ORDIN   Nr. 512 din 28 iunie 2005

privind Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 67/2004 pentru instituirea la nivel national a Retelei de informatii contabile agricole, aprobata cu modificari prin Legea nr. 465/2004

ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 614 din 15 iulie 2005

    Vazand Referatul de aprobare nr. 61.873 din 23 iunie 2005,
    avand in vedere prevederile art. 19 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004 privind instituirea la nivel national a retelei de informatii contabile agricole, aprobata cu modificari prin Legea nr. 465/2004,
    tinand seama de precizarile din adresa Institutului National de Statistica nr. 34.255 din 16 iunie 2005,
    in temeiul Hotararii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, cu modificarile si completarile ulterioare,

    ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    Reteaua de informatii contabile agricole, denumita in continuare RICA, este un instrument bazat pe o ancheta anuala, efectuata dupa o metodologie specifica, pe un microesantion de exploatatii agricole participante, in scopul evaluarii activitatii tehnico-economice a acestora.
    Art. 2
    RICA este una dintre sursele de date folosite pentru intocmirea de rapoarte necesare politicii agricole, privind situatia agriculturii, a pietelor produselor agricole, precum si a veniturilor realizate de exploatatiile agricole in Romania, rapoarte prezentate anual Guvernului si Parlamentului.
    Art. 3
    RICA se constituie, conform anexei nr. 1, din exploatatiile agricole participante, structurile teritoriale ale autoritatii competente, birourile de contabilitate si alte organizatii/institutii implicate in RICA, mentionate la art. 2 alin. (1) lit. c) si, respectiv, la art. 6 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004.
    Art. 4
    Pentru atingerea scopurilor, RICA efectueaza colectarea de informatii privind activitatea economica si productia destinata comercializarii din exploatatii agricole reprezentative, cu sau fara personalitate juridica, dar posesoare de evidente contabile.
    Art. 5
    Universul exploatatiilor agricole, termen statistic folosit de ancheta structurala din agricultura pentru a defini ansamblul de unitati aflate in observare, este reprezentat atat de exploatatiile care au cel putin un hectar, cat si de cele care au mai putin de un hectar, dar furnizeaza pietei o anumita parte din productie sau produc peste anumite praguri fizice.
    Art. 6
    (1) Campul de observare, termen mentionat la art. 2 alin. (1) lit. f) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004, se defineste ca partea universului care cuprinde numai exploatatiile agricole profesionale semnificative pentru a fi incluse in esantionul RICA.
    (2) Exploatatia profesionala este o exploatatie agricola suficient de mare incat sa ofere o activitate de baza pentru seful exploatatiei si un venit suficient pentru sustinerea lui si a familiei sale. Exprimarea suficient de mare este redata prin dimensiunea economica.
    Art. 7
    (1) Exploatatiile profesionale sunt definite ca fiind acele exploatatii agricole care au o dimensiune economica egala sau mai mare decat un prag, exprimat in unitati de dimensiune europeana, denumite in continuare UDE.
    (2) UDE este unitatea de masura de baza a dimensiunii economice a exploatatiei agricole, exprimata in termenii unei valori monetare pentru o perioada de referinta data care, pentru a ramane pe deplin semnificativa in contextul tipologiei comunitare, este actualizata in mod regulat.
    Art. 8
    Dimensiunea economica este determinata folosindu-se conceptul de marja bruta standard, denumita in continuare MBS, definita in Decizia nr. 85/377/CEE privind stabilirea unei tipologii comunitare a exploatatiilor agricole si mentionata in anexa nr. 4 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 107/2003, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 din 4 martie 2003.
    Art. 9
    Marja bruta a unei activitati agricole vegetale sau animale reprezinta valoarea exprimata in lei sau in euro a productiei brute, determinata pe baza preturilor la poarta exploatatiei, din care sunt scazute costurile specifice corespunzatoare obtinerii acestei productii.
    Art. 10
