ORDIN Nr. 326
din 12 martie 2007
privind aprobarea
Metodologiei pentru delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apa care
apartin domeniului public al statului
ACT EMIS DE:
MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 213 din 29 martie 2007
In conformitate cu prevederile art. 67 din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996,
republicată, coroborate cu cele ale pct. 2 din Normele tehnice pentru
introducerea cadastrului general, aprobate prin Ordinul ministrului
administraţiei publice nr. 534/2001, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi ale art. VIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea şi
completarea Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 499/2004,
în temeiul art. 34 din Legea
apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 5
alin. (8) din Hotărarea
Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Mediului şi Gospodăririi Apelor, cu modificările şi completările ulterioare,
văzand
Referatul Direcţiei siguranţa barajelor şi cadastrul apelor nr. 111.140/AA/5
martie 2007,
ministrul mediului şi gospodăririi apelor emite prezentul ordin.
Art. 1. - Se aprobă Metodologia pentru delimitarea
albiilor minore ale cursurilor de apă care aparţin domeniului public al
statului, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului
ordin, Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare, al preşedintelui Comitetului Naţional al
Apelor şi al ministrului economiei forestiere şi materialelor de construcţie
nr. 107.689/30/12.984/1977, publicat în Buletinul Oficial nr. 59 din 6 iulie
1977, se abrogă.
Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,
Sulfina Barbu
ANEXĂ
METODOLOGIE
pentru delimitarea albiilor minore ale cursurilor de
apă care aparţin domeniului public al statului
CAPITOLUL I
Prevederi generale
Art. 1. - Prezenta metodologie
are drept scop adoptarea unor reguli uniforme pentru definirea noţiunii de
albie minoră, precum şi a modalităţilor concrete pentru stabilirea şi
delimitarea în teren a acesteia.
Art. 2. - Albia minoră a cursului de apă este o
categorie ce furnizează date tehnice sistemului informaţional ce alcătuieşte
Fondul naţional de date de gospodărire a apelor.
Art. 3. - In conformitate cu art. 3 din Legea apelor
nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, aparţin domeniului
public al statului apele de suprafaţă cu albiile lor minore cu lungimi mai mari
de 5 km şi cu bazine hidrografice ce depăşesc suprafaţa de 10 km2, malurile şi cuvetele lacurilor,
iar conform alin. (3), insulele care nu sunt în legătură cu terenurile de mal
la nivelul mediu al apei aparţin proprietarului albiei.
Art. 4. - In sensul prezentei metodologii, prin terenuri aparţinand domeniului
public al statului se înţelege terenurile aflate
permanent sub apă şi terenurile cu ape stătătoare, terenurile de orice fel,
care fac obiectul proprietăţii publice.
Art. 5. - Regimul de folosire a albiilor minore,
regimul de servitute şi de exploatare, protecţia albiilor minore, a malurilor
şi a lucrărilor de gospodărire a apelor, regimul lucrărilor care se construiesc
pe ape sau care au legătură cu apele etc. sunt reglementate de Legea nr.
107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 6. - In conformitate cu prevederile Legii nr.
107/1996, cu modificările şi completările ulterioare - anexa nr. 1, pct. 5 -, albia
minoră este suprafaţa de
teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea
nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri obişnuite, inclusiv
insulele create prin curgere naturală.
Art. 7. - Delimitarea, evidenţa, ţinerea la zi, sinteza
şi gestionarea datelor tehnice şi economice privind terenurile care aparţin
albiilor minore şi care fac parte din domeniul public al statului se asigură şi
au la bază respectarea prevederilor Legii cadastrului şi publicităţii
imobiliare nr. 7/1996, republicată, precum şi ale Normelor tehnice pentru
introducerea cadastrului general, aprobate prin Ordinul ministrului
administraţiei publice nr. 534/2001, cu modificările şi completările
ulterioare.
Art. 8. - Obiectul prezentei metodologii îl reprezintă
albiile minore ale cursurilor de apă, inventariate şi codificate pană la ordinul 6, care sunt prezentate în
„Atlasul Cadastrului Apelor din Romania", editat
în anul 1992 de IGFCOT, în partea I „Date
morfo-hidrografice asupra reţelei hidrografice de suprafaţă", ca lungime totală,
lungime cu ax de referinţă al albiei minore, şi suprafaţa bazinelor
hidrografice de ordinul I şi
figurate în partea a II-a „Harta hidrografică a Romaniei",
scara 1:100.000.
