Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 4430 din 29 iunie 2009

privind utilizarea Cadrului national al calificarilor din învatamantul superior

ACT EMIS DE: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 545 din 5 august 2009



In conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile Acordului tripartit privind Cadrul Naţional al Calificărilor, semnat la data de 23 februarie 2005,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Calificările din Invăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social -ACPARŢ

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării,

ministrul educaţiei, cercetării şi inovării emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă utilizarea în sistemul de învăţământ a instrumentului denumit Cadrul naţional al calificărilor din învăţământul superior (CNCIS).

(2) CNCIS reprezintă instrumentul pentru stabilirea structurii calificărilor din învăţământul superior şi are ca scop asigurarea coerenţei calificărilor şi a titlurilor obţinute în învăţământul superior.

(3)  Cadrul naţional al calificărilor din învăţământul superior este parte integrantă a Cadrului naţional al calificărilor (CA/C).

(4)  Acordul tripartit privind Cadrul naţional al calificărilor stabileşte faptul că prin CNC se defineşte structura calificărilor şi se asigură recunoaşterea naţională a calificărilor obţinute prin formarea profesională iniţială şi continuă, pe cale formală, non-formală şi informală.

Art. 2. - (1) Se aprobă constituirea Registrului naţional al calificărilor din învăţământul superior (RNCIS).

(2) RNCIS este o bază de date naţională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor acordate de instituţiile de învăţământ superior din România.

(3) Prin RNCIS se identifică, se înregistrează şi se asigură consultarea permanentă şi actualizarea periodică a calificărilor din învăţământul superior.

Art. 3. - (1) Agenţia Naţională pentru Calificările din Invăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social (ACPART) este desemnată ca autoritate naţională pentru calificările din învăţământul superior. In această calitate, ACPART este împuternicită să gestioneze utilizarea CNCIS si a RNCIS.

(2) ACPART elaborează, gestionează şi actualizează periodic CNCIS şi RNCIS în parteneriat cu instituţiile de învăţământ superior şi cu partenerii economici şi sociali.

Art. 4. - Se aprobă Metodologia de realizare şi utilizare a Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. -ACPART, Direcţia generală învăţământ superior şi instituţiile de învăţământ superior duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul educaţiei, cercetării şi inovării,

Ecaterina Andronescu

ANEXA

METODOLOGIE

de realizare şi utilizare a Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior

Lista de acronime utilizate în metodologie

ACPART

Agenţia Naţională pentru Calificările din Invăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social

ARACIS

Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Invăţământul Superior

CNC

Cadrul naţional al calificărilor

CNCIS

Cadrul naţional al calificărilor din învăţământul superior

CNFPA

Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor

CEC (EQF)1

Cadrul european al calificărilor (European Qualifications Framework)

MECI

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării

MMFPS

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

RNCIS

Registrul naţional al calificărilor din învăţământul superior

RNC

Registrul naţional al calificărilor

1 In documentele Comisiei Europene se utilizează acronimul EQF.

1. Introducere

1.1. Context

Obiectivele stabilite de Uniunea Europeană prin Strategia Lisabona şi Procesul Bologna au ca scop reformarea sistemelor de învăţământ superior, în vederea transformării acestora în sisteme mai flexibile, mai coerente şi mai deschise la nevoile societăţii, capabile să răspundă provocărilor globalizării şi necesităţii de formare şi reformare a forţei de muncă europene.

In acest context, în România se instituie Cadrul naţional al calificărilor din învăţământul superior (CA/C/S), ca instrument unic care stabileşte structura calificărilor şi asigură recunoaşterea naţională, precum şi compatibilitatea şi comparabilitatea internaţională a calificărilor dobândite în cadrul sistemului de învăţământ superior. Prin intermediul acestuia pot fi recunoscute, măsurate şi relaţionate toate rezultatele învăţării dobândite în cadrul sistemului de învăţământ superior (ciclurile de studii licenţă, masterat şi doctorat) şi este asigurată coerenţa calificărilor şi a titlurilor certificate.

1.2.   Misiunea Agenţiei Naţionale pentru Calificările din Invăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social în domeniul calificărilor din învăţământul superior

Conform Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Calificările din Invăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social - ACPART, Agenţia Naţională pentru Calificările din Invăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social (ACPART) este autoritatea naţională pentru stabilirea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior şi actualizarea periodică a acestuia. ACPART elaborează, gestionează şi actualizează periodic CNCIS, în parteneriat cu instituţiile de învăţământ superior şi cu partenerii economici şi sociali prin:

elaborarea, implementarea şi actualizarea CNCIS, privind dezvoltarea, recunoaşterea şi atestarea calificărilor pe baza cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor dobândite de beneficiarii sistemului de învăţământ superior;

analiza compatibilităţii curriculei specializărilor din cadrul domeniilor fundamentale ale învăţământului superior cu standardele CNCIS.

In vederea îndeplinirii acestor misiuni, ACPART constituie Consiliul pentru calificările din învăţământul superior, format din cadre didactice universitare, reprezentanţi ai studenţilor, ai asociaţiilor profesionale, ai mediului economic, ai administraţiei publice, precum şi ai comitetelor sectoriale şi sindicatelor.

1.3. Principiile elaborării şi implementării CNCIS

In elaborarea şi implementarea CNCIS, ACPART adoptă următoarele principii:

a) Consens şi incluziune

ACPART poartă un dialog permanent cu instituţiile implicate în sistemul naţional al calificărilor: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI), instituţiile de învăţământ superior, agenţiile de asigurare a calităţii învăţământului, organizaţiile studenţeşti, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA), comitetele sectoriale, alţi parteneri sociali (patronate, sindicate), asociaţii profesionale, precum şi cu alte autorităţi de reglementare.

ACPART consultă toate categoriile de organisme cu privire la:

• armonizarea calificărilor învăţământului superior cu cerinţele pieţei muncii;

• articularea calificărilor din învăţământul superior cu celelalte niveluri de calificare;

• compatibilizarea calităţii programelor de studii universitare cu cerinţele calificărilor profesionale;

• realizarea curriculumului universitar pornind de la competenţele profesionale cerute de piaţa muncii.

b) Cercetare şi previziune

Activităţile ACPART se bazează pe cercetări teoretice şi aplicative care vizează deopotrivă situaţia naţională şi pe cea internaţională în domeniul definirii calificărilor şi constituirii CNCIS.

Activitatea de cercetare îndeplineşte o funcţie anticipativ-predictivă cu privire la evoluţia tendinţelor calificărilor pe piaţa muncii. Din această perspectivă, orientează şi facilitează demersurile instituţiilor de învăţământ superior, în procesul de elaborare şi implementare a unor programe de studii adecvate.

c) Asigurarea calităţii CNCIS

ACPART stabileşte proceduri şi instrumente pentru descrierea calificărilor oferite de învăţământul superior, pentru promovarea unor noi calificări, precum şi proceduri şi instrumente de monitorizare, evaluare periodică şi actualizare a CNCIS. Totodată, ACPART asigură consultanţă şi asistenţă tehnică în domeniul său de activitate.

Asigurarea calităţii implică mecanisme de evaluare şi reglare a demersului de proiectare, implementare, monitorizare şi actualizare a CNCIS.

d) Facilitarea schimbării

Societatea impune schimbări semnificative cu privire la raportul cerere-ofertă pe piaţa muncii şi la structura competenţelor profesionale necesare exercitării unei activităţi profesionale. CNCIS vine în întâmpinarea acestor schimbări prin actualizarea permanentă a procedurilor şi instrumentelor de dezvoltare a unui învăţământ superior centrat pe competenţe.

e) Colaborare şi transparenţă internaţională

ACPART stabileşte relaţii bilaterale de colaborare cu instituţiile similare din alte state europene şi se implică în grupurile de lucru transnaţionale pe tema calificărilor din învăţământul superior. De asemenea, ACPART realizează corespondenţa şi corelarea CNCIS atât cu nivelurile Cadrului naţional al calificărilor (CNC) din România, cât şi cu cele ale Cadrului european al calificărilor (CEC). Pentru facilitarea colaborării şi transparenţei, ACPART elaborează Registrul naţional al calificărilor din învăţământul superior (RNCIS). Prin RNCIS, accesibil electronic în limbile română şi engleză, se asigură transparenţa la nivel naţional şi european a calificărilor universitare româneşti aflate pe piaţa muncii.

f) Autonomie şi subsidiaritate

ACPART, în calitate de autoritate în domeniu, propune MECI politici, metodologii şi proiecte de acte normative privind elaborarea şi actualizarea CNCIS şi asigură condiţii pentru implementarea lor.

