ORDIN   Nr. 316 din 7 noiembrie 2006

pentru aprobarea Normelor privind evaluarile probabilistice de securitate nucleara pentru centralele nuclearoelectrice

ACT EMIS DE: COMISIA NATIONALA PENTRU CONTROLUL ACTIVITATILOR NUCLEARE

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 980 din 7 decembrie 2006

In conformitate cu prevederile:

-   Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată;

-   Hotărârii Guvernului nr. 1.627/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, cu modificările ulterioare,

preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele privind evaluările probabilistice de securitate nucleară pentru centralele nuclearoelectrice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Direcţia reactori nucleari va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,

Vilmos Zsombori

ANEXĂ

NORME

privind evaluările probabilistice de securitate nucleară pentru centralele nuclearoelectrice

CAPITOLUL I

Domeniu şi scop

Art. 1. - (1) Prezentele norme sunt emise în conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată.

(2)  Prin prezentele norme se stabilesc cerinţele generale pentru elaborarea evaluărilor probabilistice de securitate nucleară şi utilizarea rezultatelor acestora în proiectarea şi exploatarea centralelor   nuclearoelectrice.

(3)   Cerinţele prezentelor norme se aplică evaluărilor probabilistice de securitate nucleară de nivel 1 şi de nivel 2. Evaluările probabilistice de securitate nucleară de nivel 3 nu fac obiectul prezentelor norme.

CAPITOLUL II

Definiţii

Art. 2. - (1) Termenii utilizaţi sunt definiţi în anexa care face parte integrantă din prezentele norme.

(2) Pentru evaluările probabilistice de securitate nucleară, în textul prezentelor norme, se foloseşte prescurtarea EPSN. Atunci când nu se face referire explicită la EPSN de nivel 1 sau de nivel 2, prin aceasta se înţelege că respectivele cerinţe se aplică ambelor evaluări.

CAPITOLUL III

Cerinţe generale

Art. 3. - In completare cu analizele deterministe de securitate nucleară, titularul de autorizaţie trebuie să elaboreze şi să utilizeze EPSN în fazele de proiectare şi funcţionare ale unei centrale nuclearoelectrice. Ipotezele folosite în cadrul EPSN pentru modelarea şi cuantificarea secvenţelor de accident trebuie să fie cât mai realiste posibil.

Art. 4. - Calitatea EPSN trebuie să fie adecvată aplicaţiilor care fac obiectul utilizării rezultatelor EPSN.

Art. 5. - Metodele şi codurile de calcul folosite în efectuarea EPSN trebuie să fie în acord cu bunele practici internaţionale în domeniu. Metodologia şi rezultatele EPSN trebuie supuse unei evaluări independente.

Art. 6. - Titularul de autorizaţie trebuie să elaboreze, să documenteze, să menţină la zi şi să utilizeze EPSN în conformitate cu cerinţele sistemului propriu de management al calităţii. In acest scop, titularul de autorizaţie are obligaţia de a supune spre aprobare Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN, un document procedural care să descrie măsurile întreprinse în vederea respectării cerinţelor prezentelor norme. Documentaţia va descrie metodologia de elaborare si domeniul EPSN.

Art. 7. - Titularul de autorizaţie trebuie să elaboreze EPSN de nivel 1 şi 2 şi să transmită spre evaluare CNCAN documentaţiile aferente, în conformitate cu un plan stabilit de comun acord cu CNCAN.

CAPITOLUL IV

Cerinţe privind elaborarea EPSN

Art. 8. - (1) EPSN trebuie să ia în considerare toate evenimentele de iniţiere relevante pentru centrală, inclusiv incendiile interne, inundaţiile interne, evenimentele seismice şi condiţiile meteorologice severe. Trebuie elaborate EPSN pentru toate modurile de operare ale centralei nuclearoelectrice.

(2)    Pentru simplificarea EPSN şi a interpretării rezultatelor acestora, evenimentele de iniţiere pot fi grupate în funcţie de consecinţele lor asupra îndeplinirii funcţiilor de securitate. Gruparea evenimentelor de iniţiere şi ipotezele folosite în acest scop trebuie documentate şi justificate.

(3)   La elaborarea EPSN, excluderea unor evenimente de iniţiere trebuie justificată luând în considerare atât frecvenţa de producere, cât şi consecinţele acestora.

Art. 9. - EPSN trebuie să fie bazate pe un model realist al răspunsului centralei la evenimente, folosind date relevante pentru proiect şi luând în calcul acţiunile operatorilor în conformitate cu considerentele din procedurile de operare atât pentru operarea normală, cât şi pentru situaţiile de accident. Analiza fiabilităţii umane trebuie efectuată luând în considerare factorii ce pot influenţa acţiunile operatorilor în fiecare stare a centralei.

Art. 10. - (1) EPSN trebuie să includă toate conexiunile şi interacţiunile relevante dintre sistemele centralei. Trebuie evidenţiate toate dependenţele funcţionale şi temporale dintre evenimentele de iniţiere, răspunsul sistemelor şi acţiunile operatorilor considerate în EPSN. Simplificările folosite în analiză trebuie documentate şi justificate.

