ORDIN Nr. 4430
din 29 iunie 2009
privind utilizarea Cadrului
national al calificarilor din învatamantul superior
ACT EMIS DE:
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 545 din 5 august 2009
In conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr.
288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi
completările ulterioare,
având în vedere prevederile Acordului tripartit privind
Cadrul Naţional al Calificărilor, semnat la data de 23 februarie 2005,
în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.
1.357/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale
pentru Calificările din Invăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic
şi Social -ACPARŢ
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării,
ministrul educaţiei, cercetării şi inovării emite prezentul ordin.
Art. 1. - (1) Se aprobă utilizarea în sistemul de
învăţământ a instrumentului denumit Cadrul naţional al calificărilor din
învăţământul superior (CNCIS).
(2) CNCIS reprezintă instrumentul pentru stabilirea
structurii calificărilor din învăţământul superior şi are ca scop asigurarea
coerenţei calificărilor şi a titlurilor obţinute în învăţământul superior.
(3) Cadrul naţional al calificărilor din învăţământul
superior este parte integrantă a Cadrului naţional al calificărilor (CA/C).
(4) Acordul tripartit privind Cadrul naţional al
calificărilor stabileşte faptul că prin CNC se defineşte structura
calificărilor şi se asigură recunoaşterea naţională a calificărilor obţinute
prin formarea profesională iniţială şi continuă, pe cale formală, non-formală
şi informală.
Art. 2. - (1) Se aprobă constituirea Registrului
naţional al calificărilor din învăţământul superior (RNCIS).
(2) RNCIS este o bază de date naţională ce cuprinde
descrierea tuturor calificărilor acordate de instituţiile de învăţământ
superior din România.
(3) Prin RNCIS se identifică, se înregistrează şi se
asigură consultarea permanentă şi actualizarea periodică a calificărilor din
învăţământul superior.
Art. 3. - (1) Agenţia Naţională pentru Calificările din
Invăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social (ACPART) este
desemnată ca autoritate naţională pentru calificările din învăţământul
superior. In această calitate, ACPART este împuternicită să gestioneze
utilizarea CNCIS si a RNCIS.
(2) ACPART elaborează, gestionează şi actualizează
periodic CNCIS şi RNCIS în parteneriat cu instituţiile de învăţământ superior
şi cu partenerii economici şi sociali.
Art. 4. - Se aprobă Metodologia de realizare şi
utilizare a Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior,
prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 5. -ACPART, Direcţia generală învăţământ superior
şi instituţiile de învăţământ superior duc la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Ministrul educaţiei, cercetării şi inovării,
Ecaterina Andronescu
ANEXA
METODOLOGIE
de realizare şi utilizare a Cadrului naţional al
calificărilor din învăţământul superior
Lista de acronime utilizate în metodologie
|
ACPART
|
Agenţia Naţională pentru Calificările din Invăţământul Superior
şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social
|
|
ARACIS
|
Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Invăţământul Superior
|
|
CNC
|
Cadrul naţional al calificărilor
|
|
CNCIS
|
Cadrul naţional al calificărilor din învăţământul superior
|
|
CNFPA
|
Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor
|
|
CEC (EQF)1
|
Cadrul european al calificărilor (European Qualifications
Framework)
|
|
MECI
|
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
|
|
MMFPS
|
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
|
|
RNCIS
|
Registrul naţional al calificărilor din învăţământul superior
|
|
RNC
|
Registrul naţional al calificărilor
|
1 In documentele
Comisiei Europene se utilizează acronimul EQF.
1. Introducere
1.1. Context
Obiectivele stabilite de Uniunea Europeană prin
Strategia Lisabona şi Procesul Bologna au ca scop reformarea sistemelor de
învăţământ superior, în vederea transformării acestora în sisteme mai
flexibile, mai coerente şi mai deschise la nevoile societăţii, capabile să
răspundă provocărilor globalizării şi necesităţii de formare şi reformare a
forţei de muncă europene.
In acest context, în România se instituie Cadrul
naţional al calificărilor din învăţământul superior (CA/C/S), ca instrument
unic care stabileşte structura calificărilor şi asigură recunoaşterea
naţională, precum şi compatibilitatea şi comparabilitatea internaţională a
calificărilor dobândite în cadrul sistemului de învăţământ superior. Prin
intermediul acestuia pot fi recunoscute, măsurate şi relaţionate toate
rezultatele învăţării dobândite în cadrul sistemului de învăţământ superior
(ciclurile de studii licenţă, masterat şi doctorat) şi este asigurată coerenţa
calificărilor şi a titlurilor certificate.
1.2. Misiunea Agenţiei Naţionale pentru
Calificările din Invăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi
Social în domeniul calificărilor din învăţământul superior
Conform Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2005 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Calificările
din Invăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social - ACPART,
Agenţia Naţională pentru Calificările din Invăţământul Superior şi Parteneriat
cu Mediul Economic şi Social (ACPART) este autoritatea naţională pentru
stabilirea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior şi
actualizarea periodică a acestuia. ACPART elaborează, gestionează şi
actualizează periodic CNCIS, în parteneriat cu instituţiile de învăţământ
superior şi cu partenerii economici şi sociali prin:
elaborarea, implementarea şi actualizarea CNCIS,
privind dezvoltarea, recunoaşterea şi atestarea calificărilor pe baza
cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor dobândite de beneficiarii
sistemului de învăţământ superior;
analiza compatibilităţii curriculei specializărilor din
cadrul domeniilor fundamentale ale învăţământului superior cu standardele
CNCIS.
In vederea îndeplinirii acestor misiuni, ACPART
constituie Consiliul pentru calificările din învăţământul superior, format din
cadre didactice universitare, reprezentanţi ai studenţilor, ai asociaţiilor
profesionale, ai mediului economic, ai administraţiei publice, precum şi ai
comitetelor sectoriale şi sindicatelor.
1.3. Principiile elaborării şi implementării CNCIS
In elaborarea şi implementarea CNCIS, ACPART adoptă
următoarele principii:
a) Consens şi incluziune
ACPART poartă un dialog permanent cu instituţiile
implicate în sistemul naţional al calificărilor: Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Inovării (MECI), instituţiile de învăţământ superior,
agenţiile de asigurare a calităţii învăţământului, organizaţiile studenţeşti,
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Consiliul
Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA), comitetele
sectoriale, alţi parteneri sociali (patronate, sindicate), asociaţii
profesionale, precum şi cu alte autorităţi de reglementare.
ACPART consultă toate categoriile de organisme cu
privire la:
• armonizarea calificărilor învăţământului superior cu
cerinţele pieţei muncii;
• articularea calificărilor din învăţământul superior
cu celelalte niveluri de calificare;
• compatibilizarea calităţii programelor de studii
universitare cu cerinţele calificărilor profesionale;
• realizarea curriculumului universitar pornind de la
competenţele profesionale cerute de piaţa muncii.
b) Cercetare şi previziune
Activităţile ACPART se bazează pe cercetări teoretice
şi aplicative care vizează deopotrivă situaţia naţională şi pe cea
internaţională în domeniul definirii calificărilor şi constituirii CNCIS.
Activitatea de cercetare îndeplineşte o funcţie
anticipativ-predictivă cu privire la evoluţia tendinţelor calificărilor pe
piaţa muncii. Din această perspectivă, orientează şi facilitează demersurile
instituţiilor de învăţământ superior, în procesul de elaborare şi implementare
a unor programe de studii adecvate.
c) Asigurarea calităţii CNCIS
ACPART stabileşte proceduri şi instrumente pentru
descrierea calificărilor oferite de învăţământul superior, pentru promovarea
unor noi calificări, precum şi proceduri şi instrumente de monitorizare,
evaluare periodică şi actualizare a CNCIS. Totodată, ACPART asigură consultanţă
şi asistenţă tehnică în domeniul său de activitate.
