ORDIN
Nr. 316 din 7 noiembrie 2006
pentru aprobarea Normelor
privind evaluarile probabilistice de securitate nucleara pentru centralele
nuclearoelectrice
ACT EMIS DE:
COMISIA NATIONALA PENTRU CONTROLUL ACTIVITATILOR NUCLEARE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 980 din 7 decembrie 2006
In conformitate cu prevederile:
- Legii nr.
111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi
controlul activităţilor nucleare, republicată;
- Hotărârii Guvernului nr.
1.627/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a
Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, cu modificările
ulterioare,
preşedintele Comisiei Naţionale
pentru Controlul Activităţilor Nucleare emite
următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Normele
privind evaluările probabilistice de securitate nucleară pentru centralele
nuclearoelectrice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul
ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 3. - Direcţia reactori
nucleari va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Preşedintele Comisiei Naţionale
pentru Controlul Activităţilor Nucleare,
Vilmos Zsombori
ANEXĂ
NORME
privind evaluările probabilistice
de securitate nucleară pentru centralele nuclearoelectrice
CAPITOLUL I
Domeniu şi scop
Art. 1. - (1) Prezentele norme sunt emise în conformitate cu prevederile Legii nr.
111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi
controlul activităţilor nucleare, republicată.
(2) Prin prezentele norme se
stabilesc cerinţele generale pentru elaborarea evaluărilor probabilistice de
securitate nucleară şi utilizarea rezultatelor acestora în proiectarea şi
exploatarea centralelor nuclearoelectrice.
(3) Cerinţele prezentelor norme
se aplică evaluărilor probabilistice de securitate nucleară de nivel 1 şi de
nivel 2. Evaluările probabilistice de securitate nucleară de nivel 3 nu fac
obiectul prezentelor norme.
CAPITOLUL II
Definiţii
Art. 2. - (1) Termenii utilizaţi
sunt definiţi în anexa care face parte integrantă din prezentele norme.
(2) Pentru evaluările probabilistice de securitate nucleară, în textul
prezentelor norme, se foloseşte prescurtarea EPSN. Atunci când nu se face referire
explicită la EPSN de nivel 1 sau de nivel 2, prin aceasta se înţelege că
respectivele cerinţe se aplică ambelor evaluări.
CAPITOLUL III
Cerinţe generale
Art. 3. - In completare cu
analizele deterministe de securitate nucleară, titularul de autorizaţie trebuie
să elaboreze şi să utilizeze EPSN în fazele de proiectare şi funcţionare ale
unei centrale nuclearoelectrice. Ipotezele folosite în cadrul EPSN pentru
modelarea şi cuantificarea secvenţelor de accident trebuie să fie cât mai
realiste posibil.
Art. 4. - Calitatea EPSN trebuie
să fie adecvată aplicaţiilor care fac obiectul utilizării rezultatelor EPSN.
Art. 5. -
Metodele şi codurile de calcul folosite în efectuarea EPSN trebuie să fie în
acord cu bunele practici internaţionale în domeniu. Metodologia şi rezultatele
EPSN trebuie supuse unei evaluări independente.
Art. 6. - Titularul de autorizaţie
trebuie să elaboreze, să documenteze, să menţină la zi şi să utilizeze EPSN în
conformitate cu cerinţele sistemului propriu de management al calităţii. In
acest scop, titularul de autorizaţie are obligaţia de a supune spre aprobare
Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în
continuare CNCAN, un
document procedural care să descrie măsurile întreprinse în vederea respectării
cerinţelor prezentelor norme. Documentaţia va descrie metodologia de elaborare
si domeniul EPSN.
Art. 7. - Titularul de autorizaţie trebuie să elaboreze EPSN de nivel 1 şi 2 şi să transmită
spre evaluare CNCAN documentaţiile aferente, în conformitate cu un plan
stabilit de comun acord cu CNCAN.
