Ordinul Nr.4812 din 30.07.2020

Având în vedere:– prevederile art. 94 alin. (2) lit. g) şi s), art. 236 alin. (2) şi art. 248 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;– Hotărârea Guvernului nr. 559/2020 privind funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie;– Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.347/2011*) privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a - a XII-a, filiera vocaţională, profilul pedagogic, cu modificările şi completările ulterioare;*) Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.347/2011 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.– Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.485/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind constituirea corpului profesorilor mentori pentru coordonarea efectuării stagiului practic în vederea ocupării unei funcţii didactice;– Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.079/2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare;– Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.524/2020 privind înfiinţarea şi organizarea programelor universitare de master didactic,în temeiul prevederilor art. 15 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ministrul educaţiei şi cercetării emite prezentul ordin. Articolul 1Se aprobă Regulamentul-cadru pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului pedagogic în sistemul de învăţământ preuniversitar, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.750/2019 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a colegiilor şi liceelor pedagogice din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 10 aprilie 2019. Articolul 3Direcţia generală învăţământ preuniversitar, prin Direcţia formare continuă, din cadrul Ministerul Educaţiei şi Cercetării, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ preuniversitar cu profil pedagogic duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educaţiei şi cercetării, Cristina Monica Anisie Bucureşti, 30 iulie 2020. Nr. 4.812. ANEXĂREGULAMENT-CADRU pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului pedagogic în sistemul de învăţământ preuniversitar Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1
(1) Prezentul regulament-cadru conţine prevederi privind organizarea şi funcţionarea învăţământului pedagogic în sistemul de învăţământ preuniversitar.
(2) Învăţământul pedagogic preuniversitar se organizează ca învăţământ liceal, în cadrul filierei vocaţionale, cu durata de 4 ani, pentru elevii cu aptitudini în acest domeniu. Articolul 2
(1) Unităţile de învăţământ în care se organizează învăţământ pedagogic preuniversitar sunt unităţi de învăţământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învăţare-evaluare şi practica pedagogică, pentru specializările din cadrul filierei vocaţionale: învăţători-educatoare, educator-puericultor, instructor de educaţie extraşcolară, mediator şcolar.
(2) Pentru desfăşurarea practicii pedagogice, în unităţile de învăţământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic sau pe lângă acestea se organizează structuri/unităţi de învăţământ de aplicaţie, denumite şcoli de aplicaţie.
(3) Unităţile de învăţământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic funcţionează şi ca unităţi de învăţământ de aplicaţie - şcoli de aplicaţie pentru stagiile de practică pedagogică din programele de masterat didactic sau din programele de studii de pregătire psihopedagogică. Articolul 3În învăţământul pedagogic elevii pot fi admişi numai pe baza evaluării aptitudinilor specifice, asociate competenţei didactice. Articolul 4Prin absolvirea cu diplomă a specializărilor din cadrul filierei vocaţionale, profil pedagogic: învăţători-educatoare şi educator-puericultor se consideră îndeplinite condiţiile de formare psihopedagogică şi de calificare necesare ocupării funcţiilor didactice de educator-puericultor, educatoare/educator, învăţătoare/învăţător. Articolul 5Unităţile de învăţământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic organizează programe de formare psihopedagogică pentru maiştri-instructori şi pentru antrenori. Articolul 6Unităţile de învăţământ în care se organizează învăţământ preuniversitar pedagogic se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare, potrivit legii. Capitolul IIOrganizarea învăţământului preuniversitar pedagogic Articolul 7
(1) În învăţământul preuniversitar pedagogic, colegiile şi liceele pedagogice sunt unităţi de învăţământ cu personalitate juridică (PJ) care pot şcolariza copii şi elevi la următoarele niveluri ale învăţământului preuniversitar: antepreşcolar, preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi postliceal.
(2) Unităţile de învăţământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic pot organiza şcolarizarea elevilor la diferite filiere, profiluri şi specializări, în afara profilului pedagogic, din cadrul filierei vocaţionale, cu respectarea condiţiilor impuse de organizarea procesului instructiv-educativ în cadrul profilului pedagogic şi cu condiţia funcţionării a minimum două clase cu profil pedagogic pe an de studiu.
(3) Pentru specializările din cadrul filierei vocaţionale, profilul pedagogic, şcolarizarea se realizează începând cu clasa a IX-a.
(4) Formarea iniţială a elevilor de la profilul pedagogic se asigură prin pregătirea teoretică, realizată conform planurilor-cadru de învăţământ şi curriculumului diferenţiat pentru ciclurile inferior şi superior al liceului, filieră vocaţională, profilul pedagogic, şi prin pregătire practică de specialitate.
(5) Absolvenţii specializării învăţător-educatoare din cadrul profilului pedagogic susţin probele scrise ale examenului de bacalaureat la disciplinele: limba şi literatura română (varianta comună cu profilul uman, toate specializările), matematică (modul pedagogic) şi discipline la alegere comune profilului uman.