Asigurarea calităţii implică mecanisme de evaluare şi
reglare a demersului de proiectare, implementare, monitorizare şi actualizare a
CNCIS.
d) Facilitarea schimbării
Societatea impune schimbări semnificative cu privire la
raportul cerere-ofertă pe piaţa muncii şi la structura competenţelor
profesionale necesare exercitării unei activităţi profesionale. CNCIS vine în
întâmpinarea acestor schimbări prin actualizarea permanentă a procedurilor şi
instrumentelor de dezvoltare a unui învăţământ superior centrat pe competenţe.
e) Colaborare şi transparenţă internaţională
ACPART stabileşte relaţii bilaterale de colaborare cu
instituţiile similare din alte state europene şi se implică în grupurile de
lucru transnaţionale pe tema calificărilor din învăţământul superior. De
asemenea, ACPART realizează corespondenţa şi corelarea CNCIS atât cu nivelurile
Cadrului naţional al calificărilor (CNC) din România, cât şi cu cele ale
Cadrului european al calificărilor (CEC). Pentru facilitarea colaborării
şi transparenţei, ACPART elaborează Registrul naţional al calificărilor din
învăţământul superior (RNCIS). Prin RNCIS, accesibil electronic în
limbile română şi engleză, se asigură transparenţa la nivel naţional şi
european a calificărilor universitare româneşti aflate pe piaţa muncii.
f) Autonomie şi subsidiaritate
ACPART, în calitate de autoritate în domeniu, propune
MECI politici, metodologii şi proiecte de acte normative privind elaborarea şi
actualizarea CNCIS şi asigură condiţii pentru implementarea lor.
ACPART respectă autonomia legal recunoscută a instituţiilor
furnizoare de calificări universitare şi deleagă acestora funcţii, roluri şi
responsabilităţi în cadrul demersului de dezvoltare al CNCIS.
2. CNCIS
CNC, potrivit Acordului tripartit privind Cadrul
naţional al calificărilor, defineşte structura calificărilor şi asigură
recunoaşterea naţională a calificărilor obţinute prin formarea profesională
iniţială şi continuă, pe cale formală, non-formală şi informală. CNCIS este
parte integrantă a CNC şi reprezintă instrumentul care stabileşte structura calificărilor
din învăţământul superior.
2.1. Structura CNCIS
Calificările obţinute prin absolvirea studiilor
universitare sunt structurate astfel:
- studiile universitare de licenţă corespund nivelului
6 de calificare din CEC;
- studiile universitare de masterat corespund nivelului
7 de calificare din CEC;
- studiile universitare de doctorat corespund nivelului
8 de calificare din CEC.
CNCIS descrie calificările corespunzătoare celor 3
cicluri stabilite de Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare,
cu modificările şi completările ulterioare: licenţă, masterat şi doctorat.
Corelarea calificărilor obţinute anterior aplicării prevederilor Procesului
Bologna se realizează prin proceduri separate în cadrul CNC, care ţin seama de
specificitaţile şi corespondenţele din învăţământul superior românesc.
Fiecare calificare este definită prin rezultatele
învăţării, exprimate în termeni de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe,
aferente nivelului respectiv de studii universitare.
In descrierea calificărilor, se ţine seama de faptul că
activitatea profesională presupune existenţa mai multor competenţe, de diferite
grade de complexitate: competenţe profesionale şi competenţe transversale.
2.2. Baze conceptuale
2.2.1. Concepte-cheie
Conceptele-cheie cu care se operează în definirea CNCIS
sunt: calificare, rezultate ale învăţării, cunoştinţe, abilităţi şi competenţă.
Calificarea reprezintă
un rezultat formal al unui proces de evaluare şi de validare, care este obţinut
atunci când un organism competent stabileşte că o persoană a obţinut rezultate
ca urmare a învăţării la anumite standarde2. Prin urmare,
calificarea înseamnă recunoaşterea oficială a valorii rezultatelor individuale
ale învăţării pentru piaţa muncii, precum şi pentru educaţia şi formarea
profesională continuă, printr-un act de studii (diplomă, certificat, atestat)
ce conferă dreptul legal de a practica o profesie/meserie.
Rezultatele învăţării înseamnă
ceea ce recunoaşte, înţelege şi poate face persoana care învaţă, la terminarea
procesului de învăţare. Acestea sunt definite sub formă de cunoştinţe,
abilităţi şi competenţe3.
Prin urmare, rezultatele învăţării reprezintă setul de
cunoştinţe, abilităţi şi competenţe pe care o persoană Ie-a dobândit şi este
capabilă să le demonstreze după finalizarea procesului de învăţare pe un anumit
ciclu de şcolarizare.
Cunoştinţele reprezintă
rezultatul asimilării, prin învăţare, a unor informaţii. Cunoştinţele
reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii şi practici legate de un
anumit domeniu de muncă sau de studiu. Similar CEC, cunoştinţele sunt descrise
ca teoretice şi/sau faptice4.
Abilitatea înseamnă
capacitatea de a aplica şi de a utiliza cunoştinţe pentru a duce la îndeplinire
sarcini şi pentru a rezolva probleme. Similar CEC, abilităţile sunt descrise ca
fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive şi creative)
sau practice (implicând dexteritate manuală şi utilizarea de metode, materiale,
unelte şi instrumente)5.
Abilitatea include anumite tipuri de structuri
operatorii, de la deprinderi până la capacităţi de interpretare şi rezolvare de
probleme.
Competenţa reprezintă
capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe,
abilităţi şi alte achiziţii (valori şi atitudini), în vederea rezolvării cu
succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă sau de învăţare, precum şi
pentru dezvoltarea profesională sau personală în condiţii de eficacitate şi
eficienţă. Similar CEC, competenţa este descrisă din perspectiva
responsabilităţii şi autonomiei6.
2.2.2. Categorii de competenţe
Competenţele se pot clasifica în două categorii:
a) competenţe profesionale;
b) competenţe transversale.
Prin competenţă profesională se înţelege
capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe,
abilităţi şi alte achiziţii (valori şi atitudini), în vederea rezolvării cu
succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă sau de învăţare,
circumscrise profesiei respective, în condiţii de eficacitate şi eficienţă.
Competenţele transversale sunt acele capacităţi care transcend un anumit domeniu, respectiv
program de studii, având o natură transdisciplinară. Acestea constau în
abilităţi de lucru în echipă, abilităţi de comunicare orală şi scrisă în limba
maternă/străină, utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării -TIC,
rezolvarea de probleme şi luarea deciziilor, recunoaşterea şi respectul
diversităţii şi multiculturalităţii, autonomia învăţării, iniţiativă şi spirit
antreprenorial, deschiderea către învăţarea pe tot parcursul vieţii,
respectarea şi dezvoltarea valorilor şi eticii profesionale etc.
2 „Recomandarea
Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea
Cadrului european al calificărilor pentru învăţarea de-a lungul întregii
vieţi", în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 111 din 6 mai 2008
(2008/C 111/01), anexa 1 - Definiţii, p. 4.
3 Ibidem.
4 Ibidem.
5 Ibidem.
6 Ibidem.
2.2.3. Rezultatele învăţării şi descriptorii
acestora
a) Competenţele profesionale reprezintă
ansamblul unitar şi dinamic al cunoştinţelor şi abilităţilor.
Cunoştinţele se exprimă prin următorii descriptori:
1. cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului
specific;
2. explicare şi interpretare.
Abilităţile se exprimă prin următorii descriptori:
3. aplicare, transfer şi rezolvare de probleme;
4. reflecţie critică şi constructivă;
5. creativitate şi inovare.
Fiecare calificare corelată unui anumit ciclu de studii
(licenţă, masterat, doctorat) este definită în baza descrierii generale a
rezultatelor învăţării şi se exprimă prin:
• competenţe profesionale generale, care se dezvoltă
în cadrul mai larg al domeniului de studii;
• competenţe profesionale specifice, care se dezvoltă
în cadrul mai restrâns al unui program de studii.
b) Competenţele transversale reprezintă
achiziţii valorice şi atitudinale care transcend un anumit domeniu/program de
studii şi se exprimă prin următorii descriptori:
6. autonomie şi responsabilitate;
7. interacţiune socială;
8. dezvoltare personală şi profesională.
2.3. Modelul conceptual-metodologic de descriere a
calificărilor din învăţământul superior
Modelul conceptual-metodologic reprezintă un cadru de referinţă elaborat pentru analiza,
descrierea şi interpretarea calificărilor din învăţământul superior.
Modelul CNCIS este compatibil cu viziunea CEC7,
în principal, cu rezultatele învăţării specificate de acesta pentru nivelurile
de calificare 6, 7 şi 8.
