ORDIN Nr. 34
din 17 februarie 2006
pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor si agentilor
zoonotici
ACT EMIS DE:
AUTORITATEA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 199 din 2 martie 2006
Având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind
organizarea activităţii
sanitar-veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările
ulterioare,
în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a
unităţilor din subordinea
acesteia,
văzând
Referatul de aprobare nr. 21.117 din 14 februarie 2006, întocmit de Direcţia generală sanitară veterinară din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor,
preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară
veterinară referitoare la
monitorizarea zoonozelor şi
agenţilor zoonotici, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, institutele veterinare
centrale şi direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene
şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 77/2003 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare privind măsurile de protecţie
împotriva unor zoonoze specifice şi a agenţilor
zoonotici specifici la animale şi produse de origine animală, în scopul prevenirii focarelor de toxiinfecţii alimentare şi intoxicaţii,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 şi 157 bis din 12 martie 2003, ce transpune
în legislaţia naţională Directiva Consiliului 92/117/CE.
Art. 4. - Măsurile pe care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor le adoptă în conformitate cu art. 8 alin. (1) şi cele implementate în conformitate cu
art. 10 alin. (1), precum şi
planurile aprobate în conformitate cu art. 8 alin. (3) din Norma sanitară veterinară privind măsurile
de protecţie împotriva unor
zoonoze specifice şi a agenţilor zoonotici specifici la animale şi produse de origine animală, în scopul prevenirii focarelor de
toxiinfecţii alimentare şi intoxicaţii, aprobată prin
Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 77/2003, ce transpune în
legislaţia naţională Directiva Consiliului 92/117/CEE, rămân în vigoare până
la aprobarea programelor de control corespondente, în conformitate cu art. 5
din Norma sanitară veterinară referitoare la controlul privind Salmonella
şi alţi agenţi zoonotici specificaţi ce se transmit prin alimente, aprobată prin Ordinul preşedintelui
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 23/2006 ce preia prevederile Regulamentului
Parlamentului European şi al
Consiliului nr. 2.160/2003/CE.
Art. 5. - Prezentul ordin transpune Directiva
Parlamentului European şi a
Consiliului 2003/99/CE referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici ce modifică Decizia Consiliului 90/424/CEE şi abrogă Directiva
Consiliului 92/117/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 325 din 12
decembrie 2003, p. 31.
Art. 6. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare.
Preşedintele
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,
Ion Agafiţei
ANEXĂ
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ referitoare la monitorizarea zoonozelor si agenţilor zoonotici
CAPITOLUL I
Prevederi introductive
ARTICOLUL 1
Subiect şi domeniu de aplicare
(1) Scopul prezentei norme sanitare veterinare este să garanteze că zoonozele, agenţii
zoonotici şi rezistenţa antimicrobiană asociată sunt
corespunzător monitorizate şi faptul că focarele de toxiinfecţii alimentare fac obiectul unei investigaţii epidemiologice adecvate pentru a face posibilă colectarea la nivel comunitar a informaţiilor necesare pentru a evalua sursele şi evoluţiile relevante.
(2) Prezenta normă sanitară veterinară reglementează:
a) monitorizarea zoonozelor şi agenţilor
zoonotici;
b) monitorizarea rezistenţei antimicrobiene asociate;
c) ancheta epidemiologică a focarelor de toxiinfecţii alimentare; şi
d) schimbul de informaţii referitor la zoonoze şi agenţi zoonotici.
(3) Prezenta normă sanitară veterinară trebuie să se aplice fără a aduce atingere anumitor acte normative
specifice privind sănătatea animală, nutriţia animală, igiena alimentelor, bolile transmisibile
ale oamenilor, sănătatea şi siguranţa la
locul de muncă,
tehnologia genică şi encefalopatiile spongiforme
transmisibile, transpuse în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
ARTICOLUL 2
Definiţii
Pentru scopul prezentei norme sanitare veterinare
trebuie să se aplice următoarele definiţii:
a) definiţiile stabilite de Legea nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 24 mai 2004,
cu modificările şi completările ulterioare, ce transpune parţial în legislaţia
naţională Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 178/2002/CE;
b) zoonoză - orice boală şi/sau infecţie care este transmisibilă natural, direct sau indirect de la
animale la om;
c) agent zoonotic - orice virus, bacterie,
ciupercă parazit sau altă entitate biologică susceptibilă de a provoca o zoonoză;
d) rezistenţă antimicrobiană - abilitatea microorganismelor din
anumite specii de a supravieţui
sau a creşte în prezenţa unei concentraţii date a unui agent antimicrobian ce este în mod obişnuit suficient pentru a inhiba sau omorî
microorganisme din aceeaşi
specie;
e) focar de toxiinfecţie alimentară - o
incidenţă observată în circumstanţe date a două sau
mai multe cazuri umane ale aceleiaşi boli şi/sau infecţii sau o situaţie în care numărul
de cazuri observate depăşeşte numărul aşteptat şi atunci când cazurile sunt în legătură sau în mod probabil se identifică cu aceeaşi sursă alimentară;
f) monitorizare - un sistem de colectare, analiză şi diseminare a datelor privind apariţia zoonozelor, agenţilor zoonotici şi
rezistenţei antimicrobiene
raportate la aceştia.