Art. 9. - Pentru organizarea acţiunii de delimitare a
terenurilor cuprinzand albiile
minore ale cursurilor de apă care aparţin domeniului public, cuvetele lacurilor
artificiale, ale lacurilor naturale şi ale bălţilor amplasate în albiile
minore, se vor avea în vedere suprafeţele acoperite cu lucii de apă, stabilite
prin „Atlasul Cadastrului Apelor din Romania", aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi
gospodăririi apelor nr. 1.276/2005, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.180 din 28 decembrie 2005.
CAPITOLUL II
Criterii de delimitare a albiilor minore
Art. 10. - (1) Albia minoră a cursului de apă este o faşie continuă ce urmăreşte şi include în ea
toate zonele mai joase ale cursului de apă, ce asigură prin secţiunile ei
succesive continuitatea scurgerii debitelor medii şi a
debitelor de formare a albiei, de la izvoare pană la
vărsarea în afluentul de grad superior.
(2) La stabilirea formei în plan a albiei minore se va
avea în vedere evoluţia naturală a acesteia, generată de caracteristicile
proprii cursului de apă: debitul solid, dimensiunea particulelor, debitul
lichid şi panta cursului de apă.
Art. 11. - (1) Prin malurile albiei minore se înţelege
formele geomorfologice de teren existente la cota corespunzătoare scurgerii
apei prin secţiunea respectivă a albiei minore. In cazul în care la cota
respectivă se întalnesc forme
geomorfologice cu pante abrupte şi înalte, în plan vertical, acestea se vor
include pană la cota lor
maximă în definirea malurilor şi vor aparţine albiei minore.
(2) Dacă malurile sunt consolidate natural sau prin
lucrări, zona consolidată face parte din albia minoră.
Art. 12. - (1) Pentru cursurile de apă ale raurilor, pentru fluviul Dunărea pe
sectoarele aparţinand Romaniei,
precum şi pentru braţele şi canalele de legătură dintre braţele din Delta
Dunării, delimitarea suprafeţei albiei minore se realizează la nivelul
determinat prin calcule de specialitate, corespunzător valorii debitului maxim
anual cu probabilitatea de depăşire de 80%.
(2) In cazul unei albii minore instabile, susceptibilă
de a-şi modifica poziţia şi mărimea, inclusiv din zona cursurilor de apă în
aval de baraje, se va avea în vedere evoluţia naturală a acesteia, generată de
caracteristicile proprii cursului de apă, iar suprafaţa aferentă va fi
determinată prin studii de specialitate, pe baza analizei variaţiei poziţiei ei
în intervalul de timp în care există înregistrări.
(3) Mărimea suprafeţei albiei minore ce urmează a fi
determinată va fi considerată ca înfăşurătoare a poziţiilor extreme consemnate
în perioada de timp analizată.
Art. 13. - Pentru lacurile de acumulare
permanente, suprafeţele aflate sub nivelul normal de retenţie fac parte din
domeniul public al statului, se includ în categoria terenurilor acoperite
permanent de apă şi se asimilează cu noţiunea de albie minoră. Pentru cursul de
rau din amonte de coada
lacului de acumulare permanent, determinarea suprafeţei albiei minore se face
la nivelul corespunzător debitului maxim anual cu probabilitatea de depăşire de
80%, rezultat pe baza unui calcul de remuu, în ipoteza lacului plin la nivelul
normal de retenţie.
Art. 14. - Pentru lacurile de acumulare nepermanente,
suprafaţa albiei minore este asimilată cu suprafaţa ocupată de apă la nivelul
corespunzător debitului maxim anual cu probabilitatea de depăşire de 80%, care
produce fenomene de depăşire a albiei naturale pe toată lungimea acumulării.
Suprafaţa se extinde pană la
racordarea acesteia cu suprafaţa albiei minore corespunzătoare de pe cursul de
rau din amonte.
Art. 15. - In cazul lacurilor naturale şi al bălţilor
situate pe albiile minore ale cursurilor de apă (inclusiv cele din Delta
Dunării), cuvetele acestora se consideră pană la nivelurile medii multianuale ce se înregistrează datorită
fluctuaţiilor de nivel.
Art. 16. - In conformitate cu prevederile legale, în
albia minoră a cursului de apă se includ suprafeţele încadrate după folosinţă,
atat terenurile acoperite
permanent de apă, cat şi cele
acoperite temporar, care, după retragerea apelor, nu pot avea altă folosinţă.