CAPITOLUL IV
Cerinţe privind elaborarea EPSN
Art. 8. - (1) EPSN trebuie să ia
în considerare toate evenimentele de iniţiere relevante pentru centrală,
inclusiv incendiile interne, inundaţiile interne, evenimentele seismice şi
condiţiile meteorologice severe. Trebuie elaborate EPSN pentru toate modurile
de operare ale centralei nuclearoelectrice.
(2) Pentru simplificarea EPSN
şi a interpretării rezultatelor acestora, evenimentele de iniţiere pot fi
grupate în funcţie de consecinţele lor asupra îndeplinirii funcţiilor de
securitate. Gruparea evenimentelor de iniţiere şi ipotezele folosite în acest
scop trebuie documentate şi justificate.
(3) La elaborarea EPSN,
excluderea unor evenimente de iniţiere trebuie justificată luând în considerare
atât frecvenţa de producere, cât şi consecinţele acestora.
Art. 9. - EPSN trebuie să fie
bazate pe un model realist al răspunsului centralei la evenimente, folosind
date relevante pentru proiect şi luând în calcul acţiunile operatorilor în
conformitate cu considerentele din procedurile de operare atât pentru operarea
normală, cât şi pentru situaţiile de accident. Analiza fiabilităţii umane
trebuie efectuată luând în considerare factorii ce pot influenţa acţiunile
operatorilor în fiecare stare a centralei.
Art. 10. - (1) EPSN trebuie să
includă toate conexiunile şi interacţiunile relevante dintre sistemele
centralei. Trebuie evidenţiate toate dependenţele funcţionale şi temporale
dintre evenimentele de iniţiere, răspunsul sistemelor şi acţiunile operatorilor
considerate în EPSN. Simplificările folosite în analiză trebuie documentate şi
justificate.
(2)
Cerinţele funcţionale şi criteriile de succes pentru răspunsul sistemelor
considerate în analize trebuie documentate şi justificate. De asemenea trebuie
documentate şi justificate acţiunile operatorilor şi criteriile de succes
asociate îndeplinirii acestora.
Art. 11. - Prin EPSN trebuie să se
demonstreze că proiectul centralei nuclearoelectrice este echilibrat, astfel
încât nicio caracteristică a proiectului sau un eveniment de iniţiere să nu
aibă o contribuţie disproporţionat de mare ori cu incertitudine semnificativă
la riscul global asociat funcţionării centralei.
Art. 12. - EPSN trebuie să permită
evaluarea completitudinii analizei diferitelor situaţii de accident sau
regimuri tranzitorii ce pot apărea în centrală. EPSN trebuie să conţină analize
de incertitudini şi studii de sensibilitate.
Art. 13. - (1) Titularul de
autorizaţie trebuie să stabilească şi să menţină o bază de date necesară pentru
elaborarea EPSN. Provenienţa acestor date şi incertitudinile asociate acestora
trebuie specificate. Cel puţin următoarele categorii de date trebuie luate în
considerare la stabilirea bazei de date:
a) frecvenţele diferitelor
evenimente de iniţiere;
b) frecvenţa şi durata de
scoatere din serviciu a echipamentelor şi a componentelor importante pentru
securitatea nucleară;
c) ratele de defectare ale
echipamentelor importante pentru securitatea nucleară;
d) datele relevante pentru
defectările de cauză comună;
e) datele necesare pentru
estimarea probabilităţilor erorilor umane.
(2) Această bază de date trebuie
în mod continuu urmărită, analizată şi completată, iar EPSN trebuie actualizate
pentru a reflecta experienţa de exploatare.
Art. 14. - EPSN trebuie să se
bazeze pe proiectul actualizat al centralei nuclearoelectrice. Procesul de
actualizare trebuie documentat în procedurile de centrală. Acestea trebuie să descrie modul de urmărire şi identificare
a modificărilor ipotezelor folosite în studiul iniţial, evaluarea importanţei
acestora pentru securitatea nucleară şi modul de actualizare a modelului EPSN
şi a documentaţiei atunci când este necesar.