(5) Absolvenţii specializării educator-puericultor din cadrul profilului pedagogic susţin probele scrise ale examenului de bacalaureat la disciplinele: limba şi literatura română, istorie şi discipline la alegere, comune profilului uman din filiera teoretică. Articolul 8În scopul organizării şi desfăşurării procesului instructiv-educativ în cadrul profilului pedagogic, în colegiile şi liceele pedagogice sau pe lângă acestea funcţionează grupe/clase de aplicaţie pentru activităţile practice pedagogice, în conformitate cu Regulamentul de organizare şi desfăşurare a pregătirii practice de specialitate (practică pedagogică) la clasele din filiera vocaţională, profil pedagogic, prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul regulament-cadru, atât la nivel preşcolar, cât şi la nivel primar. Articolul 9
(1) Grupele/Clasele în care se organizează şi se desfăşoară activităţile practice pedagogice constituie o structură a unei unităţi de învăţământ/o unitate de învăţământ denumită şcoală de aplicaţie.
(2) Şcoala de aplicaţie funcţionează cu un mecanism de finanţare adecvat organizării şi desfăşurării practicii pedagogice.
(3) În situaţia în care colegiile şi liceele pedagogice nu au în structura instituţională proprie un număr suficient de grupe şi/sau clase de aplicaţie pentru a asigura organizarea şi desfăşurarea practicii pedagogice, aceasta se poate organiza şi desfăşura şi în creşe (pentru specializarea educator-puericulor)/grădiniţe/şcoli primare (pentru specializarea învăţător-educator) situate în proximitatea unităţii de învăţământ cu profil pedagogic, care au capacitatea instituţională necesară organizării şi desfăşurării practicii pedagogice, pe baza unui protocol de colaborare încheiat între unitatea de învăţământ preuniversitar pedagogic şi creşa/grădiniţa/şcoala primară respective, cu avizul inspectoratului şcolar. Articolul 10
(1) Înscrierea copiilor şi elevilor la grupele şi clasele din cadrul şcolilor de aplicaţie ale colegiilor şi liceelor pedagogice se face pe baza unor criterii specifice, aprobate de consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ - şcoli de aplicaţie.
(2) În unităţile de învăţământ preuniversitar cu profil pedagogic, înscrierea elevilor nu este condiţionată, la niciun nivel de şcolarizare, de domiciliul părinţilor.
(3) Înscrierea elevilor în clasa a V-a se face în baza unei proceduri specifice, elaborată la nivelul unităţii de învăţământ şi aprobată în consiliul de administraţie al acesteia. Articolul 11
(1) La nivel liceal, în cadrul filierei vocaţionale, pentru profilul pedagogic, unităţile de învăţământ care funcţionează ca licee/colegii pedagogice asigură şcolarizarea elevilor la următoarele specializări:a)învăţător-educatoare; b)educator-puericultor; c)instructor de educaţie extraşcolară; d)mediator şcolar.
(2) Planurile-cadru de învăţământ după care studiază elevii înscrişi la profilul pedagogic sunt specifice specializării.
(3) Pentru specializările învăţător-educatoare şi educator-puericultor, planurile-cadru au structura adecvată dublei specializări.
(4) Programele şcolare pentru disciplinele prevăzute în planul-cadru care asigură educaţia specializată/specializarea respectă standardele educaţionale şi rolurile profesionale stabilite pentru profilul pedagogic, respectiv pentru specializările corespunzătoare acestui profil. Articolul 12
(1) Pentru obţinerea calificărilor învăţător/ învăţătoare, educator/educatoare, educator-puericultor, instructor de educaţie extraşcolară, mediator şcolar, legal prevăzute pentru ocuparea funcţiilor didactice de educator-puericultor, educatoare/educator, învăţătoare/învăţător, respectiv pentru funcţiile de instructor de educaţie extraşcolară şi mediator şcolar, este necesară absolvirea cu diplomă a specializărilor asociate calificărilor, din cadrul filierei vocaţionale, profil pedagogic.
(2) Asocierea calificărilor specifice la specializările profilului pedagogic este următoarea:a)pentru specializarea învăţător-educatoare - calificările educatoare/educator şi învăţătoare/învăţător; b)pentru specializarea educator-puericultor - calificarea educator-puericultor; c)pentru specializarea instructor de educaţie extraşcolară - calificările instructor de educaţie extraşcolară, instructor-animator; d)pentru specializarea mediator şcolar - calificările mediator şcolar, facilitator. Articolul 13
(1) Admiterea în clasa a IX-a, la specializările din cadrul profilului pedagogic, învăţători-educator, educator-puericultor, instructor pentru educaţie extraşcolară, mediator şcolar, este condiţionată de promovarea unor probe de aptitudini specifice, în conformitate cu precizările referitoare la înscrierea şi admiterea elevilor prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul regulament-cadru.
