ORDIN
Nr. 4787 din 1 septembrie 2003
pentru aprobarea Calendarului si a Metodologiei de organizare si desfasurare a
testelor nationale organizate in vederea accesului absolventilor clasei a
VIII-a in clasa a IX-a a anului scolar 2004 - 2005
ACT EMIS DE: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 263 din 25 martie 2004
In baza prevederilor Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare,
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 741/2003 privind organizarea si
functionarea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului,
ministrul educatiei, cercetarii si tineretului emite prezentul ordin.
Art. 1
Se aproba Calendarul de desfasurare a testelor nationale organizate in
vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a in clasa a IX-a a anului scolar
2004 - 2005, prevazut in anexa nr. 1*), care face parte integranta din
prezentul ordin.
Art. 2
Se aproba Metodologia de organizare si desfasurare a testelor nationale,
organizate in vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a in clasa a IX-a a
anului scolar 2004 - 2005, prevazuta in anexa nr. 2*), care face parte
integranta din prezentul ordin.
Art. 3
Se aproba programele pentru disciplinele la care se sustin teste nationale
de catre absolventii claselor a VIII-a, prezentate in anexa nr. 3*), care face
parte integranta din prezentul ordin.
------------
*) Anexele nr. 1 - 3 sunt reproduse in facsimil.
Art. 4
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 5
Directia generala pentru invatamant preuniversitar, Directia generala
pentru invatamant in limbile minoritatilor nationale si accesul la educatie, Serviciul
national de evaluare si examinare, inspectoratele scolare judetene/al
municipiului Bucuresti si conducerile unitatilor de invatamant vor duce la
indeplinire prevederile prezentului ordin.
Ministrul educatiei, cercetarii si tineretului,
Alexandru Athanasiu
ANEXA 1
CALENDARUL
de desfasurare a testelor nationale organizate in vederea accesului
absolventilor clasei a VII-a in clasa a IX-a a anului scolar 2004 - 2005
17 - 28 mai 2004 Inscrierea candidatilor
4 iunie 2004 Incheierea cursurilor pentru elevii claselor a VIII-a
14 iunie 2004 Limba si literatura romana - test scris
15 iunie 2004 Limba si literatura materna - test scris
16 iunie 2004 Matematica - test scris
17 iunie 2004 Istoria romanilor sau Geografia Romaniei - test scris
19 iunie 2004 Afisarea rezultatelor - pana la ora 12
Depunerea contestatiilor - pana la ora 18
20 - 21 iunie 2004 Rezolvarea contestatiilor
22 iunie 2004 Afisarea rezultatelor finale
In perioada 14 - 18 iunie 2004, programul scolilor care sunt centre de
testare va fi adaptat, in vederea desfasurarii cursurilor pentru celelalte
clase, in afara programului prevazut pentru testele nationale.
ANEXA 2
METODOLOGIA DE ORGANIZARE SI DESFASURARE A TESTELOR NATIONALE ORGANIZATE IN
VEDEREA ACCESULUI ABSOLVENTILOR CLASEI A VIII-a IN CLASA A IX-a A ANULUI SCOLAR
2004 - 2005
CAP. 1
DISPOZITII GENERALE
Art. 1
(1) In conformitate cu articolul 22, alin. (1) din Legea nr. 268/2003
pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 84/1995
"Accesul absolventilor clasei a VIII-a in clasa a IX-a a ciclului inferior
al liceului sau a scolii de arte si meserii se realizeaza prin procedura de
selectie si repartizare, reglementata conform Metodologiei Ministerului
Educatiei, Cercetarii si Tineretului, care se da publicitatii pana la inceputul
anului scolar".
(2) In vederea realizarii selectiei si repartizarii absolventilor clasei a
VIII-a in clasa a IX-a a ciclului inferior al liceului sau a scolii de arte si
meserii se organizeaza teste nationale la disciplinele Limba si literatura
romana, Matematica, Istoria romanilor sau Geografia Romaniei. Candidatii
apartinand minoritatilor nationale, care au urmat cursurile gimnaziale in limba
materna, sustin si un test la Limba si literatura materna.
(3) Procedura de selectie privind accesul absolventilor clasei a VIII-a in
clasa a IX-a are in vedere urmatoarele criterii:
- media la testele nationale, cu o pondere de 50%;
- media de absolvire a claselor a V-a - a VIII-a, cu o pondere de 50% .
(4) In vederea admiterii la liceele vocationale sau la clasele cu predare a
unei limbi moderne in regim bilingv, candidatii sustin si probe de aptitudini
sau probe de verificare a cunostintelor de limba moderna.
Art. 2
La testele nationale se pot prezenta atat promovatii clasei a VIII-a de
gimnaziu din seria curenta, cat si cei din seriile anterioare, care nu au
promovat examenul de capacitate, indiferent de varsta candidatului.
Art. 3
(1) Testele nationale se sustin anual, intr-o singura sesiune.
(2) In caz de nepromovare a testarii nationale, aceasta pot fi sustinuta in
oricare dintre sesiunile ulterioare.
Art. 4
Elevilor care promoveaza testele nationale li se elibereaza un certificat
care sa ateste promovarea acestora. Celor care nu promoveaza testele nationale
li se elibereaza, la cerere, copie de pe foaia matricola.
CAP. 2
ORGANIZAREA TESTELOR NATIONALE
Art. 5
Coordonarea pe plan national a actiunilor privind organizarea si
desfasurarea selectiei pe baza testelor nationale este asigurata de Comisia
nationala de organizare a testarii nationale, numita in continuare Comisia
nationala, care se constituie anual prin ordin al ministrului si functioneaza
in Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
Art. 6
(1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti se constituie comisia
judeteana (a municipiului Bucuresti) de organizare a testarii nationale, numita
mai departe comisia judeteana;
(2) Comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) asigura aplicarea
riguroasa a normelor metodologice, organizeaza si coordoneaza desfasurarea
testelor nationale in fiecare judet (in municipiul Bucuresti).
(3) In fiecare judet se constituie centre in care se sustin testele
nationale, numite in cele ce urmeaza centre de testare si centre in care se
realizeaza evaluarea lucrarilor scrise, numite in cele ce urmeaza centre zonale
de evaluare. Se recomanda organizarea unui singur centru de evaluare pe judet.
In fiecare centru de testare si in fiecare centru zonal de evaluare se
constituie si functioneaza comisii, numite in conformitate cu prezenta
metodologie si coordonate de cate un presedinte.
Art. 7
(1) Comisia nationala se compune din:
Presedinte - Secretarul de stat pentru invatamant preuniversitar
Vicepresedinti - Directorul general al Directiei generale pentru
invatamant preuniversitar
- Directorul Serviciului national de evaluare si examinare
- Directorul general al Directiei generale pentru invatamant
in limbile minoritatilor nationale
Secretar - un specialist din cadrul Serviciului national de evaluare
si examinare
Membri - directori, inspectori de specialitate din minister,
specialisti din cadrul Serviciului national de evaluare si
examinare, profesori din invatamantul preuniversitar.
(2) Componenta nominala a acestei comisii se aproba anual prin ordin al
ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
Art. 8
(1) Comisia nationala are urmatoarele atributii:
a) publica, la inceputul anului scolar, calendarul si metodologia de
organizare si desfasurare a testelor nationale, precum si programele valabile
pentru disciplinele la care se sustin teste nationale;
b) instruieste presedintii comisiilor judetene (a municipiului Bucuresti);
c) elaboreaza formularele-tip pentru centralizarea rezultatelor testelor
nationale si le distribuie in teritoriu prin intermediul comisiilor judetene (a
municipiului Bucuresti);
d) aproba lista centrelor de testare si a centrelor zonale de evaluare din
fiecare judet;
e) coordoneaza elaborarea subiectelor pentru testele nationale si a
baremelor de evaluare, selectand si valorificand propuneri ale profesorilor si
inspectorilor scolari din judete;
f) asigura traducerea subiectelor pentru testul national de matematica in
limbile minoritatilor nationale, la sediul Serviciului national de evaluare si
examinare;
g) coordoneaza multiplicarea subiectelor in functie de numarul centrelor de
testare;
h) decide, in cazuri deosebite, folosirea subiectelor de rezerva;
i) controleaza si indruma actiunile privind organizarea si desfasurarea
testelor nationale;
j) poate decide evaluarea si notarea testelor nationale dintr-un judet in
alt judet, atat pentru evaluarea initiala, cat si pentru contestatii;
k) analizeaza desfasurarea si rezultatele testelor nationale, pe baza
rapoartelor elaborate de comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) si
prezinta concluziile conducerii Ministerului Educatiei, Cercetarii si
Tineretului;
l) propune Ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului eventualele
modificari in modul de organizare si desfasurare a testelor nationale;
m) poate decide reevaluarea unor lucrari, in perioada desfasurarii testelor
sau ulterior;
(2) Comisia nationala nu se ocupa de solutionarea contestatiilor
referitoare la testele nationale.
Art. 9
(1) Comisia nationala poate delega, pe o perioada limitata de timp,
reprezentanti pe langa comisiile judetene (a municipiului Bucuresti).
(2) Delegatul Comisiei nationale are urmatoarele atributii:
a) controleaza respectarea prezentei metodologii de catre comisia judeteana
(a municipiului Bucuresti) si comisia judeteana (a municipiului Bucuresti) de
contestatii;
b) inspecteaza centre de testare si de evaluare, verificand modul de
cunoastere si respectare a Metodologiei de organizare si desfasurare a testelor
nationale;
c) consiliaza comisiile judetene, comisiile din centrele de testare si din
centrele de evaluare, in privinta organizarii si desfasurarii testelor
nationale;
d) propune comisiei judetene (a municipiului Bucuresti) - atunci cand
constata abateri de la regulament - schimbari in componenta comisiilor
(supraveghetori, evaluatori, secretari, examinatori, vicepresedinti,
presedinti);
e) in cazul in care constata disfunctii serioase in organizarea testelor,
reprezentantul Comisiei nationale propune inspectoratului scolar judetean (al
municipiului Bucuresti), conform Statutului personalului didactic, sanctionari
ale cadrelor didactice in cauza, interzicerea participarii acestora ca membri
in comisiile pentru testele nationale sau propune suspendarea dreptului de a
organiza centru de testare in unitatea respectiva in anul scolar urmator;
f) verifica prin sondaj, dupa comunicarea rezultatelor, daca lucrarile
scrise de la centrele de testare arondate centrului de evaluare au fost
amestecate;
g) analizeaza si interpreteaza toate datele obtinute si informeaza in scris
Comisia nationala.
Art. 10
(1) Comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) se compun din:
Presedinte - unul dintre inspectorii scolari generali adjuncti;
Vicepresedinte - un inspector scolar (in municipiul Bucuresti poate fi
numit un vicepresedinte pentru fiecare sector);
Secretari - 2 - 3 inspectori scolari, cadre didactice sau informaticieni cu
abilitati in operarea pe calculator;
Membri - inspectori scolari de specialitate; directori de institutii de
invatamant si profesori de specialitate pentru fiecare disciplina de invatamant
la care se sustine test.
(2) In judetele in care se sustin teste in limbile minoritatilor nationale,
din comisia judeteana face parte, in calitate de secretar, si inspectorul care
coordoneaza invatamantul cu predare in limbile minoritatilor.
(3) Componenta nominala a acestor comisii se aproba, anual, prin decizia
inspectorilor scolari generali judeteni (al municipiului Bucuresti). Componenta
comisiei judetene se transmite, spre informare, Comisiei nationale.
Art. 11
Comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) au urmatoarele atributii:
a) organizeaza si raspund de desfasurarea testelor nationale pe tot
teritoriul judetului (al municipiului Bucuresti);
b) iau masuri de asigurare a fondurilor financiare necesare organizarii si
desfasurarii testelor nationale, de dotare a centrelor de testare si de
evaluare, dupa caz, cu un numar suficient de copiatoare, calculator, telefon,
fax etc; se va tine cont de faptul ca fiecare candidat trebuie sa primeasca
testele fotocopiate;
c) se adreseaza directiilor judetene de sanatate publica (a municipiului
Bucuresti) pentru a asigura prezenta personalului medical in fiecare centru in
care se sustin teste nationale si obtine confirmarea scrisa a acestora;
d) se adreseaza inspectoratelor judetene de politie pentru a asigura
prezenta politistilor sau jandarmilor la transportul lucrarilor scrise de la
centrele de testare la cele de evaluare si invers, pentru pastrarea in
siguranta a plicurilor cu teste si a lucrarilor scrise, pentru respectarea
ordinii publice la centrele de testare si de evaluare si obtin confirmarea
scrisa a acestora;
e) stabilesc lista centrelor de testare si a centrelor de evaluare pe judet
(municipiul Bucuresti), unitatile scolare arondate acestora si transmit
Comisiei nationale - la Serviciul national de evaluare si examinare si la
Directia informatizare - M.E.C.T., lista centrelor mentionate anterior, pana la
data de 15 aprilie. Dupa aprobarea listelor de catre Comisia nationala, emit
decizii corespunzatoare;
f) numesc comisiile din centrele de testare si din centrele zonale de
evaluare;
g) alcatuiesc un model de legitimatie pentru candidati, valabil in judetul
respectiv si asigura numarul de legitimatii necesar pentru fiecare centru de
testare, in functie de numarul de candidati arondati;
h) numesc profesorii supraveghetori din centrele de testare, precum si
profesorii evaluatori din centrele zonale de evaluare;
i) instruiesc presedintii comisiilor din centrele de testare si din centrele
zonale de evaluare;
j) iau masuri de asigurare a transportului elevilor la centrele de testare,
acolo unde se impun;
k) confectioneaza doua tipuri de stampile, inscriptionate dupa cum urmeaza:
1) stampila pentru centrele de testare: "Teste Nationale 2004 -
C.T."
