Ordinul Nr.446 din 08.04.2015

privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul pacienţilor critici cu leziuni traumatice acute
ACT EMIS DE: Ministerul Sanatatii
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 245 din 09 aprilie 2015

Văzând Referatul de aprobare nr. N.B. 3.550 din 8 aprilie 2015 al Serviciului medicină de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii,având în vedere art. 93 alin. (4) şi (4¹) şi art. 362 lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul sănătăţii emite următorul ordin: Articolul 1 (1) Acţiunile prioritare pentru îngrijirea cazurilor critice, acute de traumatisme cranio-cerebro-faciale, vertebro-medulare, ale centurilor şi extremităţilor, denumite în continuare AP-TRAUMA, ale căror costuri nu pot fi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări judeţene şi a municipiului Bucureşti se finanţează şi se derulează în conformitate cu prevederile prezentului ordin.(2) AP-TRAUMA sunt elaborate, derulate şi finanţate de către Ministerul Sănătăţii şi se implementează prin spitale cu structuri de neurochirurgie, ortopedie, ortopedie pediatrică şi chirurgie orală şi maxilofacială. Articolul 2 (1) În vederea coordonării din punct de vedere ştiinţific şi metodologic la nivel naţional al AP-TRAUMA, pentru anii 2015-2018, se constituie un colectiv de lucru format din specialişti în specialitatea neurochirurgie, ortopedie, ortopedie pediatrică şi chirurgie orală şi maxilofacială, denumit în continuare Colectivul de Lucru al AP-TRAUMA, în conformitate cu prevederile art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Colectivul de Lucru al AP-TRAUMA, denumit în continuare CL-TRAUMA, are în componenţă: un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3 membri.(3) Desemnarea componenţei CL-TRAUMA se realizează de către Societatea Română de Neurochirurgie, Societatea Române de Ortopedie şi Traumatologie, Societatea Română de Ortopedie-Traumatologie Pediatrică şi Societatea Română de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială.(4) Pentru perioada 2015-2018 componenţa CL-TRAUMA se stabileşte prin ordin al ministrului sănătăţii.(5) Secretarul de stat care are în coordonare AP-TRAUMA şi şeful Serviciului medicină de urgenţă al Ministerului Sănătăţii sunt invitaţi permanenţi ai CL-TRAUMA. Articolul 3 (1) În exercitarea atribuţiilor sale, CL-TRAUMA formulează propuneri, fundamentări, analize, recomandări şi informări referitoare la AP-TRAUMA pe care le transmite Serviciului medicină de urgenţă.(2) Secretariatul tehnic permanent al CL-TRAUMA se asigură de către Serviciul medicină de urgenţă.(3) CL-TRAUMA îşi desfăşoară activitatea în şedinţe organizate ori de câte ori este nevoie, la solicitarea preşedintelui sau a secretarului de stat care are în coordonare AP-TRAUMA.(4) Şedinţele sunt legal constituite în prezenţa majorităţii simple a CL-TRAUMA.(5) În situaţia în care preşedintele CL-TRAUMA este în imposibilitatea de a conduce şedinţele, acestea vor fi conduse de vicepreşedinte. Articolul 4(1) CL-TRAUMA este coordonatorul naţional al AP-TRAUMA din punct de vedere ştiinţific şi metodologic, iar Serviciul medicină de urgenţă reprezintă structura centrală a Ministerului Sănătăţii responsabilă cu coordonarea administrativă a acestei acţiuni.(2) La nivelul spitalului derularea şi monitorizarea APTRAUMA se realizează de către un coordonator local desemnat de către managerul spitalului; acesta poate fi şeful de secţie sau un alt medic din cadrul structurii care derulează AP-TRAUMA. (3) Numele şi datele de contact ale coordonatorului local - număr telefon fix, număr telefon mobil, fax, e-mail, adresa poştală a spitalului şi a secţiei în cazul în care acestea diferă -vor fi comunicate Serviciului medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii. (4) Atunci când derularea AP-TRAUMA într-un spital se realizează prin mai multe structuri de neurochirurgie, ortopedie, ortopedie pediatrică şi chirurgie orală şi maxilofacială, managerul desemnează un coordonator local la nivelul spitalului; repartiţia