Structura şi conţinutul modelului valorifică
descriptorii cadrului general al calificărilor pentru spaţiul european al
învăţământului superior, precum şi elementele de conţinut ale unor modele care
se bucură deja de aprecierea experţilor europeni (modelele francez, irlandez,
cele britanice ş.a.).
In acelaşi timp, modelul CNCIS are o identitate
proprie; el integrează categorii şi tipuri de competenţe, niveluri de
calificare şi descriptori specifici, respectând, în mod consecvent, bazele
conceptuale prezentate la pct. 2.2.
Elementele esenţiale ale modelului se concretizează în
matricea CNCIS (figura 1) şi în două instrumente complementare: Grila 1
(anexele nr. 1, 1a, 1b şi 1c la prezenta metodologie) şi Grila 2 (anexa nr. 2
la prezenta metodologie).
2.3.1. Matricea CNCIS
Matricea CNCIS cuprinde: nivelurile de calificare,
rezultatele învăţării exprimate prin cunoştinţe, abilităţi şi competenţe,
precum şi descriptorii de nivel pentru calificările din învăţământul superior.
Descriptorii de nivel pentru fiecare tip de rezultat al
învăţării explicitează descriptorii generici pentru fiecare tip de competenţă
şi pentru fiecare nivel de calificare: licenţă, masterat şi doctorat.
Din punct de vedere structural, matricea CNCIS
integrează competenţele profesionale şi competenţele transversale, fiecare
dintre cele două categorii de competenţe avându-şi legitimitatea şi importanţa
sa în exercitarea unei profesii. Ele formează un cuplu solidar, prin care se
exprimă eficacitatea şi eficienţa profesională a absolventului unui program de
studii.
Competenţele profesionale sunt exprimate prin
cunoştinţele şi abilităţile care acoperă comprehensiv dimensiunea profesională
pentru orice calificare.
In matrice, competenţele transversale sunt structurate
în: competenţe de rol şi competenţe de dezvoltare personală şi profesională.
Acestea au în vedere contextul social şi de grup al exercitării unei profesii,
precum şi conştientizarea nevoii de formare profesională continuă.
Descriptorii de nivel, introduşi în matrice, indică
activităţi, rezultate şi performanţe aşteptate pentru fiecare nivel de
calificare. Ei permit descrierea calificărilor şi, totodată, formulează repere
necesare evaluării nivelului de atingere sau obţinere a rezultatelor învăţării.
Matricea reprezintă o abordare integratoare a
calificărilor din învăţământul superior şi oferă două perspective de analiză a
acestora: pe verticală şi pe orizontală.
a) analiza pe verticală indică progresul
competenţelor profesionale de la stadiul cunoaşterii şi înţelegerii
(descriptorul generic 1), nivelul de bază al unui rezultat al învăţării, până
la stadiul creativitate şi inovare (descriptorul generic 5), dar şi
competenţele transversale (descriptorii generici 6, 7 şi 8). In acest fel,
competenţele profesionale sunt examinate şi descrise din perspectiva
descriptorilor generici de la 1 la 5, iar competenţele transversale sunt
examinate şi descrise din perspectiva descriptorilor generici 6, 7 şi 8;
b) analiza pe orizontală concretizează un descriptor
generic în raport cu cele 3 cicluri de studii universitare: licenţă, masterat
şi doctorat. In acest caz, descriptorii evidenţiază dezvoltarea competenţelor
şi creşterea gradului de calificare profesională. Se observă că modelul vizează
un alt tip de progres, sugerând creşterea valorii adăugate la fiecare tip de
rezultat al învăţării, odată cu trecerea de la un nivel de calificare
universitară la altul.
Perspectiva verticală evidenţiază faptul că un anumit
rezultat al învăţării nu poate fi atins dacă palierele subordonate nu au fost
realizate şi consolidate.
Perspectiva orizontală demonstrează că fiecare tip de
rezultat al învăţării, aferent celor 3 cicluri de studii, integrează în mod
obligatoriu nivelurile anterioare. Rezultă că fiecare rezultat al învăţării are
o autonomie relativă, fiind condiţionat de achiziţiile anterioare, atât pe
orizontală, cât şi pe verticală.
7 Ibidem.
Figura 1*)
Matricea Cadrului naţional al calificărilor din
învăţământul superior
(tipuri de rezultate ale învăţării, niveluri de
calificare, descriptori)
* Figura 1 este reprodusă în facsimil.
2.3.2. Grila 1: Descrierea domeniului/programului
de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale
Grila 1 (anexa nr. 1 la prezenta metodologie),
fundamentată pe matricea CNCIS, reprezintă un instrument de analiză, descriere
şi evaluare a unei calificări obţinute printr-un program de licenţă, de
masteratsau de doctorat. Ea cuprinde: denumirea domeniului/programului de
studii8, denumirea şi nivelul calificării, descriptorii de nivel ai
competenţelor profesionale şi transversale, precum şi standardele minimale de
performanţă.
Grila 1 reprezintă suportul pentru identificarea
ocupaţiilor posibile pentru calificarea în cauză şi a principalelor competenţe
profesionale şi competenţe transversale. Competenţele profesionale şi
competenţele transversale identificate se particularizează în raport cu fiecare
descriptor de nivel. Fiecare instituţie de învăţământ superior poate să adauge
elemente specifice ofertei curriculare, completând după modelul grilei 1 -
standard un formular asemănător (anexa nr. 1 bis la prezenta metodologie), în
care va menţiona maximum 3 competenţe, altele decât cele comune prevăzute în
grila 1.
Pentru nivelul de studii licenţă, grila 1 va fi
realizată atât pentru programele de studii, cât şi pentru domeniile de studii.
In cazul programului de studii, competenţele profesionale înscrise în grila 1
sunt cele specifice programului de studii, iar în cazul domeniului de studii,
competenţele profesionale sunt cele generale.
Evaluarea competenţei presupune precizarea standardelor
minimale de performanţă.
Evaluarea competenţelor transversale este, în
principal, una calitativă. Ea necesită, de regulă, o abordare holistică a
variatelor contexte sociale şi de grup în exercitarea profesiei, precum şi a
dezvoltării personale şi profesionale.
Etapele necesare pentru analiza, descrierea şi
evaluarea calificării prin completarea grilei 1 sunt prezentate la pct. 3.
2.3.3. Grila 2: Corelaţia dintre competenţele
profesionale şi competenţele transversale şi ariile de conţinut, disciplinele
de învăţământ şi creditele alocate
Grila 2 (anexa nr. 2 la prezenta metodologie) se
fundamentează pe grila 1 şi reprezintă suportul pentru identificarea
corelaţiilor dintre competenţele profesionale şi competenţele transversale şi
ariile de conţinut, disciplinele de învăţământ şi creditele alocate.
Ariile de conţinut reprezintă principalele câmpuri
curriculare - o structurare a cunoştinţelor teoretice şi aplicative în funcţie
de domeniul/programul de studii şi setul de competenţe ce vor fi formate.
Disciplinele de studiu sunt stabilite după analiza şi
selectarea ariilor de conţinut, respectând principiile specifice de dezvoltare,
de tip psihopedagogic şi ştiinţific.
Punctele de credit asociate trebuie să fie rezultatul
analizei volumului de muncă şi al ponderii disciplinei la formarea şi/sau
dezvoltarea competenţelor de bază ale calificării.
Etapele de parcurs pentru completarea grilei 2 sunt
prezentate la pct. 3.
Modelul conceptual-metodologic de descriere a
calificărilor din învăţământul superior presupune utilizarea unitară şi într-o
manieră complementară a matricei CNCIS şi a celor două instrumente, grila 1 şi
grila 2.
3. Descrierea calificărilor din învăţământul
superior
Descrierea calificărilor obţinute prin studii
universitare necesită parcurgerea următoarelor 4 etape:
• etapa I - descrierea domeniului/programului de studii
prin competenţe profesionale şi competenţe transversale (Se completează grila
1.);
• etapa a II-a - identificarea, pentru fiecare program
de studii, a corelaţiilor dintre competenţe şi arii de conţinut, discipline de
studiu şi creditele aferente acestora din urmă (Se completează grila 2.);
• etapa a lll-a - elaborarea planului de învăţământ al
programului de studii, în concordanţă cu competenţele care definesc
calificarea;
• etapa a IV-a - elaborarea fişelor disciplinelor, în
concordanţă cu planul de învăţământ şi competenţele care definesc calificarea.