(2) În situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care impun condiţia prezenţei fizice a elevilor în unităţile de învăţământ, Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate decide cu privire la modalitatea de admitere în clasa a IX-a la specializările din cadrul profilului pedagogic. Articolul 14Elevii de la filiera vocaţională, profilul pedagogic, care nu obţin la sfârşitul anului şcolar media de minimum 8 (opt) la purtare şi medii anuale de minimum 6 (şase) la disciplinele limba şi literatura română/limba şi literatura maternă, matematică/aritmetică şi la disciplinele psihopedagogice din cadrul curriculumului diferenţiat, inclusiv la practica pedagogică, nu mai pot continua studiile la acest profil şi sunt transferaţi în anul şcolar următor la alte filiere/profiluri/specializări din cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ în care au fost înmatriculaţi la profilul pedagogic sau din cadrul altor unităţi de învăţământ, cu respectarea legislaţiei în vigoare. Articolul 15
(1) Transferul elevilor în cadrul profilului pedagogic respectă prevederile Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP) şi se realizează, în condiţiile prezentului regulament specific, după cum urmează:a)în cadrul aceleiaşi specializări, elevii se pot transfera până la începutul clasei a XI-a; b)de la o specializare a profilului pedagogic la alta, elevii se pot transfera până la finalizarea ciclului inferior al liceului, cu respectarea condiţiei de a fi efectuat practică pedagogică la specializarea pe care au urmat-o până la momentul transferului; c)la clasele cu profil pedagogic nu se pot transfera elevi corigenţi sau cu nota scăzută la purtare.
(2) În situaţiile excepţionale prevăzute de ROFUIP, la profilul pedagogic, filiera vocaţională, elevii se pot transfera de la alte licee/profiluri numai până la sfârşitul semestrului I al clasei a IX-a, cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii: să fi susţinut şi promovat probele de aptitudini în perioada prevăzută în calendarul de admitere la colegiile şi liceele pedagogice, să susţină şi să promoveze examenele de diferenţă (inclusiv practica pedagogică) până la finalul clasei a IX-a. Articolul 16
(1) Evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite de elevii claselor a XII-a din învăţământul vocaţional pedagogic se fac potrivit metodologiei de organizare şi desfăşurare a certificării calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera vocaţională, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării şi dă dreptul absolvenţilor care promovează examenul de certificare a calificării să obţină certificatul de calificare, nivelul 4, însoţit de suplimentul descriptiv în format Europass, în conformitate cu precizările din anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul regulament-cadru.
(2) Pentru obţinerea atestatului de predare a unei limbi străine la nivel preşcolar şi primar, absolvenţii trebuie să promoveze examenul specific. Capitolul IIIConducerea unităţilor de învăţământ vocaţional pedagogic Articolul 17
(1) Condiţiile generale privind conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu profil pedagogic sunt cele prevăzute de legislaţia generală aplicabilă domeniului.
(2) Condiţiile specifice privind conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu profil pedagogic sunt stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în conformitate cu structura şi funcţiile specifice ale unităţii de învăţământ preuniversitar cu profil pedagogic.
(3) La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ cu profil pedagogic se constituie comisii şi structuri specifice activităţilor organizate şi desfăşurate la specializările profilului pedagogic.
(4) În situaţia în care unităţile de învăţământ cu profil pedagogic funcţionează ca şcoli de aplicaţie pentru stagiile de practică pedagogică din programele de masterat didactic sau din programele de studii de pregătire psihopedagogică, directorul unităţii de învăţământ încheie contractul cu instituţiile de învăţământ universitar şi organizează, la nivelul unităţii de învăţământ, selecţia profesorilor mentori. Capitolul IVDispoziţii finale Articolul 18Ocuparea posturilor şi catedrelor didactice de la clasele cu profil pedagogic necesită în mod obligatoriu avizul directorului colegiului/liceului pedagogic, pe baza unor criterii specifice, conform unei proceduri aprobate în consiliul de administraţie al colegiului/liceului. Articolul 19Conducerile colegiilor şi liceelor pedagogice care la data intrării în vigoare a prezentului regulament nu au grupe/clase de aplicaţie proprii vor face demersurile necesare pentru înfiinţarea acestora în intervalul următorului ciclu de învăţământ. Articolul 20Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice domeniului pedagogic, pentru elaborarea şi aplicarea unor proiecte de cercetare în domeniul ştiinţelor educaţiei şi pentru alte activităţi de tip academic sau ştiinţific, unităţile de învăţământ cu profil pedagogic colaborează cu Asociaţia Naţională a Colegiilor şi Liceelor Pedagogice, cu alte asociaţii sau fundaţii cu activitate în domeniul educaţional, cu instituţii de învăţământ universitar naţionale şi internaţionale, cu institute de cercetare şi cu instituţii din domeniul cultural. Articolul 21La data intrării în vigoare a prezentului regulament-cadru, orice dispoziţie contrară se abrogă. Articolul 22Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul regulament-cadru. ANEXA Nr. 1la regulamentul-cadru ÎNSCRIEREA ŞI ADMITEREA elevilor în clasa a IX-a la specializările din cadrul profilului pedagogic, învăţător-educatoare, educator-puericultor, instructor pentru educaţie extraşcolară şi mediator şcolar Articolul 1
(1) În unităţile de învăţământ preuniversitar cu profil pedagogic, înscrierea elevilor nu este condiţionată, la niciun nivel de şcolarizare, de domiciliul părinţilor.