fondurilor alocate fiecărei structuri se stabileşte de către managerul spitalului, la propunerea coordonatorului local şi după o consultare cu şefii structurilor implicate în AP-TRAUMA. Articolul 5Spitalele care derulează AP-TRAUMA au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor, precum şi a organizării evidenţei nominale, pe bază de cod numeric personal a beneficiarilor AP-TRAUMA. Articolul 6AP-TRAUMA se finanţează de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii de la titlurile bugetare 20 „Bunuri şi servicii“ şi 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice“, prevăzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice. Articolul 7 (1) Pentru fondurile alocate la titlul 20 „Bunuri şi servicii“, direcţiile de sănătate publică încheie contracte pentru derularea AP-TRAUMA, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, cu spitalele nominalizate din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, precum şi a autorităţilor administraţiei publice locale.(2) De la titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice“ se finanţează cheltuielile aferente activităţilor prevăzute în AP-TRAUMA desfăşurate de spitalele din subordinea Ministerului Sănătăţii.(3) Din fondurile alocate spitalele pot finanţa activităţi specifice AP-TRAUMA.(4) Din fondurile alocate AP-TRAUMA, spitalele nu pot finanţa cheltuieli de natura utilităţilor şi cheltuieli de capital.(5) Finanţarea AP-TRAUMA din bugetul Ministerului Sănătăţii se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari şi terţiari, însoţite de documentele justificative ale acestora, semnate şi parafate lizibil de coordonatorul local, în raport cu:a)gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior; b)disponibilul din cont rămas neutilizat; c)indicatorii fizici realizaţi în perioada anterioară; d)bugetul aprobat cu această destinaţie. (6) Cererile de finanţare fundamentate ale ordonatorilor de credite, detaliate pe tipuri de cheltuieli, se transmit spre avizare Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail trauma@ms.ro, până cel târziu în data de 5 a lunii pentru care se face finanţarea, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.(7) Cererea de finanţare fundamentată este însoţită de cererea detaliată pe tipuri de cheltuieli al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3, precum şi de Borderoul centralizator, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.(8) Cererile de finanţare transmise de către ordonatorii de credite după termenul prevăzut la alin. (6) nu vor fi finanţate în luna pentru care se face solicitarea. Acestea se finanţează în luna următoare celei pentru care a fost transmisă solicitarea întârziată, în baza unei noi cereri transmise în termenul prevăzut la alin. (6), cu încadrarea în limitele alocărilor bugetare. Articolul 8Sumele alocate pentru AP-TRAUMA sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale direcţiilor de sănătate publică, respectiv ale spitalelor, se aprobă odată cu acestea şi se utilizează numai potrivit destinaţiilor stabilite. Articolul 9 (1) În baza contractelor încheiate conform prevederilor art. 7 alin. (1), direcţiile de sănătate publică decontează cheltuieli de natura bunurilor contractate pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în AP-TRAUMA.(2) Direcţiile de sănătate publică decontează contravaloarea bunurilor acordate pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în AP-TRAUMA, în limita sumelor disponibile cu această destinaţie, în ordine cronologică, în termen de până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii documentelor justificative pentru bunurile achiziţionate conform contractelor încheiate. Articolul 10În vederea realizării activităţilor AP-TRAUMA, Serviciul medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii: a)evaluează şi fundamentează anual necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile propuse pentru AP-TRAUMA pe baza indicatorilor realizaţi în anul precedent şi propune spre aprobare ministrului sănătăţii alocarea