    MBS, parametru calculat prin conventie ca versiune simplificata a marjei brute, constituie baza pentru incadrarea fiecarei exploatatii in clasa sa de dimensiune economica si corespunzator tipului sau de activitate agricola, in tipologia comunitara a exploatatiilor agricole.
    Art. 11
    MBS este un criteriu de natura economica exprimat in termeni monetari si reprezinta soldul intre valoarea standard a productiei brute si suma standard a anumitor costuri, denumite prin conventie costuri specifice proportionale, care pot fi alocate direct acestei productii.
    Art. 12
    MBS este o valoare unitara: pentru fiecare productie vegetala ea corespunde suprafetei de un hectar (sau de un ar pentru ciuperci), pentru fiecare productie animala ea corespunde unui cap de animal (sau 100 de capete pentru pasari ori unui stup pentru albine).
    Art. 13
    MBS a unei activitati agricole corespunde situatiei medii din exploatatiile existente intr-o regiune geografica data, medie calculata pentru o perioada de referinta care acopera fie 3 sau 5 ani civili succesivi, fie 3 sau 5 campanii agricole succesive, urmarind atenuarea efectului fluctuatiilor de ordin conjunctural, intalnite in productia agricola.
    Art. 14
    Principiile si regulile de baza care permit calcularea coeficientilor regionali MBS pentru stabilirea clasei de dimensiune economica a exploatatiilor agricole si clasificarea lor pe tip de activitate agricola, conform Deciziei nr. 85/377/CEE, sunt redate in anexa nr. 2.
    Art. 15
    Dimensiunea economica a unei exploatatii agricole reprezinta valoarea MBS totale a exploatatiei, exprimata in UDE, corespunzatoare sumei MBS calculate pentru fiecare dintre productiile vegetale ori animale obtinute in exploatatia respectiva intr-o perioada de un an calendaristic sau an agricol.
    Art. 16
    Clasa de dimensiune economica se stabileste prin impartirea MBS totale a exploatatiei agricole la valoarea de 1 UDE = 1.200 euro, constituind un criteriu de baza pentru clasificarea exploatatiilor incluse in campul de observare.
    Art. 17
    Clasele de dimensiune economica ale exploatatiilor agricole si limitele in UDE stabilite conform Deciziei nr. 85/377/CEE, modificata ulterior prin Decizia nr. 99/725/CE din 22 octombrie 1999, sunt redate in anexa nr. 3.
    Art. 18
    Tipul de activitate agricola sau orientarea tehnico-economica a exploatatiei reprezinta sistemul de productie al unei exploatatii agricole, care este caracterizat prin contributia fiecareia dintre activitatile respectivei exploatatii la MBS totala a exploatatiei.
    Art. 19
    Definirea tipurilor de activitate agricola sau claselor de orientare tehnico-economica se bazeaza pe doua elemente: natura activitatilor in cauza, codificata conform listei caracteristicilor recenzate in cadrul anchetei structurale, si plafonul care delimiteaza clasele, exprimat in fractiuni de 1/10, 1/4, 1/3, respectiv 2/3 din MBS totala a exploatatiei.
    Art. 20
    Tipurile de activitate agricola sau orientarea tehnico-economica a exploatatiilor agricole se impart, in functie de nivelul de detaliere solicitat, in: generale, principale, speciale si subdiviziuni ale unora dintre tipurile speciale.
    Art. 21
    Clasificarea exploatatiilor corespunzand tipului general de activitate agricola si, respectiv, tipului principal de activitate agricola este redata in anexa nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 107/2003.
    Art. 22
    Regiunile RICA, mentionate la art. 2 alin. (1) lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004, prezentate in anexa nr. 4, sunt identice cu regiunile de dezvoltare prevazute in art. 5 si 6 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania, folosite pentru culegerea datelor statistice specifice si de Institutul National de Statistica, denumit in continuare INS.
    Art. 23
    Coeficientii regionali ai MBS sunt stabiliti pe baza de unitati care se inscriu in cadrul general al nomenclaturii unitatilor teritoriale statistice (NUTS) compatibile cu cele folosite pentru anchetele comunitare si nationale asupra structurii exploatatiilor agricole si pentru reteaua de informatii contabile agricole.
    Art. 24
    Pragul mentionat in art. 7 alin. (1), exprimat in UDE, fixat de autoritatea competenta, este valoarea in euro de la care exploatatiile agricole care formeaza esantionul RICA pot fi selectate ca exploatatii participante la retea.
    Art. 25