După parcurgerea acestor 4 etape, documentele rezultate
(grila 1, grila 2, planul de învăţământ şi fişele disciplinelor) se transmit la
ACPART, în vederea validării şi înscrierii în RNCIS.
3.1. Etapa I: Descrierea domeniului/programului de
studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale
In etapa I, se utilizează grila 1 - „Descrierea
domeniului/programului de studii prin competenţele profesionale şi competenţe
transversale" (anexa nr. 1 la prezenta metodologie), care se completează
pentru fiecare nivel de calificare, pe domenii şi programe de studii, după caz,
astfel:
• licenţă: pentru domenii şi programe de studii;
• masterat: pentru programe de studii;
• doctorat: pentru domenii.
In consecinţă, grila 1 are 3 variante: G1L, G1M şi G1D,
corespunzătoare ciclurilor de studii licenţă, masterat şi doctorat (anexele nr.
1a, 1b şi 1c la prezenta metodologie).
In cazul calificărilor deja existente*, ACPART, prin
consultarea instituţiilor de învăţământ superior şi a comitetelor sectoriale,
va constitui un grup de lucru pentru completarea grilelor G1L, G1M şi G1D.
Pentru buna derulare a acestor acţiuni, va asigura asistenţă tehnică, prin
experţii săi.
La nivel naţional, grilele completate se validează de
către ACPART, în urma consultării cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ
superior care au în oferta lor programul de studii în discuţie, precum şi cu
reprezentanţi ai studenţilor, ai comitetelor sectoriale, angajatorilor,
asociaţiilor profesionale, sindicatelor, patronatelor şi cu experţi ai ACPART.
In cazul calificărilor nou-propuse, grila 1 se
completează de către ofertantul de formare profesională care propune
calificarea şi este transmisă la ACPART împreună cu dosarul pentru validarea
calificării, prezentat la pct. 4.
După finalizarea etapei I, descrierea calificării se
înscrie în secţiunea generală a RNCIS.
3.2. Etapa a II-a: Identificarea, pentru fiecare
program de studii, a corelaţiilor dintre competenţe şi arii de conţinut,
discipline de studii şi creditele aferente acestora din urmă
In etapa a II-a, competenţele identificate în etapa I
(grila 1) se corelează cu ariile de conţinut şi cu disciplinele de învăţământ
care conduc la dezvoltarea competenţelor respective, utilizându-se grila 2 -
„Stabilirea corelaţiilor dintre competenţele profesionale şi transversale şi
ariile de conţinut, disciplinele de învăţământ şi creditele alocate"
(anexa nr. 2 la prezenta metodologie).
Ariile de conţinut reprezintă principalele câmpuri
curriculare sau zone interdisciplinare din planul de studii, raportate la logica
domeniului şi la setul competenţelor ce vor fi formate. Ariile de conţinut
îndeplinesc rolul de a ghida dezvoltarea ulterioară a disciplinelor de studiu.
Grila 2 se completează pentru fiecare program de studii
de către furnizor şi angajează responsabilitatea instituţiei de învăţământ
superior cu privire la respectarea ei.
3.3. Etapa a III-a: Elaborarea planului de
învăţământ al programului de studii în concordanţă cu competenţele care
definesc calificarea
In etapa a III-a, se elaborează planurile de învăţământ,
prin analiza corelaţiilor cuprinse în grila 2, referitoare la: competenţe -
arii de conţinut - discipline de învăţământ - puncte de credit.
8 Termenul „program
de studii" înlocuieşte termenul „specializare".
* Cele aprobate deja prin hotărâri ale Guvernului.
Planul de învăţământ al programului universitar de
studii se elaborează în conformitate cu reglementările legislative în vigoare
la nivel naţional şi cu cele existente la nivelul instituţiei de învăţământ
superior. Planul de învăţământ trebuie să conţină ca informaţii minime:
disciplinele de studii, numărul de ore de curs şi de seminar, aplicaţii,
proiect, forma de examinare, precum şi numărul de credite. Pentru calificările
existente, această etapă se parcurge în situaţia în care din etapele I şi a
II-a rezultă necesitatea unor schimbări importante în structura planurilor de
învăţământ. Etapa a III-a este obligatorie pentru calificările nou-propuse.
3.4. Etapa a IV-a: Elaborarea fişelor disciplinelor în
concordanţă cu planul de învăţământ şi competenţele care definesc calificarea
Fişa disciplinei se elaborează în conformitate cu
prevederile în vigoare ale fiecărui furnizor de program de studii. Fişa
disciplinei trebuie să conţină, ca date minime, informaţiile din modelul
prezentat în anexa nr. 3 la prezenta metodologie.
La cerere, ACPART poate acorda furnizorilor de formare
consultanţă sau asistenţă de specialitate pentru descrierea calificărilor.
4. Validarea şi înregistrarea unei noi calificări
universitare în registrul naţional al calificărilor din învăţământul superior
4.1. Etapa I
Elaborarea şi depunerea dosarului de aplicaţie, în
vederea validării unei calificări
Aplicantul transmite ACPART un dosar de validare a
calificării universitare ori postuniversitare propuse a fi atestată printr-o
diplomă sau un certificat ce vor fi recunoscute pe piaţa muncii şi în cadrul
diviziunii academice a calificărilor. Acest dosar se completează distinct
pentru fiecare tip de calificare şi trebuie să cuprindă următoarele:
- formularul de aplicaţie pentru noua calificare (anexa
nr. 4 la prezenta metodologie);
- anexe:
- copii ale documentelor care, potrivit legilor în
vigoare în România, îi dau aplicantului dreptul legal de a conferi diplome
şi/sau certificate de studii recunoscute pe piaţa muncii, care atestă o
calificare specifică învăţământului superior pe baza rezultatelor învăţării;
- grila 1 (anexa nr. 1 la prezenta metodologie);
- grila 2 (anexa nr. 2 la prezenta metodologie);
- planul de învăţământ;
- fişele disciplinelor (anexa nr. 3 la prezenta
metodologie);
- rezumatul descrierii calificării pentru introducerea
în RNCIS, după validare (anexa nr. 5 la prezenta metodologie);
- dovada achitării taxei de evaluare.
Aplicaţiile pot fi depuse pe întreg parcursul anului la
sediul ACPART. Documentaţia se prezintă pe suport de hârtie şi electronic.
4.2. Etapa a II-a
Evaluarea şi validarea calificării
ACPART analizează dosarul şi îl evaluează prin
aplicarea următoarelor criterii:
• eligibilitatea furnizorului pentru acordarea
dreptului de a conferi diplome şi/sau certificate care atestă calificări de
nivel universitar şi/sau postuniversitar;
• noutatea calificării şi corelarea cu necesitatea
pieţei muncii;
• relevanţa academică şi profesională a calificării
propuse, din perspectiva diviziunii academice a cunoaşterii;
• consistenţa calificării propuse, prin prisma
acoperirii calificării cu competenţele profesionale şi transversale necesare la
absolvirea programului;
• respectarea cerinţelor de încadrare a calificării în
RNCIS, din punctul de vedere al nivelului şi domeniului de studii, potrivit
competenţelor profesionale şi transversale dobândite la absolvirea cu succes a
programului de studii.
4.2.1. Verificarea dosarului din punctul de vedere al
componentelor sale (conformitatea administrativă)
La nivelul ACPART, o comisie tehnică va verifica
existenţa documentelor precizate la etapa I.
Eligibilitatea aplicantului va fi stabilită de către
ACPART în felul următor:
- în cazul instituţiilor de învăţământ superior
acreditate, eligibilitatea este implicită, întrucât acestea au dreptul să
confere o calificare universitară atestată prin diplomă ori certificat de
studii de nivel universitar şi/sau postuniversitar.
- în cazul instituţiilor de învăţământ superior
autorizate să funcţioneze provizoriu este necesară prezentarea documentului
care atestă dreptul legal de a desfăşura pe teritoriul României activităţi de
formare iniţială sau continuă de nivel universitar ori postuniversitar (statut,
certificat de înmatriculare la registrul comerţului etc).