(2) Admiterea elevilor în unităţile de învăţământ preuniversitar cu profil pedagogic se face numai în urma unei selecţii, prin:a)probe de aptitudini, pentru admiterea în clasa a IX-a, conform prevederilor metodologice în vigoare privind admiterea în învăţământul preuniversitar pedagogic; b)examene de diferenţă, în cazul transferului elevilor ce provin din alte unităţi de învăţământ şi de la alte filiere şi profiluri, conform metodologiilor elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Articolul 2
(1) Evaluarea/Examinarea aptitudinilor elevilor care doresc să urmeze cursurile unei specializări din cadrul profilului pedagogic se realizează prin probe de aptitudini specifice.
(2) Structura probelor de aptitudini pentru admiterea în liceu este următoarea:A. Pentru specializările învăţător-educatoare şi educator-puericultor 1. Proba de aptitudini muzicale Proba de aptitudini muzicale constă în verificarea aptitudinilor interpretative şi a auzului muzical prin: a)intonarea unui cântec dintr-un repertoriu de cântece învăţate în clasele I-VIII; b)reproducerea unor scurte motive ritmico-melodice (2-4 măsuri), desprinse din cântece pentru copii.Aptitudinile investigate sunt: auzul muzical, simţul ritmic, memoria muzicală, calităţile vocale. 2. Proba de aptitudini fizice Proba de aptitudini fizice constă în verificarea aptitudinilor fizice prin: a)reproducerea, după model, a 2-3 exerciţii de influenţare selectivă a aparatului locomotor; b)3-4 elemente de gimnastică acrobatică din programul claselor V-VI, executate izolat; c)alergare 600 m - fără cerinţă de timp (cu efort moderat).Aptitudinile investigate sunt: memoria motrică şi coordonarea, starea funcţională a coloanei vertebrale, funcţia normală a sistemului cardiorespirator. 3. Proba de aptitudini artistice Proba de aptitudini artistice constă în realizarea unei naturi statice cu două sau trei obiecte, tema plastică fiind propusă de comisie. Aptitudinile investigate sunt: receptarea culorilor şi a proporţiilor dintre obiecte şi încadrarea echilibrată a formelor plastice într-un spaţiu. 4. Interviul Interviul constă în: a)lectură la prima vedere a unui text literar; b)conversaţie cu membrii comisiei pe o temă dată (se verifică capacitatea de înţelegere, de argumentare, de persuasiune, modurile de predare-preluare a cuvântului).Prin interviu se evaluează aptitudinile de comunicare (inclusiv dicţia) şi de argumentare. B. Pentru specializarea instructor de educaţie extraşcolară 1. Proba de aptitudini muzicale şi coordonare motrică evaluează: – auzul muzical; – simţul ritmic; – memoria muzicală; – calităţile vocale; – condiţiile generale fizico-estetice şi de mişcare.Verificarea se face prin următoarele forme: – intonarea a 1-2 cântece prezentate de candidat; – reproducerea unor fragmente ritmico-melodice după modele date de comisie; – realizarea unor exerciţii de mişcare la comanda profesorului.Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de muzică şi un profesor de educaţie fizică. 2. Proba de investigare a capacităţii de comunicare şi a dicţiei evaluează: – pronunţia; – capacitatea de comunicare; – capacitatea de argumentare în susţinerea unor idei şi identificarea valenţelor artistice ale unui text literar.Evaluarea se face prin următoarele forme: – lectura cu intonaţie a unui text dialogat; – interviu pe o temă la alegerea candidatului.Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de pedagogie şi un profesor de limba şi literatura română/limba şi literatura maternă. C. Pentru specializarea mediator şcolar 1. Proba de evaluare a dicţiei verifică aptitudinile specifice prin următoarea formă: – citirea cu intonaţie a unui text literar/nonliterar.Aptitudinile evaluate sunt: – comunicarea; – pronunţia cuvintelor, în general, şi a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special; – expresivitatea.2. Proba de evaluare a capacităţii de comunicare - interviul constă într-o conversaţie pe o temă dată între candidat şi comisie (se evaluează capacitatea de a înţelege şi de a aduce argumente, de a fi persuasiv şi receptiv în relaţia cu partenerul de discuţie). Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de pedagogie şi un profesor de limba şi literatura română/limba şi literatura maternă. Prin interviu se evaluează aptitudinile de comunicare (inclusiv dicţia) şi de argumentare. NOTE: 1. Rezultatul fiecărei probe se apreciază cu ADMIS/RESPINS 2. Respingerea la o probă atrage obţinerea calificativului RESPINS la probele de aptitudini. 3. La probele de aptitudini nu se admit contestaţii. 4. Pentru fiecare probă de aptitudini, comisia este alcătuită din doi profesori de specialitate, de regulă un profesor de gimnaziu şi unul de liceu. 5. Pentru candidaţii la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, comisia este alcătuită din doi profesori de specialitate, de regulă un profesor de gimnaziu şi unul de liceu, cunoscători ai limbii minorităţii respective. ANEXA Nr. 2la regulamentul-cadru REGULAMENT de organizare şi desfăşurare a pregătirii practice de specialitate (practică pedagogică) la clasele din filiera vocaţională, profil pedagogic Articolul 1Prezentul regulament stabileşte condiţiile de organizare şi desfăşurare a pregătirii practice de specialitate, denumită în continuare practică pedagogică, la clasele din filiera vocaţională, profilul pedagogic. Articolul 2Colegiile şi liceele pedagogice asigură organizarea şi desfăşurarea practicii pedagogice de specialitate la toate specializările profilului pedagogic, potrivit reglementărilor legale în domeniu. Articolul 3
(1) Practica pedagogică se organizează şi se desfăşoară conform planurilor-cadru şi programelor şcolare specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(2) Pentru desfăşurarea practicii pedagogice, în unităţile de învăţământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic sau pe lângă acestea se organizează structuri/unităţi de învăţământ de aplicaţie, denumite şcoli de aplicaţie. Articolul 4
(1) Şcolile de aplicaţie sunt clase/structuri din liceele/colegiile pedagogice şi/sau din alte tipuri de unităţi de învăţământ care au capacitatea de asigura organizarea şi desfăşurarea pregătirii practice de specialitate, denumită în continuare practică pedagogică.