    Exploatatiile agricole participante la RICA, selectate conform planului elaborat de Agentia de legatura, sunt luate in studiu in baza acordului scris liber exprimat de conducerea exploatatiei agricole, respectandu-se modelul redat in anexa nr. 5.
    Art. 26
    Planul de selectie a exploatatiilor agricole participante la RICA trebuie sa includa un numar minim de elemente care sa permita validarea sa in raport cu obiectivele RICA, intrucat exploatatiile studiate intra si in sfera de activitate a anchetelor structurale si a recensamintelor nationale in agricultura.
    Art. 27
    Pentru asigurarea reprezentativitatii exploatatiilor agricole in ansamblul lor, planul de selectie se bazeaza pe urmatoarele elemente:
    a) caracteristicile surselor de referinta statistica;
    b) procedeele de stratificare a domeniului supus anchetei;
    c) procedeele de stabilire a coeficientului de selectie pentru fiecare strat;
    d) procedeele de selectie a exploatatiilor participante;
    e) defalcarea exploatatiilor cel putin pe tipurile principale de activitate agricola;
    f) perioada probabila a validitatii planului de selectie.
    Art. 28
    Esantionul de exploatatii agricole necesar pentru desfasurarea anchetei anuale RICA este stabilit in colaborare cu INS, pe baza datelor statistice existente si a metodologiei folosite de acesta pentru colectarea datelor privind ancheta structurala in agricultura.
    Art. 29
    Planul de selectie a exploatatiilor agricole participante la RICA se inainteaza de Agentia de legatura Comitetului National RICA, pentru aprobare, cu cel putin 3 luni inainte de inceperea anului contabil la care se refera.
    Art. 30
    Raportul privind aplicarea planului de selectie a exploatatiilor participante la RICA, care include aspectele principale ale implementarii in teritoriu vizand numarul final al respondentilor, se transmite de Agentia de legatura Comitetului National RICA, spre informare, in termen de 6 luni de la inceperea anului contabil aferent.
    Art. 31
    Agentia de legatura prevazuta la art. 4 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004 este autoritatea care efectueaza, sub coordonarea metodologica a INS, ancheta anuala necesara colectarii informatiilor contabile de la exploatatiile agricole selectate ca exploatatii participante la RICA.
    Art. 32
    Autoritatea competenta, stabilita la art. 4 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004, incheie, in limita resurselor bugetare, un contract de prestari de servicii cu Institutul de Economie Agrara din cadrul Academiei Romane, desemnat in Documentul de pozitie pentru cap. 7 - Agricultura ca organ de legatura, impreuna cu Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in vederea indeplinirii atributiilor specifice Agentiei de legatura.
    Art. 33
    Agentia de legatura are, in completarea prevederilor art. 6 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004, urmatoarele atributii:
    a) asigura coordonarea si managementul tehnic si financiar al activitatilor din domeniu, in scopul realizarii obiectivelor prevazute in Programul de guvernare;
    b) elaboreaza actele normative necesare pentru functionarea RICA, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 67/2004;
    c) stabileste pragul economic pentru participarea exploatatiilor agricole la RICA;
    d) stabileste campul de observare si esantionul RICA in colaborare cu INS;
    e) stabileste modul de codificare a exploatatiilor agricole participante la RICA;
    f) asigura confidentialitatea datelor RICA individuale si aplica sanctiunile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 67/2004 in caz de incalcare;
    g) asigura instruirea periodica a responsabililor RICA la nivel teritorial, precum si a personalului din exploatatiile agricole participante la RICA, prin organizarea de seminarii, conferinte, reuniuni de lucru;
    h) verifica completarea formularelor-tip prevazute in atributiile responsabililor RICA din cadrul directiilor pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene, centrelor/oficiilor de consultanta agricola, birourilor de contabilitate, organizatiilor/institutiilor contractante si returneaza fisele incomplete sau cu abateri evidente, pentru refacere;
    i) colecteaza, centralizeaza si proceseaza datele privind productia, profitabilitatea, structura costurilor si veniturilor in agricultura, realizate pe un esantion reprezentativ de exploatatii agricole;