fondurilor AP-TRAUMA, precum şi repartiţia fondurilor pe spitale, pe baza fundamentării CL-TRAUMA şi a propunerilor formulate de către direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică sau spitale, după caz; b)elaborează structura AP-TRAUMA, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, pe baza analizelor şi propunerilor CL-TRAUMA şi a propunerilor coordonatorilor locali; c)evaluează trimestrial şi anual realizarea obiectivelor APTRAUMA şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestora în scopul îndeplinirii obiectivelor aprobate; d)comunică direcţiilor de sănătate publică şi spitalelor care derulează AP-TRAUMA sumele repartizate, precum şi activităţile pentru care acestea se utilizează; e)avizează solicitările de finanţare lunară ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ale celorlalte instituţii care derulează AP-TRAUMA, realizează centralizarea acestora şi o înaintează către Direcţia generală buget şi contabilitate, pentru întocmirea cererilor de deschideri de credite; f)monitorizează şi analizează trimestrial, anual şi ori de câte ori este necesar realizarea indicatorilor specifici AP-TRAUMA, evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor şi dispune măsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalităţi în utilizarea fondurilor aferente, după caz; g)verifică încadrarea în disponibilul de credite bugetare şi avizează referatul privind finanţarea lunară a AP-TRAUMA. Articolul 11În vederea realizării activităţilor AP-TRAUMA, Direcţia generală buget şi contabilitate din Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii: a)elaborează proiectul bugetului Ministerului Sănătăţii în care sunt cuprinse sumele aferente AP-TRAUMA, pe baza propunerilor şi fundamentărilor prezentate de Serviciul medicină de urgenţă din Ministerul Sănătăţii; b)comunică Serviciului medicină de urgenţă, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la aprobare, fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare şi titluri bugetare, în vederea repartizării acestora; c)elaborează şi supune spre aprobare ordonatorului principal de credite filele de buget, pe surse de finanţare, titluri bugetare şi articole de cheltuieli, şi le comunică unităţilor care derulează AP-TRAUMA; d)primeşte lunar solicitările de finanţare ale unităţilor care derulează AP-TRAUMA, centralizate de Serviciul medicină de urgenţă; e)efectuează deschiderile de credite bugetare necesare pentru finanţarea AP-TRAUMA. Articolul 12În vederea derulării şi monitorizării AP-TRAUMA, CL-TRAUMA are următoarele atribuţii: a)formulează propuneri cu privire la strategia, organizarea şi desfăşurarea anuală a AP-TRAUMA, pe care le înaintează Serviciului medicină de urgenţă până cel târziu la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor; b)formulează anual propuneri cu privire la structura APTRAUMA, pe care le înaintează Serviciului medicină de urgenţă până cel târziu la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor; c)fundamentează necesarul de resurse pentru AP-TRAUMA şi îl înaintează Serviciului medicină de urgenţă până la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor; d)formulează propuneri cu privire la repartiţia fondurilor aferente unităţilor sanitare, pe care le comunică Serviciului medicină de urgenţă; e)realizează analiza trimestrială şi anuală a indicatorilor prevăzuţi în cadrul AP-TRAUMA, centralizaţi la nivel naţional, şi o transmite Serviciului medicină de urgenţă; f)informează Serviciul medicină de urgenţă asupra problemelor şi disfuncţionalităţilor întâmpinate în derularea APTRAUMA şi formulează propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a acestora; g)propune misiuni de control şi desemnează persoane care pot participa la acestea. Articolul 13Direcţiile de sănătate publică au următoarele obligaţii în vederea derulării şi monitorizării AP-TRAUMA: a)centralizează trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual indicatorii specifici AP-TRAUMA raportaţi de spitale în condiţiile prezentului ordin; b)transmit