(2) Criteriile de selecţie a şcolilor de aplicaţie pentru organizarea şi desfăşurarea pregătirii practice de specialitate a elevilor de la clasele din filiera vocaţională, profil pedagogic, vor ţine cont de:– diversitatea contextelor de formare/desfăşurare a practicii pedagogice: unităţi cu diferite niveluri de şcolarizare (antepreşcolar, preşcolar, primar), unităţi din diferite tipuri de comunităţi şcolare (rural-urban, centru-periferie), unităţi care oferă abordări pedagogice alternative, recunoscute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, unităţi care oferă diferite modalităţi de organizare a procesului de învăţământ (învăţământ simultan, şcolarizarea în grupe/clase în spitale, inclusiv învăţare la distanţă, în sistem on-line); – existenţa resurselor umane care pot oferi îndrumare elevilor: profesori mentori, profesori metodişti, profesori formatori şi/sau profesori cu experienţă didactică şi cu activitate metodică relevantă; – nivelul corespunzător de dotare şi de accesibilitate a mijloacelor educaţionale, în funcţie de context; – exprimarea capacităţii şi disponibilităţii unităţii de învăţământ preuniversitar de funcţionare cu statut de şcoală de aplicaţie.
(3) În cazul claselor/structurilor din cadrul unităţilor de învăţământ externe liceelor/colegiilor pedagogice, statutul de şcoală de aplicaţie pentru organizarea şi desfăşurarea pregătirii practice de specialitate a elevilor de la clasele din filiera vocaţională, profilul pedagogic, este dobândit pentru o perioadă de minimum 5 ani, menţionată în contractul încheiat cu unitatea de învăţământ preuniversitar pedagogic.
(4) În cadrul fiecărei şcoli de aplicaţie, potrivit reglementărilor metodologice specifice domeniului formării iniţiale a cadrelor didactice, va fi selectat un număr adecvat de cadre didactice, profesori mentori şi/sau profesori metodişti care să asigure derularea activităţilor de practică pedagogică şi a altor tipuri de activităţi din domeniul educaţional. Articolul 5În sensul prezentului regulament, se definesc următoarele forme de organizare şi desfăşurare a practicii pedagogice: a)curentă - este forma de practică pedagogică derulată colectiv, pe grupe de elevi, ce se desfăşoară în fiecare săptămână, sub îndrumarea profesorului coordonator de practică pedagogică de la liceul/colegiul pedagogic, a profesorilor metodişti de la liceul/colegiul pedagogic şi a cadrelor didactice din şcolile de aplicaţie.Numărul orelor de practică pedagogică curentă este de 3 ore/săptămână/elev, în ciclul inferior al liceului, respectiv de 4-6 ore/săptămână/elev, în ciclul superior al liceului, în funcţie de specializare. Structura grupelor de practică pedagogică se adaptează specificului activităţilor din educaţia timpurie antepreşcolară, preşcolară şi şcolară mică şi regulamentelor specifice acestor instituţii, conform legislaţiei în vigoare; b)individuală - este forma de organizare a practicii pedagogice la decizia şcolii, cu rol remedial, recuperatoriu şi de suport, specifică învăţământului pedagogic preuniversitar, efectuată de câte un elev al claselor a XI-a, pe durata programului şcolar al unei zile, sub îndrumarea profesorului coordonator de practică de la colegiul/liceul pedagogic şi a cadrului didactic de la grupa/clasa din şcoala de aplicaţie; c)comasată - este forma de organizare a practicii pedagogice derulată compact, în ciclul superior al liceului, pe parcursul a două săptămâni de şcoală ale anului şcolar în curs.Practica pedagogică comasată constă în participarea la realizarea activităţilor didactice din orarul grupelor/claselor din şcoala de aplicaţie/din unităţile partenere, sub îndrumarea profesorului coordonator de practică pedagogică şi a cadrului didactic din şcoala de aplicaţie/unitatea parteneră, pe parcursul a două săptămâni, conform specializării. În clasa a XII-a, la specializările învăţător/învăţătoare şi învăţător-educatoare, o săptămână de practică pedagogică de tip comasat se recomandă să se organizeze şi să se desfăşoare la clasa pregătitoare. Articolul 6
(1) Elevii din ciclul inferior al liceului, filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare, efectuează, în cadrul practicii pedagogice, activităţi de asistenţă/observare şi analiză a activităţilor/lecţiilor la şcoală şi la grădiniţă (practică de observare, analiză şi reflecţie).