    j) verifica prin deplasari in teritoriu indeplinirea sarcinilor de catre responsabilii RICA de la nivel teritorial;
    k) analizeaza discrepantele inregistrate intre planul de selectie si numarul de exploatatii participante respondente, in vederea unei mai bune selectii in anul agricol urmator;
    l) identifica si promoveaza actiuni de cooperare cu agentiile RICA similare din statele membre ale Uniunii Europene si din statele candidate, cu asociatiile de fermieri, asociatiile profesionale si interprofesionale.
    Art. 34
    Colectarea informatiilor contabile de la exploatatiile agricole participante la RICA este efectuata de structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale precizate la lit. B si C din anexa nr. 1 si de birourile de contabilitate sau organizatiile/institutiile contractante mentionate la art. 9 si 14 din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004.
    Art. 35
    Contractele prin care birourile de contabilitate sau organizatiile/institutiile posibil contractante, precizate in anexa nr. 1 la lit. D - J, se angajeaza sa completeze fisele exploatatiilor agricole participante la RICA in schimbul unui onorariu standard se incheie in limita resurselor bugetare alocate anual in acest scop de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.
    Art. 36
    Clauzele acestor contracte, care sunt aceleasi pentru toate regiunile RICA si sunt stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, includ cel putin urmatorii termeni exprimati in mod explicit:
    a) asumarea de catre contractant a obligatiei de a completa fisele exploatatiilor in conformitate cu normele nationale;
    b) asumarea de catre contractant a obligatiei de a inainta fisele exploatatiilor in termenul prevazut in contract;
    c) asumarea de catre contractant a obligatiei de a furniza Agentiei de legatura toate informatiile pe care aceasta le poate solicita;
    d) asumarea de catre contractant a obligatiei de a nu divulga nici o data contabila si nici alte detalii separate pe care le obtine in timpul indeplinirii sarcinilor sale sau care in mod incidental au legatura cu indeplinirea sarcinilor sale in raport cu RICA;
    e) asumarea de catre toate persoanele implicate in indeplinirea unor astfel de sarcini a conformarii fata de obligatiile mentionate in lit. a), b), c) si d) si luarea tuturor masurilor necesare indeplinirii acestor obligatii.
    Art. 37
    Pentru asigurarea caracterului strict confidential al datelor colectate de la exploatatiile agricole participante la RICA, responsabilii RICA judeteni din structurile teritoriale ale autoritatii competente, precum si persoanele mentionate la art. 36 lit. e) semneaza in deplina cunostinta de cauza angajamentul de confidentialitate redat in anexa nr. 6 la prezentul ordin.
    Art. 38
    (1) Fisa exploatatiei agricole participante, mentionata la art. 7 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004, se completeaza cu informatiile necesare in conformitate cu formularul-tip prevazut de Regulamentul nr. 1.837/2001/CE.
    (2) Tipul de informatii contabile care urmeaza sa fie furnizate prin fisa exploatatiei, forma de prezentare, definitiile si instructiunile referitoare la acestea sunt stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.
    Art. 39
    Onorariul standard mentionat la art. 35, fixat anual de autoritatea competenta, se plateste pentru fisa exploatatiei agricole predata in termenul stabilit prin contract, completata corespunzator cu date exacte faptic, inregistrate si prezentate conform formularului-tip aprobat.
    Art. 40
    Onorariul standard se plateste in doua etape, respectiv prima transa de 50% se plateste la inceputul fiecarui exercitiu financiar, iar in a doua transa se plateste diferenta calculata inmultind valoarea onorariului standard cu numarul de fise ale exploatatiei, completate corect si receptionate in termen, din care se scade plata deja efectuata.
    Art. 41
    Fondurile necesare RICA, prevazute la art. 20 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004, vor fi evidentiate in mod distinct pentru anul 2006 si urmatorii in bugetul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.
    Art. 42
    Prezentul ordin impreuna cu anexele nr. 1 - 6 care fac parte integranta din acesta se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