4.2.2. Analiza şi evaluarea dosarului (conformitatea
metodologică) Dacă entitatea solicitantă este eligibilă, se trece la analiza şi
evaluarea calificării propuse urmărindu-se: noutatea calificării, relevanţa
academică şi profesională, consistenţa calificării şi respectarea cerinţelor de
încadrare în RNCIS. Rezultatul evaluării efectuate de către comisia de experţi
se transmite Consiliului pentru calificările din învăţământul superior sub
forma unei propuneri de acceptare/respingere a cererii de validare a
calificării. Consiliul verifică aplicarea corectă şi completă a procedurii şi a
criteriilor de evaluare de către comisia de experţi şi validează sau
invalidează propunerea comisiei.
Rezultatul este comunicat solicitantului sub forma unui
aviz de acceptare, de amânare sau de refuz privind validarea calificării
universitare sau postuniversitare propuse.
In cazul acceptării, ACPART menţionează şi
codul/poziţia de identificare a calificării în RNCIS.
Dacă amânarea validării este determinată de faptul că
noua calificare nu are suficiente elemente pentru a se distinge de o altă
calificare acordată în acelaşi domeniu de studii de acelaşi furnizor sau de
către alţi furnizori de programe de studii de acelaşi nivel, ACPART propune
solicitantului o redefinire şi, respectiv, o nouă încadrare a calificării,
astfel încât aceasta să fie compatibilă cu RNCIS.
Dacă amânarea este determinată de lipsa unor informaţii
relevante, comisiile de evaluare pot solicita instituţiei aplicante
informaţiile suplimentare necesare sau pot transmite recomandări pentru
îmbunătăţirea propunerii, în vederea continuării procesului de validare.
Refuzul de validare a unei calificări poate fi
determinat de: inconsistenţa programului, documente doveditoare incomplete sau
insuficient de detaliate, declaraţii incorecte, nerespectarea recomandărilor
făcute de către comisiile de evaluare etc.
4.3. Etapa a III-a
Formularea recomandării de înaintare a cererii de
autorizare a funcţionării provizorii (pentru programele de licenţă) sau de
acreditare (pentru programele de masterat şi doctorat)
Pe baza deciziei de validare, ACPART recomandă
furnizorului de programe de studii să solicite ARACIS autorizarea funcţionării
provizorii. ACPART informează MECI cu privire la deciziile luate şi propune
iniţierea hotărârii guvernului privind introducerea noii calificări în
secţiunea generală a RNCIS. După obţinerea autorizaţiei de funcţionare
provizorie, furnizorul de programe de studii prezintă ACPART copia documentului
de autorizare pentru a completa în secţiunea specifică a RNCIS informaţiile
corespunzătoare instituţiei care asigură calificarea în discuţie.
4.4. Etapa a IV-a
Inscrierea în RNCIS şi diseminarea
informaţiei
După publicarea în Monitorul Oficial al României,
Partea I, a hotărârii Guvernului privind înscrierea unei noi calificări în
RNCIS, ACPART înscrie noua calificare în RNCIS la domeniul şi pentru nivelul de
studii pentru care s-a făcut validarea, menţionând expres codul/poziţia de
identificare în cadrul registrului. Din acest moment, descrierea calificării
este publică, accesibilă prin intermediul internetului.
5. RNCIS
RNCIS se dezvoltă în strânsă legătură cu CNCIS şi
reprezintă instrumentul de identificare, înregistrare, consultare permanentă şi
actualizare a calificărilor, respectiv a diplomelor şi certificatelor emise de
către instituţiile de învăţământ superior. RNCIS este o construcţie comună,
implicând ACPART, instituţii de învăţământ superior, angajatori, asociaţii
profesionale etc, şi este corelat metodologic cu Registrul naţional al
calificărilor (RNC).
Responsabilitatea proiectării, implementării şi
permanentei actualizări a RNCIS revine ACPART.
a) Proiectarea RNCIS constă în realizarea de către
ACPART a următoarelor operaţii:
• conceperea structurii acestuia;
• conceperea şi dezvoltarea bazei de date cu informaţiile
despre calificările din învăţământul superior;
• stabilirea unor strategii de comunicare eficientă cu
instituţiile-cheie şi cu publicul larg;
• realizarea reţelei informatice dedicate RNCIS,
formată din MECI, ACPART, instituţiile de învăţământ superior şi ceilalţi
furnizori de programe de studii universitare şi postuniversitare.
Structura RNCIS
RNCIS cuprinde două secţiuni pentru descrierea fiecărei
calificări: una generală şi una specifică. Prima se referă la informaţiile
generale despre o calificare, iar a doua secţiune cuprinde date despre
instituţiile care oferă formare în această calificare şi informaţii despre
competenţele specifice asigurate de acestea.
Secţiunea generală, comună unei calificări, cuprinde
informaţii:
• referitoare la nomenclatorul calificărilor:
- titlul obţinut de absolvent;
- denumirea calificării;
- domeniul de studii;
- programul de studii;
- codul calificării.
• referitoare la competenţele asociate calificării:
- competenţele minimale;
- domenii de activitate în care absolventul poate
lucra;
- ocupaţii posibile;
- relationarea cu Clasificarea ocupaţiilor din România
- COR;
- conexiuni cu alte calificări.
Secţiunea specifică cuprinde următoarele informaţii:
- denumirea instituţiei de învăţământ superior, cu
datele complete de identificare;
- denumirea facultăţii;
- denumirea programului de studiu care conduce la
calificarea în discuţie;
- grila 2;
- planul de învăţământ al programului de studiu.
Fiecare universitate va avea acces direct la propriile
date din secţiunea specifică pentru a opera actualizări şi completări în RNCIS,
în anumite limite, cu notificarea prealabilă a ACPART.
RNCIS va asigura transparenţa CNCIS şi va permite
căutări simple sau avansate, în funcţie de criterii multiple, precum şi
obţinerea unor rapoarte privind aspecte ale calificărilor din învăţământul
superior din România.
b) Implementarea RNCIS contribuie la asigurarea
transparenţei şi a lizibilităţii învăţământului superior în raporturile cu
piaţa muncii, în ceea ce priveşte cunoaşterea rezultatelor învăţării, precum şi
compararea calificărilor obţinute în urma absolvirii diferitelor programe de
studii furnizate de instituţiile de învăţământ superior. Pentru implementare,
ACPART stabileşte procedurile tehnice de pilotare şi de experimentare, precum
şi modalităţile de utilizare consecventă, regulată a acestui sistem de către
toate instituţiile implicate.
După încheierea fiecărei etape de realizare a CNCIS,
rezultatele parţial obţinute vor fi introduse în RNCIS. După parcurgerea
tuturor celor 4 etape de descriere a calificărilor prezentate la pct. 3,
versiunile finale vor fi introduse în RNCIS.
c) Actualizarea RNCIS presupune:
• definirea procedurilor şi instrumentelor de
actualizare periodică a calificărilor;
• monitorizarea programelor de formare şi a
modalităţilor de evaluare şi certificare a calificărilor;
• stabilirea mecanismelor de corelare cu alte cadre
naţionale ale calificărilor;
• elaborarea metodologiei de introducere a unei noi
calificări în RNCIS.
ACPART asigură periodic actualizarea RNCIS pe site-ul
instituţiei.
ACPART notifică MECI şi CNFPAasupra actualizării RNCIS.
Registrul este un construct multi-actor şi un
instrument de interes naţional şi internaţional de informare:
• RNCIS reprezintă rezultatul conlucrării mai multor
categorii de instituţii/organisme, în calitate de actori direct implicaţi în
dezvoltarea şi implementarea sa, precum şi de beneficiari: MECI, ACPART,
instituţii de învăţământ superior, dar şi actori/organisme din mediul social şi
economic;
• RNCIS este disponibil în varianta sa electronică în
limbile română şi engleză, asigurând transparenţa şi lizibilitatea
învăţământului superior românesc pentru angajatori, asociaţii profesionale,
sindicate, patronate, profesori, studenţi etc. RNCIS este public, putând fi accesat
la nivel naţional, european şi internaţional.