(2) Cerinţele funcţionale şi criteriile de succes pentru răspunsul sistemelor considerate în analize trebuie documentate şi justificate. De asemenea trebuie documentate şi justificate acţiunile operatorilor şi criteriile de succes asociate îndeplinirii acestora.

Art. 11. - Prin EPSN trebuie să se demonstreze că proiectul centralei nuclearoelectrice este echilibrat, astfel încât nicio caracteristică a proiectului sau un eveniment de iniţiere să nu aibă o contribuţie disproporţionat de mare ori cu incertitudine semnificativă la riscul global asociat funcţionării centralei.

Art. 12. - EPSN trebuie să permită evaluarea completitudinii analizei diferitelor situaţii de accident sau regimuri tranzitorii ce pot apărea în centrală. EPSN trebuie să conţină analize de incertitudini şi studii de sensibilitate.

Art. 13. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să stabilească şi să menţină o bază de date necesară pentru elaborarea EPSN. Provenienţa acestor date şi incertitudinile asociate acestora trebuie specificate. Cel puţin următoarele categorii de date trebuie luate în considerare la stabilirea bazei de date:

a)   frecvenţele diferitelor evenimente de iniţiere;

b)   frecvenţa şi durata de scoatere din serviciu a echipamentelor şi a componentelor importante pentru securitatea nucleară;

c)   ratele de defectare ale echipamentelor importante pentru securitatea nucleară;

d)  datele relevante pentru defectările de cauză comună;

e)   datele necesare pentru estimarea probabilităţilor erorilor umane.

(2) Această bază de date trebuie în mod continuu urmărită, analizată şi completată, iar EPSN trebuie actualizate pentru a reflecta experienţa de exploatare.

Art. 14. - EPSN trebuie să se bazeze pe proiectul actualizat al centralei nuclearoelectrice. Procesul de actualizare trebuie documentat în procedurile de centrală. Acestea trebuie să descrie modul de urmărire şi identificare a modificărilor ipotezelor folosite în studiul iniţial, evaluarea importanţei acestora pentru securitatea nucleară şi modul de actualizare a modelului EPSN şi a documentaţiei atunci când este necesar.

CAPITOLUL V

Cerinţe privind conţinutul EPSN şi criteriile numerice probabilistice

Art. 15. - (1) EPSN de nivel 1 trebuie să determine frecvenţele de producere a diferitelor secvenţe de accident care duc la avarierea zonei active.

(2) Criteriile folosite pentru caracterizarea stărilor de avarie ale zonei active trebuie documentate şi justificate.

Art. 16. - EPSN de nivel 1 trebuie să conţină cel puţin următoarele:

a)  o descriere globală a centralei;

b)  identificarea, descrierea şi gruparea evenimentelor de iniţiere;

c)   definirea criteriilor de succes pentru funcţionarea sistemelor şi pentru acţiunile operatorilor considerate în analize;

d)  modelarea secvenţelor de accident;

e)   analiza fiabilităţii sistemelor cu funcţii de securitate nucleară;

f)  analiza fiabilităţii umane;

g)   analiza datelor folosite în estimarea frecvenţei de avariere a zonei active;

h) analiza defectelor de cauză comună;

i) analize de incertitudini şi sensibilitate;

j) cuantificarea şi interpretarea rezultatelor.

Art. 17. - (1) EPSN de nivel 2 trebuie să determine tipul şi cantitatea de substanţe radioactive care ar putea fi eliberate în mediul ambiant în condiţiile în care se pierde funcţia de securitate a anvelopei, precum şi frecvenţa acestor eliberări.

(2) Va fi analizată progresia secvenţelor de accident rezultate din EPSN de nivel 1 şi comportarea anvelopei în aceste situaţii.

Art. 18. - EPSN de nivel 2 trebuie să conţină cel puţin următoarele:

a)  stabilirea interfeţei cu EPSN de nivel 1;

b)  analiza deteriorării zonei active şi evoluţia în timp a accidentului;

c)  analiza comportării anvelopei şi estimarea frecvenţelor asociate secvenţelor de accident care duc la pierderea funcţiei anvelopei;

d)  analiza termenului sursă;

e)   analiza de fiabilitate a sistemelor ce intervin în situaţiile de accident sever;

f)  analize de incertitudini şi sensibilitate;

g)  prezentarea şi interpretarea rezultatelor.

Art. 19. - In funcţie de domeniul de utilizare a rezultatelor EPSN, criteriile utilizate în luarea deciziilor vor fi documentate de către titularul de autorizaţie şi supuse aprobării CNCAN.

CAPITOLUL VI

Cerinţe privind utilizarea rezultatelor EPSN

Art. 20. - (1) Ca o completare la abordarea deterministă, rezultatele EPSN trebuie folosite ca suport pentru managementul securităţii nucleare. Rolul EPSN în procesul de luare a deciziilor trebuie definit şi documentat.