ARTICOLUL 3
Obligaţii generale
(1) Datele referitoare la apariţia zoonozelor, agenţilor zoonotici şi rezistenţei
antimicrobiene raportate sunt colectate, analizate şi publicate fără întârziere, în conformitate cu cerinţele prezentei norme sanitare veterinare şi cu prevederile adoptate potrivit
acesteia.
(2) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor desemnează Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală pentru domeniul sănătăţii animalelor şi Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară pentru
domeniul sănătăţii publice ca autorităţi veterinare competente responsabile cu implementarea prevederilor
prezentei norme sanitare veterinare. In acest caz Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor trebuie:
a) să notifice Comisiei Europene, denumită în continuare Comisia, despre autoritatea veterinară centrală care va funcţiona
ca punct de contact pentru legătura cu Comisia;
b) să
se asigure că autorităţile competente cooperează astfel încât să garanteze implementarea adecvată a cerinţelor
prezentei norme sanitare veterinare.
(3) Cooperarea efectivă şi continuă este stabilită între autoritatea competentă sau autorităţile
desemnate pentru scopurile prezentei norme sanitare veterinare şi se bazează pe schimbul de informaţii generale, iar atunci când este necesar, pe schimbul de date
specifice cu:
a) autorităţile competente pentru scopurile legislaţiei naţionale
privind sănătatea animalelor, transpusă în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene;
b) autorităţile competente pentru scopurile legislaţiei naţionale
privind hrana pentru animale, transpusă în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene;
c) autorităţile competente pentru scopurile legislaţiei naţionale în
domeniul alimentelor, transpusă în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene;
d) structurile şi/sau autorităţile
menţionate la art. 1 din
Decizia Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2.119/98/CE (acele structuri şi/sau autorităţi care, la nivelul fiecărui stat membru şi
sub responsabilitatea acelui stat membru, sunt competente la nivel naţional şi sunt responsabile cu colectarea informaţiilor privind supravegherea epidemiologică a bolilor notificabile);
e) alte autorităţi şi organizaţii în cauză.
(4) Oficialii autorităţii competente în cauză sau ai autorităţilor
competente menţionate la alin.
(2) trebuie să participe, după caz, la o instruire iniţială corespunzătoare,
urmată de instruiri periodice
în ştiinţe veterinare, microbiologie sau în
epidemiologie.
CAPITOLUL II
Monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici
ARTICOLUL 4
Reguli generale privind monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici
(1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să colecteze date comparabile şi relevante pentru a identifica şi caracteriza pericole, pentru a evalua
expunerile şi pentru a
caracteriza riscurile privind zoonozele şi agenţii
zoonotici.
(2) Monitorizarea trebuie să aibă loc în
etapele lanţului alimentar
cele mai susceptibile zoonozelor şi agenţilor
zoonotici în cauză, adică:
a) la nivelul producţiei primare; şi/sau
b) în alte etape ale lanţului alimentar incluzând alimentele şi hrana pentru animale.
(3) Monitorizarea trebuie să cuprindă zoonozele
şi agenţii zoonotici menţionaţi la lit. A
din anexa nr. 1 la prezenta normă sanitară veterinară.
(4) Zoonozele şi agenţii zoonotici
menţionaţi la lit. B din anexa nr. 1 la prezenta
normă sanitară veterinară trebuie să fie
monitorizaţi atunci când situaţia epidemiologică din România o justifică.
(5) Monitorizarea trebuie să se bazeze pe sistemele existente în România.