Serviciului medicină de urgenţă pe suport hârtie şi în format electronic, la adresa de e-mail trauma@ms.ro, trimestrial şi anual, în primele 20 de zile calendaristice după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii prevăzuţi în cadrul AP-TRAUMA, centralizaţi în conformitate cu prevederile lit. a); c)monitorizează modul de derulare al AP-TRAUMA; d)verifică organizarea evidenţei nominale a beneficiarilor AP-TRAUMA, pe bază de cod numeric personal, de către unităţile de specialitate care derulează AP-TRAUMA, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date; e)întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii locali din spitalele care derulează AP-TRAUMA; f)transmit Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail trauma@ms.ro, până la sfârşitul lunii următoare celei încheierii trimestrului pentru care se face raportarea, raportul de activitate prevăzut la lit. e); g)raportul de activitate centralizat prevăzut la lit. e) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul AP-TRAUMA, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, problemele şi disfuncţionalităţile întâmpinate în realizarea activităţilor, propunerile de îmbunătăţire a modului de derulare a AP-TRAUMA; h)transmit Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail trauma@ms.ro, până la data de 15 iulie a anului curent, fundamentarea necesarului de resurse pentru anul următor. Articolul 14Spitalele care derulează AP-TRAUMA au următoarele atribuţii: a)organizează evidenţa nominală a beneficiarilor APTRAUMA, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date; b)raportează direcţiilor de sănătate publică sau, după caz, Serviciului medicină de urgenţă, pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail trauma@ms.ro, în funcţie de subordonare, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, în primele 20 de zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici AP-TRAUMA, în condiţiile prezentului ordin; c)monitorizează modul de derulare a AP-TRAUMA; d)întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii AP-TRAUMA; e)transmit CL-TRAUMA şi în funcţie de subordonare, Serviciului medicină de urgenţă pe suport hârtie şi în format electronic la adresa de e-mail trauma@ms.ro sau direcţiei de sănătate publică, după caz, date pentru întocmirea raportului de activitate prevăzut la art. 13 lit. e), până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea; f)raportul de activitate centralizat prevăzut la lit. e) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul AP-TRAUMA, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a AP-TRAUMA. Articolul 15Coordonatorii locali ai AP-TRAUMA, desemnaţi în condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (2), au următoarele obligaţii cu privire la monitorizarea activităţilor cuprinse în cadrul acestora: a)organizează evidenţa nominală a beneficiarilor APTRAUMA, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date; b)raportează conducerii spitalului, trimestrial şi anual, în primele 5 zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici AP-TRAUMA, în condiţiile prezentului ordin; c)monitorizează modul de derulare a AP-TRAUMA pe care îl coordonează; d)monitorizează permanent consumul de materiale sanitare şi medicamente care se acordă în cadrul AP-TRAUMA; e)întocmesc un raport de activitate trimestrial, respectiv anual, pe care îl transmit conducerii instituţiei până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care raportează; raportul de activitate cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul AP-TRAUMA, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a AP-TRAUMA; f)informează permanent conducerea instituţiei cu privire la disfuncţionalităţile identificate în derularea AP-TRAUMA şi propune măsuri de soluţionare a acestora; g)avizează documentele justificative (facturile) care însoţesc cererile de finanţare lunară; h)organizează raportarea cazurilor în registrele naţionale de traumă dezvoltate de Societatea Română de Neurochirurgie, Societatea Română