ACPART respectă autonomia legal recunoscută a instituţiilor furnizoare de calificări universitare şi deleagă acestora funcţii, roluri şi responsabilităţi în cadrul demersului de dezvoltare al CNCIS.

2. CNCIS

CNC, potrivit Acordului tripartit privind Cadrul naţional al calificărilor, defineşte structura calificărilor şi asigură recunoaşterea naţională a calificărilor obţinute prin formarea profesională iniţială şi continuă, pe cale formală, non-formală şi informală. CNCIS este parte integrantă a CNC şi reprezintă instrumentul care stabileşte structura calificărilor din învăţământul superior.

2.1. Structura CNCIS

Calificările obţinute prin absolvirea studiilor universitare sunt structurate astfel:

- studiile universitare de licenţă corespund nivelului 6 de calificare din CEC;

- studiile universitare de masterat corespund nivelului 7 de calificare din CEC;

- studiile universitare de doctorat corespund nivelului 8 de calificare din CEC.

CNCIS descrie calificările corespunzătoare celor 3 cicluri stabilite de Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare: licenţă, masterat şi doctorat. Corelarea calificărilor obţinute anterior aplicării prevederilor Procesului Bologna se realizează prin proceduri separate în cadrul CNC, care ţin seama de specificitaţile şi corespondenţele din învăţământul superior românesc.

Fiecare calificare este definită prin rezultatele învăţării, exprimate în termeni de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe, aferente nivelului respectiv de studii universitare.

In descrierea calificărilor, se ţine seama de faptul că activitatea profesională presupune existenţa mai multor competenţe, de diferite grade de complexitate: competenţe profesionale şi competenţe transversale.

2.2. Baze conceptuale

2.2.1. Concepte-cheie

Conceptele-cheie cu care se operează în definirea CNCIS sunt: calificare, rezultate ale învăţării, cunoştinţe, abilităţi şi competenţă.

Calificarea reprezintă un rezultat formal al unui proces de evaluare şi de validare, care este obţinut atunci când un organism competent stabileşte că o persoană a obţinut rezultate ca urmare a învăţării la anumite standarde2. Prin urmare, calificarea înseamnă recunoaşterea oficială a valorii rezultatelor individuale ale învăţării pentru piaţa muncii, precum şi pentru educaţia şi formarea profesională continuă, printr-un act de studii (diplomă, certificat, atestat) ce conferă dreptul legal de a practica o profesie/meserie.

Rezultatele învăţării înseamnă ceea ce recunoaşte, înţelege şi poate face persoana care învaţă, la terminarea procesului de învăţare. Acestea sunt definite sub formă de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe3.

Prin urmare, rezultatele învăţării reprezintă setul de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe pe care o persoană Ie-a dobândit şi este capabilă să le demonstreze după finalizarea procesului de învăţare pe un anumit ciclu de şcolarizare.

Cunoştinţele reprezintă rezultatul asimilării, prin învăţare, a unor informaţii. Cunoştinţele reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii şi practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studiu. Similar CEC, cunoştinţele sunt descrise ca teoretice şi/sau faptice4.

Abilitatea înseamnă capacitatea de a aplica şi de a utiliza cunoştinţe pentru a duce la îndeplinire sarcini şi pentru a rezolva probleme. Similar CEC, abilităţile sunt descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive şi creative) sau practice (implicând dexteritate manuală şi utilizarea de metode, materiale, unelte şi instrumente)5.

Abilitatea include anumite tipuri de structuri operatorii, de la deprinderi până la capacităţi de interpretare şi rezolvare de probleme.

Competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii (valori şi atitudini), în vederea rezolvării cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă sau de învăţare, precum şi pentru dezvoltarea profesională sau personală în condiţii de eficacitate şi eficienţă. Similar CEC, competenţa este descrisă din perspectiva responsabilităţii şi autonomiei6.

2.2.2. Categorii de competenţe

Competenţele se pot clasifica în două categorii:

a) competenţe profesionale;

b) competenţe transversale.

Prin competenţă profesională se înţelege capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii (valori şi atitudini), în vederea rezolvării cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă sau de învăţare, circumscrise profesiei respective, în condiţii de eficacitate şi eficienţă.

Competenţele transversale sunt acele capacităţi care transcend un anumit domeniu, respectiv program de studii, având o natură transdisciplinară. Acestea constau în abilităţi de lucru în echipă, abilităţi de comunicare orală şi scrisă în limba maternă/străină, utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării -TIC, rezolvarea de probleme şi luarea deciziilor, recunoaşterea şi respectul diversităţii şi multiculturalităţii, autonomia învăţării, iniţiativă şi spirit antreprenorial, deschiderea către învăţarea pe tot parcursul vieţii, respectarea şi dezvoltarea valorilor şi eticii profesionale etc.

2 „Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învăţarea de-a lungul întregii vieţi", în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 111 din 6 mai 2008 (2008/C 111/01), anexa 1 - Definiţii, p. 4.

3 Ibidem.

4 Ibidem.

5 Ibidem.

6 Ibidem.

2.2.3. Rezultatele învăţării şi descriptorii acestora

a) Competenţele profesionale reprezintă ansamblul unitar şi dinamic al cunoştinţelor şi abilităţilor.

Cunoştinţele se exprimă prin următorii descriptori:

1.  cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific;

2.  explicare şi interpretare.

Abilităţile se exprimă prin următorii descriptori:

3.  aplicare, transfer şi rezolvare de probleme;

4.  reflecţie critică şi constructivă;

5.  creativitate şi inovare.

Fiecare calificare corelată unui anumit ciclu de studii (licenţă, masterat, doctorat) este definită în baza descrierii generale a rezultatelor învăţării şi se exprimă prin:

•  competenţe profesionale generale, care se dezvoltă în cadrul mai larg al domeniului de studii;

•  competenţe profesionale specifice, care se dezvoltă în cadrul mai restrâns al unui program de studii.

b)  Competenţele transversale reprezintă achiziţii valorice şi atitudinale care transcend un anumit domeniu/program de studii şi se exprimă prin următorii descriptori:

6.  autonomie şi responsabilitate;

7.  interacţiune socială;

8. dezvoltare personală şi profesională.

2.3. Modelul conceptual-metodologic de descriere a calificărilor din învăţământul superior

Modelul conceptual-metodologic reprezintă un cadru de referinţă elaborat pentru analiza, descrierea şi interpretarea calificărilor din învăţământul superior.

Modelul CNCIS este compatibil cu viziunea CEC7, în principal, cu rezultatele învăţării specificate de acesta pentru nivelurile de calificare 6, 7 şi 8.

Structura şi conţinutul modelului valorifică descriptorii cadrului general al calificărilor pentru spaţiul european al învăţământului superior, precum şi elementele de conţinut ale unor modele care se bucură deja de aprecierea experţilor europeni (modelele francez, irlandez, cele britanice ş.a.).

In acelaşi timp, modelul CNCIS are o identitate proprie; el integrează categorii şi tipuri de competenţe, niveluri de calificare şi descriptori specifici, respectând, în mod consecvent, bazele conceptuale prezentate la pct. 2.2.

Elementele esenţiale ale modelului se concretizează în matricea CNCIS (figura 1) şi în două instrumente complementare: Grila 1 (anexele nr. 1, 1a, 1b şi 1c la prezenta metodologie) şi Grila 2 (anexa nr. 2 la prezenta metodologie).