2) stampila pentru centrele zonale de evaluare: "Teste Nationale 2004
- C.Z.E.";
l) preiau, in conditii de securitate, de la Comisia nationala - Serviciul
national de evaluare si examinare, pe baza de delegatie nominala, prin
presedintele comisiei judetene (al municipiului Bucuresti) si unul dintre
secretarii acesteia, subiectele pentru testele nationale pentru fiecare centru
de testare si baremele de evaluare si notare pentru fiecare centru de evaluare;
m) pastreaza, in deplina siguranta, subiectele si baremele de evaluare si
de notare;
n) transmit comisiilor din centrele de testare, subiectele pentru testele
scrise, cu cel mult 24 de ore inaintea sustinerii acestora;
o) transmit, comisiilor de evaluare din fiecare centru zonal de evaluare,
baremele de evaluare si notare, in dimineata fiecarui test;
p) efectueaza, daca este cazul, schimbari ale presedintilor si/sau
membrilor comisiilor din centrele de testare si din centrele zonale de
evaluare;
r) sesizeaza imediat Comisia nationala despre orice situatie care impune
anularea unor subiecte si solicita subiecte de rezerva;
s) controleaza modul de organizare si desfasurare a testelor nationale in
centrele de testare si in centrele zonale de evaluare din teritoriu;
t) decid reevaluarea unor lucrari, in perioada desfasurarii testelor sau
ulterior si informeaza Comisia nationala despre rezultatele acestor reevaluari;
u) organizeaza transportul lucrarilor scrise de la centrele de testare la
centrele zonale de evaluare si inapoi si raspund de securitatea acestora de la
preluarea lor de la comisia din centrul de testare/centrul de evaluare si pana
la predarea lor catre comisia din centrul de evaluare/centrul de testare;
v) organizeaza comisii judetene (a municipiului Bucuresti) de solutionare a
contestatiilor;
w) centralizeaza rezultatele testelor nationale si le transmit Serviciului
national de evaluare si examinare, imediat dupa afisarea acestora (inainte si
dupa contestatii) astfel: numar de candidati inscrisi, numar de candidati
prezenti si numar de candidati promovati, pe transe de medii;
x) analizeaza modul de desfasurare a testelor nationale, pe baza
rapoartelor elaborate de comisiile din centrele de testare si din centrele
zonale de evaluare;
y) elaboreaza si transmit Comisiei nationale, in termen de 7 zile de la
incheierea sustinerii testelor, raportul cu privire la rezultatele acestuia si
propun modificari sau completari ale prezentei metodologii.
Art. 12
(1) Comisiile din centrele de testare se compun din:
a) presedinte - un profesor cu gradul didactic I, din alta unitate de
invatamant decat cele arondate centrului, ales prin tragere la sorti, din lista
propusa de unitatile scolare si aprobata de inspectoratul scolar judetean (al
municipiului Bucuresti);
b) membri - 3 - 4 profesori din alta unitate de invatamant decat cele
arondate centrului, alesi prin tragere la sorti de comisia judeteana (a
municipiului Bucuresti), din lista propusa de unitatile scolare si aprobata de
inspectoratul scolar judetean (al municipiului Bucuresti). Alegerea acestora se
va face tinand cont si de competentele de operare pe calculator.
c) supraveghetori - cate doua cadre didactice pentru fiecare sala in care
se desfasoara testarea, cadre didactice de alta specialitate decat cea la care
se sustine testul, alese prin tragere la sorti din alte unitati de invatamant
decat cele arondate centrului. Supraveghetorii vor fi alesi, de regula, unul
dintre cadrele didactice care predau la scoala generala si celalalt dintre
cadrele didactice care predau la liceu.
(2) Pentru centrele zonale de evaluare stabilite la nivel judetean (al
municipiului Bucuresti), comisia pastreaza aceeasi structura, cu exceptia
supraveghetorilor, care se inlocuiesc cu:
d) profesori evaluatori - pentru fiecare disciplina de testare, cadre
didactice calificate, alese din alte unitati de invatamant decat cele arondate
centrului de evaluare. Numarul profesorilor evaluatori din fiecare centru de
evaluare va fi stabilit in functie de numarul de lucrari care trebuie evaluate
in centrul respectiv, avandu-se in vedere ca fiecare evaluator sa evalueze, de
regula, 100 de lucrari. De regula, vor fi numiti pentru fiecare echipa de
evaluatori, cate un profesor care preda la scoala generala si unul care preda
la liceu;
(3) Privind comisiile din centrele de testare si din centrele zonale de
evaluare se fac urmatoarele precizari:
a) Componenta nominala a comisiilor se stabileste prin tragere la sorti,
din lista propusa de consiliile de administratie ale scolilor si aprobata de
consiliul de administratie al inspectoratului scolar. Lista continand
propunerile de cadre didactice care doresc sa participe la testele nationale se
inainteaza de catre unitatile scolare inspectoratului scolar pana la data de 15
martie.
b) In functie de numarul lucrarilor repartizate la centrul zonal de
evaluare, in comisia din respectivul centru pot fi numiti mai multi membri.
(4) comisiile din centrele de testare si din centrele zonale de evaluare vor
fi alcatuite din cadre didactice cu prestanta, autoritate profesionala (pe cat
posibil, cu gradul didactic I sau II). Nu vor fi numiti in comisiile de testare
sau de evaluare si nu vor primi nici o alta atributie legata de testele
nationale persoanele care au rude in randul candidatilor. De asemenea, nu vor
primi nici o atributie legata de testele nationale persoanele care, in
sesiunile anterioare ale examenelor nationale, au desfasurat activitati
necorespunzatoare (ca profesori supraveghetori sau evaluatori, ca presedinti
sau membri);
(5) In vederea respectarii prevederilor din prezenta metodologie si pentru
asigurarea corectitudinii desfasurarii testelor nationale, presedintele
comisiei din centrele de testare/evaluare va solicita declaratii scrise de la
fiecare membru al comisiei. Declaratiile tip vor contine asumarea
responsabilitatii cadrului didactic pentru respectarea intocmai a prevederilor
legale, pentru declaratia ca nu are rude in randul candidatilor si vor cuprinde
mentiunea ca, in cazul constatarii unor nereguli in activitatea sa din cadrul
comisiei de testare, stie ca se vor lua masuri de sanctionare, care pot merge
pana la excluderea din invatamant.
(6) Tragerea la sorti a presedintilor, membrilor comisiilor din centrele de
testare si din centrele zonale de evaluare, a supraveghetorilor si a
profesorilor evaluatori se face la nivelul inspectoratului scolar si are loc,
in sedinta publica, cu cel mult 48 de ore inaintea inceperii testelor, urmand
ca inspectorul scolar general sa emita decizii scrise. Stabilirea repartizarii
supraveghetorilor pentru fiecare sala de testare se face in centrul de testare,
prin tragere la sorti, in prezenta tuturor membrilor comisiei, in dimineata
desfasurarii fiecarui test.
(7) Comisiile din centrele de testare se intrunesc pentru instruire cu cel
putin 24 de ore inainte de sustinerea primului test national.
Art. 13
Organizarea centrelor de testare se face dupa cum urmeaza:
a) in mediul urban, elevii vor fi grupati pe centre de testare, de regula,
astfel incat numarul de elevi dintr-un centru sa nu fie mai mic de 250 de
elevi; numarul de elevi pe centru va fi decis tinand cont de desfasurarea in
conditii optime a testelor; in cazuri exceptionale, bine motivate, se pot
organiza si centre de testare cu mai putin de 250 de elevi, cu aprobarea
Comisiei nationale;
b) in mediul rural, unitatile scolare cu mai putin de 100 de absolventi ai
clasei a VIII-a vor fi arondate, impreuna cu altele, la centre (municipii,
orase, comune), in functie de distanta pe care o au de parcurs si de mijloacele
de transport existente. In acest caz, o atentie deosebita trebuie acordata
problemei transportului elevilor.
c) in mediul rural, in cazuri exceptionale, se pot organiza si centre de
testare cu mai putin de 100 de candidati, cu aprobarea Comisiei nationale.
Art. 14
Comisiile din centrele de testare au urmatoarele atributii:
a) organizeaza si raspund de desfasurarea testelor nationale in centrele
respective;
b) primesc cererile de inscriere si verifica autenticitatea actelor si
respectarea conditiilor de participare la testare;
c) elibereaza fiecarui candidat legitimatia cu fotografie si stampila, care
permite acestuia accesul in sala de testare;
d) preiau subiectele de la comisiile judetene, in conditii de securitate,
cu cel mult 24 de ore inaintea sustinerii testelor, prin presedinti, insotiti
de un membru din comisie, si le pastreaza in conditii de securitate deplina, in
casa de fier sau in dulapuri metalice care se sigileaza. Iau masuri ca accesul
la subiecte sa se poata face doar in prezenta a cel putin doua persoane
simultan si raspund de pastrarea secreta si in siguranta a subiectelor pana in
momentul distribuirii lor in clasa. Intocmesc procese-verbale in legatura cu
securitatea subiectelor, de fiecare data cand se deschid dulapurile in care se
afla acestea.
e) organizeaza desfasurarea testelor nationale, conform calendarului;
f) intocmesc lista absolventilor care participa la testele nationale, ii
repartizeaza pe sali, in ordine alfabetica si tinand cont de optiunea pentru
testul de Istorie sau de Geografie, precum si de limba in care se sustin
testele si afiseaza listele la avizierul centrului de testare si pe usile
salilor, cu 24 de ore inainte de inceperea fiecarui test national;
g) stabilesc, prin tragere la sorti, repartizarea pe sali a
supraveghetorilor si instruiesc cadrele didactice care asigura supravegherea in
salile in care se sustin testele nationale;
h) multiplica subiectele, sigiland apoi originalul, pentru pastrarea
secretului;
i) sesizeaza comisia judeteana despre orice situatie care impune anularea
unor subiecte si solicita subiecte de rezerva;
j) controleaza si indruma activitatea tuturor cadrelor didactice din
centrele de testare care au sarcini privind organizarea si desfasurarea
testelor;
k) presedintele raspunde de transportul in deplina siguranta si predarea,
cu proces-verbal, a lucrarilor scrise la centrele zonale de evaluare; lucrarile
sunt insotite pe perioada transportului de presedintele si de catre un membru
al comisiei din centrul de testare, impreuna cu un reprezentant al politiei sau
jandarmeriei;
l) primesc de la centrul zonal de evaluare, cu ocazia predarii lucrarilor
scrise, baremele de evaluare si notare pentru testul sustinut in ziua
respectiva, pentru a fi afisate in centrul de testare;
m) dupa incheierea operatiilor de evaluare si notare, primesc, cu
proces-verbal, prin presedinte si unul dintre membri, cataloagele de la
centrele zonale de evaluare; asigura transportul acestora in deplina siguranta
la centrele de testare;
n) afiseaza listele cu rezultatele testelor nationale, dupa primirea
cataloagelor de la centrele de evaluare;
o) primesc eventualele contestatii privind evaluarea lucrarilor scrise si
le transmit comisiilor din centrele zonale de evaluare;
p) afiseaza listele cu rezultatele definitive, dupa primirea de la comisia
judeteana de contestatii a copiei de pe procesul-verbal in care sunt consemnate
deciziile acestei comisii;
q) intocmesc extrase din catalog, cuprinzand rezultatele testelor si le
transmit scolilor arondate centrului de testare;
r) predau pentru arhivare, cu proces-verbal, directorului unitatii de
invatamant unde se sustin testele nationale, toate documentele referitoare la
acestea;
s) presedintele centrului de testare verifica si semneaza toate documentele
privind organizarea si desfasurarea testelor nationale.
Art. 15
Comisiile din centrele zonale de evaluare au urmatoarele atributii:
a) preiau de la comisiile judetene, in dimineata sustinerii fiecarui test,
prin presedinti, insotiti de un membru din comisie, plicurile cu bareme de
evaluare si notare si le pastreaza, in conditii de deplina securitate, in casa
de fier sau in dulapuri metalice care se sigileaza, pana la incheierea testului
din ziua respectiva. Iau masuri ca accesul la plicurile cu bareme sa se poata
face in prezenta a cel putin doua persoane simultan.
b) primesc, cu proces-verbal semnat de presedinte si vicepresedinti,
lucrarile scrise aduse de la centrele de testare de catre presedintele comisiei
si unul dintre membrii acesteia, spre a fi evaluate;
c) predau delegatilor din centrele de testare baremele de evaluare si
notare, spre a fi afisate in centrele respective;
d) raspund de securitatea lucrarilor scrise, pe perioada in care se afla in
centrul de evaluare;
e) evalueaza lucrarile, respectand baremul de evaluare si notare;
f) calculeaza si scriu pe lucrari si in cataloage notele si mediile;
g) calculeaza mediile generale si le trec in cataloage;
h) predau, cu proces-verbal, prin presedinte si un membru al comisiei,
cataloagele de testare, presedintelui si unuia dintre membrii comisiei din
centrul de testare, spre a fi depuse la centrele de testare;
l) transmit catre comisia judeteana de contestatii, in deplina siguranta,
lucrarile scrise ale caror note au fost contestate de catre candidati/parinti;
j) preiau, de la comisiile de contestatii, lucrarile scrise ale caror note
initiale au fost contestate, dupa reevaluarea acestora;
k) predau, cu proces-verbal, prin presedinte si un membru al comisiei,
lucrarile scrise, borderourile detaliate si de sinteza si celelalte documente
ale desfasurarii testelor nationale, directorului unitatii de invatamant in
care s-a organizat centrul de evaluare.
Art. 16
Cadrele didactice si personalul tehnico-administrativ implicat in
desfasurarea testelor nationale au obligatia de a respecta cu strictete normele
privind organizarea si desfasurarea acestora; persoanele care se abat de la
normele stabilite vor fi inlocuite imediat si sanctionate, conform
reglementarilor in vigoare.