                           Ministrul agriculturii,
                      padurilor si dezvoltarii rurale,
                              Gheorghe Flutur

    ANEXA 1

                              STRUCTURA RICA

    A. Exploatatiile agricole participante la Reteaua de informatii contabile agricole
    B. Serviciile/compartimentele de dezvoltare rurala din cadrul directiilor judetene pentru agricultura si dezvoltare rurala
    C. Centrele/oficiile judetene de consultanta agricola din cadrul Agentiei Nationale de Consultanta Agricola
    D. Birourile de contabilitate agricola, pe masura constituirii lor
    E. Centrul de Economie Rurala - Buzau
    F. Institutul de Economie Agrara din cadrul Institutului National de Cercetari Economice al Academiei Romane
    G. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Economie Agrara din cadrul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice
    H. Unitati de invatamant superior si/sau de cercetare agricola sau economica
    I. Asociatii, federatii, ligi, patronate, uniuni etc., existente in agricultura
    J. Persoane fizice autorizate, agreate de Agentia de legatura RICA.

    ANEXA 2

            PRINCIPIILE SI REGULILE DE BAZA PENTRU CALCULAREA MBS

    1. Definitii si principii de calcul al MBS

    1.1. Marja bruta standard (MBS) a unei productii este definita ca soldul intre:
    a) pe de o parte, valoarea standard a produsului agricol brut:
    - produsul agricol brut cuprinde vanzarile, prestatiile in natura si variatiile in stocuri; el contine produsul principal si eventualele produse secundare;
    - include, de asemenea, subventiile legate eventual de produse, de suprafete si/sau de animale;
    - nu cuprinde subventiile exploatatiei care nu sunt prin definitie alocabile unui produs specific; si
    b) pe de alta parte, costurile specifice proportionale care pot fi usor alocate produsului, scazand eventualele subventii legate de intrari.
    Nu fac parte din costurile care se deduc:
    - costurile cu forta de munca;
    - costurile legate de mecanizare (reparatii, amortismente etc.), carburantii si lubrifiantii;
    - costurile legate de cladiri;
    - costurile muncilor efectuate de terti.
    Datele care servesc la stabilirea acestor valori standard acopera o perioada de productie de 12 luni (fie un an civil, fie o campanie agricola). Daca perioada de productie a produselor vegetale si animale este mai mica sau mai mare decat 12 luni, s-a convenit la o convertire prin aducerea acestor valori la o perioada de 12 luni consecutive.

    1.2. Tratarea subventiilor si taxelor
    Valoarea monetara a productiei brute trebuie sa includa subventiile legate direct de produse, suprafete si animale. Orice subventie legata de intrarile pentru productie (consumuri intermediare) trebuie dedusa din costurile specifice. T.V.A. nu se ia in calcul nici in valoarea productiei brute, nici in cea a costurilor specifice. Orice alta taxa legata de costurile specifice trebuie luata in calcul.
    Subventiile nationale sau regionale legate de produse, suprafete sau animale sunt incluse in valoarea productiei brute.
    Trebuie luate in calcul numai subventiile platite exploatatiilor.

    1.3. Produse luate in considerare
    Coeficientii regionali ai MBS sunt calculati pentru fiecare caracteristica ce figureaza in anchetele asupra structurii exploatatiilor agricole cuprinzand folosirea terenurilor si cresterea animalelor.
    Sunt luate in considerare numai produsele agricole brute. In anumite cazuri, conditionarea sau transformarea unui produs agricol poate fi introdusa, in masura in care aceste activitati au loc in mod normal in exploatatie, in regiunea respectiva. Transformarea produselor agricole nu trebuie luata in discutie decat daca aceasta activitate este direct legata de productie si nu poate fi separata de activitatea agricola pura.
    Pentru exemplificare, poate intra in calculul MBS transformarea urmatoarelor produse agricole:
    - lapte in unt, crema, branza, iaurturi si alte produse lactate;
    - vin in produse alcoolizate;
    - carne de animale in pate, pate gras, alte produse legate de transformarea carnii. Orice cheltuiala de conditionare sau de transformare a produselor care parasesc exploatatia este deci inclusa in costuri.