In albia minoră a cursului de apă se includ următoarele suprafeţe de teren:
a) suprafaţa ocupată de luciu
de apă în cea mai mare parte a anului, la niveluri mici şi mijlocii, respectiv
la nivelurile obişnuite ale scurgerii de suprafaţă în perioadele de ape mari,
definite la art. 11;
b) suprafeţele ocupate de prundişuri, nisipuri şi
bolovănişuri care sunt acoperite anual, potrivit precizărilor de la art. 11, de
apele care îşi modifică frecvent cursul, inclusiv zonele din care se extrag
materiale aluvionare;
c) suprafeţele ocupate de insule/ostroave ce sunt
acoperite periodic (anual) de apele care divaghează, datorită lipsei unei albii
stabile, dar care nu sunt în legătură cu terenurile de pe mal la nivelul mediu
al apei, indiferent de faptul că sunt sau nu împădurite;
d) suprafeţele ce reprezintă foste albii minore,
părăsite în prezent de cursul principal al apei, dar
care în timpul apelor mari folosesc la scurgerea debitelor;
e) suprafeţele ocupate de lucrări de apărare
împotriva efectelor distructive ale apelor, lucrări care nu sunt direct sub
influenţa apelor, ca baraje, regularizări, diguri, epiuri, apărări şi
consolidări de maluri, cheiuri, precum şi alte lucrări de apărare şi de
amenajare a albiei minore;
f) suprafeţele cuprinse între lucrările de apărare şi
mal, precum şi între lucrările de apărare transversale, atunci cand aceste lucrări sunt la o distanţă egală
sau mai mică de mal decat zona
de protecţie stabilită pentru lucrările respective;
g) insulele care nu sunt în legătură cu terenurile cu
mal la nivelul mediu al apei.
Art. 17. - In cazul existenţei unor maluri înalte,
albia cursului de apă se limitează la aceste maluri, care se includ în albia
minoră. Dacă malurile sunt consolidate în mod natural sau prin lucrări, zona
consolidată face parte din albia minoră. La stabilirea formei în plan a albiei
minore se va avea în vedere evoluţia naturală a acesteia, generată de
caracteristicile proprii ale cursului de apă.
Art. 18. - In cazul în care pe cursurile de apă s-au
realizat lacuri de acumulare, delimitarea albiilor minore din zona amonte şi
aval se face ţinand seama de lucrările
de amenajare hidrotehnică executate şi de faptul că suprafeţele ocupate de apă
la nivelul normal de retenţie fac parte din albia minoră.
Art. 19. - In cazul în care pe cursurile de apă s-au
realizat lacuri de acumulare, delimitarea albiilor din zona amonte se face ţinand seama de lucrările de amenajare
hidrotehnică executate, în conformitate cu prevederile art. 10 şi 13.
Art. 20. - Delimitarea albiei minore a fluviului
Dunărea, precum şi a Deltei Dunării se stabileşte conform legislaţiei interne
şi convenţiilor internaţionale la care Romania este parte şi se marchează pe teren, cu avizul Inspectoratului
General al Poliţiei de Frontieră, al Ministerului Mediului şi Gospodăririi
Apelor şi al autorităţilor de specialitate în domeniul navigaţiei din cadrul
Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
Art. 21. - Pentru Delta Dunării, întreaga suprafaţă
integrată în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării" şi zona de protecţie
aferentă, vor fi respectate prevederile legislaţiei existente interne şi
internaţionale prin care aceasta a fost înfiinţată.
Art. 22. - Suprafeţele ocupate de lucrările de apărare
împotriva efectelor distructive ale apelor, lucrări care sunt direct sub
influenţa apelor (epiuri, apărări şi consolidări de maluri, cheiuri, precum
şi alte lucrări de apărare şi amenajare a albiei), fac parte din albia minoră a cursului de apă
respectiv.
Art. 23. - Suprafeţele cuprinse între lucrările de
apărare şi mal, precum şi între lucrările de apărare transversale, atunci cand aceste lucrări sunt la o distanţă egală
sau mai mică de mal decat zona
de protecţie stabilită pentru lucrările respective, sunt incluse în albia
minoră a cursului de apă.
Art. 24. - Pentru baraje şi lucrările lor anexe,
suprafaţa ocupată de acestea este asimilată ca făcand parte din albia minoră.