6. Anexe la metodologie
Anexa nr. 1 - Grila 1
Anexa nr. 1 bis - Grila 1 opţională
Anexa nr. 1a - Grila 1L
Anexa nr. 1b - Grila 1M
Anexa nr. 1c - Grila 1D
Anexa nr. 2 -Grila 2
Anexa nr. 3 - Fişa disciplinei
Anexa nr. 4 - Formularul de aplicaţie pentru validarea
unei calificări universitare
Anexa nr. 5 - Rezumatul descrierii calificării în
cadrul Registrului naţional al calificărilor din învăţământul superior
Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta metodologie.
ANEXA Nr. 1 la metodologie
Domeniul fundamental..............................
Domeniul de studii.................................. Programul de
studii......................................
Grila 1 - Descrierea domeniului/programului de
studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale
|
Descriptori de nivel ai
competenţelor transversale**
|
Competenţe transversale
|
Standarde minimale de performanţă
pentru evaluarea competenţei
|
|
6.
|
CT1
|
|
|
7.
|
CT2
|
|
|
8.
|
CT3
|
|
* Se vor identifica maximum 6 competenţe profesionale.
** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi
în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior
(figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat).
ANEXA Nr. 1 bis la metodologie
Universitatea.......................................
Facultatea..........................................
Domeniul fundamental...............................
Domeniul de studii................................. Programul de
studii...............................
Grila 1 - Elemente specifice de descriere a
domeniului/programului de studii*
* Se vor menţiona maximum 3 competenţe.
** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi
în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior
(figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat).
|
Descriptori de nivel ai
competenţelor transversale **
|
Competenţe transversale
|
Standarde minimale de performanţă
pentru evaluarea competenţei
|
|
6.
|
CT1
|
|
|
7.
|
CT2
|
|
|
8.
|
CT3
|
|
** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi
în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior
(figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat).
ANEXA Nr. 1 a
la metodologie
Domeniul
fundamental...............................Domeniul de
studii...................................Programul de
studii.....................................
Grila 1L - Descrierea domeniului/programului de
studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale
|
Denumirea
calificării:...........................
Nivelul calificării: LICENŢĂ
|
Ocupaţii posibile:
|
|
Competenţe profesionale*
|
C1
|
C2
|
C3
|
C4
|
C5
|
C6
|
|
Descriptori de nivel ai elementelor
structurale ale competenţelor profesionale**
|
|
CUNOŞTINŢE
|
|
1. Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor
de bază ale domeniului şi ale ariei de specializare; utilizarea lor adecvată
în comunicarea profesională
|
C1.1
|
C2.1
|
C3.1
|
C4.1
|
C5.1
|
C6.1
|
|
2. Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi
interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte
etc. asociate domeniului
|
C1.2
|
C2.2
|
C3.2
|
C4.2
|
C5.2
|
C6.2
|
|
ABILITĂŢI
|
|
3. Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru rezolvarea
de probleme/situaţii bine definite, tipice domeniului în condiţii de
asistenţă calificată
|
C1.3
|
C2.3
|
C3.3
|
C4.3
|
C5.3
|
C6.3
|
|
4. Utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de
evaluare, pentru a aprecia calitatea, meritele şi limitele unor procese,
programe, proiecte, concepte, metode şi teorii
|
C1.4
|
C2.4
|
C3.4
|
C4.4
|
C5.4
|
C6.4
|
|
5. Elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea unor
principii şi metode consacrate în domeniu
|
C1.5
|
C2.5
|
C3.5
|
C4.5
|
C5.5
|
C6.5
|
|
Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei:
|
|
|
|
|
|
|
|
Descriptori de nivel ai
competenţelor transversale**
|
Competenţe transversale
|
Standarde minimale de performanţă
pentru evaluarea competenţei
|
|
6. Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii
de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată
|
CT1
|
|
|
7. Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în
echipă şi distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate
|
CT2
|
|
|
8. Conştientizarea nevoii de formare continuă; utilizarea
eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare, pentru dezvoltarea
personală şi profesională
|
CT3
|
|
* Se vor identifica maximum 6 competenţe profesionale.
** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi
în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior
(figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat).
ANEXA Nr. 1 b la metodologie
Domeniul de studii.................................
Programul de studii........................................Tipul de
master...................................
Grila 1M - Descrierea programului de studii prin
competenţe profesionale şi competenţe transversale
|
Denumirea calificării:........................
Nivelul calificării: MASTERAT
|
Ocupaţii posibile:
|
|
|
Precondiţii de acces:
|
|
Competenţe profesionale*
|
C1
|
C2
|
C3
|
C4
|
C5
|
C6
|
|
Descriptori de nivel ai
elementelor structurale ale competenţelor profesionale**
|
|
CUNOŞTINŢE
|
|
1. Cunoaşterea aprofundată a unei arii de specializare şi, în
cadrul acesteia, a dezvoltărilor teoretice, metodologice şi practice
specifice programului; utilizarea adecvată a limbajului specific în
comunicarea cu medii profesionale diferite
|
C1.1
|
C2.1
|
C3.1
|
C4.1
|
C5.1
|
C6.1
|
|
2. Utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru explicarea şi
interpretarea unor situaţii noi, în contexte mai largi asociate domeniului
|
C1.2
|
C2.2
|
C3.2
|
C4.2
|
C5.2
|
C6.2
|
|
ABILITĂŢI
|
|
3. Utilizarea integrată a aparatului conceptual şi metodologic,
în condiţii de informare incompletă, pentru a rezolva probleme teoretice şi
practice noi
|
C1.3
|
C2.3
|
C3.3
|
C4.3
|
C5.3
|
C6.3
|
|
4. Utilizarea nuanţată şi pertinentă de criterii şi metode de
evaluare, pentru a formula judecăţi de valoare şi a fundamenta decizii
constructive
|
C1.4
|
C2.4
|
C3.4
|
C4.4
|
C5.4
|
C6.4
|
|
5. Elaborarea de proiecte profesionale şi/sau de cercetare,
utilizând inovativ un spectru variat de metode cantitative şi calitative
|
C1.5
|
C2.5
|
C3.5
|
C4.5
|
C5.5
|
C6.5
|
|
Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei:
|
|
|
|
|
|
|
|
Descriptori de nivel ai
competenţelor transversale**
|
Competenţe transversale
|
Standarde minimale de performanţă
pentru evaluarea competenţei
|
|
6. Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de
autonomie şi de independenţă profesională
|
CT1
|
|
|
7. Asumarea de roluri/funcţii de conducere a activităţii
grupurilor profesionale sau a unor instituţii
|
CT2
|
|
|
8. Autocontrolul procesului de învăţare, diagnoza nevoilor de
formare, analiza reflexivă a propriei activităţi profesionale
|
CT3
|
|
* Se vor identifica maximum 6 competenţe profesionale.
** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi
în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior
(figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat).
ANEXA Nr. 1c la metodologie
Domeniul
fundamental..........................................................
Grila 1D - Descrierea domeniului prin competenţe
profesionale şi competenţe transversale
|
Denumirea calificării:..................................