ARTICOLUL 5
Programe coordonate de monitorizare
(1) Dacă datele colectate prin monitorizare de rutină, în conformitate cu art. 4, nu sunt
suficiente, pot fi stabilite programe coordonate de monitorizare cu privire la
una sau mai multe zoonoze şi/sau
agenţi zoonotici, conform
procedurii comunitare, în special atunci când sunt identificate nevoi
specifice, pentru a evalua riscurile ori pentru a stabili valori de referinţă privind zoonozele sau agenţii zoonotici la nivel de state membre ori
la nivel comunitar.
(2) Atunci când este stabilit un program coordonat de
monitorizare, trebuie să se
facă referire expresă la zoonozele şi agenţii zoonotici
în populaţiile de animale menţionate în anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară referitoare la controlul privind Salmonella şi alţi agenţi zoonotici
specificaţi ce se transmit
prin alimente, aprobată prin
Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor nr. 23/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 2 martie
2006, ce preia prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2.160/2003/CE.
(3) In anexa nr. 3 la prezenta normă sanitară veterinară sunt
fixate reguli minime privind stabilirea de programe coordonate de monitorizare.
ARTICOLUL 6
Obligaţiile operatorilor cu activitate în domeniul alimentar
Atunci când operatorii cu activitate în domeniul
alimentar efectuează
examene în scopul detectării prezenţei
zoonozelor şi agenţilor zoonotici supuşi monitorizării în baza art. 4 alin. (2), aceştia:
a) păstrează rezultatele
şi iau măsuri pentru conservarea tulpinilor
relevante pentru o perioadă ce
trebuie să fie specificată de autoritatea competentă; şi
b) comunică rezultatele sau furnizează tulpini autorităţii
competente, la cerere.
CAPITOLUL III
Rezistenţă antimicrobiană
ARTICOLUL 7
Monitorizarea rezistenţei antimicrobiene
(1) Monitorizarea trebuie să conţină date comparabile privind apariţia rezistenţei antimicrobiene la agenţi zoonotici şi la
alţi agenţi, în măsura în care aceştia
prezintă un risc pentru sănătatea publică, în
conformitate cu cerinţele
stabilite în anexa nr. 2 la prezenta normă sanitară veterinară.
(2) Astfel de monitorizare trebuie să completeze monitorizarea tulpinilor umane
realizată în conformitate cu
Decizia Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2.119/98/CE.
CAPITOLUL IV
Focare de toxiinfecţii alimentare
ARTICOLUL 8
Ancheta epidemiologică a focarelor de toxiinfecţii alimentare
(1) Atunci când un operator cu activitate în domeniul
alimentar furnizează informaţii autorităţii competente în conformitate cu art. 19 alin. (3) din Legea nr.
150/2004, cu modificările şi completările ulterioare, produsele alimentare în cauză sau o probă corespunzătoare
din acestea sunt conservate pentru a nu împiedica investigaţia acestora într-un laborator ori ancheta
focarelor de toxiinfectie alimentară.
(2) Autorităţile competente responsabile cu supravegherea sanitară veterinară a teritoriului trebuie să facă o anchetă a focarelor de toxiinfecţii alimentare în cooperare cu autorităţile menţionate la art. 1 din Decizia Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2.119/98/CE.
(3) Ancheta epidemiologică trebuie să
furnizeze date referitoare la profilul epidemiologie, produsele alimentare
posibil implicate şi cauzele
potenţiale ale focarelor.
(4) Ancheta trebuie să includă, dacă este posibil, studii microbiologice şi epidemiologice adecvate.
(5) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să transmită Comisiei un raport sumar al rezultatelor investigaţiilor efectuate ce conţin informaţiile menţionate la
lit. E din anexa nr. 4 la prezenta normă sanitară veterinară.
(6) Alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) trebuie să se
aplice fără a aduce atingere prevederilor naţionale transpuse în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene privind siguranţa produselor, sistemele de alertă precoce şi de reacţie pentru
prevenirea şi controlul bolilor
transmisibile ale oamenilor, igiena alimentelor şi cerinţele
generale ale legislaţiei în
domeniul alimentelor, în special cele referitoare la măsuri de urgenţă şi proceduri pentru retragerea de pe piaţă a alimentelor şi hranei pentru animale.
