Ordinul Nr.3654 din 29.03.2012

* La nivelul schemei orare, se recomandă alocarea a cel puţin unei ore de opţional din aria curriculară Limbă şi comunicare pentru studierea unei limbi moderne. ANEXA Nr. 2Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar, ciclul achiziţiilor fundamentale - clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale

* La nivelul schemei orare, se recomandă alocarea a cel puţin unei ore de opţional din aria curriculară Limbă şi comunicare pentru studierea unei limbi moderne. ANEXA Nr. 3 Alocări orare în aria curriculară Limbă şi comunicare pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale care studiază în limba română

* La nivelul schemei orare, se recomandă alocarea a cel puţin unei ore de opţional din aria curriculară Limbă şi comunicare pentru studierea unei limbi moderne. ANEXA Nr. 4Alocări orare în aria curriculară Arte şi tehnologii pentru învăţământul integrat de artă - muzică Ciclul achiziţiilor fundamentale

Alocări orare pentru Educaţia muzicală specializată pentru învăţământul suplimentar de artă - muzică Ciclul achiziţiilor fundamentale

Precizări privind aplicarea planului-cadru de învăţământ la şcolile cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică 1. La şcolile cu program suplimentar de artă - muzică, elevii urmează doar pregătirea de specialitate muzicală, conform numărului de ore precizat în tabelul referitor la Educaţia muzicală specializată. Disciplinele de cultură generală se studiază la şcoala generală pe care o frecventează elevul în mod obişnuit. 2. Şcolile şi liceele cu program integrat de artă pot să şcolarizeze în regim suplimentar elevi din clasele I-a II-a, în limita cifrei de şcolarizare aprobate conform reglementărilor în vigoare. 3. Admiterea în şcolile cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică se face pe baza probelor de aptitudini specifice, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a şcolilor şi liceelor de artă. 4. Pentru şcolile cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică: a)orele de instrument se predau individual; b)orele de teorie - solfegiu - dicteu se predau pe grupe.5. Orele de teorie - solfegiu - dicteu se studiază conform planului-cadru de către elevii claselor I-a II-a de la toate instrumentele. 6. a) Studiul pianului şi al viorii se face începând cu clasa I. b)Celelalte instrumente se pot studia începând cu clasa a III-a.7. a) Toţi elevii şcolilor şi liceelor de muzică (cu excepţia elevilor care studiază ca instrument pianul), începând cu al doilea an de studiu instrumental, se vor pregăti şi cu profesorul acompaniator-corepetitor pentru examene, verificări, audiţii, concursuri. b)Profesorul acompaniator-corepetitor poate preda această disciplină dacă din foaia matricolă care însoţeşte diploma de licenţă reiese că a absolvit cu examen disciplina pian. Profesorul acompaniator-corepetitor este normat cu 3 elevi pe oră, elevul având dreptul la 1/3 ore corepetiţie pe săptămână.8. La instrument se susţin verificări la sfârşitul semestrului I şi examen la sfârşitul fiecărui an şcolar, începând cu al doilea an de studiu. 9. Precizările privind aplicarea planului-cadru de învăţământ la şcolile cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică sunt parte integrantă din planul de învăţământ şi sunt valabile şi în şcolile în care predarea se face în limbi ale minorităţilor naţionale. ANEXA Nr. 5Alocări orare în aria curriculară Sănătate şi motricitate pentru învăţământul integrat sportiv Ciclul achiziţiilor fundamentale