Art. 25. - (1) Delimitarea cuvetelor lacurilor de
acumulare permanente se realizează la nivelul normal de retenţie.
(2) Pentru lacurile de acumulare nepermanente
delimitarea cuvetelor se face la nivelul corespunzător debitului maxim cu
probabilitatea de depăşire corespunzătoare debitului de calcul al amenajării.
CAPITOLUL III
Procedura pentru delimitarea albiei minore
Art. 26. - (1) In sensul dispoziţiilor art. 39 din
Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, delimitarea
albiilor minore ale cursurilor de apă şi a celorlalte terenuri aparţinand domeniului apelor se realizează de
către Administraţia Naţională „Apele Romane", prin unităţile bazinale de gospodărire a apelor, împreună
cu o comisie din care fac parte reprezentanţi ai oficiului de cadastru şi
publicitate imobiliară, ai autorităţilor care răspund de sistemele
informaţionale specifice implicate şi deţinătorii terenurilor riverane.
(2) Modul de organizare şi funcţionare, componenţa şi
atribuţiile comisiilor de delimitare constituite vor fi stabilite de
Administraţia Naţională „Apele Romane".
Art. 27. - Documentaţia tehnică pentru delimitarea
albiei minore şi a zonelor de protecţie aferente, întocmită după executarea
reţelelor geodezice de sprijin, îndesire şi ridicare, supusă operaţiunilor de
recepţie, va cuprinde:
a) memoriul tehnic cuprinzand
descrierea generală a lucrării, metodele de lucru, instrumentele utilizate,
prelucrarea datelor (software folosit, metoda de compensare a reţelei,
abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic
nou-determinat), preciziile obţinute, datele hidrologice folosite şi sursa de
obţinere a acestora, precum şi altele asemenea;
b) schema dispunerii punctelor vechi şi noi, inclusiv
a bornelor CSA, cu marcarea vizibilităţii (schiţa vizelor);
c) schema măsurătorilor efectuate (schiţa vizelor);
d) fişierele ASCII, pe suport magnetic, cu datele
rezultate din măsurătorile de teren (denumirea/numărul punctului de staţie,
denumirea/numerele punctelor vizate, direcţii măsurate, distanţe măsurate);
e) descrierile topografice (conform anexei nr. 8 la
Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, cu modificările şi
completările ulterioare) şi schiţele de reperaj pentru punctele vechi şi noi;
f) inventarul de coordonate pe conturul albiei minore
şi al zonei de protecţie, inclusiv pe suport magnetic (fişier ASCII, conform
modelului prezentat în anexa nr. 15 la Normele tehnice pentru introducerea cadastrului
general, cu modificările şi completările ulterioare);
g) tabelul din care să reiasă diferenţele dintre
coordonatele vechi (puncte de ordinul I, II, III şi IV) şi
coordonatele noi ale aceloraşi puncte rezultate în urma compensării reţelei,
dacă acestea se prelucrează ca reţea liberă;
h) schiţa reţelei geodezice la
o scară convenabil aleasă, de regulă 1:5.000, 1:10.000 sau 1:25.000, cu
marcarea dispunerii punctelor vechi şi noi, precum şi a vizibilităţilor dintre
puncte;
i) inventarul de coordonate ale tuturor punctelor noi
ale reţelei şi descrierile lor topografice;
j) dosarul de verificare, întocmit de o persoană fizică
autorizată cu atestat ANCPI de categoria D sau de o persoană juridică cu
atestat ANCPI care să aibă ca angajat o persoană fizică autorizată în categoria
D;
k) deciziile de numire a
comisiei de delimitare şi procesele-verbale de delimitare (conform modelului
prezentat în anexa nr. 13 la Normele tehnice pentru introducerea cadastrului
general, cu modificările şi completările ulterioare, adaptat corespunzător, în
funcţie de necesităţi).