de Ortopedie şi Traumatologie, Societatea Română de Ortopedie-Traumatologie Pediatrică şi Societatea Română de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială. Articolul 16Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au următoarele obligaţii în realizarea AP-TRAUMA: a)utilizează fondurile în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale; b)gestionează eficient mijloacele materiale şi băneşti; c)organizează evidenţa contabilă a cheltuielilor pe surse de finanţare şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât în prevederi, cât şi în execuţie; d)raportează indicatorii specifici prevăzuţi în AP-TRAUMA, în condiţiile prezentului ordin; e)transmit Serviciului medicină de urgenţă sau direcţiilor de sănătate publică, după caz, cererile de finanţare fundamentate, însoţite de documentele justificative, în condiţiile prezentului ordin; f)desemnează prin act administrativ al conducătorului instituţiei publice câte un coordonator local pentru AP-TRAUMA; g)completează fişele de post ale coordonatorilor desemnaţi cu atribuţiile corespunzătoare activităţilor prevăzute în cadrul AP-TRAUMA; h)organizează, prin directorul financiar contabil al spitalului şi al instituţiei publice prin care se derulează AP-TRAUMA, evidenţele contabile, evidenţele tehnico-operative ale spitalului/instituţiei publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; i)transmit structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii orice alte date referitoare la AP-TRAUMA pe care le derulează şi răspund de exactitatea şi realitatea datelor raportate; j)transmit lunar Direcţiei generale buget şi contabilitate, în primele 20 de zile calendaristice ale lunii curente pentru luna precedentă, execuţia bugetară a bugetului aprobat pentru APTRAUMA derulate; k)achiziţionează materiale sanitare şi medicamente cu respectarea legislaţiei în vigoare din domeniul achiziţiilor publice. Articolul 17Raportarea indicatorilor specifici AP-TRAUMA se realizează trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, atât în format electronic, cât şi pe suport hârtie, conform modelului de raportare prevăzute la anexa nr. 4 - Borderou centralizator. Articolul 18Costul mediu se calculează ca raport între cheltuielile efective şi indicatorii fizici realizaţi. În cazul în care au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici, acestea vor fi evidenţiate distinct, indicându-se cheltuiala pe fiecare acţiune. Articolul 19Monitorizarea activităţilor cuprinse în AP-TRAUMA se referă la: a)modul de realizare şi de raportare a indicatorilor prevăzuţi în prezentul ordin; b)încadrarea în bugetul aprobat; c)respectarea destinaţiilor stabilite pentru fondurile alocate spitalelor care derulează AP-TRAUMA; d)urmărirea respectării de către persoanele implicate a responsabilităţilor stabilite prin prezentul ordin referitoare la derularea AP-TRAUMA; e)identificarea unor posibile disfuncţionalităţi în derularea AP-TRAUMA. Articolul 20În cadrul AP-TRAUMA se pot desfăşura următoarele activităţi: 1. Tratamentul leziunilor traumatice acute neuro-craniene şi/sau viscero-craniene, vertebro-medulare şi ale membrelor sau centurilor care necesită implanturi aloplastice pentru restabilirea anatomo-funcţională a regiunii sau segmentului/segmentelor interesat(e) în primele 48 de ore de la producerea (diagnosticarea) leziunilor. 2. Achiziţii pentru tratamentele menţionate la pct. 1: A. NEUROCHIRURGIE a)Traumatologie cranio-cerebrală:1. meşă cranioplastie titanium 9/9 cm; 2. meşă cranioplasie titanium 12/12 cm; 3. şuruburi fixare meşă titanium (10 buc./meşă); 4. craniofix; 5. ciment acrilic cranioplastie; 6. kit măsurare presiune intracraniană cu electrod intraparenchimatos; 7. kit măsurare presiune intracraniană cu drenaj ventricular extern; 8. dura mater artificială; 9. kit glue tissular; 10. lamă craniotom; 11. dura guard; 12. burghiu diametru 1,35 mm, parte activă 5 mm, lungime totală 50 mm; 13. burghiu diametru 1,35 mm, parte activă 6 mm, lungime totală 50 mm; 14. burghiu diametru 1,4 mm, parte activă 