    1.4. In scopul valorificarii suprafetelor furajere ale unei exploatatii care nu detine erbivore, se pot calcula coeficienti regionali MBS pentru toate productiile furajere, respectiv pentru plante furajere prasitoare, plante furajere neprasitoare, pajisti permanente si pasuni, necuprinzand pasunile sarace.
    Intr-o exploatatie, daca erbivorele sunt mai multe in raport cu baza furajera, deci exista deficit furajer, lipsa de furaje trebuie compensata prin cumparari. In acest caz se aplica animalelor care depasesc capacitatea furajera a exploatatiei coeficienti regionali specifici ai MBS care tin cont de aceste cheltuieli suplimentare.

    1.5. Pentru calculul MBS irigarea trebuie considerata ca un mod de cultura ca si agricultura traditionala sau biologica.
    Culturile succesive secundare pot fi valorizate prin MBS. De culturile succesive care au o mare importanta se va tine cont in calculul pentru MBS ale culturilor principale.
    Productia gradinilor familiale, nefiind destinata in mod normal vanzarilor, are, in general, MBS egala cu zero. Totusi, daca sunt regiuni unde contributia din gradinile familiale la productia bruta a exploatatiei nu poate fi neglijata, se determina un coeficient regional MBS in conformitate cu regulile de baza.

    2. Dispozitii speciale pentru produsele vegetale

    2.1. Productia bruta este constituita din produse principale, cum sunt boabele de cereale, radacinile de sfecla etc. Ea cuprinde, de asemenea, produsele secundare, cum sunt paiele de cereale, precum si subventiile legate direct de produse sau de suprafete.

    2.2. Pentru sectorul vegetal, din valoarea productiei brute trebuie scazute urmatoarele costuri specifice: seminte si material saditor, achizitionate sau produse in exploatatie; ingrasaminte achizitionate; produse pentru protectia culturilor; diverse cheltuieli specifice care includ: apa pentru irigatii, incalzirea serelor, solariilor, uscarea produselor, cheltuieli specifice de comercializare (sortare, curatare, ambalare), cheltuieli de prelucrare, cheltuieli specifice cu asigurarile, alte cheltuieli specifice.
    Costurile specifice sunt stabilite pe baza preturilor de livrare la poarta exploatatiei, fara T.V.A., si cu scaderea subventiilor legate de elementele acestor costuri.
    Precizari:
    - Seminte si material saditor
    Cheltuielile corespunzand semintelor si materialului saditor contin semintele si plantele produse in exploatatia agricola, evaluate pe baza preturilor de iesire din exploatatie, precum si cele cumparate de pe piata la preturile de vanzare catre exploatatie.
    - Ingrasaminte si produse de protectie a culturilor
    Sunt scazute din productia bruta numai costurile ingrasamintelor si produselor de protectie cumparate.
    - Energie pentru incalzire, uscare si curatare
    Sunt scazute costurile cu combustibilii si electricitatea folosite pentru uscare, incalzire si curatare, precum si costurile muncilor efectuate de terti pentru uscare.
    Nu trebuie scazute din valoarea monetara a productiei brute urmatoarele costuri: costurile cu forta de munca, costurile legate de mecanizare, precum reparatiile si amortizarea masinilor, carburantii si lubrifiantii, costurile legate de cladiri, produsele pentru amendarea terenurilor obtinute in exploatatie (de exemplu: gunoiul de grajd si ingrasamintele verzi, varul, turba etc.), muncile efectuate de terti, cu exceptia celor pentru plantarea sau defrisarea culturilor permanente si a celor pentru uscare.
    In privinta culturilor principale, productia bruta pentru 12 luni corespunde, in general, unei singure recolte, in timp ce, in cazul culturilor horticole, productia bruta pentru 12 luni poate corespunde mai multor culturi succesive.
    Pentru culturile permanente (pomi, vita de vie etc.) s-a convenit luarea in calcul a intregii perioade de cultura cu scopul de a stabili:
    a) productia anuala bruta medie;
    b) costurile specifice proportionale medii respective.
    Aceste costuri specifice trebuie sa includa costurile de plantare si, daca este cazul, de defrisare, respectiv cheltuielile efectuate cu muncile executate de terti pentru acestea.