CAP. 3
INSCRIEREA CANDIDATILOR PENTRU SUSTINEREA TESTELOR NATIONALE
Art. 17
(1) La testele nationale se pot inscrie atat absolventii clasei a VIII-a de
gimnaziu din seria curenta cat si cei din seriile anterioare, care nu au
promovat examenul de capacitate, indiferent de varsta candidatului.
(2) Elevii romani care au studiat in strainatate se pot inscrie la
sustinerea testelor nationale numai dupa echivalarea studiilor si promovarea
examenelor de diferenta stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si
Tineretului.
(3) Candidatii proveniti din invatamantul particular se inscriu la centrul
de testare desemnat de comisia judeteana (a municipiului Bucuresti).
Art. 18
(1) Inscrierea candidatilor pentru testele nationale se face la
secretariatele scolilor, in perioada prevazuta in calendar, dupa cum urmeaza:
a) pentru candidatii din seria curenta, tabelele sunt intocmite de
profesorii diriginti, in conformitate cu evidentele din scoli. Inscrierea se
face la centrul de testare la care este arondata unitatea, de catre director,
insotit de secretarul scolii mentionate, conform unei programari stabilite de
comisia judeteana (a municipiului Bucuresti).
b) pentru candidatii din anii precedenti, inscrierea se face de secretarul
scolii din centrul de testare la care este arondata scoala pe care candidatii
au absolvit-o, pe baza actelor prezentate de acestia (cerere de inscriere,
buletin/carte de identitate si foaia matricola pentru clasele I - a VIII-a). In
situatia schimbarii domiciliului in alta localitate, mentionata ca atare in
buletinul de identitate, candidatii din seriile precedente se pot inscrie
pentru a sustine testele nationale la un centru de testare, stabilit de comisia
judeteana din judetul in care se afla noul domiciliu al candidatului.
(2) Tabelele de inscriere, pentru absolventii din seria curenta, intocmite
conform calendarului, se actualizeaza dupa incheierea semestrului al doilea
(prin eliminarea candidatilor corigenti, repetenti, cu situatia neincheiata sau
exmatriculati) si se transmit, in data de 5 iunie 2004, semnate si stampilate
de director, centrului de testare la care scoala este arondata. De corectitudinea
datelor transmise centrului de testare, raspunde directorul unitatii de
invatamant la care candidatii au absolvit cursurile gimnaziale.
(3) Fiecare candidat va depune, in vederea inscrierii la testele nationale,
o fotografie recenta, tip buletin/carte de identitate, care se va aplica pe
legitimatie.
CAP. 4
DISCIPLINELE PENTRU TESTELE NATIONALE
Art. 19
(1) Disciplinele la care se sustin testele nationale sunt urmatoarele:
a) Limba si literatura romana - test scris, din materia claselor a V-a - a
VIII-a, conform programei de testare;
b) Matematica - test scris, din materia claselor a V-a - a VIII-a, conform
programei de testare;
c) Istoria romanilor sau Geografia Romaniei (la alegere) - test scris, din
materia clasei a VIII-a, conform programei de testare.
(2) Candidatii apartinand minoritatilor nationale, care au urmat cursurile
gimnaziale in limba materna, sustin si un test la Limba si literatura materna,
din materia claselor a V-a - a VIII-a, conform programei de testare;
Art. 20
Evaluarea testelor nationale se face cu note de la 10 la 1; nota minima de
promovare la fiecare dintre acestea este 5.
CAP. 5
ELABORAREA TESTELOR NATIONALE
Art. 21
Testele nationale si baremele de evaluare si notare se elaboreaza in cadrul
Serviciului national de evaluare si examinare, tinand seama de urmatoarele
cerinte:
a) sa fie formulate clar, precis si in stricta concordanta cu programele
scolare si cu programele de testare in vigoare pentru desfasurarea testelor
nationale 2004;
b) sa aiba un nivel mediu de dificultate;
c) sa permita efectuarea lor in 2 ore.
CAP. 6
ORGANIZAREA SALILOR DE TESTARE, ACCESUL SI REPARTIZAREA IN SALI A
CANDIDATILOR, A SUPRAVEGHETORILOR, DESFASURAREA, EVALUAREA SI NOTAREA TESTELOR
NATIONALE
Art. 22
Organizarea salilor de testare, accesul si repartizarea in sali a
supraveghetorilor si a elevilor se fac dupa cum urmeaza:
A. Pregatirea salilor de testare
Salile destinate pentru sustinerea testelor nationale vor fi adaptate
activitatilor legate de acestea prin:
a) dotarea corespunzatoare;
b) eliminarea oricaror materiale didactice care ar putea influenta elevii
in elaborarea lucrarilor;
c) afisarea pe usa fiecarei sali a listei nominale alfabetice cu elevii
repartizati in sala respectiva, avizata de presedintele comisiei;
d) afisarea, pe usa fiecarei sali, a prevederilor din metodologie care ii
informeaza pe elevi ca patrunderea in sali cu materiale ajutatoare, cu mijloace
electronice de calcul sau de comunicare, frauda sau tentativa de frauda, atrag
dupa sine eliminarea de la testare;
e) afisarea, pe usa fiecarei sali, a prevederilor din metodologie care ii
informeaza pe elevi ca subiectele rezolvate pe ciorna sau pe foaia cu
subiectele multiplicate nu se iau in considerare.
B. Repartizarea in sali a supraveghetorilor
a) Inaintea intrarii in sali, presedintele comisiei din centrul de testare
instruieste supraveghetorii in legatura cu indatoririle ce le revin, cu prevederile
prezentei metodologii, cu informatiile pe care trebuie sa le furnizeze
candidatilor aflati in sali.
b) La incheierea instructajului, participantii vor semna un proces-verbal,
care se va arhiva alaturi de celelalte documente referitoare la testele
nationale.
c) Repartizarea in sali a cadrelor didactice care supravegheaza se face de
catre presedintele comisiei, prin tragere la sorti - cate doi pentru fiecare
sala - cu trei sferturi de ora inainte de inceperea fiecarui test, luandu-se
masuri sa nu ramana aceleasi formatii de supraveghere pentru aceleasi sali in
zile diferite, iar cadrele didactice sa nu fie de specialitatea disciplinei de
test la care supravegheaza.
d) Supraveghetorii intra in sali dupa ce au primit listele cu candidati,
procesul-verbal de predare a lucrarilor scrise, hartie tipizata si hartie
stampilata pentru ciorne; numarul de coli tipizate si numarul de coli pentru
ciorne primite pentru fiecare sala de testare vor fi consemnate in
procesul-verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare supraveghetor, de
presedintele comisiei si de unul dintre membrii acesteia.
e) Se interzice supraveghetorilor intrarea in salile de testare cu
telefoane mobile.
C. Accesul si repartizarea in sali a candidatilor
a) Accesul candidatilor in sali este permis pe baza buletinului/cartii de
identitate (a certificatului de nastere, in cazul in care candidatul nu are
buletin/carte de identitate) si a legitimatiei de testare, pana cel tarziu cu o
jumatate de ora inaintea inceperii fiecarui test. Candidatii care nu au asupra
lor buletinul/cartea de identitate (certificatul de nastere, pentru candidatii
care nu au buletin/carte de identitate) si legitimatia de testare nu sunt
primiti in sala.
b) In cazuri exceptionale, comisia de testare poate accepta in sala
candidati care nu au documentele mentionate anterior, cu conditia ca, acestia
sa fie recunoscuti de un cadru didactic sau de doi candidati si sub rezerva
prezentarii documentelor pana a doua zi. In caz contrar, lucrarea candidatului
va fi anulata si candidatul va fi eliminat. Situatia va fi mentionata intr-un
proces-verbal special, care se va pastra alaturi de celelalte documente de
testare. Comisia judeteana va fi informata despre situatia creata.
c) Se interzice intrarea in sali cu manuale scolare, materiale scrise sau
alte materiale care ar putea fi folosite pentru rezolvarea subiectelor, cu
orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare cu exteriorul.
Supraveghetorii vor verifica respectarea acestei prevederi inainte de aducerea
testelor in sali. Nerespectarea acestor dispozitii duce la eliminarea din sala
a candidatului de catre presedintele comisiei de testare, indiferent daca
materialele respective au fost folosite sau nu si la sanctionarea
supraveghetorilor.
d) Candidatii se aseaza cate unul in fiecare banca, in ordine alfabetica,
conform listelor afisate. Fiecare elev primeste o coala tipizata, pe care isi
scrie cu majuscule numele, initiala tatalui si prenumele si completeaza citet
celelalte date de pe coltul care urmeaza sa fie lipit. Candidatii vor primi
atatea coli tipizate cate le sunt necesare si vor completa pe fiecare dintre
acestea datele personale, in coltul care urmeaza sa fie lipit.
e) Inainte de inceperea fiecarei teste, supraveghetorii vor explica elevilor
modul de desfasurare a acesteia si modul de completare a datelor generale sau
personale de pe foaia tipizata. Se va insista asupra faptului ca rezolvarea
subiectelor se face exclusiv pe foaia tipizata si ca solutiile scrise pe ciorne
sau pe testul multiplicat nu se iau in considerare.
f) Coltul colii/colilor tipizate va fi lipit dupa distribuirea subiectelor
in sali, numai dupa ce supraveghetorii au verificat identitatea candidatilor,
precum si completarea corecta a tuturor datelor prevazute. Supraveghetorii vor
semna fiecare lucrare in locul prevazut pentru semnaturi, in interiorul
portiunii care urmeaza a fi sigilata. Pentru lipirea coltului lucrarii se va
folosi lipici sau acelasi tip de etichete autocolante pentru toate centrele de
testare din judet. Presedintele comisiei va pune stampila tip "Teste
Nationale 2004 - C.T." peste coltul inchis si lipit al lucrarii. Aceste
operatii se vor incheia inaintea iesirii primului elev din sali.
g) Inscrierea numelui candidatilor pe foile tipizate, in afara rubricii
care se sigileaza si orice alt semn distinctiv care ar permite identificarea
lucrarii, atrag dupa sine anularea acesteia.
h) Pentru ciorne, candidatii vor primi atatea coli stampilate cu stampila
"Teste Nationale 2004 - C.T.", cate le sunt necesare.
Art. 23
Desfasurarea testelor nationale va avea loc dupa cum urmeaza:
a) In prezenta presedintelui si membrilor comisiei de testare, a
delegatilor comisiei judetene si/sau nationale, se verifica faptul ca
subiectele primite de la comisia judeteana (a municipiului Bucuresti) au fost
pastrate secrete. Dupa comunicarea de catre Comisia nationala a numarului
variantei de test, se extrage varianta, apoi plicul se resigileaza, se semneaza
de catre toti membrii comisiei si se pastreaza in conditii de perfecta
securitate, in fiset metalic. Dupa extragere, in prezenta presedintelui si a
membrilor comisiei, se multiplica subiectele in numar egal cu numarul
candidatilor, copiile se introduc in plicuri care se sigileaza, apoi sunt
distribuite in sali de catre presedintele si membrii comisiei. La deschiderea
plicurilor pentru fiecare testare nationala se incheie proces-verbal, semnat de
toti cei prezenti.
b) Supraveghetorii de sali primesc plicurile cu subiecte de la presedinte
sau un membru al comisiei, verifica integritatea acestora, le deschid si
distribuie testele multiplicate fiecarui candidat. La incheierea acestor
operatii, incepe rezolvarea subiectelor de catre candidati. Presedintele si
membrii comisiei verifica, in toate salile de testare, daca testele
multiplicate pentru fiecare elev sunt complete. Acestia nu pot da elevilor
indicatii referitoare la rezolvarea testelor.
c) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte, nici un elev nu mai poate
intra in sala si nici un elev nu poate parasi sala, decat daca preda lucrarea
scrisa si semneaza de predarea acesteia. Elevii care nu se afla in sala in
momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai sustine testul
respectiv. In cazuri exceptionale, daca un candidat se simte rau si solicita
parasirea temporara a salii, el va fi insotit de catre unul dintre profesorii
care supravegheaza, pana la inapoierea in sala de testare.
d) Nici un membru al comisiei nu poate parasi centrul de testare si nu
poate comunica in afara continutul subiectelor, pana la incheierea testului.
e) Pentru elaborarea lucrarii scrise, elevii vor folosi numai cerneala sau
pasta de culoare albastra, iar pentru executarea schemelor si a desenelor vor
folosi numai creion negru. Se interzice folosirea, in timpul probelor scrise, a
minicalculatoarelor, a riglelor de calcul, a altor mijloace de calcul sau a
dictionarelor, hartilor etc. Pentru redactarea lucrarilor, ca si pentru ciorne,
nu se va folosi alta hartie decat cea distribuita elevilor de catre
supraveghetori.
f) In cazul in care unii elevi, din diferite motive (corectari numeroase,
greseli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoastere etc.) doresc
sa-si transcrie lucrarea, fara sa depaseasca timpul stabilit, vor primi alte
coli tipizate. Colile folosite initial se anuleaza pe loc, de catre
supraveghetori, mentionandu-se pe ele "anulat" si se semneaza de
catre cei doi supraveghetori.
g) In timpul desfasurarii testelor nationale, supraveghetorii de sali nu
dau candidatilor nici o indicatie, nu rezolva testele, nu discuta intre ei.