Art. 28. - Realizarea şi redactarea planurilor pentru
delimitarea albiilor în format analogic şi digital trebuie să respecte
următoarele prevederi standard:
a) redactarea planului de ansamblu, de regulă la scara
1:5.000, 1:10.000 sau 1:25.000, se realizează pentru fiecare unitate
administrativ-teritorială şi conţine întreaga suprafaţă a imobilelor şi toate
elementele care reprezintă şi definesc delimitările albiei minore şi ale
zonelor de protecţie;
b) planul de situaţie se întocmeşte la scara 1:2.000
pentru bunuri imobile şi conţine delimitarea albiei minore şi a zonelor de
protecţie;
c) redactarea planşelor (în format analogic
nedeformabil) pentru planul de ansamblu şi pentru planul de situaţie se face,
la alegerea beneficiarului, în format standard A4,
A3, A2, A1 sau A0 în funcţie de reprezentarea la scară a suprafeţei utile;
d) planurile topografice digitale sunt structurate pe
6 straturi (limita albiei minore, limita construcţiilor aferente albiei minore,
traversările peste cursuri de apă care nu au legătură cu lucrările hidrotehnice
şi care aparţin diverşilor deţinători, baza geodezică, inclusiv bornele CSA,
zona de protecţie aferentă albiei minore şi textul cu denumirea punctelor,
parcelelor şi a suprafeţelor);
e) reprezentarea detaliilor
de conţinut se va face, în funcţie de scară, respectand „Atlasul de semne convenţionale pentru planurile topografice la
scările 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000 şi 1:500", editat în anul 1978, pană la elaborarea, aprobarea şi publicarea
unui nou atlas de semne convenţionale.
Art. 29. - Pentru executarea delimitării albiilor
minore ale cursurilor de apă şi a cuvetelor bălţilor, lacurilor naturale şi
artificiale şi ale zonelor umede se realizează următoarele etape de lucru:
a) identificarea datelor de
bază topografice, hidrologice şi din bazele de date existente, a necesarului de
lucrări şi de informaţii suplimentare pentru eventuale completări şi a actelor
şi faptelor juridice prin care se definesc riveranii şi prin care diferite
terenuri au intrat în administrarea unităţilor de gospodărire a apelor, precum
şi evaluarea necesarului de resurse pentru realizarea lucrărilor;
b) stabilirea reţelei geodezice de sprijin adecvate
asigurării densităţii optime a punctelor geodezice de referinţă care să permită
executarea lucrărilor de introducere şi de întreţinere a sistemului
informaţional specific gospodăririi apelor. In cadrul acestei reţele se include
şi sistemul de borne ale axului albiilor minore ale cursului de apă;
c) parcurgerea în teren a traseului
albiei minore de către comisia de delimitare, în vederea identificării
suprafeţelor care se includ în albia minoră, a punerii în temă cu lucrările şi
informaţiile suplimentare care trebuie obţinute, a stabilirii unor eventuale
completări ale acestora şi a problemelor pe care le ridică concordarea cu
celelalte sisteme informaţionale specifice implicate. De asemenea, comisia va
identifica riveranii, folosinţele de teren, lucrările de apărare existente,
zonele afectate de eroziuni de maluri, va fi informată asupra problemelor în
litigiu şi a celor care se pot ivi în urma efectuării delimitării albiei
minore;
d) executarea lucrărilor de teren şi de birou
necesare determinării suprafeţelor de teren ocupate de albiile minore ale cursurilor
de apă şi trasarea acestora pe planurile de situaţie;
e) după prima trasare a suprafeţelor albiilor minore,
în scopul concordării cu unele situaţii particulare, specifice din teren,
comisia stabilită va executa o deplasare în zonele în care au fost realizate
studiile, pentru rezolvarea sau corectarea unor posibile incompatibilităţi sau
situaţii ambigue. Corecţiile în teren ale poziţiei suprafeţei calculate vor fi
însoţite de procese-verbale semnate de toţi membrii comisiei. Aceste înscrisuri
vor fi ataşate la documentaţia finală, care se va prezenta oficiilor de
cadastru şi publicitate imobiliară. Cate un exemplar din aceste înscrisuri va trebui să revină, pe langă al executantului lucrării, fiecăruia
dintre membrii comisiei;
f) avizarea şi recepţia lucrării la nivelul bazinelor
hidrografice se fac de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară sau de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, după caz, cu
achitarea taxelor aferente, conform prevederilor Ordinului ministrului
administraţiei şi internelor nr. 128/2007 pentru aprobarea tarifelor pentru
activităţile desfăşurate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară şi unităţile sale subordonate.
Art. 30. - (1) Pentru realizarea operaţiei de
delimitare a albiilor minore sunt necesare materialele topografice, hidrologice
şi de gospodărire a apelor.