2.3.1. Matricea CNCIS

Matricea CNCIS cuprinde: nivelurile de calificare, rezultatele învăţării exprimate prin cunoştinţe, abilităţi şi competenţe, precum şi descriptorii de nivel pentru calificările din învăţământul superior.

Descriptorii de nivel pentru fiecare tip de rezultat al învăţării explicitează descriptorii generici pentru fiecare tip de competenţă şi pentru fiecare nivel de calificare: licenţă, masterat şi doctorat.

Din punct de vedere structural, matricea CNCIS integrează competenţele profesionale şi competenţele transversale, fiecare dintre cele două categorii de competenţe avându-şi legitimitatea şi importanţa sa în exercitarea unei profesii. Ele formează un cuplu solidar, prin care se exprimă eficacitatea şi eficienţa profesională a absolventului unui program de studii.

Competenţele profesionale sunt exprimate prin cunoştinţele şi abilităţile care acoperă comprehensiv dimensiunea profesională pentru orice calificare.

In matrice, competenţele transversale sunt structurate în: competenţe de rol şi competenţe de dezvoltare personală şi profesională. Acestea au în vedere contextul social şi de grup al exercitării unei profesii, precum şi conştientizarea nevoii de formare profesională continuă.

Descriptorii de nivel, introduşi în matrice, indică activităţi, rezultate şi performanţe aşteptate pentru fiecare nivel de calificare. Ei permit descrierea calificărilor şi, totodată, formulează repere necesare evaluării nivelului de atingere sau obţinere a rezultatelor învăţării.

Matricea reprezintă o abordare integratoare a calificărilor din învăţământul superior şi oferă două perspective de analiză a acestora: pe verticală şi pe orizontală.

a)   analiza pe verticală indică progresul competenţelor profesionale de la stadiul cunoaşterii şi înţelegerii (descriptorul generic 1), nivelul de bază al unui rezultat al învăţării, până la stadiul creativitate şi inovare (descriptorul generic 5), dar şi competenţele transversale (descriptorii generici 6, 7 şi 8). In acest fel, competenţele profesionale sunt examinate şi descrise din perspectiva descriptorilor generici de la 1 la 5, iar competenţele transversale sunt examinate şi descrise din perspectiva descriptorilor generici 6, 7 şi 8;

b) analiza pe orizontală concretizează un descriptor generic în raport cu cele 3 cicluri de studii universitare: licenţă, masterat şi doctorat. In acest caz, descriptorii evidenţiază dezvoltarea competenţelor şi creşterea gradului de calificare profesională. Se observă că modelul vizează un alt tip de progres, sugerând creşterea valorii adăugate la fiecare tip de rezultat al învăţării, odată cu trecerea de la un nivel de calificare universitară la altul.

Perspectiva verticală evidenţiază faptul că un anumit rezultat al învăţării nu poate fi atins dacă palierele subordonate nu au fost realizate şi consolidate.

Perspectiva orizontală demonstrează că fiecare tip de rezultat al învăţării, aferent celor 3 cicluri de studii, integrează în mod obligatoriu nivelurile anterioare. Rezultă că fiecare rezultat al învăţării are o autonomie relativă, fiind condiţionat de achiziţiile anterioare, atât pe orizontală, cât şi pe verticală.

7 Ibidem.

Figura 1*)

Matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior

(tipuri de rezultate ale învăţării, niveluri de calificare, descriptori)

* Figura 1 este reprodusă în facsimil.

2.3.2.   Grila 1: Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale

Grila 1 (anexa nr. 1 la prezenta metodologie), fundamentată pe matricea CNCIS, reprezintă un instrument de analiză, descriere şi evaluare a unei calificări obţinute printr-un program de licenţă, de masteratsau de doctorat. Ea cuprinde: denumirea domeniului/programului de studii8, denumirea şi nivelul calificării, descriptorii de nivel ai competenţelor profesionale şi transversale, precum şi standardele minimale de performanţă.

Grila 1 reprezintă suportul pentru identificarea ocupaţiilor posibile pentru calificarea în cauză şi a principalelor competenţe profesionale şi competenţe transversale. Competenţele profesionale şi competenţele transversale identificate se particularizează în raport cu fiecare descriptor de nivel. Fiecare instituţie de învăţământ superior poate să adauge elemente specifice ofertei curriculare, completând după modelul grilei 1 - standard un formular asemănător (anexa nr. 1 bis la prezenta metodologie), în care va menţiona maximum 3 competenţe, altele decât cele comune prevăzute în grila 1.

Pentru nivelul de studii licenţă, grila 1 va fi realizată atât pentru programele de studii, cât şi pentru domeniile de studii. In cazul programului de studii, competenţele profesionale înscrise în grila 1 sunt cele specifice programului de studii, iar în cazul domeniului de studii, competenţele profesionale sunt cele generale.

Evaluarea competenţei presupune precizarea standardelor minimale de performanţă.

Evaluarea competenţelor transversale este, în principal, una calitativă. Ea necesită, de regulă, o abordare holistică a variatelor contexte sociale şi de grup în exercitarea profesiei, precum şi a dezvoltării personale şi profesionale.

Etapele necesare pentru analiza, descrierea şi evaluarea calificării prin completarea grilei 1 sunt prezentate la pct. 3.

2.3.3.    Grila 2: Corelaţia dintre competenţele profesionale şi competenţele transversale şi ariile de conţinut, disciplinele de învăţământ şi creditele alocate

Grila 2 (anexa nr. 2 la prezenta metodologie) se fundamentează pe grila 1 şi reprezintă suportul pentru identificarea corelaţiilor dintre competenţele profesionale şi competenţele transversale şi ariile de conţinut, disciplinele de învăţământ şi creditele alocate.

Ariile de conţinut reprezintă principalele câmpuri curriculare - o structurare a cunoştinţelor teoretice şi aplicative în funcţie de domeniul/programul de studii şi setul de competenţe ce vor fi formate.

Disciplinele de studiu sunt stabilite după analiza şi selectarea ariilor de conţinut, respectând principiile specifice de dezvoltare, de tip psihopedagogic şi ştiinţific.

Punctele de credit asociate trebuie să fie rezultatul analizei volumului de muncă şi al ponderii disciplinei la formarea şi/sau dezvoltarea competenţelor de bază ale calificării.

Etapele de parcurs pentru completarea grilei 2 sunt prezentate la pct. 3.

Modelul conceptual-metodologic de descriere a calificărilor din învăţământul superior presupune utilizarea unitară şi într-o manieră complementară a matricei CNCIS şi a celor două instrumente, grila 1 şi grila 2.

3. Descrierea calificărilor din învăţământul superior

Descrierea calificărilor obţinute prin studii universitare necesită parcurgerea următoarelor 4 etape:

• etapa I - descrierea domeniului/programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale (Se completează grila 1.);

• etapa a II-a - identificarea, pentru fiecare program de studii, a corelaţiilor dintre competenţe şi arii de conţinut, discipline de studiu şi creditele aferente acestora din urmă (Se completează grila 2.);

• etapa a lll-a - elaborarea planului de învăţământ al programului de studii, în concordanţă cu competenţele care definesc calificarea;

• etapa a IV-a - elaborarea fişelor disciplinelor, în concordanţă cu planul de învăţământ şi competenţele care definesc calificarea.

După parcurgerea acestor 4 etape, documentele rezultate (grila 1, grila 2, planul de învăţământ şi fişele disciplinelor) se transmit la ACPART, în vederea validării şi înscrierii în RNCIS.

3.1. Etapa I: Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale

In etapa I, se utilizează grila 1 - „Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţele profesionale şi competenţe transversale" (anexa nr. 1 la prezenta metodologie), care se completează pentru fiecare nivel de calificare, pe domenii şi programe de studii, după caz, astfel:

• licenţă: pentru domenii şi programe de studii;

• masterat: pentru programe de studii;

• doctorat: pentru domenii.