CAPITOLUL V
Schimb de informaţii
ARTICOLUL 9
Evaluarea evoluţiilor şi surselor zoonozelor, agenţilor zoonotici şi rezistenţei antimicrobiene
(1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să evalueze sursele şi evoluţia zoonozelor şi a
agenţilor zoonotici, precum şi rezistenţa antimicrobiană pe
teritoriul României.
(2) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să transmită periodic Comisiei un raport privind evoluţiile şi sursele
zoonozelor, agenţilor
zoonotici şi rezistenţei antimicrobiene, cuprinzând date
colectate în cursul anului anterior în conformitate cu art. 4, 7 şi 8. Rapoartele şi rezumatele acestora trebuie să fie puse la dispoziţie publicului.
(3) Rapoartele trebuie să conţină informaţiile menţionate la
art. 3 alin. (2) lit. b) din norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 23/2006, ce preia prevederile Regulamentului
Parlamentului European şi al
Consiliului nr. 2.160/2003/CE.
(4) In anexa nr. 4 la prezenta normă sanitară veterinară sunt
stabilite cerinţe minime în
ceea ce priveşte raportarea.
(5) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să trimită rapoarte Comisiei, la cererea acesteia sau din proprie iniţiativă, atunci când circumstanţele o justifică.
(6) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să furnizeze Comisiei rezultatele
programelor coordonate de monitorizare stabilite în conformitate cu art. 5 din
prezenta normă sanitară veterinară.
CAPITOLUL VI
Laboratoare
ARTICOLUL 10
Laboratoare naţionale de referinţă
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor desemnează Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală ca laborator naţional de referinţă pentru
domeniul sănătăţii animalelor şi
Institutul de Igienă şi Sănătate Publică
Veterinară, pentru domeniul sănătăţii publice, şi informează Comisia despre aceasta.
CAPITOLUL VII
Prevederi finale
ARTICOLUL 11
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară.
ANEXA Nr. 1 la norma sanitară veterinară
A. Zoonozele şi agenţii zoonotici care trebuie monitorizaţi
- Bruceloza şi agenţii acesteia
- Campilobacterioza şi agenţii acesteia
- Echinococoza şi agenţii acesteia
- Listerioza şi agenţii acesteia
- Salmoneloza şi agenţii acesteia
- Trichineloza şi agenţii acesteia
- Tuberculoza produsă de Mycobacterium bovis
- Escherichia coli verotoxigenă
B. Lista zoonozelor şi agenţilor zoonotici care trebuie
monitorizaţi în
conformitate cu situaţia epidemiologică
1. Zoonoze virale:
- Calicivirus
- Virusul hepatitei A
- Virusul influentei
- Rabie
- Virusuri transmise prin artropode
2. Zoonoze bacteriene:
- Borelioza şi agenţii acesteia
- Botulismul şi agenţii acesteia
- Leptospiroza şi agenţii acesteia
- Psitacoza şi agenţii acesteia
- Tuberculoza, alta decât cea menţionată la pct.
- Vibrioza şi agenţii acesteia
- Yersinioza şi agenţii acesteia
3. Zoonoze parazitare:
- Anisakidoza şi agenţii acesteia
- Criptosporidioza şi agenţii acesteia
- Cisticercoza şi agenţii acesteia
- Toxoplasmoza şi agenţii acesteia
4. Alte zoonoze şi agenţi zoonotici
ANEXA Nr. 2 la norma sanitară veterinară
CERINŢE
pentru monitorizarea rezistenţei antimicrobiene în conformitate
cu art. 7 din norma sanitară veterinară
A. Cerinţe generale
Sistemul de monitorizare pentru rezistenţa antimicrobiană prevăzut la art. 7
din norma sanitară veterinară furnizează cel puţin următoarele informaţii:
1. specia de animale supusă monitorizării;
2. specii bacteriene şi/sau tulpini bacteriene supuse monitorizării;
3. strategia prelevării de probe;
4. agenţi antimicrobieni supuşi monitorizării;
5. metodologie de laborator utilizată pentru detectarea rezistentei;
6. metodologie de laborator utilizată pentru identificarea de tulpini
microbiene;
7. metode utilizate pentru colectarea datelor.
B. Cerinţe specifice
Sistemul de monitorizare furnizează informaţii relevante cel puţin cu privire la un număr reprezentativ de tulpini de Salmonella spp., Campylobacter
jejuni şi Campylobacter
coli de la bovine, porcine şi păsări, precum şi din alimente de origine animală provenite de la aceste specii.