* Orele de educaţie fizică şi sport se alocă pregătirii sportive practice. ** Se recomandă ca în schema orară a claselor aparţinând învăţământului sportiv integrat cele două ore de opţional din aria curriculară Sănătate şi motricitate să fie alocate pentru disciplina Pregătire sportivă practică. Precizări privind aplicarea planului de învăţământ 1. În învăţământul primar, pregătirea sportivă a elevilor se poate organiza, în funcţie de specificul disciplinelor sportive, în următoarele variante şi combinaţii: a)clasa întreagă: o singură disciplină sportivă, fete şi/sau băieţi, nivel de pregătire omogen; b)două sau mai multe grupe la aceeaşi clasă, fete şi/sau băieţi; c)grupe valorice, fete şi/sau băieţi: la aceeaşi disciplină sportivă, grupele/grupele valorice pot fi constituite din elevi care aparţin claselor I şi/sau claselor a II–a, în variante şi combinaţii care se pretează disciplinelor sportive, nivelului de pregătire, categoriilor de vârstă şi sex, resurselor materiale, specialiştilor, exigenţelor de încadrare etc.2. În situaţia organizării pregătirii sportive pe grupe, se normează câte un cadru didactic de specialitate la fiecare grupă. În acest caz, numărul de ore prevăzut în planul-cadru de învăţământ la aria curriculară Sănătate şi motricitate, cu excepţia celor efectuate de învăţător, se acordă pentru fiecare grupă. 3. Lecţia de antrenament sportiv pentru învăţământul primar are o durată cuprinsă între 70 şi 90 de minute. 4. În învăţământul primar, pregătirea teoretică sportivă se efectuează simultan cu pregătirea sportivă practică. 5. Aceste reglementări se aplică şi învăţământului integrat sportiv din unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale. ANEXA Nr. 6 Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar, ciclul achiziţiilor fundamentale - clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a I. Dispoziţii generale Articolul 1Prezenta metodologie reglementează aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar, ciclul achiziţiilor fundamentale - clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a. Articolul 2În sensul prezentei metodologii, se definesc următorii termeni: a)plan-cadru de învăţământ - document oficial de tip reglator, instrument de bază în promovarea politicilor educaţionale la nivel naţional, care jalonează resursele de timp ale procesului de predare-învăţare-evaluare; planurile-cadru de învăţământ stabilesc, diferenţiat în funcţie de nivelul de şcolarizare, disciplinele studiate de către elevi în şcoală, numărul minim şi maxim de ore alocate acestora, precum şi numărul total de ore studiate pe săptămână; b)cicluri curriculare - periodizări ale şcolarităţii, grupând mai mulţi ani de studiu, în funcţie de nivelurile de dezvoltare cognitivă, afectivă şi fizică ale elevilor. Prin definirea unui profil de formare adecvat unei etape de vârstă, ciclurile curriculare jalonează proiectarea programelor şcolare, oferind reperele optime pentru structurarea achiziţiilor în învăţare la nivelul fiecărei discipline; c)arie curriculară - grupaj de discipline şcolare care transpun didactic domenii înrudite din cunoaşterea umană. La nivelul proiectării programelor şcolare, gruparea pe arii curriculare favorizează coerenţa orizontală între discipline şi economia de timp şcolar prin transferurile conceptuale şi metodologice care se realizează între discipline înrudite; d)trunchi comun - oferta educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii care urmează acelaşi tip de program de formare; e)opţionale - oferta educaţională propusă de şcoală; asigură cadrul pentru dezvoltarea unor oferte curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ, pentru susţinerea unor niveluri de performanţă diferenţiate şi a unor nevoi şi interese specifice de învăţare ale elevilor. Disciplinele opţionale sunt prevăzute cu alocări orare pe fiecare arie curriculară, dar şi ca opţionale integrate, care vizează competenţe de integrare şi transfer aparţinând unor arii curriculare diferite; f)plajă orară - marja