Unul dintre supraveghetori sta in fata clasei, celalalt in spate.
h) In timpul desfasurarii testelor nationale, supraveghetorii de sali
raspund de asigurarea ordinii si linistii in sala de clasa, de respectarea de
catre candidati a tuturor prevederilor din prezenta metodologie, avand in
acelasi timp, un comportament calm, echilibrat, adecvat unui cadru didactic si
situatiei de testare. Supraveghetorii verifica daca elevii au intrat in sala cu
materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar
permite sau facilita rezolvarea testelor. De asemenea, supraveghetorii nu
permit candidatilor sa comunice in nici un fel intre ei sau cu exteriorul si
informeaza presedintele comisiei asupra oricarei incalcari a metodologiei.
i) Eventualele tentative de frauda, ca si orice alte nereguli in
desfasurarea testelor, semnalate de elevi supraveghetorilor, precum si cele
sesizate de supraveghetori, vor fi comunicate imediat presedintelui comisiei,
care este obligat sa verifice si sa ia masurile ce se impun. Comisia judeteana
va fi informata imediat, in orice situatie speciala.
j) Incalcarea prevederilor de mai sus poate duce la inlocuirea
supraveghetorilor si, dupa caz, la sanctionarea lor, mergand pana la excluderea
din invatamant.
k) In timpul desfasurarii testelor nationale, in sali au voie sa intre
numai presedintele, vicepresedintele si secretarii comisiei judetene (a
municipiului Bucuresti), presedintele si membrii comisiei centrului de testare,
precum si reprezentantii Comisiei Nationale si ai comisiei judetene,
imputerniciti cu delegatie. Acestia nu dau elevilor nici un fel de indicatie
referitoare la rezolvarea subiectelor. Un comportament contrar poate duce la
sanctionarea persoanelor vinovate, conform prevederilor prezentei metodologii.
l) Dupa ce isi incheie lucrarile, elevii le predau supraveghetorilor. La
expirarea timpului acordat, elevii predau lucrarile in faza in care se afla,
fiind interzisa depasirea timpului stabilit.
Ultimii trei elevi raman in sala pana la predarea ultimei lucrari. La
predarea lucrarilor, elevii semneaza pentru confirmarea predarii lucrarii si a
numarului de pagini.
m) La primirea lucrarilor de la candidati, supraveghetorii bareaza spatiile
nescrise, verifica numarul total de pagini scrise (si randuri, pentru paginile
incomplete) si il trec in listele nominale, precum si in rubrica speciala,
prevazuta in acest scop pe prima pagina a lucrarii. Confirma prin semnatura
primirea lucrarii si numarul de pagini.
n) Ciornele si lucrarile anulate se strang separat. Subiectele rezolvate pe
ciorne sau pe testul multiplicat nu se iau in considerare. Aceasta informatie
va fi transmisa candidatilor, in mod obligatoriu, de catre supraveghetori, la
inceputul fiecarui test si in momentul preluarii lucrarilor.
o) Operatiunile mentionate la punctele m) si n) se efectueaza de catre
supraveghetori in fata candidatului, dupa care acesta semneaza listele
nominale.
p) Supraveghetorii duc lucrarile scrise din sala de testare in sala in care
se afla presedintele si ceilalti membri ai comisiei si le predau acestora, sub
semnatura. De asemenea, se predau/preiau listele nominale, semnate de elevi si
de cei doi supraveghetori, colile tipizate nefolosite, ciornele si foile
anulate, precum si foile de ciorna nefolosite. Presedintele sau un membru al
comisiei verifica daca numarul lucrarilor predate corespunde cu numarul
semnaturilor de pe lista si daca numarul paginilor scrise coincide cu cel
transcris in rubrica speciala de pe prima pagina a lucrarii si in lista
nominala si semneaza de primire pe listele nominale. Acestia numara si colile
tipizate nefolosite, ciornele si foile anulate, precum si foile de ciorna
nefolosite, inscriind numarul lor in procesul-verbal de predare-primire, care
va fi semnat de supraveghetori si de presedinte si un membru al comisiei.
q) Toate lucrarile scrise se predau, prin presedinte si un membru al
comisiei de testare, pe baza de proces-verbal, persoanei autorizate din centrul
zonal de evaluare. Dupa desfasurarea ultimului test, alaturi de lucrarile
scrise, se predau la centrul de evaluare si cele doua cataloage de la centrul
de testare completate cu numele candidatilor, initiala tatalui si scoala de
provenienta.
r) Dupa incheierea fiecarui test national, comisia din centrul de testare
afiseaza baremele de evaluare si notare, preluate de la centrul de evaluare.
s) Pe perioada desfasurarii testelor nationale (incepand cu momentul
extragerii numarului variantei de test la Comisia nationala si pana la plecarea
delegatilor cu lucrarile catre centrul de evaluare) in centrul de testare nu se
pot afla decat candidatii, membrii comisiei prevazuti de prezenta metodologie
si un delegat al unitatii scolare in care este organizat centrul de testare,
care asigura asistenta tehnica pentru copiatoare, calculatoare si care pune la
dispozitia comisiei foi tipizate, foi de ciorna, lipici, etichete etc.
Delegatul mentionat anterior nu patrunde in salile de testare si in salile in
care isi desfasoara activitatea comisia si nu are acces la subiecte.
Art. 24
Desfasurarea activitatii in centrele zonale de evaluare:
a) Presedintele si membrii comisiei primesc, pe baza de proces-verbal de
predare-primire, lucrarile scrise aduse de la fiecare centru de testare de
catre presedinte si un membru al comisiei, spre a fi evaluate.
b) Lucrarile scrise de la aceeasi disciplina de testare sunt amestecate de
presedinte si membrii comisiei de evaluare, numerotate de la 1 la n si grupate
in seturi.
c) Seturile de lucrari se introduc in plicuri (dosare) numerotate, cu
mentionarea numarului de lucrari din fiecare plic. Pe fiecare lucrare se
inscrie numarul de ordine al plicului (dosarului) si numarul de ordine al
lucrarii. Plicurile cu lucrarile numerotate sunt predate, cu proces-verbal, de
presedinte sau vicepresedinte, profesorilor desemnati sa evalueze si sa noteze
lucrarile.
d) Fiecare lucrare este evaluata de doi profesori evaluatori, desemnati de
presedintele comisiei. De regula, unul din evaluatori este profesor de scoala
generala, iar celalalt de liceu. Profesorii evaluatori nu vor cunoaste de la
care centru de testare provin lucrarile scrise pe care le evalueaza.
e) Evaluarea si notarea lucrarilor scrise se efectueaza de catre cei doi
profesori evaluatori in sali separate, stabilite de catre presedintele
comisiei. In fiecare sala de evaluare se vor afla cel putin trei profesori
evaluatori in acelasi timp. Pe perioada evaluarii, in salile de evaluare au
voie sa intre, pe langa evaluatori, doar presedintele si vicepresedintele
comisiei judetene (a municipiului Bucuresti), membrii comisiei centrului de
evaluare, precum si reprezentantii Comisiei Nationale si ai Comisiei Judetene,
imputerniciti cu delegatie.
f) Fiecare lucrare se evalueaza si se apreciaza independent de catre
profesorii evaluatori din comisie, cu note de la 10 la 1, respectandu-se cu
strictete baremele de evaluare si notare transmise de Comisia nationala.
Greselile vor fi evidentiate prin subliniere cu pix, stilou sau creion de
culoare rosie. Fiecare evaluator inregistreaza in borderouri punctajele si
notele acordate pentru fiecare lucrare.
g) Zilnic, dupa terminarea programului de evaluare, seturile de lucrari si
borderourile individuale de notare se predau, cu proces-verbal, presedintelui,
pentru a fi pastrate in casa de fier sau in dulapuri metalice, inchise si
sigilate. Cheia si sigiliul vor fi pastrate separat de presedinte si de unul
dintre membri.
h) Dupa incheierea de catre ambii evaluatori a actiunii de evaluare si
notare, borderourile intocmite conform baremului de evaluare si notare si
semnate de fiecare profesor evaluator sunt predate presedintelui comisiei o
data cu lucrarile evaluate. Dupa ce presedintele comisiei se asigura ca
diferenta dintre notele acordate de cei doi evaluatori este de cel mult un
punct, notele obtinute se trec pe lucrare, cu cerneala rosie. Media finala se
trece pe lucrare, in prezenta profesorilor evaluatori, de presedintele
comisiei. Presedintele comisiei verifica media finala, ca medie aritmetica cu
doua zecimale, fara rotunjire, intre notele acordate de cei doi evaluatori, si
semneaza alaturi de acestia.
i) In cazul in care presedintele comisiei constata ca intre notele acordate
unei lucrari de catre cei doi profesori evaluatori exista o diferenta mai mare
de un punct, o repartizeaza pentru reevaluare si notare unui alt profesor de
specialitate. Reevaluarea se va face in prezenta profesorilor care au acordat
initial notele. Nota data la reevaluare este nota care se trece pe lucrare si
va fi semnata de catre cei trei profesori si de presedintele comisiei. Aceste
situatii, care necesita o a treia evaluare, vor fi consemnate intr-un
proces-verbal, semnat de cei amintiti anterior.
j) Cataloagele tipizate pentru testarea nationala se completeaza cu numele
candidatilor, initiala tatalui si scoala de provenienta, pe centre de testare,
in doua exemplare identice, de catre secretarii comisiei de testare. Cele doua
exemplare se numeroteaza, se stampileaza si, dupa trecerea notelor pentru toate
testele nationale, se semneaza de catre toti profesorii evaluatori pe prima
pagina si de catre presedinte si membrii comisiei pe fiecare pagina.
k) Dupa ce toate lucrarile scrise, pentru toate disciplinele de testare au
fost evaluate, acestea se deschid in prezenta profesorilor evaluatori, a
presedintelui si a membrilor comisiei. Notele finale se inregistreaza imediat
in cataloagele de testare, cu cerneala sau pasta albastra, de catre un membru
al comisiei. Presedintele comisiei verifica corectitudinea transcrierii notelor
de pe lucrari in catalog. Eventualele corectari ale erorilor de transcriere a
notelor finale in cataloage se fac numai cu cerneala sau pasta rosie de catre
presedintele comisiei. Presedintele semneaza alaturi de modificarea facuta si
stampileaza.
l) Dupa incheierea evaluarii tuturor lucrarilor scrise si trecerea notelor
si a mediilor in catalog, acestea se predau, de catre presedinte si un membru
al comisiei din centrul de evaluare, presedintelui si unuia dintre membrii
comisiei din fiecare centru de testare, pentru a fi transportate la centrele
respective. Lucrarile scrise si borderourile se predau, cu proces-verbal,
directorului unitatii de invatamant in care s-a organizat centrul zonal de
evaluare, dupa incheierea etapei de contestatii.
CAP. 7
STABILIREA SI COMUNICAREA REZULTATELOR FINALE
Art. 25
a) Un candidat este considerat reusit daca obtine cel putin nota 5 la
fiecare test.
b) Media generala se calculeaza, in centrele zonale de evaluare, dupa
incheierea tuturor probelor, pentru fiecare candidat care a obtinut minim 5 la
fiecare testare.
c) Media generala se calculeaza ca medie aritmetica, cu doua zecimale, fara
rotunjire, din notele obtinute la cele 3 teste nationale (respectiv 4, pentru
candidatii care sustin si test scris la limba si literatura materna).
Art. 26
Tabelul nominal cu notele si media obtinute de fiecare elev se va afisa la
fiecare centru de testare. In dreptul fiecarui candidat se va scrie, dupa caz,
si rezultatul final: "reusit", "respins",
"neprezentat", "eliminat". Un candidat este considerat
neprezentat daca nu a fost prezent la cel putin unul dintre testele nationale.
CAP. 8
DEPUNEREA SI REZOLVAREA CONTESTATIILOR
Art. 27
(1) Eventualele contestatii cu privire la rezultatele testelor nationale se
depun in ziua prevazuta de calendarul de desfasurare a testelor.
(2) Contestatiile se inregistreaza la secretariatele centrelor de testare
si se analizeaza la comisia de contestatii.
(3) Candidatii pot contesta numai notele la propriile lucrari.
Art. 28
(1) Presedintele impreuna cu un membru al comisiei din centrul de testare
primesc contestatiile si le inregistreaza.
(2) Cererile prin care se contesta notele obtinute la evaluarea initiala,
insotite de un borderou in care se precizeaza numele contestatarilor si
disciplina/disciplinele pentru care este depusa contestatia se inainteaza de un
delegat al comisiei din centrul de testare comisiei din centrul zonal de
evaluare.
(3) Dupa primirea, in centrul zonal de evaluare, a cererilor prin care se
contesta notele obtinute la evaluarea initiala, lucrarile candidatilor care au
depus contestatii, se inchid, pentru a deveni secrete, atat in ceea ce priveste
numele candidatului, centrul de testare cat si notele acordate, se aplica
stampila "Teste Nationale 2004 - CZE" si se inainteaza, prin delegat,
comisiilor de contestatii. Totodata, se transmite un borderou in care se
mentioneaza numarul de ordine al lucrarilor, disciplina de testare si numarul
de pagini al fiecarei lucrari.
(4) De sigilarea lucrarilor contestate si de securitatea transmiterii lor
la comisia de contestatii raspunde presedintele comisiei din centrul de
evaluare.
(5) Comisia nationala va stabili si va transmite comisiilor judetene in ce
judet trebuie transmise lucrarile pentru contestatii.
(6) Comisia nationala poate stabili, de asemenea, organizarea de centre de
contestatii la nivel regional. In acest caz, componenta comisiei de contestatii
va fi stabilita de Comisia nationala, prin consultarea comisiilor judetene.
Art. 29
(1) Comisiile judetene de contestatii (a municipiului Bucuresti) au
urmatoarea componenta:
Presedinte - inspectorul scolar general
Secretari - inspectori scolari
Membri - cate doi profesori pentru fiecare disciplina de testare si pentru
maximum 100 de lucrari contestate.
(2) Criteriile pentru selectionarea profesorilor evaluatori vor fi:
competenta profesionala deosebita (de preferinta, profesori care au gradul
didactic I sau II) si probitatea morala.
(3) Comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) de contestatii sigileaza
numarul de ordine acordat de centrul de evaluare, reevalueaza lucrarile primite
si acorda note lucrarilor contestate, conform baremelor de evaluare si notare.
(4) Pentru lucrarile care au primit la comisia de evaluare note de pana la
9,50, nota acordata initial se modifica, prin crestere sau descrestere, daca
intre nota initiala si nota acordata de comisia de contestatii se va constata o
diferenta de cel putin 0,50 puncte. Daca diferenta dintre cele doua note este
mai mica de 0,50 puncte, nota initiala ramane neschimbata.