In consecinţă, grila 1 are 3 variante: G1L, G1M şi G1D, corespunzătoare ciclurilor de studii licenţă, masterat şi doctorat (anexele nr. 1a, 1b şi 1c la prezenta metodologie).

In cazul calificărilor deja existente*, ACPART, prin consultarea instituţiilor de învăţământ superior şi a comitetelor sectoriale, va constitui un grup de lucru pentru completarea grilelor G1L, G1M şi G1D. Pentru buna derulare a acestor acţiuni, va asigura asistenţă tehnică, prin experţii săi.

La nivel naţional, grilele completate se validează de către ACPART, în urma consultării cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ superior care au în oferta lor programul de studii în discuţie, precum şi cu reprezentanţi ai studenţilor, ai comitetelor sectoriale, angajatorilor, asociaţiilor profesionale, sindicatelor, patronatelor şi cu experţi ai ACPART.

In cazul calificărilor nou-propuse, grila 1 se completează de către ofertantul de formare profesională care propune calificarea şi este transmisă la ACPART împreună cu dosarul pentru validarea calificării, prezentat la pct. 4.

După finalizarea etapei I, descrierea calificării se înscrie în secţiunea generală a RNCIS.

3.2. Etapa a II-a: Identificarea, pentru fiecare program de studii, a corelaţiilor dintre competenţe şi arii de conţinut, discipline de studii şi creditele aferente acestora din urmă

In etapa a II-a, competenţele identificate în etapa I (grila 1) se corelează cu ariile de conţinut şi cu disciplinele de învăţământ care conduc la dezvoltarea competenţelor respective, utilizându-se grila 2 - „Stabilirea corelaţiilor dintre competenţele profesionale şi transversale şi ariile de conţinut, disciplinele de învăţământ şi creditele alocate" (anexa nr. 2 la prezenta metodologie).

Ariile de conţinut reprezintă principalele câmpuri curriculare sau zone interdisciplinare din planul de studii, raportate la logica domeniului şi la setul competenţelor ce vor fi formate. Ariile de conţinut îndeplinesc rolul de a ghida dezvoltarea ulterioară a disciplinelor de studiu.

Grila 2 se completează pentru fiecare program de studii de către furnizor şi angajează responsabilitatea instituţiei de învăţământ superior cu privire la respectarea ei.

3.3.   Etapa a III-a: Elaborarea planului de învăţământ al programului de studii în concordanţă cu competenţele care definesc calificarea

In etapa a III-a, se elaborează planurile de învăţământ, prin analiza corelaţiilor cuprinse în grila 2, referitoare la: competenţe - arii de conţinut - discipline de învăţământ - puncte de credit.

8 Termenul „program de studii" înlocuieşte termenul „specializare".

* Cele aprobate deja prin hotărâri ale Guvernului.

Planul de învăţământ al programului universitar de studii se elaborează în conformitate cu reglementările legislative în vigoare la nivel naţional şi cu cele existente la nivelul instituţiei de învăţământ superior. Planul de învăţământ trebuie să conţină ca informaţii minime: disciplinele de studii, numărul de ore de curs şi de seminar, aplicaţii, proiect, forma de examinare, precum şi numărul de credite. Pentru calificările existente, această etapă se parcurge în situaţia în care din etapele I şi a II-a rezultă necesitatea unor schimbări importante în structura planurilor de învăţământ. Etapa a III-a este obligatorie pentru calificările nou-propuse.

3.4. Etapa a IV-a: Elaborarea fişelor disciplinelor în concordanţă cu planul de învăţământ şi competenţele care definesc calificarea

Fişa disciplinei se elaborează în conformitate cu prevederile în vigoare ale fiecărui furnizor de program de studii. Fişa disciplinei trebuie să conţină, ca date minime, informaţiile din modelul prezentat în anexa nr. 3 la prezenta metodologie.

La cerere, ACPART poate acorda furnizorilor de formare consultanţă sau asistenţă de specialitate pentru descrierea calificărilor.

4. Validarea şi înregistrarea unei noi calificări universitare în registrul naţional al calificărilor din învăţământul superior

4.1. Etapa I

Elaborarea şi depunerea dosarului de aplicaţie, în vederea validării unei calificări

Aplicantul transmite ACPART un dosar de validare a calificării universitare ori postuniversitare propuse a fi atestată printr-o diplomă sau un certificat ce vor fi recunoscute pe piaţa muncii şi în cadrul diviziunii academice a calificărilor. Acest dosar se completează distinct pentru fiecare tip de calificare şi trebuie să cuprindă următoarele:

- formularul de aplicaţie pentru noua calificare (anexa nr. 4 la prezenta metodologie);

- anexe:

- copii ale documentelor care, potrivit legilor în vigoare în România, îi dau aplicantului dreptul legal de a conferi diplome şi/sau certificate de studii recunoscute pe piaţa muncii, care atestă o calificare specifică învăţământului superior pe baza rezultatelor învăţării;

- grila 1 (anexa nr. 1 la prezenta metodologie);

- grila 2 (anexa nr. 2 la prezenta metodologie);

- planul de învăţământ;

- fişele disciplinelor (anexa nr. 3 la prezenta metodologie);

- rezumatul descrierii calificării pentru introducerea în RNCIS, după validare (anexa nr. 5 la prezenta metodologie);

- dovada achitării taxei de evaluare.

Aplicaţiile pot fi depuse pe întreg parcursul anului la sediul ACPART. Documentaţia se prezintă pe suport de hârtie şi electronic.

4.2. Etapa a II-a

Evaluarea şi validarea calificării

ACPART analizează dosarul şi îl evaluează prin aplicarea următoarelor criterii:

• eligibilitatea furnizorului pentru acordarea dreptului de a conferi diplome şi/sau certificate care atestă calificări de nivel universitar şi/sau postuniversitar;

• noutatea calificării şi corelarea cu necesitatea pieţei muncii;

• relevanţa academică şi profesională a calificării propuse, din perspectiva diviziunii academice a cunoaşterii;

• consistenţa calificării propuse, prin prisma acoperirii calificării cu competenţele profesionale şi transversale necesare la absolvirea programului;

• respectarea cerinţelor de încadrare a calificării în RNCIS, din punctul de vedere al nivelului şi domeniului de studii, potrivit competenţelor profesionale şi transversale dobândite la absolvirea cu succes a programului de studii.

4.2.1.  Verificarea dosarului din punctul de vedere al componentelor sale (conformitatea administrativă)

La nivelul ACPART, o comisie tehnică va verifica existenţa documentelor precizate la etapa I.

Eligibilitatea aplicantului va fi stabilită de către ACPART în felul următor:

-  în cazul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, eligibilitatea este implicită, întrucât acestea au dreptul să confere o calificare universitară atestată prin diplomă ori certificat de studii de nivel universitar şi/sau postuniversitar.

- în cazul instituţiilor de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu este necesară prezentarea documentului care atestă dreptul legal de a desfăşura pe teritoriul României activităţi de formare iniţială sau continuă de nivel universitar ori postuniversitar (statut, certificat de înmatriculare la registrul comerţului etc).

4.2.2. Analiza şi evaluarea dosarului (conformitatea metodologică) Dacă entitatea solicitantă este eligibilă, se trece la analiza şi evaluarea calificării propuse urmărindu-se: noutatea calificării, relevanţa academică şi profesională, consistenţa calificării şi respectarea cerinţelor de încadrare în RNCIS. Rezultatul evaluării efectuate de către comisia de experţi se transmite Consiliului pentru calificările din învăţământul superior sub forma unei propuneri de acceptare/respingere a cererii de validare a calificării. Consiliul verifică aplicarea corectă şi completă a procedurii şi a criteriilor de evaluare de către comisia de experţi şi validează sau invalidează propunerea comisiei.

Rezultatul este comunicat solicitantului sub forma unui aviz de acceptare, de amânare sau de refuz privind validarea calificării universitare sau postuniversitare propuse.