CAPITOLUL V
Cerinţe privind conţinutul EPSN
şi criteriile numerice probabilistice
Art. 15. - (1) EPSN de nivel 1
trebuie să determine frecvenţele de producere a diferitelor secvenţe de
accident care duc la avarierea zonei active.
(2) Criteriile folosite pentru caracterizarea stărilor de avarie ale zonei
active trebuie documentate şi justificate.
Art. 16. - EPSN de nivel 1 trebuie
să conţină cel puţin următoarele:
a) o descriere globală a
centralei;
b) identificarea, descrierea şi
gruparea evenimentelor de iniţiere;
c) definirea criteriilor de
succes pentru funcţionarea sistemelor şi pentru acţiunile operatorilor
considerate în analize;
d) modelarea secvenţelor de
accident;
e) analiza fiabilităţii
sistemelor cu funcţii de securitate nucleară;
f) analiza fiabilităţii umane;
g) analiza datelor folosite în
estimarea frecvenţei de avariere a zonei active;
h) analiza defectelor de cauză
comună;
i) analize de incertitudini şi
sensibilitate;
j) cuantificarea şi interpretarea
rezultatelor.
Art. 17. -
(1) EPSN de nivel 2 trebuie să determine tipul şi cantitatea de substanţe
radioactive care ar putea fi eliberate în mediul ambiant în condiţiile în care
se pierde funcţia de securitate a anvelopei, precum şi frecvenţa acestor
eliberări.
(2) Va fi analizată progresia secvenţelor de accident rezultate din EPSN de
nivel 1 şi comportarea anvelopei în aceste situaţii.
Art. 18. - EPSN de nivel 2 trebuie
să conţină cel puţin următoarele:
a) stabilirea interfeţei cu EPSN
de nivel 1;
b) analiza deteriorării zonei
active şi evoluţia în timp a accidentului;
c) analiza comportării anvelopei
şi estimarea frecvenţelor asociate secvenţelor de accident care duc la
pierderea funcţiei anvelopei;
d) analiza termenului sursă;
e) analiza de fiabilitate a
sistemelor ce intervin în situaţiile de accident
sever;
f) analize de incertitudini şi
sensibilitate;
g) prezentarea şi interpretarea
rezultatelor.
Art. 19. - In funcţie de domeniul
de utilizare a rezultatelor EPSN, criteriile utilizate în luarea deciziilor vor
fi documentate de către titularul de autorizaţie şi supuse aprobării CNCAN.
CAPITOLUL VI
Cerinţe privind utilizarea
rezultatelor EPSN
Art. 20. - (1) Ca o completare la
abordarea deterministă, rezultatele EPSN trebuie folosite ca suport pentru
managementul securităţii nucleare. Rolul EPSN în procesul de luare a deciziilor
trebuie definit şi documentat.
(2) Limitările EPSN trebuie
înţelese, recunoscute şi luate în considerare în toate aplicaţiile lor. In
acest sens, în funcţie de scopul în care se intenţionează utilizarea
rezultatelor EPSN, se va verifica dacă acestea sunt suficiente şi corespunzătoare
pentru respectiva aplicaţie.
Art. 21. - Rezultatele relevante
ale EPSN trebuie utilizate la revizuirea şi îmbunătăţirea procedurilor de
operare pentru situaţii de accident, incluzând măsurile de management al
accidentelor severe. De asemenea, rezultatele EPSN trebuie luate în considerare
în dezvoltarea şi validarea programelor de pregătire pentru personalul
centralei, incluzând pregătirea pe simulator a operatorilor.