ANEXA Nr. 3 la norma sanitară veterinară
PROGRAME COORDONATE
de monitorizare menţionate la art. 5 din norma sanitară veterinară
Atunci când este stabilit un program coordonat de
monitorizare, trebuie să fie
definite cel puţin următoarele caracteristici ale programului:
- scopul;
- durata;
- zona sau regiunea geografică;
- zonele şi/sau agenţii
zoonotici în cauză;
- tipul de probe şi alte unităţi de
date solicitate;
- scheme minime de prelevare de probe;
- tipul de metode de analiză de laborator;
- sarcinile autorităţilor competente;
- resursele ce trebuie să fie alocate;
- estimarea costurilor şi cum sunt acoperite acestea; şi
- metoda şi calendarul de raportare a rezultatelor.
ANEXA Nr. 4 la norma sanitară veterinară
CERINŢE
MINIME
pentru raportările ce trebuie să fie transmise în conformitate cu art. 9 din norma sanitară veterinară
Raportul menţionat la art. 9 trebuie să furnizeze cel puţin
următoarele informaţii:
- pct. A-D se aplică rapoartelor privind monitorizarea efectuată în conformitate cu art. 4 şi 7 din norma sanitară veterinară;
- pct. E se aplică rapoartelor privind monitorizarea efectuată în conformitate cu art. 8 din norma sanitară veterinară.
A. Iniţial
trebuie să fie descrise pentru
fiecare zoonoză şi agent
zoonotic următoarele (ulterior
trebuie să fie raportate numai
schimbările):
a) sisteme de monitorizare (strategii de prelevare de
probe, frecvenţa prelevării, natura specimenului, definiţii de caz, metode de diagnostic
utilizate);
b) politica de vaccinare şi alte măsuri de
prevenire;
c) mecanism de control şi, după caz,
programe de control;
d) măsuri
în caz de rezultate pozitive sau cazuri unice;
e) sisteme de notificare existente;
f) istoricul bolii şi/sau al infecţiei
la nivelul ţării.
B. In fiecare an trebuie să fie descrise următoarele:
a) populaţia de animale susceptibilă relevantă (împreună cu datele la care se raportează cifrele):
- număr
de efective;
- număr
total de animale; şi
- metode de producţie implicate;
b) numărul şi descrierea
generală a laboratoarelor şi a instituţiilor implicate în monitorizare.
C. In fiecare an trebuie să fie descrise următoarele
detalii referitoare la fiecare agent zoonotic şi la fiecare categorie de date în cauză, cu consecinţele
acestora:
a) schimbări în sistemele deja descrise;
b) schimbări în metodele descrise anterior;
c) rezultate ale investigaţiilor şi ale tipizării ulterioare sau altă metodă de caracterizare în laboratoare (pentru fiecare categorie raportată separat);
d) evaluare naţională a situaţiei recente, evoluţia şi sursele de infecţie;
e) importanţa ca zoonoză;
f) importanţa pentru oameni ca sursă de infecţie la om,
rezultate obţinute la animale
si în alimente;
g) strategiile de control recunoscute că ar putea să fie utilizate pentru a preveni sau a reduce transmiterea de agenţi zoonotici la oameni;
h) dacă
este necesar, orice acţiune
specifică decisă în România sau sugerată pentru toată Comunitatea în baza situaţiei recente.
D. Raportarea rezultatelor examenelor
Rezultatele trebuie să fie precizate prin stabilirea numărului de unităţi
epidemiologice examinate (efective, probe, loturi) şi numărul de probe
pozitive în conformitate cu definiţia cazului.
Atunci când este necesar, rezultatele trebuie să fie prezentate într-o manieră în care arată distribuirea geografică a zoonozelor sau a agenţilor zoonotici.
E. Date referitoare la focarele de toxiinfecţii alimentare:
a) numărul total de focare pe an;
b) numărul de persoane decedate şi bolnave în aceste focare;
c) agenţii cauzali ai focarelor, incluzând, atunci când este posibil,
serotipul sau altă descriere
precisă a agenţilor (se va indica motivul neidentificării, atunci când identificarea agenţilor cauzali nu este posibilă);
d) produsele alimentare implicate în apariţia focarelor şi alţi vectori
potenţiali;
e) identificarea locului unde produsele alimentare
incriminate au fost produse/cumpărate/achiziţionate/consumate;
f) factorii favorizanţi, de exemplu deficienţe în igiena procesării
alimentelor.