(2) Elevii din ciclul superior al liceului, filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare, efectuează, în cadrul practicii pedagogice, activităţi de predare şi evaluare, de proiectare, organizare şi autoevaluare a activităţilor/lecţiilor. Articolul 7Repartizarea activităţilor de practică pedagogică, potrivit formelor de organizare prevăzute la art. 5, este stabilită prin decizii interne ale conducerilor colegiilor şi liceelor pedagogice. Articolul 8Pentru specializarea învăţător-educatoare practica pedagogică se planifică, se organizează şi se desfăşoară, pentru fiecare grupă de practică constituită, un semestru la grupe de învăţământ preşcolar şi un semestru la clase din învăţământul primar. Articolul 9Cadrele didactice implicate în organizarea şi desfăşurarea pregătirii practice de specialitate sunt: a)cadrele didactice desemnate să realizeze practica pedagogică - educatorii pentru învăţământ antepreşcolar, educatoarele/profesorii pentru învăţământ preşcolar, învăţătorii/profesorii pentru învăţământ primar, cadrele didactice din palatele şi cluburile elevilor, încadrate la grupa/clasa/cercul în cadrul cărora se organizează şi se desfăşoară practica pedagogică; b)cadrele didactice desemnate să îndrume (echivalent conducerii practicii) practica pedagogică, denumite şi profesori metodişti - profesori în specialitatea disciplinelor la care se organizează şi se efectuează practica pedagogică în conformitate cu prevederile curriculumului pentru educaţie timpurie şi ale planurilor-cadru pentru învăţământ primar, precum şi ale reglementărilor în domeniul activităţilor extraşcolare şi al medierii şcolare; c)cadrele didactice desemnate să conducă practica pedagogică - profesorii de discipline pedagogice care coordonează practica pedagogică la clasa de învăţământ liceal. În situaţia în care profesorul/profesorii de pedagogie nu poate/nu pot asigura coordonarea practicii pedagogice la toate clasele, aceasta poate fi atribuită profesorului de psihologie sau altor cadre didactice încadrate la liceul/colegiul pedagogic care au pe diploma de licenţă specializarea pedagogie sau psihologie. La specializările instructori de educaţie extraşcolară şi mediatori şcolari, coordonatorii de practică pedagogică pot fi numiţi, pe lângă profesorii de pedagogie/psihologie, şi dintre profesorii titulari de alte specializări, dacă aceştia fac dovada formării continue în domeniul acestor specializări. Articolul 10
(1) Cadrele didactice desemnate să realizeze practica pedagogică au următoarele atribuţii:a)susţin lecţii demonstrative pentru grupele de elevi repartizate la practică; b)oferă consultanţă şi consiliere metodică elevilor aflaţi în practică de observare, analiză şi reflecţie; c)oferă informaţii şi consultanţă metodică pentru proiectarea şi desfăşurarea activităţilor/lecţiilor de către elevii ciclului superior al liceului planificaţi la practică; d)verifică şi corectează proiectele de activitate/de lecţie care urmează să fie susţinute de către elevii repartizaţi în practică la grupa/clasa pe care o conduc; e)asistă şi evaluează activităţile/lecţiile planificate la grupa/clasa pe care o conduc, în conformitate cu graficul elaborat de profesorul coordonator de practică pedagogică; f)completează la fiecare activitate/oră de practică efectuată de către elevii din ciclul superior al liceului fişa-tip de observare şi evaluare a lecţiei/activităţii, pe care o păstrează în portofoliul lor de practică pedagogică, punând-o la dispoziţia coordonatorului de practică pedagogică de la grupa/clasa lor şi directorului colegiului/liceului pedagogic cu ocazia evaluărilor curente, semestriale şi anuale sau ori de câte ori aceştia solicită verificarea portofoliului de practică al cadrului didactic; g)semnalează profesorului coordonator de practică pedagogică şi profesorului îndrumător de practică orice problemă care ar putea afecta buna desfăşurare a practicii pedagogice, implicându-se alături de aceştia în optimizarea organizării practicii pedagogice la grupa/clasa pe care o conduc.