Art. 22. - Utilizarea EPSN trebuie
avută în vedere cel puţin în ceea ce priveşte următoarele aspecte, în
conformitate cu prevederile art. 4 şi 20:
a) identificarea factorilor cu
impact asupra securităţii nucleare, revizuirea sistematică a marjelor şi a rezervelor de securitate existente;
b) revizuirea limitelor şi a
condiţiilor de operare;
c) revizuirea clasificării în
clase şi/sau categorii de securitate nucleară a structurilor, sistemelor,
componentelor şi echipamentelor centralei;
d) implementarea unui program de
monitorizare a riscului în exploatare;
e) stabilirea şi planificarea
inspecţiilor în timpul funcţionării centralei, acordând o atenţie deosebită
componentelor care au fost identificate ca prezentând o contribuţie
semnificativă la risc;
f) identificarea îmbunătăţirilor
practicabile în scopul reducerii riscurilor asociate funcţionării centralei;
g) evaluarea modificărilor
importante pentru securitatea nucleară;
h) analiza evenimentelor produse
la centrală şi evaluarea semnificaţiei acestora pentru securitatea nucleară;
i) optimizarea programelor de
întreţinere preventivă şi testare.
Art. 23. - Atunci când se
intenţionează folosirea rezultatelor EPSN pentru evaluarea sau modificarea
intervalelor de testare periodică şi a perioadelor permise pentru scoaterea din
serviciu a unei componente sau a unui sistem, trebuie considerate în analiză
toate aspectele relevante, inclusiv stările componentelor şi sistemelor
implicate, precum şi funcţiile de securitate la care acestea contribuie.
Art. 24. -
Structurile, sistemele, componentele şi echipamentele care au fost identificate
de EPSN ca fiind importante pentru securitatea nucleară şi rolul acestora
trebuie descrise în documentaţia de securitate a centralei şi operabilitatea
lor trebuie asigurată.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii tranzitorii şi
finale
Art. 25. - (1) Prezentele norme
intră în vigoare de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(2) Intr-un interval de 6 luni de
la data intrării în vigoare a prezentelor norme titularul de autorizaţie
trebuie să efectueze o evaluare a conformităţii programului de evaluare
probabilistică a securităţii nucleare cu cerinţele din prezentele norme şi
trebuie să stabilească şi să transmită spre aprobare CNCAN planul de
implementare a acţiunilor rezultate în urma evaluării efectuate.
ANEXĂ la norme
Definiţii
Accident sever - accident care implică avarierea zonei active a reactorului nuclear.
Analiză de incertitudini - procesul de identificare şi caracterizare a surselor de
incertitudine care afectează o evaluare şi cuantificarea impactului incertitudinilor
asupra rezultatelor evaluării.
Analiză de sensibilitate - examinare a modului în care se schimbă datele de ieşire ale unui
model la variaţia valorilor datelor de intrare sau a anumitor parametri ce
caracterizează modelul.
Documentaţia de securitate
nucleară a centralei - totalitatea documentelor
care conţin informaţiile şi raţionamentele necesare pentru a demonstra că
centrala nuclearoelectrică poate fi exploatată în condiţii de securitate
nucleară, în conformitate cu cerinţele de reglementare şi standardele
aplicabile;
EPSN - Evaluarea Probabilistică
de Securitate Nucleară - metodă generală de
evaluare a riscului global asociat funcţionării unei centrale
nuclearoelectrice.
EPSN de nivel 1 are drept scop identificarea secvenţelor de accident care
conduc la avarierea zonei active şi determinarea frecvenţei lor de apariţie.
EPSN de nivel 2 estimează natura,
mărimea şi frecvenţa eliberărilor de substanţe radioactive din anvelopă în
mediul înconjurător.
EPSN de nivel 3 are ca scop
estimarea riscului pentru mediul înconjurător şi pentru sănătatea populaţiei.
Eveniment de iniţiere - eveniment singular care declanşează apariţia de evenimente
anticipate în exploatare sau în condiţii de accident şi care necesită iniţierea
funcţiilor de securitate nucleară ale sistemelor centralei nuclearoelectrice.
Pentru evenimentele de iniţiere luate în considerare în proiectare se foloseşte
termenul „eveniment de iniţiere postulat".
Termenul sursă - cantitatea şi compoziţia izotopică a eliberării de materiale
radioactive dintr-o instalaţie nucleară ca urmare a unui accident.