(2) Limitările EPSN trebuie înţelese, recunoscute şi luate în considerare în toate aplicaţiile lor. In acest sens, în funcţie de scopul în care se intenţionează utilizarea rezultatelor EPSN, se va verifica dacă acestea sunt suficiente şi corespunzătoare pentru respectiva aplicaţie.

Art. 21. - Rezultatele relevante ale EPSN trebuie utilizate la revizuirea şi îmbunătăţirea procedurilor de operare pentru situaţii de accident, incluzând măsurile de management al accidentelor severe. De asemenea, rezultatele EPSN trebuie luate în considerare în dezvoltarea şi validarea programelor de pregătire pentru personalul centralei, incluzând pregătirea pe simulator a operatorilor.

Art. 22. - Utilizarea EPSN trebuie avută în vedere cel puţin în ceea ce priveşte următoarele aspecte, în conformitate cu prevederile art. 4 şi 20:

a)   identificarea factorilor cu impact asupra securităţii nucleare, revizuirea sistematică a marjelor şi a rezervelor de securitate existente;

b)  revizuirea limitelor şi a condiţiilor de operare;

c)   revizuirea clasificării în clase şi/sau categorii de securitate nucleară a structurilor, sistemelor, componentelor şi echipamentelor centralei;

d)   implementarea unui program de monitorizare a riscului în exploatare;

e)   stabilirea şi planificarea inspecţiilor în timpul funcţionării centralei, acordând o atenţie deosebită componentelor care au fost identificate ca prezentând o contribuţie semnificativă la risc;

f)  identificarea îmbunătăţirilor practicabile în scopul reducerii riscurilor asociate funcţionării centralei;

g) evaluarea modificărilor importante pentru securitatea nucleară;

h) analiza evenimentelor produse la centrală şi evaluarea semnificaţiei acestora pentru securitatea nucleară;

i) optimizarea programelor de întreţinere preventivă şi testare.

Art. 23. - Atunci când se intenţionează folosirea rezultatelor EPSN pentru evaluarea sau modificarea intervalelor de testare periodică şi a perioadelor permise pentru scoaterea din serviciu a unei componente sau a unui sistem, trebuie considerate în analiză toate aspectele relevante, inclusiv stările componentelor şi sistemelor implicate, precum şi funcţiile de securitate la care acestea contribuie.

Art. 24. - Structurile, sistemele, componentele şi echipamentele care au fost identificate de EPSN ca fiind importante pentru securitatea nucleară şi rolul acestora trebuie descrise în documentaţia de securitate a centralei şi operabilitatea lor trebuie asigurată.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 25. - (1) Prezentele norme intră în vigoare de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Intr-un interval de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme titularul de autorizaţie trebuie să efectueze o evaluare a conformităţii programului de evaluare probabilistică a securităţii nucleare cu cerinţele din prezentele norme şi trebuie să stabilească şi să transmită spre aprobare CNCAN planul de implementare a acţiunilor rezultate în urma evaluării efectuate.

ANEXĂ la norme

Definiţii

Accident sever - accident care implică avarierea zonei active a reactorului nuclear.

Analiză de incertitudini - procesul de identificare şi caracterizare a surselor de incertitudine care afectează o evaluare şi cuantificarea impactului incertitudinilor asupra rezultatelor evaluării.

Analiză de sensibilitate - examinare a modului în care se schimbă datele de ieşire ale unui model la variaţia valorilor datelor de intrare sau a anumitor parametri ce caracterizează modelul.

Documentaţia de securitate nucleară a centralei - totalitatea documentelor care conţin informaţiile şi raţionamentele necesare pentru a demonstra că centrala nuclearoelectrică poate fi exploatată în condiţii de securitate nucleară, în conformitate cu cerinţele de reglementare şi standardele aplicabile;

EPSN - Evaluarea Probabilistică de Securitate Nucleară - metodă generală de evaluare a riscului global asociat funcţionării unei centrale nuclearoelectrice.

EPSN de nivel 1 are drept scop identificarea secvenţelor de accident care conduc la avarierea zonei active şi determinarea frecvenţei lor de apariţie.

EPSN de nivel 2 estimează natura, mărimea şi frecvenţa eliberărilor de substanţe radioactive din anvelopă în mediul înconjurător.

EPSN de nivel 3 are ca scop estimarea riscului pentru mediul înconjurător şi pentru sănătatea populaţiei.

Eveniment de iniţiere - eveniment singular care declanşează apariţia de evenimente anticipate în exploatare sau în condiţii de accident şi care necesită iniţierea funcţiilor de securitate nucleară ale sistemelor centralei nuclearoelectrice. Pentru evenimentele de iniţiere luate în considerare în proiectare se foloseşte termenul „eveniment de iniţiere postulat".

Termenul sursă - cantitatea şi compoziţia izotopică a eliberării de materiale radioactive dintr-o instalaţie nucleară ca urmare a unui accident.