cuprinsă între numărul minim şi numărul maxim de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline/respectiv fiecărei arii curriculare prin planul-cadru de învăţământ. Plaja orară a ariei curriculare reglează posibilităţile de opţiune pentru numărul de ore alocate disciplinelor din cadrul ariei; g)schemă orară - modalitatea concretă prin care clasele şi şcolile îşi alcătuiesc programul, pe baza următoarelor opţiuni: opţiunea pentru un număr de ore pe săptămână cuprins între numărul minim şi numărul maxim alocat prin planul-cadru de învăţământ; opţiunea pentru completarea trunchiului comun, până la numărul de ore ales (minim sau maxim), cu extinderi ale disciplinelor cuprinse în planul-cadru de învăţământ şi cu opţionale (cel puţin un opţional). Schemele orare ale claselor formează împreună schema orară a şcolii.II. Elaborarea planului-cadru de învăţământ pentru ciclul achiziţiilor fundamentale Articolul 3Construcţia planului-cadru de învăţământ are în vedere realizarea dezideratelor profilului de formare al copilului care finalizează clasa a II-a, profil determinat de domeniile de competenţe-cheie specificate în art. 68 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. În mod concret, până la finalul clasei a II-a se urmăreşte atingerea unui nivel de performanţă elementar în formarea competenţelor-cheie: 1. Competenţe de comunicare: • receptarea şi producerea de mesaje verbale şi nonverbale scurte şi simple în contexte cunoscute; • folosirea unor componente elementare ale convenţiilor terminologice specifice diferitelor discipline şcolare; • interacţiunea verbală în limba maternă, în contexte de comunicare familiare. 2. Competenţe de bază specifice matematicii, ştiinţelor şi tehnologiilor: • observarea unor elemente/fenomene/regularităţi din mediul apropiat; • manifestarea curiozităţii pentru elemente/fenomene/ regularităţi din mediul apropiat; • relatarea unor fapte/relaţii/fenomene observate în mediul apropiat; • folosirea unor proceduri simple în rezolvarea unor probleme; • formularea unor explicaţii simple la întrebări de tipul: de ce?, când?, cum?; • formularea unor păreri simple asupra unor obiecte/ fapte/fenomene din mediul înconjurător; • manifestarea grijii pentru un mediu înconjurător curat şi prietenos. 3. Competenţe de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere: • utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicării în scopuri ludice/practice; • manifestarea interesului pentru un program echilibrat de utilizare a computerului şi a altor resurse digitale. 4. Competenţe sociale şi civice: • respectarea unor norme elementare de conduită în contexte uzuale; • manifestarea interesului pentru relaţionare în cadrul clasei; • participarea la activităţi de grup; • disponibilitatea pentru rezolvarea unor conflicte; • transpunerea şi interpretarea unor roluri în activităţi ludice şi în viaţa de zi cu zi; • manifestarea activă în cadrul unui rol social în contextul familiei, grupului de joacă şi grupului de învăţare. 5. Competenţe antreprenoriale: • manifestarea curiozităţii pentru urmărirea şi atingerea unor scopuri; • derularea unor activităţi orientate spre un scop; • participarea la activităţi focalizate şi structurate, de tipul proiectelor propuse de cadrul didactic; • manifestarea interesului pentru un regim sănătos de viaţă şi de muncă. 6. Competenţe de relaţionare şi exprimare culturală: • manifestarea curiozităţii pentru diferite forme de expresivitate artistică; • exprimarea sensibilităţii artistice prin intermediul unor mijloace simple; • formularea unor păreri referitoare la aspectele estetice din mediul apropiat; • manifestarea autocontrolului şi a exprimării personale prin jocuri sportive. 