In cazul acceptării, ACPART menţionează şi codul/poziţia de identificare a calificării în RNCIS.

Dacă amânarea validării este determinată de faptul că noua calificare nu are suficiente elemente pentru a se distinge de o altă calificare acordată în acelaşi domeniu de studii de acelaşi furnizor sau de către alţi furnizori de programe de studii de acelaşi nivel, ACPART propune solicitantului o redefinire şi, respectiv, o nouă încadrare a calificării, astfel încât aceasta să fie compatibilă cu RNCIS.

Dacă amânarea este determinată de lipsa unor informaţii relevante, comisiile de evaluare pot solicita instituţiei aplicante informaţiile suplimentare necesare sau pot transmite recomandări pentru îmbunătăţirea propunerii, în vederea continuării procesului de validare.

Refuzul de validare a unei calificări poate fi determinat de: inconsistenţa programului, documente doveditoare incomplete sau insuficient de detaliate, declaraţii incorecte, nerespectarea recomandărilor făcute de către comisiile de evaluare etc.

4.3. Etapa a III-a

Formularea recomandării de înaintare a cererii de autorizare a funcţionării provizorii (pentru programele de licenţă) sau de acreditare (pentru programele de masterat şi doctorat)

Pe baza deciziei de validare, ACPART recomandă furnizorului de programe de studii să solicite ARACIS autorizarea funcţionării provizorii. ACPART informează MECI cu privire la deciziile luate şi propune iniţierea hotărârii guvernului privind introducerea noii calificări în secţiunea generală a RNCIS. După obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie, furnizorul de programe de studii prezintă ACPART copia documentului de autorizare pentru a completa în secţiunea specifică a RNCIS informaţiile corespunzătoare instituţiei care asigură calificarea în discuţie.

4.4. Etapa a IV-a

Inscrierea în RNCIS şi diseminarea informaţiei

După publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind înscrierea unei noi calificări în RNCIS, ACPART înscrie noua calificare în RNCIS la domeniul şi pentru nivelul de studii pentru care s-a făcut validarea, menţionând expres codul/poziţia de identificare în cadrul registrului. Din acest moment, descrierea calificării este publică, accesibilă prin intermediul internetului.

5. RNCIS

RNCIS se dezvoltă în strânsă legătură cu CNCIS şi reprezintă instrumentul de identificare, înregistrare, consultare permanentă şi actualizare a calificărilor, respectiv a diplomelor şi certificatelor emise de către instituţiile de învăţământ superior. RNCIS este o construcţie comună, implicând ACPART, instituţii de învăţământ superior, angajatori, asociaţii profesionale etc, şi este corelat metodologic cu Registrul naţional al calificărilor (RNC).

Responsabilitatea proiectării, implementării şi permanentei actualizări a RNCIS revine ACPART.

a) Proiectarea RNCIS constă în realizarea de către ACPART a următoarelor operaţii:

• conceperea structurii acestuia;

• conceperea şi dezvoltarea bazei de date cu informaţiile despre calificările din învăţământul superior;

• stabilirea unor strategii de comunicare eficientă cu instituţiile-cheie şi cu publicul larg;

• realizarea reţelei informatice dedicate RNCIS, formată din MECI, ACPART, instituţiile de învăţământ superior şi ceilalţi furnizori de programe de studii universitare şi postuniversitare.

Structura RNCIS

RNCIS cuprinde două secţiuni pentru descrierea fiecărei calificări: una generală şi una specifică. Prima se referă la informaţiile generale despre o calificare, iar a doua secţiune cuprinde date despre instituţiile care oferă formare în această calificare şi informaţii despre competenţele specifice asigurate de acestea.

Secţiunea generală, comună unei calificări, cuprinde informaţii:

• referitoare la nomenclatorul calificărilor:

- titlul obţinut de absolvent;

- denumirea calificării;

- domeniul de studii;

- programul de studii;

- codul calificării.

• referitoare la competenţele asociate calificării:

- competenţele minimale;

- domenii de activitate în care absolventul poate lucra;

- ocupaţii posibile;

- relationarea cu Clasificarea ocupaţiilor din România - COR;

- conexiuni cu alte calificări.

Secţiunea specifică cuprinde următoarele informaţii:

- denumirea instituţiei de învăţământ superior, cu datele complete de identificare;

- denumirea facultăţii;

- denumirea programului de studiu care conduce la calificarea în discuţie;

- grila 2;

- planul de învăţământ al programului de studiu.

Fiecare universitate va avea acces direct la propriile date din secţiunea specifică pentru a opera actualizări şi completări în RNCIS, în anumite limite, cu notificarea prealabilă a ACPART.

RNCIS va asigura transparenţa CNCIS şi va permite căutări simple sau avansate, în funcţie de criterii multiple, precum şi obţinerea unor rapoarte privind aspecte ale calificărilor din învăţământul superior din România.

b) Implementarea RNCIS contribuie la asigurarea transparenţei şi a lizibilităţii învăţământului superior în raporturile cu piaţa muncii, în ceea ce priveşte cunoaşterea rezultatelor învăţării, precum şi compararea calificărilor obţinute în urma absolvirii diferitelor programe de studii furnizate de instituţiile de învăţământ superior. Pentru implementare, ACPART stabileşte procedurile tehnice de pilotare şi de experimentare, precum şi modalităţile de utilizare consecventă, regulată a acestui sistem de către toate instituţiile implicate.

După încheierea fiecărei etape de realizare a CNCIS, rezultatele parţial obţinute vor fi introduse în RNCIS. După parcurgerea tuturor celor 4 etape de descriere a calificărilor prezentate la pct. 3, versiunile finale vor fi introduse în RNCIS.

c) Actualizarea RNCIS presupune:

•  definirea procedurilor şi instrumentelor de actualizare periodică a calificărilor;

• monitorizarea programelor de formare şi a modalităţilor de evaluare şi certificare a calificărilor;

• stabilirea mecanismelor de corelare cu alte cadre naţionale ale calificărilor;

• elaborarea metodologiei de introducere a unei noi calificări în RNCIS.

ACPART asigură periodic actualizarea RNCIS pe site-ul instituţiei.

ACPART notifică MECI şi CNFPAasupra actualizării RNCIS.

Registrul este un construct multi-actor şi un instrument de interes naţional şi internaţional de informare:

• RNCIS reprezintă rezultatul conlucrării mai multor categorii de instituţii/organisme, în calitate de actori direct implicaţi în dezvoltarea şi implementarea sa, precum şi de beneficiari: MECI, ACPART, instituţii de învăţământ superior, dar şi actori/organisme din mediul social şi economic;

•  RNCIS este disponibil în varianta sa electronică în limbile română şi engleză, asigurând transparenţa şi lizibilitatea învăţământului superior românesc pentru angajatori, asociaţii profesionale, sindicate, patronate, profesori, studenţi etc. RNCIS este public, putând fi accesat la nivel naţional, european şi internaţional.

6. Anexe la metodologie

Anexa nr. 1 - Grila 1

Anexa nr. 1 bis - Grila 1 opţională

Anexa nr. 1a - Grila 1L

Anexa nr. 1b - Grila 1M

Anexa nr. 1c - Grila 1D

Anexa nr. 2 -Grila 2

Anexa nr. 3 - Fişa disciplinei

Anexa nr. 4 - Formularul de aplicaţie pentru validarea unei calificări universitare

Anexa nr. 5 - Rezumatul descrierii calificării în cadrul Registrului naţional al calificărilor din învăţământul superior

Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

ANEXA Nr. 1 la metodologie

Domeniul fundamental.............................. Domeniul de studii.................................. Programul de studii......................................

Grila 1 - Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale

Descriptori de nivel ai competenţelor transversale**

Competenţe transversale

Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei

6.

CT1

7.

CT2

8.

CT3

* Se vor identifica maximum 6 competenţe profesionale.

** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior (figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat).

ANEXA Nr. 1 bis la metodologie

Universitatea....................................... Facultatea..........................................