(2) Datele şi materialele topografice cuprind:
a) planuri de situaţie la scara 1:25.000 sau, după
caz, 1:50.000 (ansamblu), pe care vor fi trecute poziţiile posturilor şi
mirelor hidrometrice existente, amplasamentul bornelor axului albiei minore a
cursului de apă, lucrările de apărare existente;
b) zonele în care există sau au existat perimetre de
extragere a materialelor din albii, zonele cu eroziuni importante de maluri,
zonele în care se manifestă modificări frecvente ale poziţiei albiei minore;
c) profilele transversale prin albia minoră a
cursurilor de apă şi a lacurilor naturale sau artificiale (permanente)
existente pe traseul ce urmează a se analiza vor îndeplini următoarele
condiţii: vor fi executate perpendicular pe direcţia de curgere, scara acestora
va fi cuprinsă, după caz,
între 1:50/1:50 - 1:200/1:100 pentru cursurile de apă interioare şi
1:2.000/1:100 pentru fluviul Dunărea, iar sistemul de referinţă va fi
corespunzător axului albiei minore a cursului de apă. Profilele se vor realiza
prin întreaga albie minoră a cursului de apă, pană la limita superioară a cotei malurilor sau a grindurilor
acesteia (la limita de la care începe dezvoltarea albiei majore) şi pană la nivelul coronamentului
în cazul lacurilor de acumulare permanente;
d) pentru determinarea mărimii şi a poziţiei în spaţiu
a suprafeţei libere a albiei minore printr-un minimum de profile transversale,
se va realiza o sectorizare a cursului de apă pe tronsoane caracteristice şi se
vor stabili secţiuni de amplasare a profilelor transversale în următoarele
puncte: în secţiunea amonte şi aval ale tronsonului pe care albia minoră are o
variaţie cvasiliniară, amonte şi aval (circa 50-100 m) de releveele existente
(poduri, praguri, baraje, prize), amonte şi aval de debuşările unor canale de
desecare, afluenţi etc, în dreptul secţiunilor în care capacitatea de transport
a raului este minimă (maluri
joase), ceea ce ar putea conduce la o inundare prematură a albiei majore.
Definitivarea alegerii amplasamentelor profilelor topometrice se va executa în
urma unor recunoaşteri pe teren, prin:
(i) relevee ale construcţiilor din albii: poduri,
prize, praguri, baraje;
(ii) profile în lung, pe tronsonul pe care se face
delimitarea suprafeţei albiei minore, realizate la
scara 1:25.000/1:100, în sistem de referinţă Marea Neagră 75, care vor
cuprinde: poziţia profilelor transversale, poziţiile secţiunilor de mira, cota
0 a acestora, cota talvegului, cotele malurilor, poziţiile afluenţilor, ale
canalelor de desecare, poziţiile riveranilor şi denumirea acestora etc;
(iii) profilele de urmărire a evoluţiei geomorfologice
a albiei minore în secţiunile critice (eroziuni, divagări) etc.
(3) Datele şi materialele hidrologice cuprind:
a) chei limnimetrice măsurate
(actual) atat la posturile hidrometrice, cat şi în alte secţiuni caracteristice ale albiei (baraje, prize
etc);
b) valorile debitelor maxime anuale cu probabilitatea
de depăşire de 80%;
c) schema segmentării raului
pe tronsoane, pe care debitul la care se face
determinarea suprafeţei albiei minore poate fi considerat, şi valorile acestor
debite;
d) studii privind prognoza colmatării cuvetelor
acumulărilor pe următorii 20 de ani.
(4) Datele şi materialele tehnice de specialitate cuprind :
a) coordonatele bornelor axului albiei minore a
cursului de apă, precum şi ale tuturor celorlalte puncte utilizate pentru
determinarea coordonatelor bazei şi direcţiei profilelor în momentul executării
acestora, precum şi a coordonatelor poziţiilor suprafeţelor albiilor minore în
momentul determinării acestora;
b) fişele tehnice cu evoluţia albiei;
c) planurile de situaţie ale zonei pe care se
realizează operaţia de amplasare finală a suprafeţelor determinate pentru
albiile minore. Pe aceste planuri, pe langă poziţiile suprafeţelor
albiilor minore rezultate din ultimele determinări, vor fi trecute, în cazul în
care informaţiile sunt disponibile, şi poziţiile acestora înregistrate în
arhive.