(5) Pentru lucrarile care au primit initial cel putin nota 9,50, nota
definitiva este nota acordata de comisia de contestatii.
(6) Nota acordata dupa contestatii ramane definitiva, dupa validarea ei de
catre presedintele comisiei de contestatii.
(7) In situatia in care se constata diferente de notare mai mari de 1,5
puncte, in plus sau in minus, intre notele de la evaluarea initiala si cele de
la contestatii, presedintele comisiei de contestatii analizeaza situatia si o
sesizeaza inspectoratului scolar pentru luarea masurilor ce se impun.
(8) Hotararile comisiei judetene (a municipiului Bucuresti) de contestatii
se consemneaza intr-un proces-verbal care se semneaza de catre membrii comisiei
si de presedinte.
(9) Lucrarile scrise se restituie comisiilor din centrele de testare,
impreuna cu o copie de pe procesul-verbal. Borderourile de evaluare de la
comisia de contestatii si procesul-verbal se pastreaza timp de doi ani la
sediul inspectoratului scolar care a organizat comisia de contestatii.
(10) Dupa primirea lucrarilor de la comisia de contestatii, comisiile din
centrele de testare opereaza in cataloage schimbarile ce se impun,
recalculeaza, dupa caz, media generala si rectifica in mod corespunzator
rezultatul.
(11) Modificarile se trec in catalog cu cerneala rosie si sunt semnate de
presedintele centrului de testare.
(12) Rezultatele la contestatii se comunica candidatilor prin afisare la
avizierul centrului de testare, conform graficului anuntat.
CAP. 9
DISPOZITII FINALE
Art. 30
Comisiile din centrele de testare, cele din centrele de evaluare, precum si
comisiile judetene (a municipiului Bucuresti) au obligatia sa informeze imediat
Comisia nationala cu privire la situatiile deosebite care apar in organizarea
si desfasurarea testelor nationale.
Art. 31
(1) Documentele intocmite pentru testarile nationale se pastreaza in arhiva
centrului de testare, pana la sfarsitul anului scolar urmator, iar cataloagele,
permanent.
(2) Plicurile cu subiecte care se deschid in centrele de testare vor purta
pe ele semnaturile presedintelui si ale membrilor comisiei, ora si data
deschiderii; ele vor fi stampilate si se vor pastra timp de un an in arhiva
centrului de testare.
(3) Lucrarile scrise si borderourile de notare, autentificate de
presedintii centrelor zonale de evaluare, se predau, cu proces-verbal,
directorului unitatii de invatamant in care s-a organizat centrul zonal de
evaluare si se pastreaza pana la sfarsitul anului scolar urmator.
Art. 32
(1) Certificatele care atesta promovarea testelor nationale se completeaza
cu datele din cataloage numai de catre secretarii unitatilor de invatamant la
care titularii au promovat ultimul an de studiu si vor fi semnate de
presedintele comisiei centrului de testare in termen de cel mult 5 zile de la
incheierea testelor nationale. In cazuri exceptionale, certificatele pot fi
semnate de presedintele comisiei judetene (a municipiului Bucuresti).
(2) Pentru eliberarea foilor matricole, absolventii se vor adresa
secretariatelor scolilor unde au absolvit clasa a VIII-a.
Art. 33
Respectarea intocmai a prezentei Metodologii este obligatorie pentru toate
persoanele implicate in desfasurarea testelor nationale.
Art. 34
Orice abatere comisa si dovedita cu probe se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) candidatii surprinsi avand asupra lor materiale care ar putea fi
folosite pentru copiat sau mijloace de comunicare cu exteriorul, cei surprinsi
copiind in timpul desfasurarii testelor nationale sau comitand alte fraude
menite sa le favorizeze rezolvarea subiectelor, sunt eliminati de la testele
nationale din anul respectiv. Tentativa de frauda se pedepseste in acelasi mod;
b) cadrele didactice angajate in organizarea si desfasurarea testelor
nationale, care comit fapte cu caracter infractional (furnizand solutiile
problemelor, inlocuind lucrari, falsificand lucrari, modificand nejustificat
note, facilitand actiuni sau intentii de frauda ale elevilor etc.) sau
manifesta neglijenta in indeplinirea raspunderilor vor fi sanctionate in
conformitate cu prevederile Statului personalului didactic sau, dupa caz, ale
Codului penal.
c) in cazul in care frauda este dovedita de organele in drept, dupa
incheierea testului la o disciplina sau dupa finalizarea testelor nationale,
candidatii care au beneficiat de partinire frauduloasa sunt eliminati sau, dupa
caz, li se anuleaza certificatul.
Art. 35
(1) In perioada de evaluare a lucrarilor scrise sau ulterior, Comisia
nationala poate desemna la nivel central sau la nivelul fiecarui judet
(municipiului Bucuresti) o comisie de reevaluare, prin sondaj, a unui numar de
lucrari de la fiecare disciplina de testare, urmarindu-se astfel corectitudinea
respectarii baremelor de evaluare si notare.
(2) Raportul privind rezultatul acestor reevaluari va fi trimis de Comisia
nationala catre inspectoratul scolar, care are obligatia de a-l transmite si a
urmari analizarea sa in fiecare unitate scolara care a participat, prin
personalul ei, la organizarea testelor nationale.
(3) Notele obtinute de elevi la testele nationale nu se modifica in urma
acestor reevaluari.
(4) In cazul in care se constata diferente mari de notare, inspectoratul
scolar propune sanctionarea vinovatilor conform prevederilor din Statutul
personalului didactic (Legea 128/1997).
(5) Procedura de sanctionare, pentru abaterile personalului didactic
mentionate in prezenta metodologie, se desfasoara in conformitate cu
prevederile art. 117 - 123 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului
didactic. Punctul de plecare al cercetarii este procesul-verbal alcatuit de
organele de control. In baza aceluiasi proces-verbal, inspectoratul scolar
propune sanctiunea. Inspectoratul scolar va face comunicare scrisa catre
unitatea de invatamant de la care provine cadrul didactic respectiv, in care se
precizeaza abaterea constatata si propunerea de sanctionare.
Art. 36
(1) Pana la data de 1 septembrie, inspectoratele scolare vor alcatui un
raport special despre desfasurarea testelor nationale din anul in curs, care va
fi trimis pe suport electronic atat la Ministerul Educatiei, Cercetarii si
Tineretului - la Directia Generala pentru invatamant preuniversitar, precum cat
si la Serviciul National de Evaluare si Examinare. Un exemplar al raportului
privind testele nationale va fi trimis fiecarei unitati scolare din judet.
(2) Raportul va cuprinde informatii despre monitorizarea desfasurarii
acestor teste nationale, inclusiv date despre esantioanele de lucrari
reevaluate la decizia comisiei nationale sau judetene.
(3) Comisia judeteana va decide reevaluarea de lucrari la cel putin doua
discipline. Numarul minim de lucrari reevaluate la o disciplina va fi de 50,
iar criteriile de selectare a lucrarilor vor fi stabilite de inspectoratul
scolar. Inspectorii scolari de specialitate vor coordona evaluarea
esantioanelor si vor prezenta in scris inspectorului general concluziile acestei
reevaluari. De asemenea, vor fi reevaluate automat, la toate disciplinele,
acele lucrari la care diferenta dintre notarea initiala si cea finala (de la
contestatii) este mai mare de 1,00 punct.
(4) In urma reevaluarii, inspectorul scolar general poate decide, in
situatii bine justificate, aplicarea de sanctiuni, conform Statutului
personalului didactic si prezentei metodologii. Raportul anual va cuprinde
informatii despre sanctiunile aplicate si numele persoanelor sanctionate,
inclusiv despre cadrele didactice carora comisia judeteana a decis sa le
retraga dreptul de a participa la testele nationale.
Art. 37
(1) Comisiile din centrele de testare vor asigura conditii de egalizare a
sanselor pentru candidatii cu deficiente, prin adaptarea procedurilor de
testare la testele nationale, in functie de particularitatile individuale si de
cele specifice deficientei respective.
(2) Exemple de asemenea adaptari sunt:
a) asigurarea posibilitatii de comunicare prin utilizarea sistemului
Braille, la elevii nevazatori, respectiv a limbajului mimico-gestual la elevii
cu deficiente de auz (inclusiv posibilitatea asigurarii, dupa caz, a unui
interpret autorizat);
b) marirea cu pana la 1 ora a timpului destinat efectuarii lucrarii scrise
de catre candidatii cu deficiente fizice (motorii) sau vizuale grave;
c) asigurarea scrisului cu caractere marite a subiectelor pentru candidatii
ambliopi;
d) transmiterea prin dictare, la elevii cu anumite deficiente vizuale, a
informatiilor corespunzatoare subiectelor afisate/prezentate vizual;
e) realizarea lucrarii scrise prin dictarea continutului acesteia, de catre
candidatul cu deficiente, catre un profesor asistent, de alta specialitate
decat cea la care se desfasoara testarea respectiva, in prezenta altor doua
cadre didactice.
(3) In situatia in care unitatea scolara la care este inscris candidatul nu
poate asigura realizarea adaptarilor mentionate, inspectoratul poate aproba
inscrierea candidatului la un centru organizat pentru absolventii invatamantului
special sau poate decide organizarea unei subcomisii speciale cu acest
specific.
(4) Candidatii cu deficiente pot beneficia de prevederile punctului
anterior, in baza certificatului de handicapat sau a unei adeverinte medicale,
in urma hotararii comisiei judetene. Comisia nationala poate aproba si alte
proceduri de sustinere a testelor nationale pentru candidatii cu
deficiente/handicap, la propunerea comisiilor judetene.
Art. 38
In situatii exceptionale, pentru elevii imobilizati la pat, temporar sau
definitiv, comisiile judetene pot organiza, la cererea candidatului si cu
avizul Comisiei nationale, sustinerea testelor nationale la locul imobilizarii,
simultan cu toti candidatii din tara. Organizarea acestora se face la cererea
candidatului si in baza unui document medical care sa ateste imposibilitatea
deplasarii.
ANEXA 3
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA ROMANA 2004
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Limba si literatura romana are, in cadrul testarii nationale, statut de
disciplina obligatorie.
II. OBIECTIVE
Prin sustinerea testului national la aceasta disciplina, elevul va trebui
sa faca dovada capacitatilor, a abilitatilor si deprinderilor specifice,
dobandite pe parcursul celei de a doua parti a ciclului de dezvoltare (clasele
a V-a si a VI-a), precum si pe parcursul ciclului de observare si orientare
(clasele a VII-a si a VIII-a), reflectate in urmatoarele sarcini de lucru:
A. Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I)
- sa identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trasaturile
specifice ale respectivelor texte, precum si modurile de expunere, momentele
subiectului, ideile principale si secundare;
- sa opereze cu sensul propriu si figurat al cuvantului, prin raportare la
contextul mesajului scris;
- sa recunoasca figurile de stil/procedeele de expresivitate artistica si
celelalte notiuni de teorie literara invatate, prin aplicarea pe un text
studiat sau la prima vedere;
- sa recunoasca elementele de fonetica, de vocabular, de morfologie, de
sintaxa si sa opereze cu acestea, avand ca suport un text studiat sau la prima
vedere;
- sa recunoasca si sa opereze cu valorile expresive ale categoriilor
lexical-semantice, morfologice si sintactice, prin aplicarea pe un text literar
dat;
- sa identifice valorile expresive ale topicii si ale punctuatiei;
- sa recepteze mesajul unui text literar sau nonliterar.
B. Capacitatea de exprimare scrisa (C II)
- sa rezume un text literar dat;
- sa caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;
- sa redacteze un text in care sa se evidentieze caracteristicile
fundamentale ale unei opere literare/ale unui fragment de text literar dat (sa
motiveze intr-o compunere, conform unor cerinte specificate, apartenenta unui
text la un gen sau la o specie literara: basmul, schita, nuvela, romanul,
balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; sa analizeze un text,
valorificand structura acestuia si resursele expresive ale limbii);
- sa redacteze diferitele texte cu destinatie functionala: cerere,
invitatie, scrisoare, telegrama;
- sa aplice, in redactarea unui text, normele ortografice, de punctuatie si
de exprimare corecta;
- sa exprime, in scris, intr-un mod corect, logic, convingator si coerent,
diferite idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui
registru de comunicare si a unui stil, adecvate contextului si in conformitate
cu normele de redactare.
III. CONTINUTURI
A. Lectura. Teoria literara. Textul
- Autorul. Eul liric si naratorul.
- Structura operei literare. Modurile de expunere. Naratiunea (autorul,
naratorul; naratiunea la persoana a III-a si la persoana I, subiectul operei
literare, momentele subiectului, timpul si spatiul in naratiune). Descrierea
(portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a
personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic si portretul moral.
- Personificarea. Comparatia. Enumeratia. Repetitia. Epitetul (tipuri de
epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea.
- Strofa si versul. Rima (monorima, rima imperecheata, incrucisata,
imbratisata). Masura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul si iambul).
- Textele literare - populare si culte. Caracteristicile operei folclorice
(orala, anonima, colectiva, sincretica).
- Genuri literare. Genurile epic, liric si dramatic.
- Specii literare: basmul popular, schita, nuvela, romanul, balada
populara, fabula, doina populara, pastelul, imnul, comedia.
B. Practica rationala si functionala a limbii: tipuri de comunicare
1. Comunicarea scrisa. Procesul scrierii. Contexte de realizare
- Partile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul,
incheierea).
- Asezarea corecta in pagina.
- Punctuatia. Semnele de punctuatie si ortografice. Valoarea functionala si
expresiva a semnelor de punctuatie.
- Scrierea functionala. Telegrama, invitatia, cererea.
- Scrierea reflexiva. Scrisoarea familiala. Scrisoarea de felicitare.
Exprimarea in scris a unui unui punct de vedere personal.
