cu materialul de umplutura
si/sau inchiderea (sigilarea) in cazul depozitelor geologice, urmata de
finalizarea activitatilor oricarei structuri anexe.
s) Migrare - miscarea materialelor prin diferite medii, datorata curgerii
fluidelor.
t) Monitorizare - masurari de parametri radiologici sau neradiologici, in
vederea evaluarii sau controlului expunerii si interpretarea acestor
masuratori. Monitorizarea poate fi continua sau discontinua.
u) Pretratare - oricare dintre sau toate operatiile anterioare tratarii,
cum ar fi: colectarea, sortarea, neutralizarea si decontaminarea.
v) Remedierea mediului - actiunea de corectare sau curatare a
amplasamentelor contaminate radioactiv, in care este posibila existenta si a
altor substante periculoase.
w) Termen lung - in contextul prezentelor norme:
1. pentru depozitare intermediara: peste 20 de ani;
2. pentru depozitare definitiva: perioada care depaseste durata prevazuta
pentru controlul institutional.
x) Tratare operatiile efectuate in scopul cresterii securitatii sau din
motive economice prin schimbarea caracteristicilor deseurilor. Obiectivele
tratarii sunt: reducerea volumului, indepartarea radionuclizilor din deseuri si
schimbarea compozitiei.