Art. 31. - Principalele lucrări de teren şi de birou
necesare trasării suprafeţei albiei minore constau din:
a) determinarea nivelului corespunzător debitului de
calcul, pe baza datelor primare topografice şi hidrologice prezentate mai sus,
utilizand una dintre metodele
clasice de calcul hidraulic al curenţilor liberi în regim lent sau rapid de
mişcare prin albii deschise, şi marcarea acestuia pe profilul transversal;
b) trasarea nivelurilor corespunzătoare debitului de
calcul pe hărţile la scara 1:25.000 şi 1:10.000 în secţiunile stabile şi
planimetrarea suprafeţelor corespunzătoare ocupate de albia minoră;
c) trasarea definitivă pe planurile de situaţie ce
evidenţiază albiile minore, poziţionarea celorlalte imobile deţinute de
riverani şi, după caz, a limitelor unităţilor administrativ-teritoriale (judeţ,
municipiu, oraş, comună);
d) informarea oficiilor de cadastru şi publicitate
imobiliară teritoriale, a comisiilor judeţene şi locale de apărare împotriva
dezastrelor, a celor pentru aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a
beneficiarilor de folosinţe, a deţinătorilor de terenuri asupra rezultatelor
operaţiunilor pentru delimitarea albiilor minore.
Art. 32. - (1) Delimitarea în teren a albiei minore a
cursurilor de apă şi a cuvetelor lacurilor artificiale, a lacurilor naturale şi
a bălţilor amplasate în albiile minore se face cu borne tip CSA, cu alte repere
existente sau prin borne hectometrice la diguri, prin indicarea distanţelor la
acestea, lucrările de delimitare fiind legate de axul de referinţă al cursului
de apă. In zonele în care nu există ax de referinţă acesta se va realiza
concomitent cu operaţia de delimitare a albiei.
(2) Pentru delimitarea în teren se vor utiliza şi
respecta obligatoriu prevederile Normelor tehnice pentru introducerea
cadastrului general, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederile
Standardului Roman - SR nr.
3.446 - 1 /iunie 1996, indice de clasificare G.08 - Măsurări terestre, borne
pentru punctele de triangulaţie şi repere azimutale, precum şi ale SR nr.
4.294-73, Forma şi dimensiunile mărcilor la sol.
CAPITOLUL IV
Contestaţii şi mod de rezolvare
Art. 33. - Deţinătorii terenurilor riverane care
consideră că prin delimitarea albiei minore Ie-a fost încălcat un drept sau un
interes legitim pot depune contestaţii la Administraţia Naţională „Apele Romane", în termen de 30 de zile de la
delimitarea fizică în teren a albiei minore.
Art. 34. - (1) Administraţia Naţională „Apele Romane" soluţionează contestaţiile în
termen de 30 de zile de la primirea acestora şi comunică decizia, în scris,
contestatarului, în termen de 5 zile de la soluţionare.
(2) Contestatarul nemulţumit de modul de soluţionare a
contestaţiei se poate adresa instanţei de judecată competente conform legii, în
termen de 30 de zile de la primirea deciziei Administraţiei Naţionale „Apele
Romane".
CAPITOLUL V
Inregistrare şi
evidenţe
Art. 35. - Albiile minore ale cursurilor de apă şi
cuvetele lacurilor naturale şi artificiale, precum şi cele ale zonelor umede
amplasate în albiile minore delimitate în conformitate
cu prevederile prezentei metodologii se înscriu atat
în evidenţele cadastrului la categoria de folosinţă „Ape", cat şi în evidenţele Sistemului
informaţional de gospodărire a apelor, la grupa „Cadru natural".
Art. 36. - In sensul
dispoziţiilor art. 35 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 107/1996, cu modificările
şi completările ulterioare, unităţile de gospodărire a apelor realizează
ţinerea la zi a Fondului naţional de date de gospodărire a apelor şi pun la
dispoziţie persoanelor fizice şi juridice, în condiţiile legii, datele înscrise
în acesta.
Art. 37. - Albia fluviului Dunărea se stabileşte
conform prevederilor convenţiilor internaţionale la care Romania este parte şi se materializează pe
teren după cum este prevăzut la art. 12 şi 20.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale
Art. 38. - Comisiile de delimitare a albiei minore
înfiinţate conform prevederilor art. 26 vor efectua, periodic, operaţiuni de
recunoaştere în teren după trecerea unor viituri semnificative, cu debite
maxime care depăşesc valoarea corespunzătoare debitului maxim cu probabilitatea
de 10%. In cazul unor modificări survenite, acestea se vor opera în
documentaţiile de delimitare a albiei, cu acordul oficiilor de cadastru şi
publicitate imobiliară.