7. Competenţe metacognitive (a învăţa să înveţi): • acceptarea îndrumării şi a cooperării în procesul de învăţare; • căutarea de informaţii pentru rezolvarea unor sarcini de lucru simple, punctuale; • manifestarea disciplinei şi a perseverenţei în realizarea cu sprijin a unor sarcini simple în contexte familiare; • manifestarea încrederii în propriile forţe. Articolul 4(1) Planul-cadru de învăţământ stabileşte disciplinele studiate de către elevi în ciclul curricular al achiziţiilor fundamentale, numărul minim/maxim de ore pe săptămână, numărul total de ore pe săptămână în trunchiul comun, precum şi numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline studiate în trunchiul comun.(2) Ponderea disciplinelor obligatorii şi opţionale prevăzute în planul-cadru de învăţământ, precum şi numărul maxim de ore alocat săptămânal disciplinelor din plan respectă prevederile art. 66 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 5Planul-cadru de învăţământ pentru ciclul achiziţiilor fundamentale operează cu următoarele arii curriculare: Limbă şi comunicare, Om şi societate, Matematică şi ştiinţe ale naturii, Arte şi tehnologii, Sănătate şi motricitate, Consiliere şi orientare. Articolul 6(1) Planul-cadru de învăţământ cuprinde o zonă comună pentru toţi elevii - trunchiul comun - reprezentată de numărul minim de ore prevăzut în planul-cadru pentru fiecare disciplină. În orele de trunchi comun se va parcurge programa şcolară, cu excepţia elementelor notate cu asterisc (*) în programa şcolară respectivă.(2) Pentru acoperirea numărului minim sau, după caz, maxim de ore pe săptămână prevăzut prin planul-cadru de învăţământ, în oferta şcolii vor fi incluse ore reprezentând curriculum la decizia şcolii, care pot fi distribuite astfel: pentru opţional, pentru extindere sau pentru aprofundare.(3) În cazul în care la un obiect de studiu se optează pentru extindere, atunci programa şcolară se parcurge în integralitatea ei, acoperind inclusiv elementele marcate prin asterisc (*).(4) Orele pentru aprofundare se alocă, prin oferta şcolii, în mod specific pentru abordarea diferenţiată. Astfel, la nivelul clasei pregătitoare, acei elevi/acele grupuri de elevi care în urma evaluărilor curente dovedesc un ritm mai lent de învăţare vor parcurge în cadrul acestor ore un program de remediere, iar elevii cu ritm mai rapid de învăţare vor parcurge în cadrul acestor ore un program personalizat de antrenament şi dezvoltare, după caz, în funcţie de nivelul şi calitatea achiziţiilor individuale. Începând cu clasa I, se analizează rezultatele elevilor în anii şcolari anteriori, identificând, pe de o parte, elevii cu risc de a nu dobândi achiziţiile minimale prevăzute de programa şcolară şi care, ca urmare, necesită remediere şi, pe de altă parte, elevii care au achiziţii consolidate. În cazul opţiunii pentru aprofundare, se vor afecta una sau mai multe ore din plaja orară a disciplinei pentru parcurgerea programei de trunchi comun.(5) Schemele orare ale claselor vor cuprinde în mod obligatoriu cel puţin o oră de opţional, stabilită în urma procesului de consultare a elevilor şi a părinţilor. Articolul 7Se recomandă alocarea, în schemele orare la nivelul claselor, a cel puţin unei ore de opţional din aria curriculară Limbă şi comunicare pentru studierea unei limbi moderne. Articolul 8Pentru fiecare disciplină prevăzută în planul-cadru de învăţământ la clasa pregătitoare, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă 30-35 minute din ora de curs, restul timpului fiind destinat unor activităţi liber alese, recreative. Art. 9 - (1) În clasa pregătitoare, precum şi în clasele I şi a II-a din învăţământul primar, în afara orelor de educaţie fizică şi sport prevăzute în planul-cadru de învăţământ se pot constitui formaţii sportive şi ansambluri sportive.