    3. Dispozitii speciale pentru produsele animale

    3.1. Coeficientii regionali MBS pentru produsele animale sunt calculati pe cap de animal. Datele de baza folosite pentru stabilirea MBS, respectiv productia bruta si costurile specifice proportionale, sunt, de asemenea, calculate pe cap de animal. Pentru pasari MBS sunt calculate la 100 de capete, iar pentru albine, pe stup.
    Productia bruta contine produsele principale, cum sunt: laptele, carnea si ouale. Ea este, de asemenea, constituita din produse secundare, cum sunt viteii nou-nascuti si lana oilor. In privinta animalelor reproducatoare este vorba despre valoarea animalelor de reforma, corectata cu un coeficient de reforma mediu anual. Pentru animalele la ingrasat este vorba despre valoarea de vanzare a animalului matur, iar daca animalul nu a atins stadiul final se foloseste valoarea cresterii medii anuale. In productia bruta trebuie, de asemenea, incluse subventiile legate direct de produse. Gunoiul de grajd nu se considera produs secundar al productiei animale.

    3.2. Pentru productiile animaliere, costurile specifice care se scad din valoarea monetara a productiei brute sunt urmatoarele: costuri de inlocuire a septelului; furaje concentrate si de volum, achizitionate sau produse in exploatatie; diverse cheltuieli specifice care includ: cheltuieli cu serviciile sanitar-veterinare, cheltuieli pentru monta si insamantare artificiala, realizarea de teste, cheltuieli specifice de comercializare (sortare, curatare, ambalare), cheltuieli de prelucrare, cheltuieli specifice cu asigurarile, alte cheltuieli specifice.
    Costurile specifice sunt stabilite pe baza preturilor de livrare catre exploatatia agricola, fara T.V.A., si scazand subventiile legate de elementele acestor costuri.
    Precizari
    In privinta alimentatiei erbivorelor se face o distinctie intre furajele grosiere si furajele concentrate.
    Consumul de furaje concentrate cuprinde furajele produse in exploatatie, evaluate la pretul de iesire din aceasta, si furajele cumparate, evaluate pe baza preturilor de livrare catre exploatatie.
    Consumul de furaje grosiere include atat furajele produse in exploatatie, evaluate pornindu-se de la costurile specifice ale semintelor, ingrasamintelor, pesticidelor etc., cat si pe cele cumparate, evaluate pe baza preturilor de livrare catre exploatatia agricola.
    Nu trebuie scazute din valoarea monetara a productiei brute urmatoarele costuri: costurile cu forta de munca, costurile legate de mecanizare, precum reparatiile si amortizarea masinilor, carburantii si lubrifiantii, costurile legate de cladiri, muncile efectuate de terti, cu exceptia celor pentru uscarea furajelor care trebuie deduse.
    Pentru produsele a caror perioada de producere este sub 12 luni consecutive (de exemplu, alte porcine si gaini pentru carne) perioada este extinsa la 12 luni. In privinta animalului si a productiei de carne pentru care perioada de producere este mai mare de un an se calculeaza MBS pentru 12 luni (de exemplu, gaini ouatoare).
    MBS ale productiilor animaliere trebuie sa fie stabilite pentru un animal de varsta medie care da o productie medie si reprezinta clasa de varsta respectiva. In calcularea MBS pentru caracteristica vaci de lapte, productia bruta cuprinde valoarea medie a vacii de lapte de reforma, impartita cu numarul mediu de ani in lactatie, valoarea productiei medii anuale de lapte de vaca si valoarea medie a vitelului nou-nascut.