ANEXĂ la
metodologie
DEFINIŢII UTILIZATE
1. Acumulare permanentă - acumulare realizată prin bararea unui curs de apă pentru obţinerea
unei retenţii permanente de apă, utilizată pentru satisfacerea cerinţelor de
apă ale folosinţelor.
2. Acumulare nepermanentă - acumulare realizată prin bararea unui
curs de apă sau ca incintă laterală îndiguită, avand
rol preponderent de atenuare a viiturilor.
3. Axul de referinţă al
cursului de apă - sistemul de borne geodezice avand coordonatele în sistem de referinţă Marea Neagră 75 amplasate în
lungul cursurilor de apă,codificate şi utilizate pentru reperajul albiilor
minore ale cursurilor de apă şi al obiectivelor care sunt gestionate prin
sistemul informaţional specific domeniului de gospodărire a apelor.
4. Cadastrul general - sistemul
unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică prin care se
realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe hărţi şi planuri
cadastrale a tuturor terenurilor, precum şi a celorlalte bunuri imobile de pe
teritoriul ţării, indiferent de destinaţia lor şi de proprietar.
5. Sistem informaţional
specific domeniului gospodăririi apelor - activitatea
de inventariere, clasificare, evidenţă, sistematizare şi sinteză a datelor
existente şi a rezultatelor măsurătorilor întreprinse pentru caracterizarea în
detaliu a resurselor de apă, a reţelei hidrografice, precum şi a lucrărilor de gospodărire
a apelor, realizate pentru valorificarea acestor resurse, pentru combaterea
efectelor distructive ale apelor şi pentru protecţia calităţii apelor.
6. Malurile albiei minore - formele geomorfologice de teren existente la cota corespunzătoare scurgerii
prin secţiunea respectivă a albiei minore. In cazul în care la cota respectivă
se întalnesc forme geomorfologice cu pante abrupte, în
plan vertical, acestea se vor include pană la cota lor
maximă în definiţia malurilor şi vor aparţine albiei minore. Dacă malurile sunt
consolidate natural sau prin lucrări, zona consolidată face parte din albia
minoră.
7. Niveluri obişnuite - nivelurile corespunzătoare debitelor maxime
anuale cu probabilitatea de depăşire de 80%.
8. Nivel mediu - poziţia
curbei suprafeţei libere a apei, raportată la un plan de referinţă,
corespunzătoare tranzitării prin albie a debitului mediu pe o perioadă
îndelungată (debit modul).
9. Perioadele cu ape mari - perioadele de timp
în care pe rau se tranzitează debite cu valori care
depăşesc valoarea debitului mediu multianual.
10. Plan topografic - reprezentare
grafică la o scară adecvată (1:10.000 sau 1:25.000) a cursului de apă pentru
care se realizează operaţia de delimitare, cu poziţionarea profilelor transversale,
pe care vor fi trasate nivelurile corespunzătoare debitului de calcul, în
vederea determinării prin planimetrare a suprafeţelor ocupate de albia minoră.
11. Profile transversale - reprezentarea grafică a distanţelor faţă de un reper luat ca bază
(cu marcarea tipului de folosinţă a terenului) a variaţiei altitudinii
punctelor unei secţiuni, perpendiculare pe direcţia de scurgere a apei.
Sistemul de referinţă utilizat este Marea Neagră 75.
12. Profil în lung - reprezentarea
grafică în plan vertical (corespunzător unui plan unitar de referinţă) a liniei
talvegului, a coastelor şi a liniilor suprafeţelor libere ale apei pentru
diferite valori ale debitelor corespunzătoare unor probabilităţi normale de
depăşire a valorii acestora.
13. Puncte de hotar - ansamblul
punctelor, materializate pe planuri de situaţie şi în profilele transversale de
calcul, corespunzătoare limitelor albiei minore. Punctele sunt determinate
planimetric şi nivelitic, avand
ca puncte de sprijin bornele axului albiei minore a cursului de apă, alte
repere topogeodezice omologate, existente în teren la momentul realizării
operaţiei de trasare definitivă a suprafeţei albiei minore.
14. STEREO 70 - proiecţia
cartografică oficială în Romania.
15. Talveg - linia adancimilor maxime ale albiei
minore din profilele transversale succesive.
16. Unitate de gospodărire
a apelor - orice formă organizatorică din
structura autorităţilor de gospodărire a apelor (Administraţia Naţională „Apele
Romane" - S.A.).