(2) Cadrele didactice desemnate să îndrume practica pedagogică au următoarele categorii de atribuţii, care vizează:a)proiectarea şi analiza activităţilor didactice:

b)asistenţa şi evaluarea activităţilor susţinute de elevii profilului pedagogic:

(3) Cadrele didactice desemnate să conducă practica pedagogică au următoarele categorii de atribuţii, care vizează:a)planificarea grupelor de practică pedagogică, monitorizarea şi analiza activităţilor didactice:

b)asistenţa şi evaluarea activităţilor didactice ale elevilor de la profilul pedagogic, coordonarea profesorilor care realizează şi îndrumă practica pedagogică:

Articolul 11Potrivit prevederilor legale aplicabile domeniului practicii pedagogice, cadrele didactice desemnate să conducă şi să realizeze practica pedagogică beneficiază de un spor cuprins între 10 şi 25%, aplicabil la salariul de bază, în raport cu timpul efectiv lucrat, aferent practicii pedagogice, în condiţiile în care nu beneficiază de reducerea normei didactice cu 2 ore pe săptămână, şi acordat după cum urmează: 1. Cadrele didactice desemnate să realizeze practica pedagogică

2. Cadrele didactice desemnate să îndrume practica pedagogică

a)Orele de practică pedagogică asistate şi evaluate de cadrul didactic care îndrumă practica de la liceul pedagogic intră în componenţa normei didactice a acestuia şi se distribuie în concordanţă cu documentele curriculare în vigoare pentru grupele/clasele la care se organizează, după cum urmează:(i) Pentru specializările învăţător-educatoare şi educator-educator-puericultor:

NOTĂ: La colegiile şi liceele pedagogice cu predare în limbile minorităţilor naţionale se adaugă limba maternă la aria curriculară/domeniul Limbă şi comunicare/Comunicare în număr egal de ore cu cel pentru limba română. (ii) Pentru specializarea educator-puericultor:

(iii) Pentru specializarea instructor de educaţie extraşcolară:

(iv) Pentru specializarea mediator şcolar:

3. Cadrele didactice desemnate să conducă practica pedagogică

a)Orele de practică pedagogică asistate şi evaluate de cadrul didactic care conduce practica de la liceul pedagogic intră în componenţa normei didactice a acestuia şi se distribuie în concordanţă cu planurile-cadru pentru fiecare specializare a profilului pedagogic. Articolul 12Un cadru didactic nu poate avea simultan calitatea de coordonator de practică pedagogică şi/sau îndrumător şi nu poate cumula mai multe sporuri de practică. Articolul 13Cadrul didactic încadrat la grupa/clasa la care se desfăşoară practica nu poate fi numit şi profesor coordonator sau profesor metodist de practică pedagogică. Articolul 14Cadrele didactice desemnate să conducă practica elevilor în calitate de coordonatori, cadrele didactice care îndrumă practica pedagogică/profesori metodişti sau care realizează practica pedagogică, învăţători/educatoare nu pot beneficia de sporul de practică pedagogică dacă nu îndeplinesc condiţia minimală de grad didactic II şi dacă au norma didactică redusă cu două ore pe săptămână. Articolul 15Cadrele didactice desemnate să conducă practica elevilor în calitate de coordonatori, cadrele didactice care îndrumă practica pedagogică/profesori metodişti sau care realizează practica pedagogică, învăţători/educatoare/profesori pentru învăţământul preşcolar sau primar sunt de drept metodişti ai inspectoratului şcolar şi profesori mentori la disciplina/ specializarea din încadrare. Articolul 16În situaţii speciale, independente de unităţile de învăţământ preuniversitar pedagogic, în care activităţile educaţionale din învăţământul preuniversitar nu se pot desfăşura în regim faţă în faţă, activitatea de practică pedagogică se adaptează cerinţelor specifice şi cadrelor normative speciale. În aceste cazuri, activitatea de practică pedagogică presupune următoarele: – organizarea grupelor de practică în format de clase virtuale, din care să facă parte, alături de elevi, atât cadrele didactice care realizează, cât şi cadrele didactice care conduc practica pedagogică; – clasele virtuale se vor organiza de către coordonatorul de practică pedagogică, pentru fiecare grupă de practică de care este responsabil; – coordonatorul de practică pedagogică va oferi acces elevilor la materiale pe suport electronic şi la activităţile online pe care le desfăşoară cu clase din învăţământul preuniversitar în care grupa este repartizată la practică, precum şi la ghiduri metodologice de analiză şi reflecţie a activităţilor didactice. ANEXA Nr. 3la regulamentul-cadru EVALUAREA ŞI CERTIFICAREA competenţelor profesionale dobândite de elevii claselor a XII-a din învăţământul vocaţional pedagogic Articolul 1În conformitate cu metodologia de organizare şi desfăşurare a certificării calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera vocaţională, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, elevii claselor a XII-a din învăţământul vocaţional pedagogic se pot înscrie la examenul de certificare a calificării, a cărui promovare dă dreptul la obţinerea certificatului de calificare, nivelul 4, însoţit de suplimentul descriptiv în format Europass, şi la examenul pentru obţinerea atestatului de predare a unei limbi străine la clasele primare. Articolul 2
(1) Candidaţii proveniţi din învăţământul liceal, filiera vocaţională, pot susţine examenul de certificare fără taxă de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiţionate de achitarea unei taxe.
(2) Taxa de examen menţionată la alin. (1) se stabileşte de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(3) Candidaţii proveniţi din învăţământul liceal filiera vocaţională, profilul pedagogic sau din unităţile de învăţământ preuniversitar liceal cu specializări din filiera vocaţională, profilul pedagogic, autorizate să funcţioneze provizoriu, susţin examenul pentru certificarea competenţelor profesionale şi, după caz, examenul pentru obţinerea atestatului de competenţă lingvistică la colegii şi licee pedagogice acreditate pentru aceste specializări.