- Scrierea imaginativa (compuneri libere). Descrieri si naratiuni.
- Textul literar. Intelegerea textului integral sau fragmentar pe baza unor
cerinte date. Transformarea textului dialogat in text narativ. Rezumatul.
Comentarea unor secvente din operele studiate. Semnificatia titlului.
Personajul literar (caracterizare). Evidentierea caracteristicilor fundamentale
si a semnificatiilor unei opere literare/ale unui fragment de text literar dat.
2. Elemente de constructie a comunicarii
1. Lexicul
- Vocabularul limbii romane. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului.
- Cuvantul. Forma si continutul. Cuvantul de baza. Sensul cuvintelor in
context. Sensul propriu (de baza si secundar) si sensul figurat.
- Mijloace interne de imbogatire a vocabularului. Derivarea. Compunerea.
Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala.
- Mijloacele externe de imbogatire a vocabularului. Imprumuturile.
Neologismele.
- Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele.
- Regionalismele. Arhaismele.
- Cuvintele polisemantice.
- Unitatile frazeologice (locutiuni, expresii).
- Pleonasmul.
2. Notiuni de fonetica
- Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul.
- Silaba. Despartirea cuvintelor in silabe.
- Folosirea corecta a accentului in limba romana.
3. Morfosintaxa
- Partile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv,
articol, pronume, numeral, adjectiv). Locutiunile. Categoriile morfologice
(diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, numar, caz, grad de comparatie).
Functiile sintactice.
- Partile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepozitie,
conjunctie, interjectie). Locutiunile. Functiile sintactice (adverb, interjectie).
4. Notiuni de sintaxa
- Relatia text, fraza, propozitie, cuvant.
- Cuvintele si constructiile incidente. Punctuatia lor.
- Relatiile sintactice in propozitie si in fraza (interdependenta,
coordonare si subordonare). Mijloacele de realizare a relatiilor sintactice in
propozitie si in fraza: flexiunea, jonctiunea, juxtapunerea, topica, intonatia
si pauza.
- Fraza. Propozitia principala si secundara/subordonata. Elementele de
relatie in fraza. Propozitia regenta si propozitia subordonata. Elementul
regent.
- Propozitia si partile de propozitie. Tipurile de propozitie.
5. Sintaxa propozitiei si a frazei
- Predicatul si propozitia subordonata predicativa.
- Subiectul si propozitia subordonata subiectiva.
- Atributul si propozitia subordonata atributiva.
- Complementul. Complementele circumstantiale si necircumstantiale.
Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod. Complementul
circumstantial de cauza si de scop. Complementul direct si indirect.
- Propozitia subordonata completiva directa. Propozitia subordonata
completiva indirecta. Propozitiile subordonate circumstantiale de loc, de timp,
de mod, de cauza, de scop. Propozitiile subordonate circumstantiale
conditionale, concesive, consecutive.
- Expansiunea si contragerea.
- Acordul.
IV. EXEMPLE DE CERINTE/ITEMI (conform Ghidului de evaluare - Limba si
literatura romana, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis)
A. Intelegerea textului (text la prima vedere)
Se vor evalua abilitati, deprinderi, elemente de competenta etc., vizand
capacitati de receptare a mesajului scris, prevazute de prezenta programa.
In functie de specificul fragmentului oferit candidatului, sunt formulate
cerinte care se refera strict la intelegerea textului citat, dar si cerinte
care sa implice valorificarea notiunilor de teorie literara studiate in scoala.
Spre exemplu, pot fi propuse cerinte de tipul:
1. Indica modul/modurile de expunere prezent(e) in text.
2. Stabileste tipul de text si n trasaturi ale acestuia.
3. Motiveaza, intr-un text de cel mult n randuri, apartenenta fragmentului
reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic).
4. Transforma dialogul de mai sus in vorbire indirecta.
5. Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A si
B.
6. Redacteaza un rezumat, de maximum n randuri, al textului de mai sus.
7. Stabileste n argumente, care sa demonstreze ca fragmentul reprodus
apartine unei descrieri (sau unei naratiuni).
8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care contine o
enumeratie/o alta figura de stil.
9. Explica, in maximum n randuri, care sunt raporturile dintre autor,
narator si personaj in textul dat.
10. Precizeaza masura, ritmul si rima strofei de mai sus.
11. Selecteaza un fragment, de cel mult n versuri, care sa indice prezenta
eului liric in textul dat.
12. Numeste specia literara in care pot fi incluse versurile de mai sus.
13. Explica semnificatia urmatorului vers .../urmatoarelor versuri ... (sau
a unor cuvinte/sintagme/locutiuni/expresii ...).
14. Motiveaza intrebuintarea semnelor de ortografie/de punctuatie din
textul dat.
15. Selecteaza cuvantul/sintagma care exprima/sugereaza urmatoarea idee
[...].
16. Explica, in n randuri, semnificatia titlului operei literare, tinand
seama si de textul reprodus mai sus.
17. Prezinta tema discutiei dintre personajele A si B, din textul de mai
sus.
18. Realizeaza, numai pe baza informatiilor furnizate de fragmentul
reprodus, o schita de portret (fizic si moral) al personajului A.
19. Numeste momentul subiectului prezent in fragmentul de mai sus.
20. Scrie ideile principale si ideile secundare din textul de mai sus.
21. Exprima-ti punctul de vedere asupra urmatoarei idei din textul dat
[...].
22. Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/sens propriu, in textul de
mai sus.
B. Limba romana (recunoasterea si operarea cu elemente de fonetica, de
vocabular, de morfologie, de sintaxa a propozitiei si a frazei, avand ca suport
un text oferit candidatului).
Cerintele formulate vizeaza selectarea, aplicarea, constructia, analiza,
compararea si interpretarea unor fapte de limba, precum si redactarea unor
enunturi.
Operarea cu elemente de vocabular si de sintaxa apare, direct sau indirect,
in toate partile componente ale testelor nationale, conform principiului
abordarii limbii din perspectiva comunicativ-functionala.
C. Redactarea unor texte cu destinatie functionala: cerere, invitatie,
scrisoare, telegrama. Punctajul acestei parti a probei este acordat pentru:
a) respectarea conventiilor specifice textului functional;
b) structurarea continutului, in conformitate cu tipul de text si cu
cerintele formulate;
c) corectitudinea limbii utilizate.
D. Redactarea unei compozitii de 1 - 2 pagini, cu cerinte prestabilite
a) rezumarea scrisa a unui text narativ la prima vedere;
b) caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat - basm,
balada, schita, nuvela, roman, comedie - sau la prima vedere (cerintele pot fi
axate pe sublinierea doar a unei/a unor trasaturi sau a unor mijloace/procedee
de portretizare);
c) redactarea unui text in care sa se evidentieze caracteristicile
fundamentale si semnificatiile unei opere literare/ale unui fragment text
literar dat (argumentarea apartenentei unui text la un gen si/sau la o specie
literara - basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul,
imnul, comedia; analiza sumara a unui text literar, prezentat candidatului,
valorificand structura acestuia si resursele expresive ale limbii; exprimarea,
intr-un mod corect, logic, a unor idei si opinii despre textul selectat);
d) aplicarea regulilor de despartire a cuvintelor in silabe si a
regulilor/a normelor de ortografie si de punctuatie.
Nota!
In situatia in care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text
literar studiat, acesta va fi selectat de catre candidat dintre operele
literare/dintre fragmentele studiate la clasa.
Cerintele vor fi astfel formulate, incat sa nu permita reproducerea unor
caracterizari de personaje si a unor "comentarii" literare memorate,
deoarece se urmareste evaluarea capacitatii candidatului de a opera cu
notiunile de teorie literara, dobandite pe parcursul ciclului gimnazial.
In realizarea unor compozitii cu cerinte prestabilite, au fost propuse
urmatoarele repere pentru organizarea continutului:
A. Rezumarea unui text literar:
a) stabilirea secventelor narative, pe baza ideilor principale;
b) precizarea personajelor implicate in actiune;
c) respectarea succesiunii intamplarilor la care participa personajele;
d) respectarea altor conventii specifice rezumatului (relatarea la persoana
a III-a; utilizarea modurilor si a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la
vorbirea directa la vorbirea indirecta, fara dialog inserat; relatarea
obiectiva, fara interventii emotional-subiective si fara citate).
B. Caracterizarea unui personaj (text literar studiat sau la prima vedere):
a) stabilirea tipului de personaj (principal, secundar etc.) si a
mijloacelor/a procedeelor de portretizare;
b) precizarea, in textul selectat, a n trasaturi ale personajului si a
semnificatiei acestora;
c) ilustrarea trasaturilor, prin raportarea la n secvente/situatii din
text;
d) relevarea a n mijloace artistice folosite de narator in portretizare (la
alegerea candidatului, pe diverse niveluri: figuri de stil, procedee artistice,
moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau a unor structuri
gramaticale) sau precizarea relatiilor dintre personajul indicat prin cerinta
si alt personaj/alte personaje din opera/din text.
C. Argumentarea apartenentei unui text la o specie literara (I):
a) ipostaza in opera a autorului (narator; eu liric);
b) precizarea, in textul ales de catre candidat, a n caracteristici ale
speciei literare;
c) ilustrarea caracteristicilor pe textul indicat;
d) evidentierea rolului mijloacelor artistice.
D. Argumentarea apartenentei unui text la o specie literara (II):
a) prezentarea a n caracteristici ale speciei literare;
b) exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese/a fragmentelor
studiate;
c) prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate/a fragmentelor
indicate (referire la momente ale subiectului sau la secvente/la situatii
semnificative);
d) prezentarea unui personaj, prin raportare la n intamplari/situatii
semnificative.
E. Analiza de text:
a) relevarea modului de expunere dominant si a trasaturilor acestuia,
identificabile in textul dat;
b) prezentarea mijloacelor artistice folosite de autor;
c) incadrarea textului in gen si/sau in specie literara;
d) sustinerea unui punct de vedere, referitor la semnificatiile textului,
prin n argumente specifice.
Prin baremul subiectelor propuse la aceasta parte a testului vor fi
acordate puncte pentru continut (pentru rezolvarea fiecarui reper/a fiecarei
cerinte, detaliata prin criterii de performanta) si puncte pentru redactare -
numai daca s-a realizat compunerea pe minimum de spatiu indicat, distribuite
astfel:
- unitatea compozitiei (introducere, cuprins, incheiere; pentru rezumarea
unui text: prezentarea esentializata, succesiunea logica a ideilor din text,
conexiunea secventelor compunerii);
- coerenta textului (claritatea enunturilor, varietatea lexicului, sintaxa
adecvata);
- registrul de comunicare, stilul si limbajul adecvate continutului
compunerii;
- ortografia;
- punctuatia;
- asezarea corecta a textului in pagina; lizibilitatea.
NOTA!
Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se obtine prin impartirea la 10
a punctajului obtinut de candidat.
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA MAGHIARA - MATERNA
I. MAGYAR NYELVTAN
1. Altalanos kovetelmenyek:
Az anyanyelvi ismeretek kereteben a funkcionalis nyevvizsgalo kepessegre
helyezzuk a hangsulyt. A vizsgara valo felkeszitesnek, akarcsak a negy ev
anyaganak a tudatos felhasznalast es a kifejezokeszseg fejleszteset kell
szolgalnia, tovabba arra kell felkesziteni a tanulot, hogy a rendelkezesere allo
nyelvi eszkozoket, informaciomennyiseget tudatos es kreativ modon alkalmazza.
2. Szamonkent muveltseganyag:
A hangok vilaga:
A beszedhangok ismerete. A beszeloszervek es mukodesuk. A beszeloszervek
szerepe a maganhangzok es massalhangzok kepzeseben. A hangok es a betuk. A
beturend. A maganhangzok. A maganhangzok stilushatasa. A hangrend es
illeszkedes. A massalhangzok. A massalhangzok stilushatasa. A massalhangzok
kapcsolodasa. A helyes kiejtes. A szotag. A hangsuly es a hanglejtes.
Szintek es egysegek a nyelvben:
A szoveg. A mondat. A szoszerkezet. A szo. A szoelem. A beszedhang.
Viszonyok a nyelvben:
A mellerendelo viszony (kapcsolatos, ellentetes, valaszto, kovetkezteto,
magyarazo). Az alarendelo viszony (targyas, hatarozos, jelzos, hasonlitott es
hasonlo, megvalosulas es feltetel, megengedes).
A nyelvi jelek erteke:
Alaki ertek, jelolesi ertek, szofaji ertek, helyi ertek, jelentesertek,
tettertek.
A nyelv es a nyelvi jelek funkcioja:
A szofaji ertek es a mondatbeli funkcio kapcsolata. Az ige tomorito ereje.
A nyelv szerepe a kozlesben. A nyelv szerepe a tarsadalomban.
A valtozo nyelv:
Regi nyelv - mai nyelv. A szavak hangalakja es jelentese. A
jelentesvaltozas.
A mukodo nyelv:
Kombinalas, varialas, szabad szorend, mozgekony jelentes, kevesbol
vegtelen, ugyanaz - sokfelekeppen.
Kulonbozo tipusu szovegek alkotasa (pl. elbeszelo, leiro, parbeszedes,
meggyozo).
A kommunikacio folyamata, tenyezoi, a szobeli kozles mufajai (monolog,
parbeszed, alkalmi beszed, erveles, vita), az irott szoveg jellemzoi, stilusa,
a vazlatkeszites.
II. IRODALOMOLVASAS
Altalanos kovetelmenyek:
Az irodalmi mu uzenete. Szerzo-szoveg-olvaso viszonya. A befogadoi
magatartas. Az irodalmi szoveg szervezodese; az irodalmi mu mint komplex
modell. Az epikus muvek cselekmenye. A cselekmeny fobb mozzanatai. A narrativ
szovegek szervezodese. Elbeszeloi nezopont, elbeszelo es tortenet viszonya,
ter-ido viszonya, a szereplok jellemzese. Vazlatkeszites. Az elbeszelo (kotott
es szabad-) fogalmazas.