12 mm, lungime totală 54 mm. b)Traumatologie vertebro-medulară:1. şuruburi fixare transpediculară (cervical, dorsal, lombar) traumă; 2. bare fixare traumă; 3. şuruburi canulate fixare odontoidă; 4. plăcuţe abord anterior coloană cervicală; 5. şuruburi fixare plăcuţă; 6. cârlige fixare translaminară; 7. sistem fixare occipito-cervicală; 8. sistem fixare posterioară C1-C2; 9. crosslink; 10. dispozitiv fixare posterioară cervico-dorsală; 11. cage vertebral; 12. cross-link; 13. kit vertebroplastie; 14. kit kifoplastie; 15. ciment acrilic vertebroplastie; 16. trocare fixare transpediculară. B. CHIRURGIE CRANIO-MAXILO-FACIALĂ a)Modul mid-face 1.7 b)Şuruburi:1. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 3 mm; 2. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 5 mm; 3. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 7 mm; 4. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 9 mm; 5. şurub emergency aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 5 mm; 6. şurub emergency aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 7 mm; 7. şurub emergency aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 9 mm. c)Plăcuţe:1. plăcuţă aliaj titan profil 0,6 mm 4 găuri, dreapta punte scurtă; 2. plăcuţă aliaj titan profil 0,6 mm 24 găuri; 3. plăcuţă aliaj titan profil 0,6 mm 4 găuri, curbă punte scurtă; 4. plăcuţă aliaj titan profil 0,6 mm 6 găuri, curbă punte scurtă; 5. plăcuţă aliaj titan profil 0,6 mm 10 găuri, curbă; 6. plăcuţă aliaj titan profil 0,6 mm 5 găuri, Y simplu, punte scurtă şi punte lungă; 7. plăcuţă aliaj titan profil 0,6 mm 7 găuri, Y dublu. d)Meşă:1. meşă aliaj titan profil 0,3 mm, 90 x 90 mm, maleabilă. e)Burghie:1. burghiu diametru 1,35 mm, parte activă 5 mm, lungime totală 50 mm; 2. burghiu diametru 1,35 mm, parte activă 6 mm, lungime totală 50 mm; 3. burghiu diametru 1,4 mm, parte activă 12 mm, lungime totală 54 mm. f)Meşă preformată orbită dreaptă, respectiv orbită stângă g)Modul 2.0 mini plating h)Şuruburi:1. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 5 mm; 2. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 7 mm; 3. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 10 mm; 4. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 12 mm; 5. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 16 mm; 6. şurub aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 20 mm; 7. şurub emergency aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 6 mm; 8. şurub emergency aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 8 mm; 9. şurub emergency aliaj titan autofiletant cross pin dimensiune 12 mm. i)Plăcuţe:1. plăcuţă aliaj titan profil 1,0 mm dreapta 4 găuri punte 4 mm; 2. plăcuţă aliaj titan profil 1,0 mm dreapta 4 găuri punte 8 mm; 3. plăcuţă aliaj titan profil 1,0 mm, L, 4 găuri punte 8 mm dreapta; 4. plăcuţă aliaj titan profil 1,0 mm, L, 4 găuri punte 8 mm stânga; 5. plăcuţă aliaj titan profil 1,0 mm, L, 5 găuri punte 8 mm dreapta; 6. plăcuţă aliaj titan profil 1,0 mm, L, 5 găuri punte 8 mm stânga; 7. plăcuţă aliaj titan profil 1,0 mm, Y simplu, 5 găuri punte 8 mm; 8. plăcuţă aliaj titan profil 1,0 mm, Y dublu, 6 găuri punte 8 mm; 9. plăcuţă aliaj titan profil 1,0 mm dreapta 16 găuri. j)Meşă:1. meşă aliaj titan profil 0,6 mm 90 x 90 mm. k)Burghie:1. burghiu diametru 1,5 mm, parte activă 5 mm, lungime totală 50 mm, 5 buc.; 2. burghiu diametru 1,5 mm, parte activă 8 mm, lungime totală 50 mm, 5 buc.; 3. burghiu diametru 1,5 mm, parte activă 20 mm, lungime totală 58 mm; 4. burghiu diametru 1,5 mm, parte activă 20 mm, lungime totală 107 mm. l)Pentru a folosi implanturile aloplastice permanente sau temporare sunt necesare kiturile de instrumentar specifice pentru fiecare modul în parte. Aceste kituri vor trebui achiziţionate împreună cu containerele pentru sterilizare specifice fiecărui modul.C. ORTOPEDIE 1. Plăci metalice de osteosinteză de diverse mărimi şi forme adaptate regiunilor anatomice, din oţel medical sau titan, simple ori DCP, LCP, LC-DCP, LISS 2. Şuruburi adaptate diverselor plăci, din oţel sau titan, de