Nivelul calificării: DOCTORAT
|
Ocupaţii posibile:
|
|
Competenţe profesionale*
|
C1
|
C2
|
C3
|
C4
|
C5
|
C6
|
|
Descriptori de nivel ai
elementelor structurale ale competenţelor profesionale**
|
|
CUNOŞTINŢE
|
|
1. Cunoaşterea sistematică, avansată a conceptelor, a metodelor
de cercetare, a controverselor şi a noilor ipoteze specifice domeniului;
comunicarea cu specialişti din domenii conexe
|
C1.1
|
C2.1
|
C3.1
|
C4.1
|
C5.1
|
C6.1
|
|
2. Utilizarea de principii şi metode avansate pentru explicarea şi
interpretarea, din perspective multiple, a unor situaţii/probleme teoretice
şi practice noi şi complexe, specifice domeniului
|
C1.2
|
C2.2
|
C3.2
|
C4.2
|
C5.2
|
C6.2
|
|
ABILITĂŢI
|
|
3. Selecţia şi aplicarea de principii, teorii şi metode avansate
de cunoaştere, transfer de metode dintr-un domeniu într-altul, abordări
interdisciplinare pentru a rezolva probleme teoretice şi practice noi şi
complexe
|
C1.3
|
C2.3
|
C3.3
|
C4.3
|
C5.3
|
C6.3
|
|
4. Evaluarea critic-constructivă a proiectelor şi a rezultatelor
cercetării ştiinţifice, aprecierea stadiului cunoaşterii teoretice şi
metodologice; identificarea priorităţilor de cunoaştere şi aplicative ale
domeniului
|
C1.4
|
C2.4
|
C3.4
|
C4.4
|
C5.4
|
C6.4
|
|
5. Conceperea şi realizarea de cercetări originale, fundamentate
pe metode avansate care conduc la dezvoltarea cunoaşterii ştiinţifice,
tehnologice şi/sau a metodologiilor de cercetare
|
C1.5
|
C2.5
|
C3.5
|
C4.5
|
C5.5
|
C6.5
|
|
Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei:
|
|
|
|
|
|
|
|
Descriptori de nivel ai
competenţelor transversale**
|
Competenţe transversale
|
Standarde minimale de performanţă
pentru evaluarea competenţei
|
|
6. Iniţierea şi dezvoltarea inovatoare de proiecte teoretice şi
practice complexe
|
CT1
|
|
|
7. Asumarea responsabilităţii şi capacitatea de organizare şi
conducere a activităţii grupurilor profesionale, de cercetare ştiinţifică sau
a unor instituţii
|
CT2
|
|
|
8. Dezvoltarea unor proiecte centrate pe creativitate, ca temei
al autorealizării
|
CT3
|
|
* Se vor identifica maximum 6 competenţe profesionale.
** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi
în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior
(figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat).
ANEXA Nr. 2 la metodologie
Universitatea.........................Facultatea......................Calificarea........................Nivelul
de studii....................................
Domeniul
fundamental...............................Domeniul de studii....................................Programul
de studii..............................
Grila 2. Stabilirea corelaţiilor dintre competenţele
profesionale şi competenţele transversale şi ariile de conţinut, disciplinele
de studiu şi creditele alocate
|
Competenţe profesionale
|
Competenţe explicitate prin
descriptori de nivel
|
Arii de conţinut
|
Discipline de studiu
|
Credite
|
|
Pe disciplină*
|
Pe competenţă
|
|
C1
|
|
|
D1
|
|
|
|
D2
|
|
|
…
|
|
|
C2
|
|
|
D1
|
|
|
|
D2
|
|
|
…
|
|
|
C3
|
|
|
D1
|
|
|
|
D2
|
|
|
…
|
|
|
C4
|
|
|
D1
|
|
|
|
D2
|
|
|
…
|
|
|
C5
|
|
|
D1
|
|
|
|
D2
|
|
|
…
|
|
|
C6
|
|
|
D1
|
|
|
|
D2
|
|
|
…
|
|
|
Competenţe transversale
|
Discipline de studiu
|
Credite
|
|
Pe disciplină
|
Pe competenţă
|
|
CT1
|
D1
|
|
|
|
D2
|
|
|
…
|
|
|
CT2
|
D1
|
|
|
|
D2
|
|
|
…
|
|
|
CT3
|
D1
|
|
|
|
D2
|
|
|
…
|
|
* Se va menţiona numărul de credite prin care
disciplina respectivă contribuie la realizarea competenţelor din totalul de
credite alocat disciplinei potrivit planului de învăţământ.
ANEXA Nr. 3 la metodologie
Universitatea.........................................
Facultatea.............................................
Departamentul.......................................
Catedra.................................................
Domeniul de studii.................................
Programul de studii................................
.............................................................
Fişa disciplinei
„Denumirea disciplinei"
Statutul disciplinei: obligatorie opţională
facultativă
Nivelul de studii: licenţă masterat doctorat
Anul de studii:.................................
Semestrul:.......................................
Titularul cursului: (Titlul şi numele)
|
Număr de ore/Verificarea/Credite
|
|
Curs
|
Seminar
|
Laborator
|
Proiect
|
Examinare
|
Credite
|
|
|
|
|
|
|
|
A. Obiectivele disciplinei (Obiectivele sunt
formulate în termeni de competenţe profesionale.)
B. Preconditii de accesare a disciplinei (Se
menţionează disciplinele care trebuie studiate anterior.)
C. Competenţe specifice (Vizează competenţele
asigurate de programul de studiu din care face parte disciplina.)
D. Conţinutul disciplinei
a) Curs
|
Capitolul
|
Conţinuturi
|
Nr. de ore
|
|
1.
|
C1 ........................................................
1.1 .......................................................
1.2......................................................
|
|
|
2.
|
C2...........................................................
2.1 ..........................................................
2.2............................................................
...
|
|
|
…
|
|
|
|
…
|
|
|
|
|
|
Total ore:
|
|
|
|
|
|
b) Aplicaţii
|
Tipul de aplicaţie*
|
Conţinut
|
Nr. de ore
|
|
1.
|
…
|
|
|
2.
|
…
|
|
|
…
|
|
|
|
…
|
|
|
|
|
|
Total ore:
|
|
|
|
|
|
* Se va menţiona: seminar, laborator, proiect sau
practică.
E. Evaluare (Se precizează metodele, formele de
evaluare şi ponderea acestora în stabilirea notei finale. Se indică standardele
minime de performanţă, raportate la competenţele definite la pct. A.
„Obiectivele disciplinei")
F. Repere metodologice (Strategia didactică,
materiale, resurse)
G. Bibliografie (Se indică bibliografia
minimală obligatorie.)
Data avizării în catedră:
Director departament/Şef catedră,
......................................................
Titular de disciplină,
......................................................
ANEXA Nr. 4 la metodologie
Formularul de aplicaţie pentru validarea unei
calificări universitare
|
Fişa 1: Prezentarea cererii de validare
|
A. Calificarea solicitată
|
Titlul conferit:
|
|
|
|
Nivelul solicitat:
|
|
|
Domeniul fundamental:
|
|
|
Domeniul de studii:
|
B. Organismul care acordă calificarea atestată prin
diplomă |_| sau certificat |_|
|
Denumirea furnizorului:
Reprezentat prin (nume, prenume şi funcţie):
Semnătura reprezentantului legal:
Ştampilă:
|
Spaţiu rezervat pentru Agenţia Naţională pentru
Calificările din Invăţământul Superior în Parteneriat cu Mediul Economic şi
Social
|
Dosar nr.
|
|
Expert responsabil:
|
Data de înregistrare la Agenţia Naţională pentru Calificările din
Invăţământul Superior în Parteneriat cu Mediul Economic şi Social:
|
|
Reglementări de referinţă:
|
Data trimiterii la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării:
Data trimiterii la Monitorul Oficial al României, Partea I:
|
|
Informaţiile de publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I:
|
|
Titlul:
|
|
Nivelul:
|
Data de la care intră în vigoare:
|
|
Denumirea calificării:
|
|
Codul calificării:
|
|
Fişa 2:
Date de identificare ale instituţiei care solicită validarea calificării
|
1. Numele juridic complet:
- Adresă:
- Telefon:
Fax: E-mail:
- Adresă site:
2. Statutul juridic:
3. Referinţe de identificare a organismelor
(hotărârea Guvernului, lege) şi datele de atestare:
-
-
-
4. Activităţile desfăşurate de instituţie, relevante
pentru calificarea propusă:
Se vor menţiona activităţile referitoare la cursuri de
formare, cercetare sau alte activităţi relevante în domeniu, desfăşurate până
în prezent.
5. Alte calificări acordate de instituţie în cadrul
aceluiaşi domeniu universitar de studii sau din domenii apropiate:
Se vor menţiona: titlul conferit, denumirea
calificării, data primei promoţii.
6. Statutul instituţiei sau al programului de
studii, din punctul de vedere al acreditării:
Se va indica dacă instituţia care propune calificarea a
fost sau este într-un proces de evaluare de către o agenţie recunoscută în
domeniul asigurării calităţii pentru domeniul din care face parte noua
calificare.
6.1. Se vor menţiona programele de studiu înrudite
sau apropiate:
- autorizate - numele, data;
- acreditate - numele, data;
- în curs de evaluare - numele, data depunerii
documentaţiei.
6.2. Situaţia auditării instituţionale:
|_| are: data.................................;
|_| în curs de acordare; data depunerii documentaţiei;
|_| nu are.