(2) Formaţiile sportive se constituie şi se pregătesc pentru o singură disciplină sportivă, în cazul sporturilor pe echipe, şi pentru una sau mai multe discipline sportive, în cazul sporturilor individuale.(3) Numărul formaţiilor sportive se aprobă de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, la propunerea catedrelor de specialitate, în funcţie de resursele materiale şi umane disponibile. În unităţile de învăţământ în care nu există catedre de specialitate, propunerea se face de către profesorul de educaţie fizică.(4) Pentru pregătirea formaţiilor sportive se alocă un număr de două ore pe săptămână, pentru fiecare formaţie sportivă, în afara orarului zilnic. Aceste ore intră în norma didactică a cadrului didactic de specialitate şi se consemnează în condică.(5) O formaţie sportivă este alcătuită din minimum 10 şi maximum 25 de elevi, proveniţi din una sau mai multe clase de acelaşi nivel de învăţământ.(6) Programele şcolare pentru acest gen de activitate sunt cele elaborate pentru nivelul „începători“ - disciplina Pregătire sportivă practică, învăţământ sportiv integrat. Articolul 10(1) Ansamblurile sportive se desfăşoară pe grupe, cu câte o (una) oră pe săptămână, în afara orarului zilnic. Orele de ansamblu sportiv sunt incluse în norma didactică a cadrului didactic de specialitate şi se consemnează în condică.(2) Fiecare grupă este alcătuită din minimum 10 şi maximum 25 de elevi, proveniţi de la una sau mai multe clase.(3) Numărul grupelor de ansamblu sportiv se aprobă de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, la propunerea catedrelor de specialitate. În unităţile de învăţământ în care nu există catedre de specialitate, propunerea se face de către profesorul de educaţie fizică.(4) Elevii care au statutul de scutit medical la lecţiile de educaţie fizică pot participa, în funcţie de recomandările scrise ale medicului specialist, la orele de ansamblu sportiv.(5) Programul activităţilor motrice din cadrul orei de ansamblu sportiv este stabilit de către profesorul de educaţie fizică împreună cu elevii participanţi.(6) Numărul ansamblurilor sportive şi al formaţiilor sportive ale unei unităţi de învăţământ, precum şi criteriile de constituire a acestora se aprobă de către consiliul de administraţie în luna mai, pentru anul şcolar următor, după analiza opţiunilor elevilor/părinţilor elevilor, prezentate în scris.(7) Monitorizarea activităţilor sportive din cadrul orelor de ansamblu sportiv şi orelor de pregătire a formaţiilor sportive se realizează, la nivelul unităţii de învăţământ, de către conducerea acesteia, iar la nivel judeţean, de către inspectorul şcolar de specialitate.(8) Semestrial, comisia/catedra metodică realizează un raport privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor sportive din cadrul orelor de ansamblu sportiv şi orelor de pregătire a formaţiilor sportive, raport care se prezintă şi se supune spre analiză şi aprobare consiliului de administraţie. III. Procedura de aplicare a planului-cadru de învăţământ pentru ciclul achiziţiilor fundamentale Articolul 11Aplicarea planului-cadru de învăţământ în unităţile de învăţământ se realizează prin intermediul schemelor orare. Articolul 12(1) Pentru anul şcolar 2012-2013, schemele orare pentru clasa pregătitoare sunt definitivate de consiliul de administraţie al şcolii, la începutul lunii septembrie 2012, pe baza evaluării resurselor umane şi a materialelor proprii, precum şi pe baza consultării cadrelor didactice şi a părinţilor elevilor.(2) Începând cu anul şcolar 2013-2014, schemele orare ale claselor din ciclul achiziţiilor fundamentale vor fi realizate până la sfârşitul anului şcolar în curs şi se vor face actualizări, dacă este cazul, în primele 5 zile ale lunii septembrie din noul an şcolar.