Domeniul fundamental............................... Domeniul de studii................................. Programul de studii...............................

Grila 1 - Elemente specifice de descriere a domeniului/programului de studii*

* Se vor menţiona maximum 3 competenţe.

** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior (figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat).

Descriptori de nivel ai competenţelor transversale **

Competenţe transversale

Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei

6.

CT1

7.

CT2

8.

CT3

** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior (figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat).

ANEXA Nr. 1 a la metodologie

Domeniul fundamental...............................Domeniul de studii...................................Programul de studii.....................................

Grila 1L - Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale

Denumirea calificării:...........................

Nivelul calificării: LICENŢĂ

Ocupaţii posibile:

Competenţe profesionale*

C1

C2

C3

C4

C5

C6

Descriptori de nivel ai elementelor structurale ale competenţelor profesionale**

CUNOŞTINŢE

1. Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale domeniului şi ale ariei de specializare; utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională

C1.1

C2.1

C3.1

C4.1

C5.1

C6.1

2. Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte etc. asociate domeniului

C1.2

C2.2

C3.2

C4.2

C5.2

C6.2

ABILITĂŢI

3. Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii bine definite, tipice domeniului în condiţii de asistenţă calificată

C1.3

C2.3

C3.3

C4.3

C5.3

C6.3

4. Utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare, pentru a aprecia calitatea, meritele şi limitele unor procese, programe, proiecte, concepte, metode şi teorii

C1.4

C2.4

C3.4

C4.4

C5.4

C6.4

5. Elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea unor principii şi metode consacrate în domeniu

C1.5

C2.5

C3.5

C4.5

C5.5

C6.5

Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei:

Descriptori de nivel ai competenţelor transversale**

Competenţe transversale

Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei

6. Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată

CT1

7. Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şi distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate

CT2

8. Conştientizarea nevoii de formare continuă; utilizarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare, pentru dezvoltarea personală şi profesională

CT3

* Se vor identifica maximum 6 competenţe profesionale.

** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior (figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat).

ANEXA Nr. 1 b la metodologie

Domeniul de studii................................. Programul de studii........................................Tipul de master...................................

Grila 1M - Descrierea programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale

Denumirea calificării:........................

Nivelul calificării: MASTERAT

Ocupaţii posibile:

Precondiţii de acces:

Competenţe profesionale*

C1

C2

C3

C4

C5

C6

Descriptori de nivel  ai elementelor structurale ale competenţelor profesionale**

CUNOŞTINŢE

1. Cunoaşterea aprofundată a unei arii de specializare şi, în cadrul acesteia, a dezvoltărilor teoretice, metodologice şi practice specifice programului; utilizarea adecvată a limbajului specific în comunicarea cu medii profesionale diferite

C1.1

C2.1

C3.1

C4.1

C5.1

C6.1

2. Utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru explicarea şi interpretarea unor situaţii noi, în contexte mai largi asociate domeniului

C1.2

C2.2

C3.2

C4.2

C5.2

C6.2

ABILITĂŢI

3. Utilizarea integrată a aparatului conceptual şi metodologic, în condiţii de informare incompletă, pentru a rezolva probleme teoretice şi practice noi

C1.3

C2.3

C3.3

C4.3

C5.3

C6.3

4. Utilizarea nuanţată şi pertinentă de criterii şi metode de evaluare, pentru a formula judecăţi de valoare şi a fundamenta decizii constructive

C1.4

C2.4

C3.4

C4.4

C5.4

C6.4

5. Elaborarea de proiecte profesionale şi/sau de cercetare, utilizând inovativ un spectru variat de metode cantitative şi calitative

C1.5

C2.5

C3.5

C4.5

C5.5

C6.5

Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei:

Descriptori de nivel ai competenţelor transversale**

Competenţe transversale

Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei

6. Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională

CT1

7. Asumarea de roluri/funcţii de conducere a activităţii grupurilor profesionale sau a unor instituţii

CT2

8. Autocontrolul procesului de învăţare, diagnoza nevoilor de formare, analiza reflexivă a propriei activităţi profesionale

CT3

* Se vor identifica maximum 6 competenţe profesionale.

** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior (figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat).

ANEXA Nr. 1c la metodologie

Domeniul fundamental..........................................................

Grila 1D - Descrierea domeniului prin competenţe profesionale şi competenţe transversale

Denumirea calificării:..................................

Nivelul calificării: DOCTORAT

Ocupaţii posibile:

Competenţe profesionale*

C1

C2

C3

C4

C5

C6

Descriptori de nivel  ai elementelor structurale  ale competenţelor profesionale**

CUNOŞTINŢE

1. Cunoaşterea sistematică, avansată a conceptelor, a metodelor de cercetare, a controverselor şi a noilor ipoteze specifice domeniului; comunicarea cu specialişti din domenii conexe

C1.1

C2.1

C3.1

C4.1

C5.1

C6.1

2. Utilizarea de principii şi metode avansate pentru explicarea şi interpretarea, din perspective multiple, a unor situaţii/probleme teoretice şi practice noi şi complexe, specifice domeniului

C1.2

C2.2

C3.2

C4.2

C5.2

C6.2

ABILITĂŢI

3. Selecţia şi aplicarea de principii, teorii şi metode avansate de cunoaştere, transfer de metode dintr-un domeniu într-altul, abordări interdisciplinare pentru a rezolva probleme teoretice şi practice noi şi complexe

C1.3

C2.3

C3.3

C4.3

C5.3

C6.3

4. Evaluarea critic-constructivă a proiectelor şi a rezultatelor cercetării ştiinţifice, aprecierea stadiului cunoaşterii teoretice şi metodologice; identificarea priorităţilor de cunoaştere şi aplicative ale domeniului

C1.4

C2.4

C3.4

C4.4

C5.4

C6.4

5. Conceperea şi realizarea de cercetări originale, fundamentate pe metode avansate care conduc la dezvoltarea cunoaşterii ştiinţifice, tehnologice şi/sau a metodologiilor de cercetare

C1.5

C2.5

C3.5

C4.5

C5.5

C6.5

Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei:

Descriptori de nivel ai competenţelor transversale**

Competenţe transversale

Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea competenţei

6. Iniţierea şi dezvoltarea inovatoare de proiecte teoretice şi practice complexe

CT1

7. Asumarea responsabilităţii şi capacitatea de organizare şi conducere a activităţii grupurilor profesionale, de cercetare ştiinţifică sau a unor instituţii

CT2

8. Dezvoltarea unor proiecte centrate pe creativitate, ca temei al autorealizării

CT3

* Se vor identifica maximum 6 competenţe profesionale.

** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentaţi în matricea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior (figura 1), în funcţie de nivelul calificării (licenţă/masterat/doctorat).

ANEXA Nr. 2 la metodologie

Universitatea.........................Facultatea......................Calificarea........................Nivelul de studii....................................

Domeniul fundamental...............................Domeniul de studii....................................Programul de studii..............................

Grila 2. Stabilirea corelaţiilor dintre competenţele profesionale şi competenţele transversale şi ariile de conţinut, disciplinele de studiu şi creditele alocate

Competenţe profesionale

Competenţe explicitate prin descriptori de nivel

Arii de conţinut

Discipline de studiu

Credite

Pe disciplină*

Pe competenţă

C1

D1

D2

C2

D1

D2

C3

D1

D2

C4

D1

D2

C5

D1

D2

C6

D1

D2

Competenţe transversale

Discipline de studiu

Credite

Pe disciplină

Pe competenţă

CT1

D1

D2

CT2

D1

D2

CT3

D1

D2

* Se va menţiona numărul de credite prin care disciplina respectivă contribuie la realizarea competenţelor din totalul de credite alocat disciplinei potrivit planului de învăţământ.

ANEXA Nr. 3 la metodologie

Universitatea.........................................

Facultatea.............................................

Departamentul.......................................

Catedra.................................................