Szovegelemzes, szovegertes kepessege, az irodalmi level, verses epikai
alkotasok (a ballada, az elbeszelo koltemeny), prozai epikai alkotasok
(novella, kisregeny, elbeszeles, karcolat, regeny) es lirai alkotasok (dal, koltoi
level, leiro koltemeny, eletkep, oda, elegia, rapszodia) elemzese alapjan.
A negy ev soran tanult irodalomelmeleti, stilisztikai, retorikai es
verstani alapfogalmak, lirai, dramai es epikai muvekhez kapcsolodo kerdeskorok
ismerete. Onallo irodalmi elemzes, a (korosztalyi es a tantervi)
kovetelmenyeknek megfelelo nehezsegi fokkal rendelkezo - adott - szoveg
alapjan.
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA GERMANA - MATERNA
AbschluBprufung der gymnasialen Stufe
Literatur
1. Anforderungen
- Leseverstandnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt fur die Arbeit am
Text;
- Texte aufgrund von Fragen erschlieBen;
- Texte fortsetzen oder umformen;
- gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik: Marchen, Sage,
Erzahlung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik);
- die Angehorigkeit eines Textes zu einer bestimmten Gattung beweisen;
- Inhaltsangabe, Erzahlung, Bericht, Beschreibung, Schilderung,
Charakteristik verfassen;
- die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes erkennen;
- personliche Meinungen auBern und begrunden;
- einige schriftliche Umgangs - und Kommunikationsformen beherrschen (z.B.
Gesuch, Brief, Anzeige);
- sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie, Syntax, Orthographie und
Zeichensetzung);
2. Inhalte
- Grundkenntnisse uber das literarische Werk (epische, lyrische und
dramatische Texte. Volksliteratur. Kunstliteratur, Grundkenntnisse zur
Stilkunde, gattungsspezifische Merk-male).
- schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B. Gesuch, Brief,
anzeige);
Zwecks exemplarischer Behandlung werden Texte aus den neuen Lehrbuchern der
Klassen V, VI und VII behandelt. Es konnen weiterhin Texte aus den alteren
Lehrbuchern behandelt werden, so wie eigens vom Lehrer ausgewahlte Texte. In
der Prufung sollen die Pruflinge ihre Fahigkeiten unter Beweis stellen mit
literarischen Texten umzugehen. Es ist erwunscht, dass die Pruflinge einige
schriftliche Kommunikationsformen beherrschen.
Sprache
1. Anforderungen
- Fahigkeit in einem gegebenen Kontext mit Begriffen der Phonetik, des
Wortschatzes, der Morphologie und der Syntax umzugehen und Beispiele
anzufuhren;
- Wortarten und deren grammatikalische Kathegorien zu identifizieren und zu
bestimmen;
- Identifizierung der Korrelate und Bestimmung der Verhaltnisse in der
Satzverbindung und im Satzgefuge;
- Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen;
- Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren;
Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von
Erganzungsubungen, Transformations-ubungen usw.
2. Inhalte
- Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der
Lautwechsel (Umlaut, Ablaut).
- Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der
Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und
Redewendungen. Wortbildung durch ableitung, durch Zusammensetzung. Die
Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter.
Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten.
- Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten.
- Syntax: Der Satz. Die Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die
Gliedsatze. Die Wortfolge im einfachen und im zusammengesetzten Satz.
- Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der Verben, der Adjektive
usw.
Wichtige Hinweise
- Die Schuler, die eine Abteilung oder Schule mit Deutsch
muttersprachlichem Unterricht abgeschlossen haben, legen auch im Fach Deutsch
die AbschluBprufung ab.
- Die schriftliche AbschluBprufung der gymnasialen Stufe dauert zwei
Stunden, nachdem die Themen an die Tafel geschrieben oder bereits
vervielfaltigt, den Pruflingen verteilt worden sind.
- Alle Themen sind verbindlich. Die Gesamtpunkteanzahl pro Thema wird
angegeben.
- Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekanntgegeben.
- Die Benotung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100 und geht von 10
Punkten aus.
- Die Punkte entsprechen der Notenskala von 1 bis 10.
- Die Pruflinge werden angehalten, die Aufgabenstellung aufmerksam
durchzulesen und genau zu befolgen.
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA SARBA
I. Sadrzaj programa: Srpski jezik
1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe;
Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika l u o;
2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i
prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi;
Provincijalizmi;
3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski
oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva;
Brojne imenice; Glagolska vremena;
4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog
odnosa.
Ciljevi i zadaci nastave sprskog jezika:
- raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i
sintakse;
- njihovo primenjivanje u datom kontekstu;
- morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;
- motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama;
- odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice
zavisnog odnosa;
- postovanje normi knizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja.
II. Sadrzaj programa: knjizevna lektira
5. razred: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje usi; Osnovna skola
od B. Nusica;
6. razred: Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I. Andrica; Geografija
od B. Nusica;
7. razred: Analfabeta od B. Nusica; Hajduk Veljko od V. St. Karadzica;
8. razred: Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv
dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L.
Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od S. Sremca; O klasje moje od A. Santica;
Pokondirena tikva od J. St. Popovica; Kosa od I. Andrica.
Ciljevi i zadaci nastave sprske knjizevnosti:
- raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja knjizevnih
tekstova;
- pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog tkiva date knjizevne lektire;
- raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjizevnosti;
- elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;
- postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog i usmenog
izrazavanja.
Literatura:
Knjizevna lektira i gramatika za 5.razred. (1993)
Knjizevna lektira i gramatika za 6.razred. (1993)
Knjizevna lektira i gramatika za 7.razred. (1994)
Knjizevna lektira i gramatika za 8.razred. (1994)
Napomene: Ministartsvo vaspitanja organizuje godisnje ispit sposobnosti za
sve apsolvente osmog razreda osnovnih skola sa srpskim nastavnim jezikom. Ispit
iz srpskog jezika je pismeni, traje 2 sata i ocenjuje se od deset do sto poena.
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA SLOVACA
SLOVENSKY JAZYK
A. HLASKOSLOVIE
Hlasky (samohlasky, spoluhlasky, dvojhlasky). Spodobovanie. Slabika:
rozdel'ovanie slov na slabiky. Rytmicky zakon. Vybrane slova.
B. NAUKA O SLOVE
Slovo. Vecny a gramaticky vyznam slova. Obohacovanie slovnej zasoby
(tvorenie slov, pozicky, rozsirovanie vyznamov). Diferenciacia slovnej zasoby
podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnika, neologizmy,
archaizmy, synonyma, antonyma, homonyma, viacvyznamove slova atd'.)
C. MORFOLOGIA
Slovne druhy: ohybne (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky,
slovesa), neohybne (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia).
Gramaticke kategorie slovnych druhov (podl'a ucebnych osnov).
D. SYNTAX
Jednoducha a zlozena veta. Vetne cleny. Suvetie: prirad'ovacie a
podrad'ovacie. Druhy viet v podrad'ovacom a prirad'ovacom suveti. Spojovacie
vyrazy. Slovosled, vetosled a interpunkcia.
Poziadavky:
- spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov
- aplikovat' vedomosti v slovach, kratkych vetach,
- uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych
sa vyskytne pozadovany jav,
- morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade
vychodiskoveho textu,
- tvorenie viet s danymi slovnymi druhmi,
- urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit'
druhy viet, graficky znazornit' vetu, suvetie a oznacit' vzt'ahy medzi vetnymi
clenmi/vetami,
- urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,
- aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach, tvorit' jednoduche vety a
suvetia.
LITERARNE CLANKY
5. rocnik: Pet'ko (Rudo Moric), Medicina (Janko Jesensky), Syn moj mileny
(L'udo Ondrejov Pod starou slivkou (Pavol Bujtar), Cakanka (L'udmila
Podjavorinska), Bajky: Tulipan a fialka, Pes a vlci.
6. rocnik: Sitniansky vatrar (Jozef Horak), Na chlieb (Jozef Gregor
Tajovsky), Branko (Samo Chalupka), Katarina - l'udova balada, Uhliarovci
dostali host'a (J.C. Hronsky), Vel'kou lyzicou (Martin Kukucin).
7. rocnik: Martin (Andrej Sladkovic), Prve hodinky (Jozef Gregor Tajovsky),
Isli hudci horou (l'udova balada), Doktor (Janko Jesensky), Smrt' Janosikova
(Jan Botto), Zuzanka Hraskovie (P.O. Hviezdoslav).
8. rocnik: Mor ho! (Samo Chalupka), Tapakovci (Bozena Slancikova Timrava),
Statky - zmatky (J.G. Tajovsky), Aneta (Pavol Bujtar), Rysava jalovica (Martin
Kukucin), Marina (Andrej Sladkovic), Matka (Martin Razus).
POJMY Z LITERARNEJ TEORIE
Literarne dielo. Epika. Lyrika. Bajka, oda, elegia, poema. Poviedka, crta,
novela, roman. L'udova slovesnost', rozpravka, piesen.
Literarny sujet. Fazy sujetu. Literarna postava.
Umelecke prostriedky a postupy: epiteton, personifikacia, metafora,
hyperbola, opis, rozpravanie, dialog, monolog.
Prvky versa: vers, sloha, rym, rytmus (trochej, jamb).
SLOHOVE CVICENIA
Reprodukcia obsahu. Zostavenie osnovy z hlavnych myslienok.
Reprodukcia sujetu s urcenim jednotlivych faz. Charakteristika postavy.
Premena priamej reci na nepriamu. Prakticke pisomnosti.
Poziadavky:
- urobit' rozbor a interpretova' texty rozneho typu, vystihnut' obsah a
vyznam celeho textu,
- interpretovat' zname basnicke prostriedky,
- identifikovat' niektore umelecke prostriedky pouzite v danom texte
(epiteton, metafora, hyperbola atd'.),
- identifikovat' charakteristicke crty osoby (osob) z daneho uryvku,
- suvislo vyjadrit' svoje myslienky,
- identifikovat' strukturu literarneho diela.
STUDIJNA LITERATURA
Ucebnice podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. - 8. rocniku.
Skuska sposobilosti zo slovesnkeho jazyka a literatury je povinna pre
absolventov zakladnych osemrocnych skol s vyucovacim jazykom slovenskym. Skuska
je pisomna a obsahuje otazky z literarnych textov a z jazyka. Praca je
ohodnotena bodmi od 10 do 100. Otazky su vypracovane na zaklade suvisleho textu
na danu temu a v danom rozsahu, pozaduju identifikovanie roznych slovnych
druhov (ako napriklad: Podciarknite v danom uryvku pridavne mena zenskeho rodu)
atd'. Cas na vypracovanie: 2 hodiny.
PROGRAMA: LIMBA SI LITERATURA UCRAINEANA MATERNA
Textele scrise cu caractere chirilice nu pot fi reproduse pe ecran.
PROGRAMA: MATEMATICA
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Matematica are, in cadrul testarii nationale, pentru anul scolar 2003/2004,
statut de disciplina obligatorie.
II. OBIECTIVELE DE EVALUARE
Candidatii trebuie sa demonstreze:
1. cunoasterea si intelegerea conceptelor, a terminologiei si a
procedurilor de calcul specifice matematicii;
2. capacitatea de explorare/investigare si de rezolvare a problemelor;
3. capacitatea de a comunica utilizand limbajul matematic;
4. utilizarea conceptelor si metodelor matematice studiate, in contexte
variate.
III. CONTINUTURI
ARITMETICA SI ALGEBRA
Multimi
Multimi: relatii (apartenenta, egalitate, incluziune); submultime; operatii
cu multimi (reuniunea, intersectia, diferenta, produsul cartezian). Multimi
finite, multimi infinite.
Multimile: N, Z, Q, R, R-Q. N inclus in Z inclus in Q inclus in R.
Scrierea numerelor naturale in baza zece.
Propozitii adevarate si propozitii false.
Impartirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea in N: definitie,
divizor, multiplu; proprietati ale relatiei de divizibilitate; criteriile de
divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime si numere compuse; numere pare si
numere impare; numere prime intre ele; descompunerea unui numar natural in
produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun si cel mai mic
multiplu comun.
Divizibilitatea in Z: definitie, divizor, multiplu.
Fractie; fractii subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezentari
echivalente ale fractiilor; fractii ireductibile.
Scrierea unui numar rational sub forma zecimala sau fractionara.
Reprezentarea pe axa a numerelor reale. Compararea si ordonarea numerelor
reale.
Valoarea absoluta (modul), opus, invers, parte intreaga, parte fractionara.
Rotunjirea si aproximarea unui numar real.
Intervale in R: definitie, reprezentare pe axa.
Operatii cu numere reale: adunarea, scaderea, inmultirea, ridicarea la
putere cu exponent numar intreg.
Radacina patrata a unui numar natural patrat perfect; extragerea radacinii
patrate dintr-un numar rational pozitiv; algoritmul de extragere a radacinii
patrate; scrierea unui numar real pozitiv ca radical din patratul sau. Ordinea
efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor. Factorul comun.
Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical.
Scoaterea factorilor de sub radical.
Rationalizarea numitorului de forma
_ _
a\/b, a +/- \/b cu a apartine Z*, b apartine N.
Media aritmetica si media aritmetica ponderata. Media geometrica a doua
numere reale pozitive.
Rapoarte si proportii: raport; proprietatea fundamentala a proportiilor;
proportii derivate; aflarea unui termen necunoscut dintr-o proportie; sir de
rapoarte egale; marimi direct proportionale si marimi invers proportionale;
regula de trei simpla.
Procente: p% dintr-un numar real; aflarea unui numar rational cand
cunoastem p% din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor in
care intervin procente.