(3) Planul-cadru de învăţământ permite o abordare flexibilă a elaborării schemelor orare, oferind şi posibilitatea organizării tematice a orarului unei clase. În acest caz, poziţionarea disciplinelor în orar poate varia de la o săptămână la alta, cu condiţia ca numărul orelor pe săptămână să fie acelaşi. Organizarea tematică a orarului se realizează până la sfârşitul anului şcolar în curs, cu posibilitate de revizuire în primele zile ale lunii septembrie din anul şcolar respectiv - pentru semestrul I şi, dacă este necesar, la sfârşitul semestrului I - pentru semestrul al II-lea.(4) Consiliile profesorale pot face propuneri de scheme orare consiliului de administraţie, pe baza evaluării condiţiilor locale şi, în cazul claselor I şi a II-a, a potenţialului şi intereselor elevilor.(5) Consultarea părinţilor de către consiliul de administraţie poate fi făcută prin mai multe căi: completarea de către părinţi a unor chestionare, votul exprimat de părinţi în adunarea clasei sau a şcolii, învestirea de către părinţi a reprezentanţilor lor în consiliul de administraţie cu puterea de a decide în numele lor etc. Fiecare consiliu de administraţie îşi va alege propria cale de consultare a părinţilor elevilor. Articolul 13Realizarea schemei orare porneşte de la tabelul care explicitează trunchiul comun. La acesta se adaugă ore în funcţie de opţiunile privind: numărul minim sau maxim de ore pe săptămână, extindere, aprofundare, opţionale. Articolul 14Exemple de scheme orare pentru clasele din ciclul achiziţiilor fundamentale se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie. ANEXĂla metodologie Exemple de scheme orare la nivelul claselor 1. Clasa pregătitoare 1.1. Variante de scheme orare - clasa pregătitoare

1.2. Exemple privind alocarea opţionalelor la clasa pregătitoare pentru variantele de scheme orare de la secţiunea 1.1 Clasa pregătitoare – Varianta A • Varianta propune numărul maxim de ore admis săptămânal (20). • Cele 4 ore peste trunchiul comun sunt alocate pentru ariile curriculare Limbă şi comunicare şi Arte şi tehnologii, astfel: – 1 oră: extindere, pentru o disciplină considerată, în mod obişnuit, ca fundamentală (Comunicare în limba română); – 2 ore: opţional recomandat de planul-cadru, pentru o limbă modernă; – 1 oră: extindere, pentru Arte vizuale şi lucru manual.Clasa pregătitoare - Varianta B • Varianta propune numărul minim de ore admis săptămânal (18). • Cele 2 ore peste trunchiul comun sunt alocate pentru aria curriculară Arte şi tehnologii, astfel: – 1 oră: opţional, pentru TIC (Jocul cu calculatorul); – 1 oră: extindere, pentru Muzică şi mişcare. Clasa pregătitoare - Varianta C • Varianta propune 19 ore/săptămână. • Cele 3 ore peste trunchiul comun sunt alocate atât pentru ariile curriculare Arte şi tehnologii şi Consiliere şi orientare, cât şi pentru un opţional integrat, astfel: – 1 oră: extindere, pentru Muzică şi mişcare; – 1 oră: extindere, pentru Dezvoltare personală; – 1 oră: opţional integrat - Buzunarul cu idei. Arii curriculare implicate: Matematică şi ştiinţe ale naturii, Arte şi tehnologii, Om şi societate, Consiliere şi orientare.1.3. Variante de scheme orare - clasa pregătitoare Învăţământ în limbile minorităţilor naţionale

1.4. Exemple privind alocarea opţionalelor la clasa pregătitoare - învăţământ în limbile minorităţilor naţionale pentru variantele de scheme orare de la secţiunea 1.3 Clasa pregătitoare - Varianta A • Varianta propune numărul minim de ore admis săptămânal (21). • Cele 2 ore peste trunchiul comun sunt alocate pentru ariile curriculare Limbă şi comunicare şi Sănătate şi motricitate, astfel: – 1 oră: extindere, pentru Comunicare în limba maternă (minorităţi); – 1 oră: opţional, în cadrul ariei curriculare Sănătate şi motricitate.Clasa pregătitoare - Varianta B • Varianta propune numărul maxim