6.3 Organizaţia are proceduri de promovare a unei
noi calificări?
Da |_| Nu |_|
In cazul în care acestea există, ele se vor anexa.
|
Fişa 3:
Necesitatea şi oportunitatea creării calificării
|
Demersurile care au condus la propunerea noii
calificări:
1. Elemente de fundamentare a calificării:
- Relevanţa calificării faţă de piaţa muncii sau
dezvoltarea academică
- Relevanţa faţă de cerinţele tinerilor
- Studii de piaţă, analize, rapoarte, prognoze care
justifică propunerea calificării. (Se vor prezenta în maximum o pagină, cu
indicarea explicită a anexelor.)
2. Prezentarea organizaţiilor consultate pentru
identificarea şi conceperea calificării în discuţie (angajatori, asociaţii
profesionale, comitete sectoriale, sindicate, patronate etc.)
a) Specificul organizaţiei (denumirea, obiectul de
activitate);
b) Persoana de contact (date de identificare);
c) Modul de consultare sau colaborare a universităţii
cu organizaţia menţionată.
3. Alte informaţii relevante pentru susţinerea
propunerii (maximum o pagină)
(Dacă este cazul, se anexează documentele considerate
interesante pentru susţinerea propunerii.)
|
Fişa 4:
Descrierea calificării
|
A. Ocupaţiile vizate
1. Enumerarea ocupaţiilor care ar putea fi
exercitate prin obţinerea calificării propuse:
2. Compatibilitatea cu Clasificarea ocupaţiilor din
România (COR):
Da, prin extensie |_|
Da, prin inserţie |_|
(In al doilea caz, vă rugăm să faceţi propuneri.)
3. Condiţiile cele mai frecvente de exercitare a
calificării:
a) Dimensiunea şi domeniul de activitate al posibililor
angajatori
b) Ocupaţii posibile asociate calificării
B. Referinţe privind calificarea şi competenţele
- Se va face o descriere a calificării, utilizând grila
1 şi grila 2.
|
Fişa 5:
Conexiunea cu alte calificări
|
A. Corelaţiile cu alte calificări
1. Precizaţi ce calificări sau competenţe sunt
necesare ori admise pentru accesul la calificarea prezentată (pentru formularea
acestor condiţii de prezentare este recomandabil să se ţină seama, unde este
cazul, de cerinţele asociaţiilor profesionale):
- cerinţe;
- recunoaştere parţială şi documentele pe baza cărora
se realizează acestea.
2. Calificarea solicitată figurează explicit printre
cerinţele pentru obţinerea altor calificări?
3. Modul de admitere la studii pentru obţinerea
calificării propuse
B. Identificarea calificărilor existente în România
în acelaşi domeniu
1. Alte calificări similare existente în acelaşi
domeniu, la acelaşi nivel, la nivel inferior sau superior (Se vor preciza
universităţile, facultăţile unde există aceeaşi calificare sau calificări
similare, precum şi nivelul acestora.)
2. Suprapuneri, incluziuni şi diferenţe privind
competenţele furnizate de alte calificări similare din alte universităţi
C. Corespondenţa cu alte calificări acordate în
străinătate, în special în cadrul Uniunii Europene
1. Identificarea de calificări comparabile:
• denumirea calificării; nivelul;
• asemănări;
• deosebiri;
• segmentul de piaţă a muncii căruia i se adresează;
• instituţiile care o acordă (Se vor indica numele
instituţiei şi adresa site-ului unde se găsesc referinţe.);
• acorduri de recunoaştere a calificării sau a unor
competenţe din cadrul calificării.
2. Acorduri instituţionale sau convenţii cu instituţiile
din alte ţări privind acordarea de diplome/certificate în parteneriat (se va
indica acordul sau convenţia, programul, data semnării şi durata de
valabilitate):
• pentru calificarea propusă;
• pentru calificări din acelaşi domeniu;
• pentru alte calificări.
|
Fişa 6:
Regimul de şcolarizare pentru obţinerea calificării
|
1. Forme de şcolarizare
- învăţământ de zi |_| în
localitate |_| în alte localităţi
- învăţământ cu frecvenţă redusă |_| în
localitate |_| în alte localităţi
- învăţământ la
distanţă |_|
2. Tipul de formare pentru obţinerea calificării
- După un parcurs de formare iniţială:
|_| da |_| nu
- După un parcurs de formare continuă: |_|
da |_| nu
3. Limba de predare
4. Studii organizate în cooperare cu o companie
(Se vor preciza compania/companiile şi locul de
desfăşurare a formării.)
- compania
- nivelul cerut la intrare
- durata
- credite
|
Fisa 7:
Referenţialul calificării
|
1. Planul de învăţământ al calificării şi fişele
disciplinelor
Se vor anexa planurile de învăţământ şi programele
analitice.
2. Metodologia de evaluare a competenţelor la
finalizarea studiilor.
3. Se va anexa o copie a unei diplome standard,
completată pentru calificarea propusă.
4. Adresa site-ului pe care se găsesc informaţii
despre calificările acordate de instituţia promotoare
|
Fişa 8:
Evidenţierea parcursului titularilor de diplomă*
|
A. Structuri de evidenţiere a parcursului
absolvenţilor existente în universitate
Dacă universitatea are astfel de structuri, vă rugăm să
le menţionaţi şi, eventual, să indicaţi datele de contact.
B. Utilizarea structurilor
1. Inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor
ultimelor 3 promoţii ale domeniului de studii
|
Anul obţinerii diplomei
|
Numărul total al titularilor
diplomei
|
Numărul titularilor care
desfăşoară activităţi în
domeniul lor de pregătire
|
Numărul titularilor care
desfăşoară activităţi în
domenii conexe
|
Numărul titularilor
care desfăşoară activităţi
în alte domenii
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2. Comentarii
C. Situaţia titularilor diplomelor şi certificatelor
din domeniul calificării, după forma de învăţământ
|
Anul obţinerii diplomei
|
Formare iniţială
|
Formare continuă
|
Numărul total de absolvenţi
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
* Opţional. Este un argument suplimentar pentru
susţinerea calificării propuse.
ANEXA Nr. 5 la metodologie
Rezumatul descrierii unei calificări în cadrul
Registrului naţional al calificărilor din învăţământul superior
|
Titlul şi denumirea calificării:
|
|
|
Titlul obţinut:
|
|
Denumirea calificării:
|
Codul calificării:
|
|
Autoritatea responsabilă pentru certificare Calitatea
semnatarului(lor) calificării (diplomei)
|
|
Cadranul 2
|
Cadranul 3
|
|
Elemente de identificare a calificării:
|
|
|
Nivelul de studii:
|
|
Domeniul fundamental:
|
|
Domeniul de studii:
|
|
Programul de studii:
|
|
Numărul total de credite:
|
|
Rezumatul referenţialului calificării
|
|
|
Competenţele relevante obţinute (4-6 competenţe profesionale
şi cel puţin 3 competenţe
transversale):
Planul de învăţământ (Se va anexa.)
Cadranul 5
|
|
Ocupaţii posibile pentru deţinătorul diplomei/certificatului*
Cadranul 6
|
|
Modalităţile de acces la calificare
|
|
Valabilitatea competentelor acumulate este de .... ani**
Cadranul 7
|
|
Condiţii de înscriere pentru certificare
|
Da
|
Nu
|
|
După un parcurs de formare cu statut de student
|
|
|
|
După un parcurs de formare continuă
|
|
|
|
Corelaţiile cu alte calificări
|
Acorduri europene sau internaţionale
|
|
Cadranul 8
|
Cadranul 9
|
|
Baza legală
|
|
|
Referinţe privind legea de înfiinţare a instituţiei şi hotărârea
Guvernului privind structura instituţiei:
Alte referinţe:
Cadranul 10
|
|
Alte informaţii
|
|
|
Statistici ale evoluţiei numărului de studenţi în domeniul
calificării, în ultimii 3 ani:
Istoricul calificării ***:
Cadranul 11
|
* Se vor menţiona inclusiv codurile, conform
clasificării COR.
** Se va completa pentru calificările pentru care, prin
acte normative, se impune o reevaluare a competenţelor.
*** Se vor face precizări, unde este cazul, la
calificările corespondente acordate în perioada premergătoare momentului
aplicării metodologiei.