Calculul probabilitatii de realizare a unui eveniment utilizand raportul:
numarul cazurilor favorabile/numarul cazurilor posibile
Calcul algebric
Calculul cu numere reprezentate prin litere: adunarea, scaderea,
inmultirea, impartirea, ridicarea la putere cu exponent numar intreg.
Formulele de calcul prescurtat:
2 2 2
(a +/- b) = a +/- 2ab + b
2 2
(a + b)(a - b) = a - b
2 2 2 2
(a + b + c) = a + b + c + 2ab + 2ac + 2bc
Descompunerea in factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de
calcul prescurtat; gruparea termenilor si metode combinate.
Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operatii
cu rapoarte (adunare, scadere, inmultire, impartire, ridicare la putere cu
exponent numar intreg).
Functii
Sistem de axe ortogonale; reprezentarea punctelor in plan; rezolvarea unor
probleme de geometrie plana pornind de la reprezentarea punctelor intr-un
sistem de axe ortogonale.
Notiunea de functie; functii de tipul f: A --> R, f(x) = ax + b, unde a,
b apartin R si A multime finita sau A = R; reprezentarea grafica a acestor
functii. Aflarea multimii valorilor unei functii de tipul f: A --> R, f(x) =
ax + b; a, b apartin R si A multime finita. Determinarea unei functii de tipul
f: R --> R, f(x) = ax + b, unde a, b apartin R, al carei grafic contine doua
puncte.
Exercitii de investigare a coliniaritatii unor puncte cunoscand
coordonatele acestora.
Intersectiile graficului unei functii liniare cu axele de coordonate.
Intersectia graficelor a doua functii liniare.
Ecuatii si inecuatii
Rezolvarea in R a ecuatiilor de forma ax + b = 0, a apartine R*, b apartine
R. Ecuatii echivalente.
2
Rezolvarea in R a ecuatiilor de forma ax + bx + c = 0, a, b, c apartin R,
a diferit de 0.
Rezolvarea in R x R a sistemelor de ecuatii de forma:
_
|
| a1x + b1y = c1
< , a1, a2, b1, b2, c1, c2 apartin R.
| a2x + b2y = c2
|_
Rezolvarea in R a inecuatiilor de forma ax + b </= 0 (<, >/=,
>), a apartine R*, b apartine R.
Probleme cu caracter aplicativ care se rezolva cu ajutorul ecuatiilor,
inecuatiilor si al sistemelor de ecuatii.
Utilizarea metodelor aritmetica sau algebrica pentru rezolvarea unei
probleme.
GEOMETRIE
Masurare si masuri (lungime, unghi, arie, volum):
- transformari (inclusiv 1 dm^3 = 1 litru).
Figuri si corpuri geometrice:
1. Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreapta,
unghiul
- pozitii relative, clasificare;
- paralelism si perpendicularitate in plan si in spatiu; axioma
paralelelor; unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a doua drepte in
spatiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendiculara pe un plan; distanta de
la un punct la un plan; plane paralele; distanta dintre doua plane paralele;
- teorema celor doua perpendiculare; distanta de la un punct la o dreapta;
- proiectia ortogonala a unui punct, segment sau a unei drepte pe un plan;
- unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiectiei unui segment;
- unghi diedru; unghiul plan corespunzator unui unghi diedru; masura
unghiului a doua plane; plane perpendiculare;
- simetria fata de un punct in plan;
- simetria fata de o dreapta in plan.
2. Triunghiul
- perimetrul si aria;
- suma masurilor unghiurilor unui triunghi;
- unghi exterior unui triunghi;
- linii importante in triunghi si concurenta lor;
- linia mijlocie in triunghi;
- triunghiul isoscel si triunghiul echilateral - proprietati;
- criteriile de congruenta a triunghiurilor;
- triunghiul dreptunghic - teorema inaltimii; teorema catetei; teorema lui
Pitagora si reciproca ei; sin, cos, tg, ctg; rezolvarea triunghiului
dreptunghic;
- teorema lui Thales si reciproca ei;
- teorema fundamentala a asemanarii;
- triunghiuri asemenea - criteriile de asemanare a triunghiurilor.
3. Patrulaterul convex
- perimetrul si aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, patratul,
trapezul);
- suma masurilor unghiurilor unui patrulater convex;
- paralelogramul - proprietati referitoare la laturi, unghiuri, diagonale;
- paralelograme particulare (dreptunghi, romb, patrat) - proprietati;
- trapezul; linia mijlocie in trapez;
- trapeze particulare (isoscel si dreptunghic) - proprietati.
4. Cercul
- centru, raza, diametru, disc;
- unghi la centru, sector de cerc;
- coarde si arce in cerc (la arce congruente corespund coarde congruente si
reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coarda; proprietatea
arcelor cuprinse intre doua coarde paralele; proprietatea coardelor egal
departate de centru);
- masura unghiului inscris in cerc;
- pozitiile relative ale unei drepte fata de un cerc;
- cercul inscris intr-un triunghi;
- cercul circumscris unui triunghi;
- lungimea cercului;
- aria discului;
- calculul elementelor in poligoane regulate: triunghi echilateral, patrat,
hexagon regulat (latura, apotema, perimetru, arie);
5. Corpuri geometrice
- Poliedre: Prisma dreapta cu baza triunghi echilateral, dreptunghi sau
patrat; cubul; piramida regulata si trunchiul de piramida regulata (baza
triunghi echilateral, patrat sau hexagon regulat).
- reprezentarea lor prin desen;
- elementele lor (varfuri, muchii, fete laterale, baze, diagonale,
inaltimi);
- desfasurari;
- sectiuni paralele cu baza;
- aria laterala, aria totala, volumul.
- Obiectivele evaluarii si continutul tematic sunt stabilite in concordanta
cu prevederile programelor scolare.
- Manualele valabile sunt numai cele care au aprobarea Ministerului
Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
PROGRAMA: ISTORIA ROMANILOR
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Istoria romanilor are, in cadrul testarii nationale, pentru anul scolar
2003/2004, statut de disciplina optionala.
II. OBIECTIVELE DE EVALUARE
Candidatii trebuie sa demonstreze capacitatea de:
1. a utiliza, in contexte noi, notiuni istorice invatate;
2. a selecta si a utiliza informatii oferite de surse istorice, la prima
vedere sau cunoscute;
3. a plasa in timp si spatiu evenimentele istorice;
4. a interpreta din punct de vedere istoric relatii de tip cauza-efect;
5. a prezenta o perioada istorica in functie de anumite repere;
6. a compara evenimente si procese istorice, stabilind asemanari si
deosebiri.
III. TEME
CLASA A VIII-A
Civilizatii preistorice si antice.
1.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- legatus augusti, dava, villa rustica, romanizare, urbanizare, collegia;
- sincretism religios, limes, daci liberi.
1.2 Continuturi:
- Geto-dacii si contactele cu lumea mediteraneana.
- Regalitate si religie.
- Integrarea geto-dacilor in lumea romana.
Romanitatea orientala in mileniul marilor migratii.
2.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- crestinism, continuitate, etnogeneza.
2.2 Continuturi:
- Romanitate si crestinism.
- Formarea poporului roman si a limbii romane.
Statul medieval si institutiile sale.
3.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- jude, cnezat, voievodat, descalecat, "tara";
- domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;
- curtea domneasca, "oastea cea mare";
- adunarea tarii, comitat, tinut, judet, district, scaun;
- institutiile statale intre doua modele: cel bizantin si cel occidental.
3.2 Continuturi:
- Transilvania de la voievodat la principat.
- Semnificatia intemeierii statelor medievale Valahia, Tara Moldovei,
Dobrogea.
- studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniti.
Tarile Romane si statele vecine intre diplomatie si confruntare.
4.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- suzeranitate, vasalitate, Liga Sfanta.
4.2 Continuturi:
- Politica de cruciada a voievozilor romani: Mircea cel Batran, Iancu de
Hunedoara, Stefan cel Mare, Vlad Tepes, Mihai Viteazul.
- studiu de caz: Unirea Tarilor Romane in timpul lui Mihai Viteazul.
Constituirea Romaniei Moderne.
5.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- locotenenta domneasca, adunari ad-hoc, caimacam, secularizare;
- constitutie, monarhie constitutionala, vot censitar, "partida
nationala";
- constituirea statului national roman;
- orientari in politica externa;
- miscarea de emancipare in teritoriile romanesti aflate sub dominatie
straina.
5.2 Continuturi:
- Revolutia din 1848 - 1849.
- Unirea si reformele lui Al. I. Cuza.
- studiu de caz: Constitutia din 1866.
- studiu de caz: Memorandum-ul.
- Cucerirea independentei de stat si unirea Dobrogei.
- Formarea statului national unitar.
Romania intre democratie si autoritarism.
6.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- vot universal, regenta;
- dictat;
- democratia interbelica si problemele ei.
6.2 Continuturi:
- studiu de caz: Integrarea provinciilor romanesti si statutul
minoritatilor;
- Monarhia constitutionala si partidele politice in Romania interbelica.
- studiu de caz: Constitutia din 1923.
- studiu de caz: "Anul 1940".
Romania dupa al Doilea razboi mondial.
7.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare fortata,
"revolutie culturala", politie politica;
- deportare, munca fortata, lagar de munca, detinuti;
- democratie, societate civila, practici democratice, constitutie;
- institutii si mecanisme de exercitare a puterii politice, represiunea
comunista, opozanti si dizidente, rezistenta anticomunista, destalinizare si
desovietizare;
- etapele regimului comunist;
- revenirea la institutiile democratice.
7.2 Continuturi:
- Perioada stalinista: regimul lui Gh. Gheorghiu-Dej.
- Regimul nationalist-comunist N. Ceausescu.
- Decembrie 1989. Context si consecinte.
- Revenirea la democratie.
Este recomandat unul dintre urmatoarele manuale:
- Istoria Romanilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Teora, autori:
Liviu Lazar, Viorel Lupu
- Istoria Romanilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, autori:
Alexandru Vulpe, Radu G. Paun, Radu Bajenaru, Ioan Grosu
- Istorie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, autori: Sorin
Oane, Maria Ochescu
PROGRAMA: GEOGRAFIA ROMANIEI
I. STATUTUL DISCIPLINEI
Geografia Romaniei are, in cadrul testarii nationale, pentru anul scolar
2003/2004, statutul de disciplina optionala, la alegere cu Istoria romanilor.
II. OBIECTIVELE DE EVALUARE
Prin sustinerea probei de Geografia Romaniei din cadrul testarii nationale,
elevii trebuie sa:
1. demonstreze cunoasterea principalelor unitati de continut ale geografiei
tarii noastre;
2. situeze corect, in spatiu si in timp, principalele fapte specifice
(elemente, fenomene, procese) ce definesc geografia Romaniei;
3. localizeze corect elementele de baza ale spatiului geografic al Romaniei
(unitatile majore de relief si caracteristicile acestora: clima, apele,
vegetatia, fauna, solurile, resursele naturale si asezarile omenesti);
4. clasifice, folosind criterii de ordonare (cantitative, calitative,
cronologice si teritoriale);
5. utilizeze terminologia specifica de baza (nume proprii si notiuni)
referitoare la geografia Romaniei, in contexte variate;
6. explice relatii intre grupuri de componente (de exemplu: intre relief si
clima, relief si vegetatie, clima si vegetatie, relief si reteaua hidrografica,
relief si asezari omenesti);
7. identifice principalele elemente naturale si socio-economice
reprezentate pe un suport cartografic;
8. caracterizeze, dupa un algoritm dat, elementele semnificative ale
unitatilor teritoriale majore;
9. compare doua unitati de relief dupa caracteristicile geografice
solicitate, stabilind asemanari si deosebiri.
III. CONTINUTURI
- Romania - pozitia geografica
- Relieful
- armonia si proportionalitatea reliefului
- formarea si evolutia reliefului
- unitatile majore de relief ale Romaniei: Carpatii si Depresiunea
Colinara a Transilvaniei, Dealurile si Podisurile, Campiile, Lunca, Delta
Dunarii si platforma continentala a Marii Negre
- Clima
- factorii care determina si influenteaza clima
- elementele climatice (temperaturi, precipitatii, vanturi)
- etajele si nuantele climatice
- Hidrografia
- Dunarea si raurile interioare; lacurile
- Marea Neagra
- Vegetatia, fauna si solurile
- vegetatia naturala
- fauna
- solurile
- Populatia
- vechimea si continuitatea populatiei in spatiul
carpato-danubiano-pontic
- numarul populatiei si evolutia numerica
- repartitia geografica si densitatea populatiei
- structura populatiei Romaniei
- Asezarile omenesti
- vechimea si evolutia asezarilor umane
- asezarile rurale si tipologia lor
- asezarile urbane
- clasificarea oraselor
- caracterizarea geografica a orasului Bucuresti si a altor orase
principale
- Organizarea administrativ-teritoriala
- Agricultura
- premisele naturale ale dezvoltarii agriculturii
- cultura plantelor si industrializarea produselor vegetale
- cresterea animalelor si prelucrarea industriala a produselor
animaliere
- Industria
- industria energetica si industria energiei electrice
- industria metalurgica
- industria chimica, industria lemnului, materiale de constructie
- Caile de comunicatie (feroviare, rutiere si pe apa)
NOTA:
Nu sunt obligatorii:
- Continutul hartilor de la capitolele AGRICULTURA si INDUSTRIA
- Repartitia geografica a industriei
- Sectorul tertiar (comertul interior si turismul)
- Romania in Europa si in lume
- Probleme ale mediului inconjurator
Este recomandat unul dintre urmatoarele manuale:
- Geografia Romaniei, manual pentru clasa a VIII-a, Editura All, editiile
2000 si ulterioare, autor: Grigore Posea,
Geografia Romaniei, manual pentru clasa a VIII a, Editura Corint,
editiile 2000 si ulterioare, autor: Octavian Mandrut,
Geografie, manual pentru clasa a VIII a, Editura Humanitas, editia 2000
si ulterioare, autori: Silviu Negut, Gabriela Apostol, Mihai Ielenicz