de ore admis săptămânal (23). • Cele 4 ore peste trunchiul comun sunt alocate pentru ariile curriculare Limbă şi comunicare, Arte şi tehnologii şi Consiliere şi orientare, astfel: – 2 ore: opţional, pentru o limbă modernă; – 1 oră: opţional, pentru TIC (Jocul cu calculatorul); – 1 oră: extindere, pentru Dezvoltare personală.Clasa pregătitoare - Varianta C • Varianta propune 22 ore/săptămână. • Cele 3 ore peste trunchiul comun sunt alocate pentru ariile curriculare Matematică şi ştiinţe ale naturii şi Consiliere şi orientare, precum şi pentru un opţional integrat, astfel: – 1 oră: aprofundare, pentru Matematică şi explorarea mediului; – 1 oră: extindere, pentru Dezvoltare personală; – 1 oră: opţional integrat – Jocuri şi jucării. Sunt implicate ariile curriculare: Arte şi tehnologii, Sănătate şi motricitate, Consiliere şi orientare.2. Clasa I 2.1. Variante de scheme orare - clasa I

2.2. Exemple privind alocarea opţionalelor la clasa I pentru variantele de scheme orare de la secţiunea 2.1 Clasa I - Varianta A • Varianta propune numărul maxim de ore admis săptămânal (20). • Cele 4 ore peste trunchiul comun sunt alocate pentru ariile curriculare Limbă şi comunicare, Om şi societate şi Arte şi tehnologii, astfel: – 2 ore: opţional recomandat de planul-cadru, pentru o limbă modernă; – 1 oră: extindere, pentru Educaţie pentru societate; – 1 oră: opţional pentru TIC (Jocul cu calculatorul).Clasa I - Varianta B • Varianta propune numărul minim de ore admis săptămânal (18). • Cele 2 ore peste trunchiul comun sunt alocate pentru aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii şi pentru un opţional integrat, astfel: – 1 oră: aprofundare, pentru Matematică şi explorarea mediului; – 1 oră: opţional integrat - Clubul curioşilor. Sunt implicate ariile curriculare: Limbă şi comunicare, Om şi societate, Matematică şi ştiinţe ale naturii, Arte şi tehnologii.Clasa I - Varianta C • Varianta propune 19 ore/săptămână. • Cele 3 ore peste trunchiul comun sunt alocate pentru ariile curriculare Limbă şi comunicare, Matematică şi ştiinţe ale naturii, precum şi pentru un opţional integrat astfel: – 1 oră: extindere, pentru Comunicare în limba română; – 1 oră: opţional, în cadrul ariei curriculare Matematică şi ştiinţe ale naturii - Explorare în natură; – 1 oră: opţional integrat - Teatru de păpuşi. Sunt implicate ariile curriculare: Limbă şi comunicare, Om şi societate, Matematică şi ştiinţe ale naturii, Arte şi tehnologii.2.3. Variante de scheme orare - clasa I Învăţământ în limbile minorităţilor naţionale

2.4. Exemple privind alocarea opţionalelor la clasa I - învăţământ în limbile minorităţilor naţionale pentru variantele de scheme orare de la secţiunea 2.3 Clasa I - Varianta A • Varianta propune numărul minim de ore admis săptămânal (21). • Cele 2 ore peste trunchiul comun sunt alocate pentru aria curriculară Limbă şi comunicare, astfel: – 2 ore: opţional recomandat de planul-cadru, pentru o limbă modernă.Clasa I - Varianta B • Varianta propune numărul maxim de ore admis săptămânal (23). • Cele 4 ore peste trunchiul comun sunt alocate pentru ariile curriculare Limbă şi comunicare, Matematică şi ştiinţe ale naturii, Arte şi tehnologii, Sănătate şi motricitate, astfel: – 1 oră: opţional recomandat de planul-cadru, pentru o limbă modernă; – 1 oră: extindere, pentru Matematică şi explorarea mediului; – 1 oră: opţional, pentru TIC (Jocul cu calculatorul); – 1 oră: opţional în cadrul ariei Sănătate şi motricitate - Dansuri populare.Clasa I - Varianta C • Varianta propune 22 ore/săptămână. • Cele 3 ore peste trunchiul comun sunt alocate pentru ariile curriculare Limbă şi comunicare, Sănătate şi motricitate, precum şi pentru un opţional integrat astfel: – 1 oră: extindere, pentru Comunicare în limba maternă; – 1 oră: opţional, în cadrul ariei curriculare Sănătate şi motricitate - Dans sportiv; – 1 oră: opţional integrat - Poveştile: între cuvânt şi culoare. Arii curriculare implicate: Limbă şi comunicare, Arte şi tehnologii, Om şi societate, Consiliere şi orientare.3. Clasa a II-a 3.1. Variante de scheme orare - clasa a II-a