Domeniul de studii.................................

Programul de studii................................

.............................................................

Fişa disciplinei

„Denumirea disciplinei"

Statutul disciplinei:    obligatorie    opţională    facultativă

Nivelul de studii:     licenţă    masterat    doctorat

Anul de studii:.................................

Semestrul:.......................................

Titularul cursului: (Titlul şi numele)

Număr de ore/Verificarea/Credite

Curs

Seminar

Laborator

Proiect

Examinare

Credite

A.  Obiectivele disciplinei (Obiectivele sunt formulate în termeni de competenţe profesionale.)

B. Preconditii de accesare a disciplinei (Se menţionează disciplinele care trebuie studiate anterior.)

C. Competenţe specifice (Vizează competenţele asigurate de programul de studiu din care face parte disciplina.)

D. Conţinutul disciplinei

a) Curs

Capitolul

Conţinuturi

Nr. de ore

1.

C1 ........................................................

1.1 .......................................................

1.2......................................................

2.

C2...........................................................

2.1 ..........................................................

2.2............................................................

...

Total ore:

b) Aplicaţii

Tipul de aplicaţie*

Conţinut

Nr. de ore

1.

2.

Total ore:

* Se va menţiona: seminar, laborator, proiect sau practică.

E.  Evaluare (Se precizează metodele, formele de evaluare şi ponderea acestora în stabilirea notei finale. Se indică standardele minime de performanţă, raportate la competenţele definite la pct. A. „Obiectivele disciplinei")

F.  Repere metodologice (Strategia didactică, materiale, resurse)

G.  Bibliografie (Se indică bibliografia minimală obligatorie.)

Data avizării în catedră:

Director departament/Şef catedră,       

......................................................

                                 

Titular de disciplină,

......................................................

ANEXA Nr. 4 la metodologie

Formularul de aplicaţie pentru validarea unei calificări universitare

Fişa 1: Prezentarea cererii de validare

A. Calificarea solicitată

Titlul conferit:

Nivelul solicitat:

Domeniul fundamental:

Domeniul de studii:

Denumirea calificării:

B. Organismul care acordă calificarea atestată prin diplomă |_| sau certificat |_|

Denumirea furnizorului:

Reprezentat prin (nume, prenume şi funcţie):

Semnătura reprezentantului legal:

Ştampilă:

Spaţiu rezervat pentru Agenţia Naţională pentru Calificările din Invăţământul Superior în Parteneriat cu Mediul Economic şi Social

Dosar nr.

Expert responsabil:

Data de înregistrare la Agenţia Naţională pentru Calificările din Invăţământul Superior în Parteneriat cu Mediul Economic şi Social:

Reglementări de referinţă:

Data trimiterii la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării:

Data trimiterii la Monitorul Oficial al României, Partea I:

Informaţiile de publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I:

Titlul:

Nivelul:

Data de la care intră în vigoare:

Denumirea calificării:

Codul calificării:

Fişa 2: Date de identificare ale instituţiei care solicită validarea calificării

1.  Numele juridic complet:

- Adresă:

- Telefon:                Fax:                 E-mail:

- Adresă site:

2. Statutul juridic:

3.  Referinţe de identificare a organismelor (hotărârea Guvernului, lege) şi datele de atestare:

-

-

-

4. Activităţile desfăşurate de instituţie, relevante pentru calificarea propusă:

Se vor menţiona activităţile referitoare la cursuri de formare, cercetare sau alte activităţi relevante în domeniu, desfăşurate până în prezent.

5. Alte calificări acordate de instituţie în cadrul aceluiaşi domeniu universitar de studii sau din domenii apropiate:

Se vor menţiona: titlul conferit, denumirea calificării, data primei promoţii.

6. Statutul instituţiei sau al programului de studii, din punctul de vedere al acreditării:

Se va indica dacă instituţia care propune calificarea a fost sau este într-un proces de evaluare de către o agenţie recunoscută în domeniul asigurării calităţii pentru domeniul din care face parte noua calificare.

6.1. Se vor menţiona programele de studiu înrudite sau apropiate:

- autorizate - numele, data;

- acreditate - numele, data;

- în curs de evaluare - numele, data depunerii documentaţiei.

6.2. Situaţia auditării instituţionale:

|_| are: data.................................;

|_| în curs de acordare; data depunerii documentaţiei;

|_| nu are.

6.3 Organizaţia are proceduri de promovare a unei noi calificări?

Da |_|              Nu |_|

In cazul în care acestea există, ele se vor anexa.

Fişa 3: Necesitatea şi oportunitatea creării calificării

Demersurile care au condus la propunerea noii calificări:

1.  Elemente de fundamentare a calificării:

- Relevanţa calificării faţă de piaţa muncii sau dezvoltarea academică

- Relevanţa faţă de cerinţele tinerilor

- Studii de piaţă, analize, rapoarte, prognoze care justifică propunerea calificării. (Se vor prezenta în maximum o pagină, cu indicarea explicită a anexelor.)

2. Prezentarea organizaţiilor consultate pentru identificarea şi conceperea calificării în discuţie (angajatori, asociaţii profesionale, comitete sectoriale, sindicate, patronate etc.)

a) Specificul organizaţiei (denumirea, obiectul de activitate);

b) Persoana de contact (date de identificare);

c) Modul de consultare sau colaborare a universităţii cu organizaţia menţionată.

3. Alte informaţii relevante pentru susţinerea propunerii (maximum o pagină)

(Dacă este cazul, se anexează documentele considerate interesante pentru susţinerea propunerii.)

Fişa 4: Descrierea calificării

A.  Ocupaţiile vizate

1.  Enumerarea ocupaţiilor care ar putea fi exercitate prin obţinerea calificării propuse:

2. Compatibilitatea cu Clasificarea ocupaţiilor din România (COR):

Da, prin extensie |_|

Da, prin inserţie |_|

(In al doilea caz, vă rugăm să faceţi propuneri.)

3. Condiţiile cele mai frecvente de exercitare a calificării:

a) Dimensiunea şi domeniul de activitate al posibililor angajatori

b) Ocupaţii posibile asociate calificării

B.  Referinţe privind calificarea şi competenţele

- Se va face o descriere a calificării, utilizând grila 1 şi grila 2.

Fişa 5: Conexiunea cu alte calificări

A.  Corelaţiile cu alte calificări

1.  Precizaţi ce calificări sau competenţe sunt necesare ori admise pentru accesul la calificarea prezentată (pentru formularea acestor condiţii de prezentare este recomandabil să se ţină seama, unde este cazul, de cerinţele asociaţiilor profesionale):

- cerinţe;

- recunoaştere parţială şi documentele pe baza cărora se realizează acestea.

2. Calificarea solicitată figurează explicit printre cerinţele pentru obţinerea altor calificări?

3.  Modul de admitere la studii pentru obţinerea calificării propuse

B.  Identificarea calificărilor existente în România în acelaşi domeniu

1. Alte calificări similare existente în acelaşi domeniu, la acelaşi nivel, la nivel inferior sau superior (Se vor preciza universităţile, facultăţile unde există aceeaşi calificare sau calificări similare, precum şi nivelul acestora.)

2. Suprapuneri, incluziuni şi diferenţe privind competenţele furnizate de alte calificări similare din alte universităţi

C. Corespondenţa cu alte calificări acordate în străinătate, în special în cadrul Uniunii Europene

1.  Identificarea de calificări comparabile:

• denumirea calificării; nivelul;

• asemănări;

• deosebiri;

• segmentul de piaţă a muncii căruia i se adresează;

•  instituţiile care o acordă (Se vor indica numele instituţiei şi adresa site-ului unde se găsesc referinţe.);

• acorduri de recunoaştere a calificării sau a unor competenţe din cadrul calificării.

2.  Acorduri instituţionale sau convenţii cu instituţiile din alte ţări privind acordarea de diplome/certificate în parteneriat (se va indica acordul sau convenţia, programul, data semnării şi durata de valabilitate):

• pentru calificarea propusă;

• pentru calificări din acelaşi domeniu;

• pentru alte calificări.