diferite grosimi şi lungimi, simple ori blocate, autotarodante sau autofiletante, pentru os cortical ori spongios 3. Tije intramedulare pentru osteosinteza oaselor lungi: humerus, femur, tibie, cu posibilitate de blocare bilaterală cu şuruburi aferente, pline sau canulate, din oţel medical ori titan, de diferite forme şi dimensiuni, tije intramedulare elastice din oţel medical sau titan, de diferite dimensiuni, tije intramedulare telescopice (pediatrie) 4. Sisteme de osteosinteză de tip DHS (Dynamic Hip Screw) + pediatric, DCS Dynamic Condylar Plate), PFN (Proximal Femoral Nail), GN (Gama Nail) + pediatric, din titan sau oţel medical, de diferite dimensiuni şi cu diferite variante 5. Şuruburi canulate de osteosinteză, din titan sau oţel medical, de diferite grosimi, lungimi, pas al filetului şi dimensiune a filetului, inclusiv şuruburi dublu-filetate de compactare de tip Herbert şuruburi epifizioliză (pediatric) 6. Broşe de osteosinteza, din oţel medical, filetate distal sau nu, de diferite grosimi şi lungimi 7. Fixatoare externe, mono sau dublu cadru, diverse tipuri adaptate regiunilor anatomice, fixatoare Ilizarov, fixatoare hibride 8. Sârmă din oţel medical pentru osteosinteză 9. Substituenţi osoşi osteoconductivi şi osteoinductivi 10. Substituenţi osteocartilaginoşi, membrane de acid hialuronic şi colagen, substituenţi de ligamente sau tendoane 11. Ancore metalice sau biorezorbabile cu fire de reinserţie la nivel osos în caz de rupturi musculare, tendinoase sau ligamentare, ancore de sutură meniscală 12. Fire de sutură High-Strength din polietilenă cu greutate moleculară 13. Înaltă ultra-high molecular weight polyethylene (UHMWPE) Articolul 21De activităţile prevăzute la art. 20 beneficiază pacienţii critici cu următoarele diagnostice: a)bolnavi cu leziuni traumatice acute cranio-cerebrale pentru a căror refacere anatomico-funcţională este necesară utilizarea de materiale implantabile temporare sau permanente; b)fracturi craniene complexe intruzive sau extruzive; c)leziuni extinse ale durei mater; d)hipertensiune intracraniană intratabilă conservativ; e)bolnavi cu leziuni traumatice cranio-maxilo-faciale pentru a căror refacere anatomico-funcţională este necesară utilizarea de materiale implantabile temporare sau permanente; f)fracturi cranio-maxilo-faciale simple sau complexe; g)fracturi ale sinusului frontal şi ale calotei craniene; h)fracturi ale complexului nazo-orbito-etmoidal; i)fracturi ale orbitei; j)fracturi ale complexului orbito-zigomatic; k)fracturi ale masivului facial; l)fracturi ale mandibulei; m)leziuni vertebro-medulare pentru a căror refacere anatomico-funcţională este necesară utilizarea de materiale implantabile temporare sau permanente: n)fracturi instabile ale coloanei vertebrale cu interesare uni- sau multisegmentară; o)fracturi ale corpului vertebral cu interesarea a cel puţin 50% din înălţimea corpului vertebral; p)fracturi cu interesare durală mielo-radiculară; q)leziuni traumatice la nivelul centurilor şi/sau membrelor pentru a căror refacere este necesară utilizarea de materiale implantabile temporare sau permanente: r)fracturi cu deplasare ale oaselor centurilor şi membrelor, deschise sau închise, care necesită reducere şi fixare chirurgicală cu dispozitive de osteosinteză internă sau fixare externă; s)leziuni (rupturi) traumatice acute musculo-tendinoase sau ligamentare consecutive traumatismelor directe, entorselor grave sau luxaţiilor; ş)leziuni traumatice acute ale cartilajului articular sau structurilor articulare interne cu indicaţie de reparare în urgenţă; t)leziuni traumatice osteoarticulare acute soldate cu pierdere importantă de substanţă osoasă, cartilaginoasă sau de părţi moi (tendon, ligament). Articolul 22Indicatorii de evaluare ai AP-TRAUMA sunt următorii: a)Indicatori fizici:1. numărul de pacienţi critici cu leziuni traumatice acute (anexa nr. 5); 2. evidenţa nominală a pacienţilor critici cu leziuni traumatice acute cranio-cerebrale care necesită implanturi aloplastice permanente sau temporare, cranio-maxilo-faciale