3.2. Exemple privind alocarea opţionalelor la clasa a II-a pentru variantele de scheme orare de la secţiunea 3.1 Clasa a II-a - Varianta A • Varianta propune numărul maxim de ore admis săptămânal (20). În această variantă elevii îşi păstrează opţiunile din clasa I, continuând studiul opţionalelor şi extinderii din anul şcolar precedent. • Cele 4 ore peste trunchiul comun sunt alocate pentru ariile curriculare Limbă şi comunicare, Om şi societate şi Arte şi tehnologii, astfel: – 2 ore: opţional recomandat de planul-cadru, pentru o limbă modernă; – 1 oră: extindere, pentru Educaţie pentru societate; – 1 oră: opţional, pentru TIC (Jocul cu calculatorul).Clasa a II-a - Varianta B • Varianta propune numărul minim de ore admis săptămânal (18). În această variantă elevii îşi păstrează doar o opţiune din clasa I. • Cele 2 ore peste trunchiul comun sunt alocate pentru ariile curriculare Matematică şi ştiinţe ale naturii şi pentru un opţional integrat, astfel: – 1 oră: extindere, pentru Matematică şi explorarea mediului; – 1 oră: opţional integrat - Figurine din lut. Sunt implicate ariile curriculare: Om şi societate şi Arte şi tehnologii.Clasa a II-a - Varianta C • Varianta propune 19 ore/săptămână. În această variantă elevii îşi păstrează una dintre opţiunile din clasa I. • Cele 3 ore peste trunchiul comun sunt alocate pentru ariile curriculare Limbă şi comunicare, Matematică şi ştiinţe ale naturii, precum şi Sănătate şi motricitate, astfel: – 1 oră: extindere, pentru Comunicare în limba română; – 1 oră: opţional, în cadrul ariei curriculare Matematică şi ştiinţe ale naturii - Jocuri matematice; – 1 oră: opţional, în cadrul ariei curriculare Sănătate şi motricitate - Dansuri.3.3. Variante de scheme orare - clasa a II-a Învăţământ în limbile minorităţilor naţionale

3.4. Exemple privind alocarea opţionalelor la clasa a II-a - Învăţământ în limbile minorităţilor naţionale pentru variantele de scheme orare de la secţiunea 3.3 Clasa a II-a - Varianta A • Varianta propune numărul minim de ore admis săptămânal (21). În această variantă elevii îşi păstrează opţiunile din clasa I. • Cele 2 ore peste trunchiul comun sunt alocate pentru aria curriculară Limbă şi comunicare, astfel: – 2 ore: opţional recomandat de planul-cadru, pentru o limbă modernă.Clasa a II-a - Varianta B • Varianta propune numărul maxim de ore admis săptămânal (23). În această variantă elevii îşi păstrează 3 dintre opţiunile din clasa I. • Cele 4 ore peste trunchiul comun sunt alocate pentru ariile curriculare Limbă şi comunicare, Matematică şi ştiinţe ale naturii, Arte şi tehnologii, astfel: – 1 oră: opţional recomandat de planul-cadru, pentru o limbă modernă; – 1 oră: extindere, pentru Matematică şi explorarea mediului; – 1 oră: opţional, pentru TIC (Jocul cu calculatorul); – 1 oră: opţional integrat - Popas în lumea cărţilor. Sunt implicate ariile curriculare: Limbă şi comunicare, Arte şi tehnologii, Matematică şi ştiinţe ale naturii, Consiliere şi orientare.Clasa a II-a - Varianta C • Varianta propune 22 ore/săptămână. În această variantă elevii îşi păstrează doar o opţiune din clasa I. • Cele 3 ore peste trunchiul comun sunt alocate pentru aria curriculară Limbă şi comunicare, precum şi pentru un opţional integrat, astfel: – 1 oră: aprofundare, pentru Comunicare în limba maternă; – 1oră: opţional recomandat de planul-cadru, pentru o limbă modernă; – 1 oră: opţional integrat - Atelierul jucăriilor. Sunt implicate toate ariile curriculare.