(4) Repartizarea acestora la unităţile de învăţământ pedagogic acreditate este de competenţa şi intră în atribuţiile inspectoratului şcolar al judeţului în care funcţionează aceste unităţi de învăţământ vocaţional cu profil pedagogic. Articolul 3
(1) Structura probelor examenului de certificare a competenţelor profesionale este următoarea:1. specializarea învăţător-educatoare: a)proba practică (activitate didactică):– susţinerea a două lecţii demonstrative - una la învăţământul preşcolar şi una la învăţământul primar, în conformitate cu programa de practică pedagogică şi cu planurile-cadru de învăţământ pentru cele două niveluri; – proba practică este planificată şi se desfăşoară pe parcursul clasei a XII-a, fiind echivalentă cu susţinerea celor două lecţii finale, una în învăţământul preşcolar şi una în învăţământul primar; b)prezentarea şi susţinerea planului de activitate, respectiv a planului de lecţie şi a strategiilor didactice ale celor două activităţi demonstrative susţinute la proba practică;2. specializarea educator-puericultor: a)proba practică (activitate didactică):– susţinerea unei activităţi/lecţii demonstrative în învăţământul antepreşcolar, în conformitate cu programa de practică pedagogică specifică educaţiei timpurii; – proba practică este planificată şi se desfăşoară pe parcursul semestrului al II-lea al clasei a XII-a, fiind echivalentă cu susţinerea activităţii/lecţiei finale la o grupă de copii din creşele partenere colegiului sau liceului pedagogic, cu statut de unitate de aplicaţie; b)prezentarea şi susţinerea planului de activitate/lecţie şi a strategiilor didactice ale activităţii demonstrative susţinute la proba practică;3. specializarea instructor de educaţie extraşcolară: a)susţinerea proiectului/lucrării de specialitate; b)prezentarea complexă (proiectare, organizare, desfăşurare) a unei activităţi educative de timp liber pe o temă la alegere;4. pentru specializarea mediator şcolar: a)susţinerea proiectului/lucrării de specialitate; b)prezentarea complexă (identificare, abordare, demers, soluţionare, sustenabilitate) a unui caz relevant supus medierii/din experienţa practică de mediere.
(2) Proba prevăzută la alin. (1) pct. 1 lit. b) şi pct. 2 lit. b), de prezentare şi susţinere a planului de activitate/lecţie şi a strategiilor didactice ale activităţii demonstrative susţinute la proba practică, prevăzută pentru specializările învăţător-educatoare şi educator-puericultor, precum şi probele prevăzute la alin. (1) pct. 3 lit. a) şi b) şi pct. 4 lit. a) şi b), la specializările instructor de educaţie extraşcolară şi mediator şcolar, se organizează şi se desfăşoară în ultimele 3 săptămâni ale anului şcolar, în baza deciziei conducerii colegiului/liceului pedagogic şi cu avizul inspectoratului şcolar judeţean.
(3) În situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care impun condiţia prezenţei fizice a elevilor în unităţile de învăţământ, Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate decide cu privire la modalitatea de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale la specializările din cadrul profilului pedagogic. Articolul 4
(1) Comisiile de examen pentru certificarea competenţelor profesionale sunt alcătuite din: preşedinte (de regulă, directorul sau directorul adjunct al colegiului/liceului pedagogic), secretarul comisiei (secretarul instituţiei sau un profesor/învăţător din unitate), profesorul coordonator de practică pedagogică şi membrii examinatori (de regulă, cadrele didactice metodiste care au îndrumat practica pedagogică).
(2) Componenţa comisiilor pentru certificarea competenţelor profesionale este propusă de către directorul colegiului/liceului pedagogic în care are loc examenul de certificare şi aprobată prin decizie a inspectorului şcolar general al inspectoratului şcolar din judeţul respectiv.
(3) Nota minimă de promovare acordată de către fiecare examinator la probele de examen nu poate fi mai mică de 7 (şapte).
(4) Neprezentarea la probele de examen sau obţinerea unei note mai mici de 7 (şapte) are drept consecinţă nepromovarea examenului şi neobţinerea certificatului de calificare profesională. Articolul 5Membrii comisiilor pentru examenul de certificare profesională sunt remuneraţi în conformitate cu reglementările Ministerului Educaţiei şi Cercetării privind plata membrilor comisiilor de examen/concurs. Articolul 6Examenul pentru obţinerea atestatului de predare a unei limbi străine la clasele primare de către absolvenţii claselor cu profil pedagogic, specializarea învăţător-educatoare, se desfăşoară conform metodologiei specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. Articolul 7
(1) În urma promovării examenului de certificare, absolventului i se eliberează certificatul de calificare şi, după caz, atestatul de predare a unei limbi străine la clasele primare.
(2) Certificatul de calificare şi atestatul de predare a unei limbi străine sunt acte de studii prin care se confirmă pregătirea profesională dobândită de absolvenţi pe întreaga durată a studiilor liceale.