care necesită implanturi aloplastice permanente sau temporare, vertebro-medulare care necesită implanturi aloplastice de coloană uni- sau multisegmentare, precum şi ale centurilor sau membrelor care necesită implanturi aloplastice permanente sau temporare, pe bază de cod numeric personal (anexele nr. 6 şi 7). b)Indicatori de eficienţă:1. cost mediu/pacient critici cu leziuni traumatice acute (anexa nr. 5); 2. execuţia bugetului aprobat pentru AP-TRAUMA (anexa nr. 8). c)Indicatori de rezultat:1. registre naţionale pentru patologiile specifice; 2. ghiduri şi protocoale de diagnostic; 3. ghiduri şi protocoale de tratament al pacienţilor critici; Articolul 23Criteriile de eligibilitate pentru unităţile care derulează AP-TRAUMA sunt: a)sistem de gardă dedicată pentru tratamentul leziunilor traumatice acute neuro-craniene şi/sau viscero-craniene, vertebro-medulare şi ale membrelor şi centurilor; b)experienţă de cel puţin 300 de proceduri cranio-maxilo-facială/an, 300 leziuni neurochirurgicale/an, cel puţin 1.000 de leziuni ortopedice/an; c)dotarea existentă; d)prezenţa personalului calificat (cel puţin 2 medici, o asistentă şi o infirmieră disponibile pe tot parcursul programului gărzii dedicate). Articolul 24Unităţile sanitare care derulează AP-TRAUMA sunt următoarele: A. Traumatologie cranio-cerebrală şi vertebro-medulară 1. Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni“ Bucureşti 2. Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti 3. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca 4. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Nicolae Oblu“ Iaşi 5. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara 6. Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila“ B. Unităţi care derulează AP-TRAUMA - Traumatologie cranio-maxilo-facială 1. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca 2. Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara 3. Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Spiridon“ Iaşi 4. Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila“ C. Unităţi care derulează AP-TRAUMA - Traumatismele centurilor şi extremităţilor 1. Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti 2. Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti 3. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca 4. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon“ Iaşi 5. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara 6. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş 7. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei“ Constanţa 8. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu“ 9. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „M. S. Curie“ Bucureşti 10. Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie şi T.B.C. Osteoarticular „Foişor“ Bucureşti 11. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca 12. Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria“ Iaşi 13. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu“ Timişoara 14. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova 15. Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni“ Bucureşti 16. Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila“ Articolul 25Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi spitalele care derulează AP-TRAUMA, indiferent de subordonare, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 26Anexele nr. 1-8*) fac parte integrantă din prezentul ordin. __*) Anexele nr. 1-8 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial“, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1. Articolul 27Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 28La data publicării prezentului ordin, Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.143/2014 privind aprobarea Normelor tehnice de finanţare şi realizare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul pacienţilor critici cu leziuni traumatice acute (APTRAUMA), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 16 octombrie 2014, se abrogă. p. Ministrul sănătăţii, Dorel Săndesc, secretar de stat