    ANEXA 3

                      CLASELE DE DIMENSIUNE ECONOMICA
ale exploatatiilor agricole si limitele in UDE, conform Deciziei 99/725/CE

 _______________________________________________
| Clasa  |  Limite in UDE  | Denumirea claselor |
|________|_________________|____________________|
|    I   |       < 2       |   Foarte mici      |
|________|_________________|                    |
|   II   |  >/= 2 si < 4   |                    |
|________|_________________|____________________|
|  III   |  >/= 4 si < 6   |   Mici             |
|________|_________________|                    |
|   IV   |  >/= 6 si < 8   |                    |
|________|_________________|____________________|
|    V   |  >/= 8 si < 12  |   Mijlocii mici    |
|________|_________________|                    |
|   VI   | >/= 12 si < 16  |                    |
|________|_________________|____________________|
|  VII   | >/= 16 si < 40  |   Mijlocii mari    |
|________|_________________|____________________|
| VIII   | >/= 40 si < 100 |   Mari             |
|________|_________________|____________________|
|   IX   |>/= 100 si < 250 |   Foarte mari      |
|________|_________________|____________________|
|    X   |     >/= 250     |   Extra            |
|________|_________________|____________________|

    ANEXA 4

                              REGIUNILE RICA

________________________________________________________________________________
Numarul   Denumirea           Judetele componente
regiunii  regiunii
________________________________________________________________________________
   1      Nord-Est            Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui
________________________________________________________________________________
   2      Sud-Est             Braila, Buzau, Constanta, Galati, Vrancea, Tulcea
________________________________________________________________________________
   3      Sud-Muntenia        Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita,
                              Prahova, Teleorman
________________________________________________________________________________
   4      Sud-Vest-Oltenia    Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea
________________________________________________________________________________
   5      Vest                Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis
________________________________________________________________________________
   6      Nord-Vest           Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj, Satu Mare,
                              Maramures
________________________________________________________________________________
   7      Centru              Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu
________________________________________________________________________________
   8      Bucuresti-Ilfov     Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov
________________________________________________________________________________

    ANEXA 5

    Exploatatia agricola ..........................
    Localitatea ...................................
    Judetul .......................................

                                      ACORD
    pentru participarea la Reteaua de informatii contabile agricole (RICA)

    Subsemnatul .........................................., sef al exploatatiei, accept sa furnizez toate datele necesare stabilirii dimensiunii economice a exploatatiei si incadrarii in tipologia comunitara, solicitate de responsabilul RICA judetean. Consimt la colectarea datelor tehnico-economice ale exploatatiei in conditii de totala confidentialitate, incepand cu data semnarii prezentului acord.

                Data                         Seful exploatatiei,
       ......................              .......................

    Persoana desemnata pentru furnizarea informatiilor necesare
    Numele si prenumele .......................................
    Functia in exploatatie ....................................
    Telefon/fax ...............................................

    ANEXA 6

                        ANGAJAMENT DE CONFIDENTIALITATE

    Subsemnatul/Subsemnata .........................., responsabil/responsabila RICA pentru judetul ....................................., ma angajez prin prezentul angajament de confidentialitate la urmatoarele:
    1. sa aplic intocmai prevederile Ordonantei Guvernului nr. 67/2004 privind instituirea la nivel national a Retelei de informatii contabile agricole, aprobata cu modificari prin Legea nr. 465/2004;
    2. sa asigur pastrarea caracterului confidential al datelor colectate de la exploatatiile agricole participante la retea inscrise in formularul-tip stabilit in acest scop, utilizand metodologia si semnificatia specifica a caracteristicilor si a celorlalte date conform cu instructiunile din R 1.837/2001;
    3. sa-mi insusesc si sa respect cu strictete prevederile art. 15 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004;
    4. sa asigur completarea acordurilor de participare de catre exploatatiile agricole participante la RICA in conformitate cu esantionul anual planificat si sa respect perioadele si termenele de lucru stabilite prin ordinele si instructiunile specifice;
    5. sa efectuez lucrarile de colectare, completare, verificare si centralizare a datelor privind activitatea desfasurata de exploatatiile agricole din judet participante la RICA, in scopul asigurarii unor date corecte si complete;
    6. conform cu metodele convenite, sa transmit structurii de resort din Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale formularele-tip pentru verificarea corectitudinii completarii, inclusiv orice informatie relevanta solicitata.
    Tinand seama de cele de mai sus, semnez in deplina cunostinta de cauza prezentul angajament de confidentialitate.

                Data                              Semnatura
       ......................              .......................