Fişa 6: Regimul de şcolarizare pentru obţinerea calificării

1.  Forme de şcolarizare

- învăţământ de zi                              |_| în localitate                    |_| în alte localităţi

- învăţământ cu frecvenţă redusă        |_| în localitate                    |_| în alte localităţi

- învăţământ la distanţă                                      |_|

2. Tipul de formare pentru obţinerea calificării

- După un parcurs de formare iniţială: |_| da                                |_| nu

- După un parcurs de formare continuă:   |_| da                                |_| nu

3.  Limba de predare

4. Studii organizate în cooperare cu o companie

(Se vor preciza compania/companiile şi locul de desfăşurare a formării.)

- compania

- nivelul cerut la intrare

- durata

- credite

Fisa 7: Referenţialul calificării

1. Planul de învăţământ al calificării şi fişele disciplinelor

Se vor anexa planurile de învăţământ şi programele analitice.

2. Metodologia de evaluare a competenţelor la finalizarea studiilor.

3. Se va anexa o copie a unei diplome standard, completată pentru calificarea propusă.

4. Adresa site-ului pe care se găsesc informaţii despre calificările acordate de instituţia promotoare

Fişa 8: Evidenţierea parcursului titularilor de diplomă*

A. Structuri de evidenţiere a parcursului absolvenţilor existente în universitate

Dacă universitatea are astfel de structuri, vă rugăm să le menţionaţi şi, eventual, să indicaţi datele de contact.

B. Utilizarea structurilor

1. Inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor ultimelor 3 promoţii ale domeniului de studii

Anul obţinerii diplomei

Numărul total al titularilor diplomei

Numărul titularilor care

desfăşoară activităţi în

domeniul lor de pregătire

Numărul titularilor care

desfăşoară activităţi în

domenii conexe

Numărul titularilor

care desfăşoară activităţi

în alte domenii

2. Comentarii

C. Situaţia titularilor diplomelor şi certificatelor din domeniul calificării, după forma de învăţământ

Anul obţinerii diplomei

Formare iniţială

Formare continuă

Numărul total de absolvenţi

* Opţional. Este un argument suplimentar pentru susţinerea calificării propuse.

ANEXA Nr. 5 la metodologie

Rezumatul descrierii unei calificări în cadrul Registrului naţional al calificărilor din învăţământul superior

Titlul şi denumirea calificării:

Titlul obţinut:

Denumirea calificării:

Codul calificării:

Autoritatea responsabilă pentru certificare           Calitatea semnatarului(lor) calificării (diplomei)

Cadranul 2

                                                 Cadranul 3

Elemente de identificare a calificării:

Nivelul de studii:

Domeniul fundamental:

Domeniul de studii:

Programul de studii:

Numărul total de credite:

Rezumatul referenţialului calificării

Competenţele  relevante obţinute  (4-6 competenţe  profesionale şi  cel  puţin  3 competenţe

transversale):

Planul de învăţământ (Se va anexa.)

                                                                                                                     

                                                                                                                         Cadranul 5

Ocupaţii posibile pentru deţinătorul diplomei/certificatului*

                                                                                                                    

 Cadranul 6

Modalităţile de acces la calificare

Valabilitatea competentelor acumulate este de .... ani**

                                                                                                                      Cadranul 7

Condiţii de înscriere pentru certificare

Da

Nu

După un parcurs de formare cu statut de student

După un parcurs de formare continuă

Corelaţiile cu alte calificări

Acorduri europene sau internaţionale

                                                 Cadranul 8

                                                Cadranul 9

Baza legală

Referinţe privind legea de înfiinţare a instituţiei şi hotărârea Guvernului privind structura instituţiei:

Alte referinţe:

                                                                                                                   Cadranul 10

Alte informaţii

Statistici ale evoluţiei numărului de studenţi în domeniul calificării, în ultimii 3 ani:

Istoricul calificării ***:

                                                                                                                   Cadranul 11

* Se vor menţiona inclusiv codurile, conform clasificării COR.

** Se va completa pentru calificările pentru care, prin acte normative, se impune o reevaluare a competenţelor.

*** Se vor face precizări, unde este cazul, la calificările corespondente acordate în perioada premergătoare momentului aplicării metodologiei.


SmartCity5

COMENTARII la Ordinul 4430/2009

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 4430 din 2009
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Ordin 1492 2020
    Căutați o afacere, o companie sau un împrumut personal? Oferim toate tipurile de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Decizia 1 2020
    Căutați un împrumut de afaceri, companie sau personal? Oferim tot felul de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail cu detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    BUNA ZIUA, VA ROG SA IMI TRIMITETI SI MIE ANEXELE LA HG NR. 965/2002 LA ADRESA DE E-MAIL avocat.elenagrecu@yahoo.com Multumesc anticpat!
ANONIM a comentat Hotărârea 153 2018
    articolul 4 interzice acordarea a doua sporuri cumulate anexa 1-6 si 8 ,cum ramine cu personalul care lucreaza cu aparate de electoterapie in sectiile de recuperare,medicina fizica ?la care spor se incadreaza?
ANONIM a comentat Legea 149 2018
    Cine face propunerea conform art.10,alin 2,este ambigu
ANONIM a comentat Decretul 721 2015
    Buna ziua,acest decret prezidential nu a fost pus in aplicare niciodata,cetatenii romani care traiesc si muncesc in aceasta regiune a Germaniei sunt nevoiti sa parcurga intre 300 km si 600 km pana la München unde este Consulatul General al Romaniei si sa piarda zile intregi pentru rezolvarea unor probleme care ar fi foarte usor sa le rezolve la Stuttgart daca Ministerul Afacerilor Externe si-ar face treaba. La Munchen sediul Consulatului are un spatiu foarte mic unde isi desfasoara activitatea iar cetatenii sunt nevoiti sa stea afara in strada sa astepte formandu-se cozi de peste 100 de persoane pe zi.Ultima data cand am fost la Consulat am stat 10 ore acolo iar toaleta nu functiona,cetatenii fiind obligati sa mearga la cafenele si restaurante daca aveau nevoi fiziologice.Cel mai grav lucru este faptul ca femeili cu ,copii mici nu au un loc unde sa stea cu ei,sa-i schimbe sau sa le dea mancare.S-au adus obiceiurile din Romania si aici si acest lucru este foarte grav.Personalul in schimb este destul de amabil dar lipsa spatiului si a personalului duce la aceste situatii neplacute. De aceea este urgent neesar deschiderea Consulatului la Stuttgart !!!! Prioritatile MAE se pare ca sunt altele cum ar fi mutarea Ambasadei Romaniei in Israel. Cetatenii sunt ultima lor prioritate.Probabil pana in noiembrie 2019 se va deschide totusi consulatul pentru a crea cadru legal pentru alegerile prezidentiale.In zona Baden Württemberg traiesc peste 250.000 romani si aceste voturi vor conta pentru viitorul presedinte,asa ca poate se indura cineva si de acest cetateni uitati de autoritatile din tara !!!
ANONIM a comentat Hotărârea 757 2008
    In aceasta hotarare de guvern intra si asistentii medicali care lucreaza in sectiile de radioterapie,care fac iradierea bolnavilor oncologici???
ANONIM a comentat Legea 58 1974
    in1990 mai era in vigoare intreb
ANONIM a comentat Hotărârea 559 1990
    Din păcate această hotărâre prevede incadrarea în grupe indiferent de activitatea desfășurată a celor care lucrează în industria chimică( directori, contabili, economiști) fără deosebire adică un operator chimist este încadrat în grupă la fel ca și directorul. Ținînd cont de anul ”hotărârii” în care revoluția încă se mișca prin intreprinderi este de înțeles..oarecum.
ANONIM a comentat Decizia 589 2006
    La Pucioasa DB nu a fost nici-o revolutie,si totusi orasul este plin de revolutionari,????
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu