ORDIN Nr. 304
din 22 februarie 2007
pentru publicarea in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a unor memorandumuri de finantare ISPA
ACT EMIS DE:
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 228 din 3 aprilie 2007
In temeiul prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotărârea
Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu
modificările şi completările ulterioare,
în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (2) din
Legea nr. 590/2003 privind tratatele,
ministrul finanţelor
publice emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă publicarea în Monitorul Oficial al
României, Partea I, a
următoarelor memorandumuri de finanţare ISPA, cuprinse în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin:
1. „Imbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre
între Călăraşi şi Brăila şi măsuri complementare localizate în Călăraşi,
Ialomiţa, Brăila, Constanţa, în România", semnat de partea comunitară la
data de 17 noiembrie 2006 şi de partea română la data de 30 noiembrie 2006;
2. „Imbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă
potabilă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate în judeţul Caraş-Severin,
România", semnat de partea comunitară la data de 14 septembrie 2006 şi de
partea română la data de 25 octombrie 2006.
Art. 2. - Autoritatea de
Management pentru Infrastructură din cadrul Ministerului Finanţelor Publice va
urmări punerea în aplicare a prezentului ordin.
Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul finanţelor publice,
Alice Cezarina Bîtu,
secretar de stat
ANEXĂ
Măsura ISPA 2005/RO/16/P/PT/003
MEMORANDUM DE FINANŢARE
încheiat între Guvernul României şi Comisia
Europeană privind
asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici
Structurale de
Preaderare pentru măsura „Imbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre
între Călăraşi şi Brăila şi măsuri complementare localizate în Călăraşi, Ialomiţa, Brăila,
Constanţa, în România"*)
Comisia Europeană, denumită în continuare Comisia, acţionând pentru şi în numele
Comunităţii Europene, denumită în continuare Comunitatea,
reprezentată de domnul Graham Meadows, director
general pentru politici regionale, în numele Comisiei, pe de o parte, şi
Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul,
pe de altă parte, au convenit următoarele:
ARTICOLUL 1
Măsura la care se face referire în art. 2
va fi implementată şi
finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum de finanţare. Măsura
la care se face referire în
art. 2 va fi implementată cu respectarea Condiţiilor generale prevăzute în
anexa la Acordul-cadru semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu
prevederile prezentului memorandum de finanţare şi ale
anexelor la acesta.
*) Traducere.
ARTICOLUL 2
Identificarea măsurii
Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare
va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea
următoarei măsuri, conform celor descrise în anexa nr.
I:
Numărul măsurii:
2005/RO/16/P/PT/003
Titlul:
Imbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila şi măsuri complementare
Durata:
Data începerii: data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie
Data finalizării:
până la 31 decembrie 2010
Locaţia:
Călăraşi, Ialomiţa, Brăila, Constanţa
Grupul:
TEN-T, Coridorul VII (Dunăre, căi navigabile interioare)
ARTICOLUL 3
Angajamentul
1. Cheltuielile publice sau echivalente maxime care vor
fi luate în considerare pentru calcularea asistentei vor fi de 37.700.820 EUR.
2. Rata asistenţei acordate de către Comunitate
pentru această măsură este stabilită la 50% din totalul cheltuielilor publice
sau echivalente, conform celor indicate în planul de finanţare din anexa nr. II.
3. Valoarea maximă a asistenţei asigurate prin
Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este fixată la
18.850.410 EUR.
4. Un total de 18.850.410 EUR
este angajat din bugetul pe anul 2006, din linia bugetară 13.050101.
Angajamentele privind tranşele ulterioare se vor baza pe planul de finanţare
iniţial sau revizuit pentru măsura respectivă, în funcţie de stadiul implementării
măsurii şi de disponibilităţile bugetare.
ARTICOLUL 4
Plăţile
1. Asistenţa comunitară va acoperi plăţile referitoare
la măsură, pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere
juridic de către Beneficiar şi pentru care finanţarea necesară a fost special
alocată. Aceste plăţi trebuie să fie corelate cu lucrările descrise în anexa
nr. I.
2. Plăţile efectuate înainte de data semnării
memorandumului de finanţare de către Comisie nu sunt eligibile pentru asistenţa
acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale
de Preaderare.
3. Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de către autoritatea
responsabilă cu implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de
data finalizării indicată în art. 2.
Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va fi înaintat nu mai târziu de 6 luni de la data
finalizării indicată în art. 2.
4. Plata în avans este stabilită la 3.770.082 EUR şi
va fi transferată după cum urmează:
- suma de 1.885.041 EUR va fi plătită după semnarea
prezentului memorandum de finanţare de către Beneficiar;
- diferenţa se va achita după semnarea primului
contract de lucrări, precum şi după îndeplinirea condiţiilor specificate în
paragraful 3 al art. 8.
ARTICOLUL 5
Respectarea legilor şi politicilor comunitare
Măsura se va realiza cu respectarea prevederilor
relevante stabilite în acordurile europene şi va contribui la punerea în
aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la
transporturi şi reţele transeuropene.
ARTICOLUL 6
Proprietatea intelectuală
Beneficiarul şi autoritatea responsabilă cu
implementarea, menţionată la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de
proprietate intelectuală pentru studii, schiţe, planuri, publicitate şi pentru
alte materiale produse în legătură cu planificarea, implementarea,
monitorizarea şi evaluarea proiectului. Aceştia vor garanta accesul şi dreptul
de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau orice alt organism ori
persoana delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste
materiale numai în scop propriu.
ARTICOLUL 7
Permise şi autorizaţii
Orice tip de permise şi/sau autorizaţii necesare pentru
implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de autorităţile competente ale
Beneficiarului la timp şi în conformitate cu legislaţia naţională.
ARTICOLUL 8
Condiţii specifice referitoare la măsură
Fără a afecta prevederile generale specificate în anexa
nr. III, ajutorul comunitar este subiectul următoarelor condiţii:
1. Condiţia privind evaluările şi situaţia activelor:
Comisia îşi rezervă dreptul de a revizui ajutorul comunitar pentru asistenţă ISPA stabilit
în art. 3 dacă, în termen de 5 ani de la data finalizării lucrărilor,
condiţiile de operare (tarife, venituri etc.) variază foarte mult faţă de
presupunerile iniţiale făcute pentru determinarea nivelului de ajutor comunitar
şi/sau există modificări substanţiale care:
a) afectează natura exploatării sau condiţiile de
implementare ori acordă unui organism public sau privat un avantaj
nejustificat; şi
b) rezultă fie din modificarea formei de proprietate
asupra oricărei părţi din infrastructura finanţată, fie din încetarea sau
modificarea esenţială a aranjamentelor de exploatare.
Ţara beneficiară va informa Comisia asupra oricărei
astfel de modificări şi va trebui să obţină acordul ex-ante al Comisiei privind
astfel de schimbări.
2. Condiţia privind viabilitatea:
Asistenţa financiară nerambursabilă a Comunităţii
pentru măsură este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către
autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării
şi a întreţinerii activelor.
3. Condiţiile care trebuie îndeplinite înaintea
plăţii celei de a doua tranşe a avansului:
a) transmiterea de către Beneficiar a evaluării finale
de impact asupra mediului spre aprobare Comisiei, ceea ce va demonstra că acest
proiect este cea mai bună soluţie în vederea realizării unei morfologii a
fluviului în conformitate cu cerinţele şi prevederile art. 4 din Directiva-cadru
privind apele a Uniunii Europene;
b) transmiterea de către Beneficiar a unei declaraţii
că s-a efectuat o evaluare de către autorităţile competente privind identificarea oricărui impact
negativ al lucrărilor prevăzute asupra zonelor Natura 2000;
c) transmiterea de către Beneficiar a unei declaraţii
privind efectuarea consultaţiilor transfrontaliere conform cerinţelor
Convenţiei Espoo;
d) transmiterea de către Beneficiar a unei liste
complete privind măsurile de rectificare necesare pentru a atenua orice impact
negativ major al proiectului asupra mediului şi implicarea în implementarea
acestor măsuri, în conformitate cu cerinţele şi prevederile art. 4 din
Directiva-cadru privind apele a Uniunii Europene;
e) transmiterea de către Beneficiar a unei liste cu
indicatorii fizici, actualizată în conformitate cu proiectul tehnic final, care
trebuie să fie aprobată de Comisie.
ARTICOLUL 9
Prevederile privind implementarea, cuprinse în anexele
la prezentul memorandum de finanţare, fac parte integrantă din acesta.
Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind
implementarea va fi tratată de Comisie conform procedurii stipulate în
secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1.
ARTICOLUL 10
Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este
prezentul document semnat mai jos.
Semnat la Bucureşti la 30 noiembrie 2006 şi la
Bruxelles la 17 noiembrie 2006.
Pentru Beneficiar,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,
ministrul finanţelor publice
Pentru Comunitate,
Graham Meadows,
director general pentru politici regionale
Lista anexelor
Anexa nr. I - Descrierea
măsurii
Anexa nr. I.a - Plan de achiziţii provizoriu
Anexa nr. II - Plan financiar
Anexa nr. III:
Anexa nr. III.1 - Prevederi financiare privind
implementarea ISPA
Anexa nr. III.2 - Prevederi privind eligibilitatea
cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA
Anexa nr. III.3 - Model pentru raportarea către
Comitetul de monitorizare şi pentru solicitarea de modificări
Anexa nr. III.4 - Sisteme de management şi control pentru
asistenţa nerambursabilă acordată prin ISPA şi proceduri pentru efectuarea
corecţiilor financiare
Anexa nr. III.5 - Acord cu privire la iregularităţi şi
la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA
Anexa nr. III.6 - Cerinţe privind informarea şi
publicitatea
ANEXA Nr. I
DESCRIEREA MĂSURII
(sumar)
Codul măsurii:
2005/RO/16/P/PT/003
1. Titlul măsurii: „Imbunătăţirea
condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila si măsuri
complementare"
2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonator
naţional ISPA)
2.1. Numele: Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Istvan Jakab, coordonatorul naţional ISPA, secretar de stat
2.2. Adresa: Bd. Libertăţii nr. 12,
cod 050741, Bucureşti,
România
E-mail: istvan.jakab@mfinante.gv.ro
3. Autoritatea responsabilă cu implementarea [conform celor definite la pct. (2) din secţiunea a II-a din anexa
nr. III.2]
3.1. Numele: Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului
Florentina Teodorovici,
responsabil sectorial cu autorizarea finanţării prin ISPA
3.2. Adresa: Bd. Dinicu Golescu nr. 38,
sectorul 1, Bucureşti
3.3. E-mail: phare1@mt.ro
4. Beneficiarul
final (în cazul în care acesta este alt organism
decât autoritatea menţionată la pct. 3)
4.1. Nume: Administraţia Fluvială a Dunării
de Jos - Galaţi
Mihai Ochialbescu, director
general
4.2. Adresa: Str. Portului nr. 32, Galaţi, cod
800025
4.3. E-mail: secretariat@afdj.ro
5. Localizare
5.1. Ţara România beneficiară:
5.2. Regiunea: Călăraşi, Ialomiţa, Brăila,
Constanţa
6. Descriere
Subiectul acestei măsuri ISPA este acela de a
îmbunătăţi condiţiile de navigaţie pe Dunăre pe sectorul cuprins între Călăraşi
şi Brăila, care este localizat pe teritoriul României în 3 din cele 11 puncte
critice identificate prin studiul de fezabilitate. Este prevăzut ca
îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie în punctele critice rămase să fie
propusă pentru finanţare din Fondul de coeziune la scurt timp după aderare.
Sectorul Călăraşi -Brăila face parte din TEN-T,
Proiectul prioritar european nr. 18 „Axa fluvială Rin/Meuse-Main-Dunăre".
In lunile de vară şi de toamnă,
debitele de apă ale Dunării se reduc considerabil în acest sector al fluviului,
ceea ce conduce la o deteriorare a condiţiilor de navigaţie. Pe principalul
braţ al Dunării între km 348 (în amonte de gura braţului Bala) şi km 300 (gura
canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră), condiţia minimă de adâncime nu este îndeplinită în medie 160 de zile pe
an, când adâncimea minimă de navigaţie este în unele puncte critice de 1,40 m.
In aceste perioade de timp, navigaţia trebuie deviată
pe braţul secundar Bala-Borcea (în momentul actual cu un debit mai ridicat
decât braţul principal). Folosindu-se această rută ocolitoare, distanţa dintre
Călăraşi şi Brăila creşte cu 105 km. In acelaşi timp, datorita reducerii
dimensiunii şenalului navigabil pe Bala şi pe Borcea şi datorită sinuozităţii
acestuia, în unele zone navigaţia trebuie să se desfăşoare doar pe un singur
sens. Mai mult, convoaiele de dimensiuni mari trebuie să fie descompuse şi
barjele trebuie să traverseze una câte una.
7. Obiective
Obiectivul acestei măsuri ISPA este acela de a elimina
blocajele de navigaţie pe Dunăre pentru Călăraşi şi Brăila în cele 3 puncte
critice (Bala/Caragheorghe, Lebăda/Epuraşul şi, respectiv, Ostruvul Lupului).
In urma realizării lucrărilor se vor susţine
mobilitatea durabilă, un transport fluvial pe Dunăre mai eficient şi la costuri
mai mici, cu un impact redus asupra mediului.
Obiectivul este acela de a asigura prin redistribuirea
debitelor de ape condiţii de navigaţie sigure şi eficiente pe căile navigabile, cu asigurarea adâncimii necesare în majoritatea timpului
dintr-un an.
Imbunătăţirea condiţiilor de navigaţie în sectorul
românesc al Dunării, precum şi dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii
fluviale reprezintă o prioritate acută pentru alinierea
sistemului de transport fluvial românesc la cel european.
Principalele componente ale lucrărilor prevăzute sunt
subliniate mai jos:
7.1. Punctul critic nr. 1: braţul Bala, bara de nisip Caragheorghe
Lucrările îşi propun să reducă evoluţia negativă a
fluviului la bifurcaţia de la braţul Bala unde, în perioada apelor mici,
distribuţia debitului pentru braţul principal al Dunării (Dunărea Veche) se
poate reduce până la 15% în perioadă secetoasă.
Lucrările propuse vor echilibra distribuţia debitului
la o cotă rezonabilă, apropiată de distribuţia naturală în situaţia unor
niveluri ridicate ale apelor, rezultând o creştere cu 40% a cotei de pe braţul
Dunărea Veche, cu influenţe neglijabile în situaţia inundaţiilor.
Principalele componente ale lucrărilor prevăzute includ:
- construirea unui dig de dirijare pentru reducerea
lăţimii curentului de apă la intrarea pe braţul Bala şi direcţionarea debitului
spre braţul Dunărea Vechie;
- construirea unui prag de fund în scopul reducerii
secţiunii transversale la intrarea pe braţul Bala pentru ajustarea debitului
între cele două braţe ale fluviului;
- lucrări suplimentare de protecţie a albiei râului
şi de protecţie a malurilor împotriva eroziunii, constând în protecţia albiei
râului pe o lungime de aproximativ 300 m în aval de prag şi, pe o lungime
similară, apărările de mal vor fi construite sau reabilitate;
- lucrări de dragare considerabile la bara de nisip
Caragheorghe în scopul calibrării albiei râului prin conturarea unui şenal
navigabil potrivit, în concordanţă cu recomandările Comisiei Dunării.
7.2. Punctul critic nr. 2: Lebăda, braţul Epuraşul Lucrările prevăzute, care vor ajusta condiţiile de curgere şi vor reduce sedimentarea excesivă a
şenalului navigabil din prezent, vor include construirea unui prag de fund,
asociat cu lucrările de protecţie a malurilor şi a albiei râului, precum şi
dragări corective.
Inălţimea pragului va fi corelată cu media nivelurilor
scăzute ale apei, deci va fi submers în cea mai mare parte a timpului. Pentru a
asigura migraţia faunei acvatice, pragul va fi echipat cu tuburi pentru
asigurarea unui debit controlat şi continuu.
7.3. Punctul critic nr. 3: Ostruvul Lupului
Lucrările prevăzute, care vor ajusta debitul între
braţul Caleia şi braţul principal al Dunării în vederea eliminării eroziunilor
de pe braţul Caleia şi a sedimentărilor excesive de pe braţul principal al
Dunării, vor include construirea unui prag de fund asociat cu protecţia
malurilor şi a albiei râului, precum şi dragări corective.
8. Programul
provizoriu de lucru
Categoria lucrării
|
Incepere
|
Finalizare
|
Planificarea şi proiectarea, licitaţia de lucrări
|
15 aprilie 2004
|
31 decembrie 2006
|
Faza de construire cu supervizarea lucrărilor
|
1 ianuarie 2007
|
31 decembrie 2009
|
Faza operaţională
|
31 decembrie 2009
|
|
9. Analiza economică şi socială cost-beneficiu
Analiza economică şi financiară a fost realizată pentru
cele 11 puncte critice identificate în sectorul Călăraşi - Brăila. Această
măsură ISPA se referă în primul rând la condiţiile de navigaţie de la punctele
critice nr. 1, 2 şi 11, iar cele 8 puncte critice rămase vor fi prezentate
pentru a fi finanţate prin Fondul de coeziune cât mai curând posibil.
Indicatorii economici şi financiari demonstrează că
proiectul adaugă o valoare considerabilă atât pentru comunitatea de afaceri,
cât şi pentru societate în ansamblul ei. Incurajator este, de asemenea, faptul
că valoarea economiilor din costurile de transport este suficientă pentru a
face ca proiectul să merite să fie făcut din perspectiva analizei
cost-beneficiu.
Aşa cum reiese din analiza senzitivităţii, rezultatele
analizei cost-beneficiu sunt destul de solide. Chiar dacă considerăm
rezultatele scenariului în care traficul după 2015 nu creşte, volumul
transporturilor este suficient de mare pentru a legitima investiţiile.
Analiza senzitivităţii cu privire la principalele
rezultate financiare confirmă că proiectul nu ar trebui iniţiat pentru
capacitatea sa de a genera venituri, ci pentru beneficiile sociale generale.
Principalele rezultate ale analizei cost-beneficiu
iniţiate pentru cele 11 puncte identificate sunt următoarele:
Beneficii totale
295.018.127 euro
Costuri
62.505.385 euro
Raport
beneficiu/cost 8,10
VNA (2005) 232.512.742
euro
RIR
21,56%
10. Principalele
elemente ale analizei financiare
In concordanţă cu prevederile Convenţiei Dunării, pe
sectorul Dunării Călăraşi-Brăila nu sunt percepute taxe de navigaţie.
Nu vor fi venituri directe pentru administratorul
şenalului navigabil datorate implementării proiectului, dar obligaţia de a menţine şenalul navigabil la
parametrii ceruţi va fi îndeplinită.
11. Analiza impactului
asupra mediului
Un studiu preliminar de evaluare a impactului asupra
mediului a fost realizat prin asistenta tehnică finanţată prin măsura ISPA
2002/RO/16/P/PA/011 „Asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
navigaţie pe Dunăre".
Concluziile majore rezultate
din evaluarea preliminară a impactului sunt acelea că lucrările incluse în
proiect vor reface condiţiile naturale anterioare, care vor fi mult mai
favorabile în peisajul natural existent, datorită revenirii distribuţiei curentului
de apă între braţele Bala şi Dunărea Veche şi, de asemenea, datorită lucrărilor
de dragare pentru calibrarea şenalului. Mai mult, sunt asigurate condiţii de
transport fluvial adecvate într-un climat economic favorabil.
Proiectul are un impact pozitiv semnificativ asupra factorilor de mediu, ca de exemplu, apă, aer, şi
cadrului sociocultural datorită îmbunătăţirii condiţiilor de navigaţie şi dezvoltării traficului previzionat
(traficul va creşte în 2015 în comparaţie cu 1996 cu mai mult de 65%). Studiul
preliminar de evaluare a impactului asupra mediului a arătat că transportul pe
apă este de 5 ori mai puţin poluant decât transportul rutier şi de 3-4 ori mai
ieftin din punct de vedere al consumului de combustibil în comparaţie cu
transportul rutier, fiind echivalent cu transportul
feroviar.
Dragajele pot avea un impact negativ asupra mediului.
Deşi materialele dragate au un grad de poluare scăzut, depozitarea unor astfel
de materiale pe mal necesită identificarea unor locuri adecvate. Aceste locuri
de depozitare vor fi selectate cu acordul agenţiilor de protecţie a mediului.
Condiţiile specifice legate de evaluarea impactului
asupra mediului şi măsurile de reducere a impactului asupra mediului sunt
incluse în art. 8 din memorandumul de finanţare.
12. Costuri şi asistenţă (în euro)
Costul total
|
Contribuţia sectorului privat
|
Cheltuieli neeligibile
|
Costul eligibil total
|
Asistenţă
ispa
|
Rata de finanţare
|
38.700.820
|
-
|
1.000.000
|
37.700.820
|
18.850.410
|
50%
|
Rata asistenţei ISPA este limitată de
disponibilitatea măsură ce se aprobă pe ISPA pentru măsurile de
fondurilor pentru sectorul transporturi, aceasta fiind ultima transporturi
din România.
Detalierea provizorie a costurilor
|
Articol
|
Cost total
|
Cost neeligibil
|
Cost eligibil
|
Lucrări
|
34.250.000
|
-
|
34.250.000
|
Asistentă tehnică
|
2.150.000
|
-
|
2.150.000
|
Diverse şi neprevăzute (3,6%)
|
1.300.820
|
-
|
1.300.820
|
Costuri neeligibile
|
1.000.000
|
1.000.000
|
-
|
TOTAL
|
38.700.820
|
1.000.000
|
37.700.820
|
Detalierea costurilor include lucrările schiţate în
cap. 7.1, 7.2 şi 7.3 de mai sus şi asistenţa tehnică pentru supervizare, precum
şi asistenţa tehnică pentru evaluarea ofertelor.
13. Implicarea instituţiilor financiare internaţionale (IFI)
In acest proiect nu este prevăzută nicio implicare a
instituţiilor financiare internaţionale.
Cofinanţarea costurilor eligibile va fi asigurată de
bugetul României prin Fondul naţional de preaderare din cadrul Ministerului
Finanţelor Publice.
Finanţarea costurilor neeligibile va fi asigurată de
bugetul României prin Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
şi prin Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - Galaţi.
14. Condiţii specifice referitoare la măsură Vezi art. 8 din memorandumul de finanţare.
15. Planul de achiziţii
Lucrările vor fi implementate în concordanţă cu planul
de achiziţii prezentat în anexa nr. I.a.
ANEXA Nr. I.a
2005/RO/16/P/PT/003
PLAN DE ACHIZIŢII PROVIZORIU
Licitaţia nr.
|
Descrierea lucrărilor
şi serviciilor ce urmează a fi licitate
|
Tipul
contractului
(lucrări, furnizori
sau servicii)
|
Data estimată
pentru lansarea licitaţiei
(luna/an)
|
Rata de rambursare a facturilor
pentru contactul specific
|
1
|
Asistenţă tehnică/ Supervizarea lucrărilor
|
Servicii PRAG
|
|
Aşa cum este indicat în art. 3.2.
|
2
|
Lucrări (pot fi împărţite în loturi separate sau/şi oferte separate)
|
Lucrări
FIDIC + PRAG
|
|
Aşa cum este indicat în art. 3.2.
|
Mai multe
|
Asistenţă tehnică (membrii votanţi)
|
Servicii PRAG
|
|
Aşa cum este indicat în art. 3.2.
|
Termenii specifici pentru acordarea contractelor vor fi
disponibili în Jurnalul Oficial al Comunităţilor
Europene sau/şi pe internet.
ANEXA Nr. II
PLAN FINANCIAR
(bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii
Europene)
Titlul măsurii: Imbunătăţirea condiţiilor de
navigaţie pe Dunăre între Călăraşi si Brăila si măsuri complementare
ISPA nr.: 2005/RO/16/P/PT/003
-
euro -
Anul
|
Cost total
|
Cost
noneligibil
|
Cost
eligibil
|
Imprumuturi
de la IFI (pentru costuri eligibile)
|
|
|
|
Total
|
ISPA
|
Autorităţii
Naţionale
|
|
Guvern
|
Autoritatea
regională
|
Autoritatea
locală
|
Altele
|
0
|
1=2+3
|
2
|
3=5+7+8+9+10
|
4=3/1 (%)
|
5
|
6=5/3
(%)
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12=11/1
(%)
|
2000
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
2001
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
2002
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
2003
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
2004
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
2005
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
2006
|
37.700.820
|
-
|
37.700.820
|
100,0%
|
18.850.410
|
50,0%
|
18.850.410
|
-
|
-
|
-
|
-
|
0,0%
|
Nedefalcate pe
ani
|
1.000.000
|
1.000.000
|
-
|
0,0%
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
0,0%
|
TOTAL
|
38.700.820
|
1.000.000
|
37.700.820
|
97,4%
|
18.850.410
|
50,0%
|
18.850.410
|
-
|
-
|
-
|
-
|
0,0%
|
ANEXA Nr. III.1
PREVEDERI FINANCIARE PRIVIND IMPLEMENTAREA ISPA
SECŢIUNEA I
Forme şi rate de asistenţă
(1) Asistenţa Comunităţii prin ISPA poate fi sub
formă de asistenţă nerambursabilă directă, de asistenţă rambursabilă sau orice
altă formă de asistenţă.
Asistenţa rambursată către autoritatea de management
sau către altă autoritate publică va fi refolosită în acelaşi scop.
(2) Rata asistenţei din partea Comunităţii acordată
prin ISPA poate fi de până la 75% din cheltuiala publică sau echivalentă,
inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează
într-un cadru legal sau administrativ care face să fie privite ca echivalente
ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până
la 85%, în special unde consideră că o rată mai mare de 75% este necesară
pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor
generale ale ISPA.
Rata asistenţei şi suma maximă a asistenţei ISPA vor fi
specificate în memorandumul de finanţare aferent măsurii respective.
In cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care
există un interes special al comunităţii, rata de asistenţă trebuie redusă
ţinând cont de:
(a) disponibilitatea cofinanţării;
(b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi
(c) aplicarea corespunzătoare a principiului
„poluatorul plăteşte".
(3) Măsurile care generează venituri în conformitate
cu paragraful (2) lit. (b) sunt acelea care privesc:
(a) infrastructura a cărei folosinţă implică taxe
provenite de la utilizatori;
(b) investiţii productive în sectorul de mediu.
Comisia a elaborat recomandări privind aplicarea
principiului „poluatorul plăteşte".
(4) Măsurile privind studiile preliminare şi
asistenţa tehnică pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din
costurile totale.
(5) Măsurile acoperite de un memorandum de finanţare
vor fi implementate de către ţara beneficiară în strânsă colaborare cu Comisia,
care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.
SECŢIUNEA a II-a
Angajamente
(1) Comisia implementează cheltuielile prin ISPA în
conformitate cu Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al
Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat
între Comisie şi ţara beneficiară.
Totuşi, angajamentele bugetare anuale referitoare la
asistenţa acordată măsurilor vor fi efectuate în unul dintre următoarele două
moduri:
(a) angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA
care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult trebuie, ca regulă
generală şi sub rezerva lit. (b), să fie efectuate în rate anuale.
Angajamentul pentru prima rată
anuală va fi făcut de către Comisie la semnarea memorandumului de finanţare
referitor la măsură.
Acest angajament va corespunde valorii menţionate în
planul de finanţare pentru primul an. Această valoare ar trebui să fie
suficientă pentru a acoperi lucrările ce vor fi contractate în primii ani, în
timpul perioadei în care se urmăreşte descentralizarea totală.
Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să
se bazeze pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor
fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar, dar nu mai
târziu de data de 1 aprilie a anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile
preconizate pentru anul viitor să le justifice şi ca progresul lucrărilor să
demonstreze că proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva
disponibilităţii resurselor bugetare.
(b) Pentru măsurile cu o durată mai mică de 2 ani şi
pentru care asistenţa Comunităţii nu depăşeşte 20 milioane euro, un prim
angajament de până la 80% din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când
Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsură.
Diferenţa va fi angajată în condiţiile în care
progresul lucrărilor demonstrează că proiectul înaintează satisfăcător către
finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.
(2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţa
angajată pentru o măsură la care lucrările fizice nu au început în intervalul
de 2 ani de la data semnării de către Comisie a memorandumului de finanţare
referitor la măsură va fi anulată.
In orice caz, Comisia trebuie să informeze în timp util
ţara beneficiară şi autoritatea desemnată atunci când există riscul unei
anulări.
SECŢIUNEA a III-a
Plăţi
(1) Plăţile pot lua forma fie a unui avans, fie a
unor plăţi intermediare sau a diferenţei finale.
Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie
să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de
facturi primite sau documente contabile cu valoare probativă echivalentă.
(2) Plăţile în avans
Ca o regulă generală, un avans de până la 20% din
totalul asistenţei acordate prin ISPA, aşa cum a fost iniţial decis, va fi
plătit autorităţii desemnate, aşa cum este definită la paragraful (9).
Avansul este, ca regulă generală, transferat în
următoarele moduri:
- o primă tranşă de până la jumătate din valoarea
avansului este plătită când ţara beneficiară semnează memorandumul de
finanţare;
- diferenţa este plătită după semnarea primului
contract, în mod normal primul contract de lucrări.
Abaterile de la această regulă
generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de
finanţare referitor la măsură.
Intregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate
de către autoritatea desemnată, menţionată în prezentul paragraf, dacă nicio
cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în 12 luni de la data la care a
fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilită
de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile efectiv plătite. Returnarea
avansului nu duce la anularea asistenţei acordate de Comunitate.
(3) Plăţile intermediare
Plăţile intermediare sunt efectuate de Comisie către autoritatea
desemnată, la cererea acesteia, dacă măsura progresează satisfăcător către
finalizare, şi vor fi făcute pentru a rambursa cheltuielile efectuate şi
certificate, sub rezerva următoarelor condiţii:
- ţara beneficiară a înaintat un raport care să descrie
progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi
conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice
referitoare la asistenţă;
- s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii
observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/sau
comunitare;
- au fost indicate măsurile luate pentru corectarea
oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut;
- a fost analizată orice abatere de la planul
financiar iniţial;
- au fost descrise etapele parcurse pentru
publicitatea măsurii.
Ţara beneficiară va fi informată de către Comisie dacă
nu a îndeplinit una din condiţiile stipulate mai sus.
Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie
pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar.
(4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure că
cererile de plată sunt înaintate Comisiei, ca regulă generală, de 3 ori pe an,
până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu.
(5) Suma totală a plăţilor efectuate conform
paragrafelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80% din totalul asistenţei
acordate. Comisia poate creşte acest procent până la 90%, în cazuri
justificate.
(6) Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de
Comunitate
Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de
Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr
efectuate, va fi făcută dacă:
- măsura a fost realizată în conformitate cu
obiectivele sale;
- măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, aşa
cum sunt menţionate în memorandumul de finanţare;
- raportul final menţionat în secţiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;
- autoritatea desemnată sau organismul menţionat în
paragraful (2) a înaintat către Comisie o cerere de plată, în termen de 6 luni
de la data limită de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în
memorandumul de finanţare;
- ţara beneficiară certifică Comisiei că informaţiile
furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte;
- ţara beneficiară a transmis Comisiei declaraţia
menţionată în anexa nr. III.4.C;
- toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie în anexa nr. III.6 au fost implementate;
- când managementul asistenţei acordat pentru o
măsură este conferit agenţiilor de implementare din ţările beneficiare în
sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate
informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind
achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc
publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a
ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi că au fost respectate toate
condiţiile specificate în memorandumul de finanţare.
(7) Dacă raportul final menţionat mai sus nu este
transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data finală de terminare a
lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, aşa cum este specificat în memorandumul
de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finală pentru acea
măsură va fi anulată.
(8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru
plata finală prezentate de ţara beneficiară sunt însoţite de o declaraţie a
responsabilului naţional cu autorizarea (RNA), care specifică numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte
documente contabile cu valoare probativă şi care sunt conforme cu prevederile
care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru
proiectele asistate prin ISPA, asa cum sunt specificate în anexa nr. III.2.
(9) Toate plăţile pentru ajutorul acordat de Comisie
prin acest memorandum de finanţare vor fi făcute către o entitate centrală,
Fondul Naţional, desemnat de ţara beneficiară să primească asemenea plăţi. Ca
regulă generală, plăţile trebuie făcute de către Comisie într-un singur cont
bancar desemnat de ţara beneficiară, nu mai târziu de două luni de la primirea
unei cereri de plată valide şi complete. Fondul Naţional trebuie să transfere
cât de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile
cu implementarea.
(10) Fondul Naţional, condus de RNA, va avea întreaga
responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul ţării beneficiare.
RNA va fi de asemenea responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror
fonduri plătite în plus sau nejustificat.
Responsabilităţile RNA sunt stabilite în memorandumul
de înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare.
SECŢIUNEA a IV-a
Folosirea euro
(1) Sumele cuprinse în
cererile de asistenţă, împreună cu planul de finanţare relevant, vor fi
exprimate în euro.
(2) Sumele privind asistenţa şi planurile de
finanţare aprobate de Comisie vor fi exprimate în euro.
(3) Declaraţiile de cheltuieli care justifică
solicitările de plată corespunzătoare trebuie exprimate în euro.
Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata
financiară contabilă a Comisiei aplicabilă pentru luna în care declaraţia de
cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor
responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb
este fixată conform prevederilor menţionate în art. 7 (2) al Regulamentului
Comisiei (CE, Euratom) nr. 2.342/2002 din data de 23 decembrie 2002 care
stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Regulamentului
general (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 asupra Regulamentului financiar aplicabil
pentru bugetul general al Comunităţii Europene. Rata de schimb este rata din
penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite.
Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la această rată1).
(4) Plăţile asistenţei financiare acordate de Comisie
trebuie făcute în euro către autoritatea desemnată de ţara beneficiară în acest
sens.
SECŢIUNEA a V-a
Raportul final
Autoritatea sau organismul responsabil pentru măsură
trebuie să transmită Comisiei un raport final în cel mult 6 luni de la
finalizarea măsurii. Raportul final va conţine următoarele:
(a) o descriere a lucrărilor efectuate, însoţită de
indicatori fizici, cuantificări ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi
măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de
acordare a asistenţei;
(b) certificatul de conformitate
a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei;
(c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a
rezultatelor aşteptate, mai ales cu privire la:
- data efectivă de implementare a măsurii;
- o indicare a modului în care măsura va fi
administrată după finalizare;
- confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor
financiare, în special a celor privind costurile de operare şi veniturile
aşteptate;
- confirmarea previziunilor socioeconomice, în
special a costurilor şi beneficiilor aşteptate;
- o indicare a acţiunilor
luate pentru a asigura protecţia mediului şi costurile acestora, inclusiv concordanţa
cu principiul „poluatorul plăteşte";
- data la care măsura finanţată devine operaţională;
(d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate.
SECŢIUNEA a VI-a
Amendamente la memorandumul de finanţare
(1) Dacă cheltuiala publică sau echivalentă
într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificată iniţial, asistenţa
acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta, dar nu
trebuie să depăşească suma maximă stabilită în memorandumul de finanţare.
O schimbare a ratei asistenţei Comunităţii faţă de rata
acordată iniţial sau faţă de asistenţa financiară maximă va necesita o
modificare a memorandumului de finanţare, conform procedurilor
descrise în paragraful (3).
(2) Dacă atunci când planul de finanţare al unui
proiect este amendat angajamentele şi/sau plăţile Comunităţii depăşesc deja
sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustările
necesare ţinând cont de suma supraangajată sau supraplătită când autorizează
prima operaţie financiară (angajare sau plată) după acel amendament.
(3) Orice amendament la memorandumul de finanţare se
va face în conformitate cu următoarele proceduri:
(a) Amendamentele care
impun o modificare substanţială a obiectivelor sau caracteristicilor
proiectului sau o schimbare substanţială în planul financiar sau în programul
cheltuielilor trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la
solicitarea ţării beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu
ţara beneficiară. Definiţia modificării „substanţiale" este dată în
prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor.
(b) In cazul unor alte amendamente, ţara beneficiară
va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia va face observaţiile
necesare sau va transmite acordul în cel mult 20 de zile lucrătoare de la
primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat
acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente.
(c) Orice shimbare în cheltuiala anuală, mai mică de
25% din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect, nu va fi considerată
o modificare substanţială a planului de finanţare şi a programului de
cheltuieli.
SECŢIUNEA a VII-a
Managementul şi controlul financiar
(1) Statele beneficiare trebuie:
(a) să stabilească de la 1 ianuarie 2000 şi în niciun
caz mai târziu de 1 ianuarie 2002 sisteme de management şi control care să
asigure:
- implementarea adecvată a asistenţei acordate în
virtutea acestui memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui
management financiar solid;
- separarea funcţiilor de management şi control;
- că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei
sunt corecte şi provin de la sisteme de contabilitate fundamentate pe documente justificative deschise oricăror
verificări;
(b) să verifice periodic că măsurile finanţate de
Comunitate sunt derulate în mod adecvat;
(c) să prevină iregularităţile şi să acţioneze
împotriva lor;
(d) să recupereze orice sumă pierdută ca rezultat al
iregularităţilor sau al neglijenţei.
(2) Controale interne şi externe adecvate trebuie
derulate în conformitate cu standardele de audit acceptate internaţional, de
către organismele naţionale competente, care trebuie să fie independente pentru
a îndeplini această funcţie. In fiecare an un plan de audit şi un rezumat al
rezultatelor misiunilor de audit derulate trebuie transmise Comisiei.
Rapoartele de audit se vor afla la dispoziţia Comisiei.
(3) Fără a aduce prejudicii verificărilor realizate
de statele beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Europeană de Conturi pot,
prin intermediul personalului propriu sau al unor reprezentanţi autorizaţi, să
efectueze audituri financiare şi tehnice la faţa locului, inclusiv verificări
prin sondaj şi audituri finale.
(4) Ţara beneficiară trebuie să se asigure că, atunci
când personalul Comisiei sau reprezentanţii săi autorizaţi şi/sau când Curtea
Europeană de Conturi efectuează verificări, aceste persoane au dreptul de a
inspecta la faţa locului toată documentaţia relevantă şi conturile
corespunzătoare articolelor finanţate în conformitate cu memorandumul de
finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea
Europeană de Conturi în derularea auditurilor privind utilizarea fondurilor acordate
în cadrul programului ISPA. Prevederile anexei nr. III.5 vor fi aplicabile
verificărilor efectuate de Comisie la faţa locului.
(5) Prevederile detaliate asupra managementului şi
controlului financiar sunt stabilite în anexa nr.
III.4.
1) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm
SECŢIUNEA a VIII-a
Monitorizarea
Ţările beneficiare şi Comisia vor asigura implementarea
şi monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi:
(1) Infiinţarea comitetelor de monitorizare trebuie să
aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările beneficiare implicate şi Comisie.
Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiară, Comisie şi, unde
este cazul, BEI şi/sau alte instituţii cofinanţatoare vor fi reprezentate în
aceste comitete. Vor fi, de asemenea, reprezentate în aceste comitete şi
autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care
acestea au competenţa necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt
direct implicate în acest proiect.
(2) Monitorizarea va fi făcută pe baza unor proceduri
de raportare convenite în comun, verificare prin sondaj şi, dacă este necesar,
prin înfiinţarea unor comitete ad-hoc. Monitorizarea se va face pe baza
indicatorilor fizici şi financiari. Indicatorii se vor referi la caracterul
specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi
astfel încât să arate stadiul atins în executarea măsurii în relaţie cu planul
şi obiectivele propuse iniţial, precum şi progresul realizat în domeniul
managementului şi în alte probleme legate de acesta.
(3) a) Pentru fiecare măsură, coordonatorul naţional
ISPA trebuie să înainteze Comisiei rapoarte de progres după 3 luni de la
sfârşitul fiecărui an întreg de implementare.
(b) Pentru întâlnirile comitetelor de monitorizare, coordonatorul
naţional ISPA trebuie să înainteze rapoarte de progres conform modelului
standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să intre în posesia Comisiei cu
15 zile lucrătoare înaintea întâlnirii programate.
(4) Pe baza rezultatelor monitorizării şi ţinând cont
de comentariile Comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi
condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, precum şi planul
financiar prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare.
Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în
funcţie de natura şi importanţa lor.
SECŢIUNEA a IX-a
Transparenţa în adjudecarea contractelor,
eligibilitate, reguli de achiziţii publice, reguli privind originea
(1) Procedura care trebuie urmată pentru adjudecarea
contractelor de lucrări, achiziţii şi servicii, va respecta principiile de bază
stabilite în partea a doua, titlul IV din Regulamentul
financiar1) (acţiuni externe) aplicabil
bugetului general al Comunităţii Europene.
(2) Eligibilitate
(a) Participarea la adjudecarea contractelor de
achiziţii sau a contractelor de finanţare finanţate prin ISPA trebuie să fie
deschisă tuturor persoanelor fizice şi juridice rezidente, respectiv
înregistrate într-un stat membru al Comunităţii Europene, tuturor persoanelor
juridice înregistrate într-un stat membru din Zona Economică Europeană,
persoanelor fizice şi juridice rezidente, respectiv înregistrate în oricare
dintre ţările beneficiare ale prevederilor Regulamentului Consiliului privind
stabilirea Instrumentului pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA) şi
tuturor persoanelor fizice şi juridice rezidente, respectiv înregistrate în
Albania, Bosnia şi Herţegovina, Turcia, Serbia, inclusiv Kosovo, în baza
Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU (UNSCR) nr. 1.244, Muntenegru şi
fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.
(b) Participarea la adjudecarea contractelor de
achiziţii sau a contractelor de finanţare finanţate prin ISPA trebuie să fie
deschisă, de asemenea, tuturor persoanelor juridice înregistrate în orice ţară,
alta decât cele la care se face referire în paragraful de mai sus, pentru care
a fost stabilit accesul reciproc al asistenţei externe din partea acestora, în
conformitate cu prevederile art. 6 din Regulamentul Consiliului CE nr. 2.112
din 21 noiembrie 2005 privind accesul la asistenţa comunitară externă.
(c) Specificaţiile vor trebui să prevadă ca
participanţii la licitaţie să îşi declare naţionalitatea sau ţara în care sunt
înregistraţi şi să prezinte în sprijinul acestora documentele-suport standard
acceptate de propria legislaţie.
(d) Participarea la adjudecarea contractelor de
achiziţii sau a contractelor de finanţare finanţate prin ISPA trebuie să fie
deschisă şi organizaţiilor internaţionale.
(e) In cazurile justificate corespunzător, cum ar fi
cofinanţarea asigurată de instituţiile financiare internaţionale, şi după o
examinare prealabilă făcută de Comitetul de management ISPA, Comisia Europeană poate permite, de asemenea,
participarea la procesul de licitaţie a contractelor şi a persoanelor fizice şi
juridice stabilite în ţări terţe.
1) Regulamentul
Consiliului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002.
(3) Transparenţa în adjudecarea contractelor
(a) Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare
pentru a asigura o participare cât mai mare posibilă. Pentru aceasta trebuie să
îndeplinească cel puţin cerinţele de publicare prevăzute în cadrul regulilor de
achiziţii publice prezentate la paragraful (4).
(b) Se vor elimina, de asemenea, orice practici
discriminatorii şi specificaţii tehnice care pot să limiteze participarea pe
baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice la adjudecarea
contractelor de achiziţii ori a contractelor de finanţare finanţate prin ISPA.
(4) Reguli de
achiziţii
(a) Procedurile detaliate privind licitaţiile şi
contractele, ca regulă generală, sunt stabilite în Ghidul practic pentru
procedurile de contractare în contextul acţiunilor externe Comunităţii Europene1), emis de Comisia Europeană.
(b) Totuşi, regulile de achiziţii specifice Băncii Europene
pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pot fi aplicate contractelor
implementate prin intermediul măsurilor ISPA cofinanţate de către BERD, conform
prevederilor memorandumurilor de finanţare ISPA aferente acestora.
(5) Experţi
Toţi experţii angajaţi de către ofertanţi, aşa cum sunt
definiţi în paragrafele (2) şi (8), pot fi de orice naţionalitate. Acest aspect
nu aduce prejudicii cerinţelor calitative şi financiare stabilite prin regulile
de achiziţii ale Comunităţii.
(6) Reguli privind originea
Toate produsele şi materialele achiziţionate în cadrul
unui contract finanţat printr-un memorandum de finanţare ISPA trebuie să
provină din Comunitate sau dintr-un stat eligibil, astfel cum a fost definit în
paragrafele (2), (7) şi (8).
Termenul „origine" în contextul acestui articol
este definit în legislaţia comunitară relevantă privind regulile de origine în
scopuri vamale.
(7) Derogări de la
regulile privind eligibilitatea şi originea
(a) In cazuri excepţionale, justificate
corespunzător, Comisia Europeană poate extinde eligibilitatea şi asupra
persoanelor juridice din ţări care nu sunt eligibile conform prevederilor
paragrafului (2).
(b) In cazuri excepţionale,
justificate corespunzător, Comisia Europeană poate permite achiziţia de produse
şi materiale provenite din ţări care nu sunt eligibile conform prevederilor
paragrafului (2).
(c) Cazurile de derogare exprimate la lit. (a) şi (b)
pot fi justificate pentru produsele şi serviciile care nu sunt disponibile pe
pieţele ţărilor eligibile, în cazuri de extremă urgenţă, sau dacă regulile de
eligibilitate fac imposibilă ori extrem de dificilă realizarea unui proiect, a
unui program sau a unei acţiuni.
(8) Operaţiuni care
implică organizaţii internaţionale sau cofinanţare
(a) Atunci când fondurile ISPA acoperă o operaţiune
implementată prin intermediul unei organizaţii internaţionale, participarea la
procedurile contractuale corespunzătoare trebuie să fie deschisă tuturor
persoanelor juridice care sunt eligibile conform prevederilor paragrafului (2),
precum şi tuturor persoanelor juridice care sunt eligibile conform regulilor
acelei organizaţii şi trebuie să asigure un tratament egal tuturor
participanţilor. Aceleaşi reguli se vor aplica în ceea ce priveşte produsele,
materialele şi experţii.
(b) Atunci când ISPA acoperă o operaţiune cofinanţată
de un stat terţ, cu condiţia reciprocităţii definite la paragraful (2) lit. (b)
sau de o organizaţie regională ori de un stat membru, participarea la
procedurile contractuale corespunzătoare trebuie să fie deschisă tuturor
persoanelor juridice care sunt eligibile conform prevederilor paragrafului (2),
precum şi tuturor persoanelor juridice care sunt eligibile conform regulilor
acelui stat terţ, organizaţiei regionale aferente sau statului membru. Aceleaşi
reguli se vor aplica în ceea ce priveşte produsele, materialele şi experţii.
(c) In cazul contractelor pentru care cofinanţarea de
tip comun (joint) asigurată de BERD este prevăzută în memorandumul de finanţare
ISPA, memorandumul de finanţare ISPA aferent măsurii poate autoriza folosirea
regulilor şi procedurilor de achiziţii ale BERD.
SECŢIUNEA a X-a
Transparenţă în contabilitate şi în rapoartele
proiectelor
Ţara beneficiară trebuie să se asigure că, pentru
măsura la care se referă memorandumul de finanţare, toate organismele publice
sau private implicate în managementul şi implementarea operaţiilor au fie un
sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabilă adecvată a tuturor
tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie şi de
către autorităţile naţionale de control a cheltuielilor efectuate. De asemenea,
trebuie să se asigure că toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului
în cauză.
Autorităţile responsabile vor asigura disponibilitatea
tuturor documentelor justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare
proiect pe o perioadă de 5 ani de la efectuarea ultimei plăţi pentru proiectul
respectiv.
SECŢIUNEA a XI-a
Evaluarea ex-post
Prin evaluarea ex-post se va analiza utilizarea
resurselor, eficacitatea şi eficienţa asistenţei şi impactului său. Evaluarea
ex-post va analiza factorii care contribuie la succesul sau eşecul
implementării măsurilor, realizările şi rezultatele.
După finalizarea măsurilor, Comisia şi ţările
beneficiare vor evalua apoi modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv
eficacitatea şi eficienţa utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi
impactul real al implementării lor pentru a stabili dacă obiectivele iniţiale
au fost atinse. Printre altele, această evaluare se va referi şi la contribuţia
măsurilor la implementarea politicilor Comunităţii în domeniul mediului sau
contribuţia acestora la politicile privind reţeaua transeuropeană extinsă şi
transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua şi impactul măsurilor asupra
mediului.
1)
http://ec.europe.eu/comm//europeaid/tender/gestion/index_en.htm.
ANEXA Nr. III.2
PREVEDERI PRIVIND ELIGIBILITATEA CHELTUIELILOR
PENTRU MASURILE FINANŢATE PRIN ISPA
SECŢIUNEA I
Domeniul cheltuielilor
ISPA acordă asistenţă pentru următoarele măsuri:
(1) proiecte de mediu care dau posibilitatea ţărilor
beneficiare să se alinieze la cerinţele legilor Comunităţii privind protecţia
mediului şi la obiectivele Parteneriatului pentru Aderare;
(2) proiectele de infrastructură în transport, care
promovează o mobilitate susţinută şi, în particular, cele care constituie
proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei
nr. 1.692/96/CE1) şi acelea care permit
ţărilor beneficiare să se conformeze obiectivelor Parteneriatului de
Preaderare; acesta include interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor
naţionale, precum şi reţelele transeuropene împreună cu accesul la aceste
reţele;
(3) studii preliminare, evaluări şi măsuri de
asistenţă tehnică, inclusiv acţiunile de informare şi publicitate legate de
proiectele eligibile. Acestea includ asistenţă tehnică şi administrativă în
beneficiul mutual al Comisiei şi al ţărilor beneficiare, care nu cad în mod
normal în sarcina administraţiei publice naţionale, acoperind identificarea,
pregătirea, managementul, monitorizarea, auditul şi supervizarea proiectelor.
Regulile specificate în secţiunile
a II-a - a XII-a de mai jos referitoare la proiectele prevăzute la pct. (1) şi
(2) de mai sus sunt totuşi aplicate prin analogie şi deciziilor pentru proiectele
prevăzute la pct. (3).
SECŢIUNEA a II-a
Definiţii şi concepte de bază
(1) Conceptul de proiect,
etape ale proiectului şi grupuri de proiecte
In scopul prevăzut de acest document, se vor aplica
următoarele definiţii:
(a) un proiect reprezintă
o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcţii
tehnice precise şi cu un scop clar identificat;
(b) o etapă independentă
tehnic şi financiar reprezintă o etapă care poate
fi identificată ca operaţională în întregul său. O etapă poate acoperi, de
asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect;
(c) pot fi grupate proiectele care îndeplinesc
următoarele condiţii:
- trebuie să fie localizate pe acelaşi curs de apă sau
arie de captare ori să fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport;
- trebuie cuprinse în acelaşi
plan global privind cursul de apă sau aria de captare sau coridorul, în scopuri
bine identificate;
- trebuie supervizate de un organism responsabil pentru
coordonarea şi monitorizarea grupului de proiecte în cazurile în care
proiectele sunt derulate de autorităţi competente diferite.
(2) Autoritatea responsabilă cu implementarea:
(a) Pentru proiectele finanţate prin ISPA, autoritatea
responsabilă cu implementarea este organismul responsabil cu licitaţiile şi
contractările. Acest organism este specificat la pct. 3
din anexa nr. I la memorandumul de finanţare.
Ca o consecinţă, orice schimbare a autorităţii
responsabile cu implementarea unui proiect trebuie să fie aprobată de Comisie
printr-un memorandum de finanţare.
In mod normal, prin acest organism se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordate prin ISPA.
Numai acest organism efectuează cheltuieli eligibile.
(b) Totuşi, această autoritate poate delega
implementarea altui organism care poate, de asemenea, să efectueze cheltuieli
eligibile. In asemenea cazuri, Comisia trebuie informată despre tipul
delegărilor propuse şi trebuie să primească o copie a documentelor relevante.
(3) Conceptul de administraţie publică Administraţia
publică poate cuprinde următoarele 3 niveluri de
guvernare:
- organisme de guvernare centrale (nivel naţional);
- organisme de guvernare regionale;
- organisme de guvernare locale.
In plus, acest concept poate include şi organismele a
căror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ în virtutea
faptului că sunt privite ca echivalentul unor organisme publice.
(4) Implementarea şi perioada de implementare a unui
proiect:
(a) Implementarea unui proiect cuprinde toate etapele
de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la
finalizarea proiectului aprobat şi la măsurile de publicitate pentru un proiect
finanţat.
(b) Memorandumul de finanţare se poate aplica uneia
sau mai multor etape dintre cele menţionate mai sus.
(c) Perioada de implementare a proiectului reprezintă,
ca regulă generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor menţionate
mai sus până la momentul la care proiectul devine complet operaţional şi la
care obiectul fizic descris în memorandumul de finanţare a fost finalizat.
(5) Evidenţa documentelor şi transparenţa
Orice cheltuială declarată Comisiei trebuie să se
bazeze pe înţelegeri legale obligatorii şi/sau pe documente. Este imperativă
existenţa unei evidenţe documentare corespunzătoare.
In scopul maximizării transparenţei şi pentru a permite
controlul asupra cheltuielilor din partea Comisiei şi/sau al autorităţii
naţionale de control financiar competente, fiecare ţară beneficiară trebuie să
se asigure că orice organism implicat în managementul şi implementarea
proiectelor a stabilit o evidenţă contabilă separată privitoare la proiectul
descris în memorandumul de finanţare.
(6) Cheltuieli
Cheltuielile trebuie raportate la plăţile certificate
şi efectiv făcute de organismul responsabil cu implementarea, susţinute de
facturi plătite sau documente contabile cu valoare probativă echivalentă.
Documentul contabil cu valoare probativă echivalentă
reprezintă orice document transmis de către
autoritatea definită la pct. (2) al acestei secţiuni pentru a demonstra că
intrările contabile oferă o imagine adevărată şi corectă a tranzacţiilor reale
implicate, în concordanţă cu practicile contabile standard. Este necesară o
aprobare prealabilă a Comisiei când se folosesc documente contabile cu valoare
probativă echivalentă.
1) Decizia nr.
1.692/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului
din 23 iulie 1996 privind directivele Comunităţii pentru dezvoltarea reţelei de
transport transeuropean.
SECŢIUNEA a III-a
Principalele categorii de cheltuieli eligibile
Ca regulă generală, cheltuielile legate de:
- studiile de fezabilitate;
- planificare şi proiectare, inclusiv studiul de
impact asupra mediului;
- pregătirea terenului;
- clădiri şi construcţii;
- utilaje şi instalaţii implicate permanent în
proiect;
- testare şi instruire;
- managementul proiectului;
- măsuri compensatorii şi de
reducere a impactului asupra mediului;
- alte tipuri de cheltuieli specificate în
memorandumul de finanţare;
- măsuri luate ca urmare a prevederilor anexei nr.
III.6 privind informarea şi publicitatea sunt subiecte
eligibile pentru competenţele prezentate mai jos.
SECŢIUNEA a IV-a
Studii de fezabilitate, planificarea şi
proiectarea proiectului
(1) Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate,
planificarea şi proiectarea proiectelor
(a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare, incluzând studiile privind impactul
asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt,
ca regulă generală, eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie direct
legate de unul sau mai multe proiecte şi aprobate în mod special printr-un
memorandum de finanţare.
(b) In acele cazuri când mai multe proiecte se
derulează prin acelaşi contract sau când autoritatea responsabilă cu
implementarea exercită funcţiile de mai sus pe cont propriu, costurile trebuie
contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului,
bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente
(de exemplu, cu ajutorul sistemului de alocare a timpului).
(2) Implicarea administraţiei publice
In acele cazuri în care funcţionarii din administraţia
publică sunt implicaţi în activităţile menţionate la pct. (1) (a) al acestei
secţiuni, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de către Comisie în cazuri
bine justificate şi în concordanţă cu următoarele criterii:
- funcţionarul a renunţat temporar la statutul său de
funcţionar în administraţia publică;
- cheltuielile trebuie să aibă la bază un contract
privind unul sau mai multe proiecte specificate; în cazul în care un contract
se referă la mai multe proiecte, costurile trebuie să fie alocate într-un mod
transparent (de exemplu, cu ajutorul programărilor în timp);
- cheltuielile trebuie să fie direct legate de unul
sau mai multe proiecte individuale avute în vedere;
- contractul trebuie să fie
limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limită stabilită pentru
finalizarea proiectului;
- sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel
contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, ca cele
specificate la pct. (1), din secţiunea a VIII-a;
- dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a
ocoli procedurile de achiziţii publice ale Comunităţii.
SECŢIUNEA a V-a
Pregătirea terenului şi construcţiile
(1) In acele cazuri în care autoritatea responsabilă cu
implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau
părţi din acestea pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil al proiectului
separat şi transparent bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare
probativă echivalentă.
In cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai
administraţiei publice, se aplică prevederile specificate la pct. (2) din
secţiunea a IV-a.
(2) Costurile eligibile trebuie să includă doar
costurile reale apărute după datele specificate la pct. (1) din secţiunea a X-a
şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele
dintre următoarele categorii:
- costuri privind munca (salarii brute şi nete);
- cheltuieii pentru utilizarea echipamentelor durabile
pe perioada construcţiilor;
- costuri de producţie folosite pentru implementarea
proiectului;
- costuri de funcţionare şi alte categorii de
cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate.
Acestea trebuie alocate în mod echitabil, în
concordanţă cu standardele contabile general
recunoscute;
- cheltuielile de funcţionare impuse nu sunt eligibile
în cazul în care autoritatea menţionată la pct. (1) este inclusă în
administraţia publică.
(3) Ca regulă generală, costurile trebuie să fie
evaluate la preţul pieţei.
SECŢIUNEA a VI-a
Achiziţii, închirieri de echipamente şi active
necorporale
(1) Echipamentul durabil care este parte a
cheltuielilor de capital din cadrul proiectului
(a) Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de
utilaje şi echipamente care vor fi permanent instalate şi fixate în proiect
sunt eligibile dacă acestea sunt cuprinse în inventarul echipamentului durabil
de către autoritatea specificată la pct. (2) din secţiunea a II-a şi sunt
tratate ca cheltuieli de capital, în concordanţă cu convenţiile standard de
contabilitate.
(b) Fără a prejudicia pct. (3) din secţiunea a IX-a,
închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de
operare şi este neeligibilă.
(2) Achiziţiile de active necorporale
Achiziţiile şi utilizarea activelor necorporale, ca de
exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea
proiectului.
(3) Echipamente durabile utilizate pentru
implementarea proiectului
(a) In cazul în care autoritatea responsabilă cu
implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau o
parte din acestea pe cont propriu, cheltuielile privind achiziţiile ori
producţia echipamentelor durabile care sunt angajate pe perioada fazei de
implementare a proiectului nu sunt eligibile. Acestea se referă la maşinile
grele de construcţie, precum şi la echipamentul de birou şi la alte tipuri de
echipament.
(b) Echipamentele durabile, care sunt în mod expres
achiziţionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate
eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori distruse după folosinţă
şi dacă sunt specificate în memorandumul de finanţare.
(4) Echipamentele durabile utilizate de administraţia
publică
(a) Cheltuielile privind achiziţia sau închirierea de
echipamente durabile utilizate de administraţia publică nu sunt eligibile.
(b) Fără a prejudicia prevederile pct. (2) şi (3) din
secţiunea a VIII-a, cheltuielile privind achiziţia sau închirierea
echipamentului utilizat de administraţia publică ca
urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi
supervizarea pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei.
SECŢIUNEA a VII-a
Achiziţionare de terenuri şi taxa pe valoarea
adăugată
Cheltuielile cu achiziţionarea de terenuri şi taxa pe
valoarea adăugată nu sunt eligibile.
SECŢIUNEA a VIII-a
Cheltuieli administrative
(1) Principii generale
Ca regulă generală, cheltuielile administraţiei
publice, inclusiv salariile funcţionarilor de la nivel naţional, regional şi
local, nu sunt eligibile pentru asistenţă (inclusiv asistenţă tehnică), cu
excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligaţiile de realizare
a controalelor financiare, monitorizării financiare şi fizice, evaluării şi
prevenirii neregulilor şi a cheltuielilor care intră sub incidenţa obligaţiilor
de recuperare a sumelor pierdute.
Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ
salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa Comisiei, a personalului
temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat pentru
lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul, sunt eligibile
prin măsuri de asistenţă tehnică, aşa cum sunt definite la pct. (3) din
secţiunea I.
Echipamentul pentru monitorizare poate fi eligibil dacă
este permis în mod specific printr-o măsură de asistenţă tehnică menţionată în
memorandumul de finanţare.
(2) Organizarea comitetelor de monitorizare
(a) Fără a prejudicia prevederile pct. (1),
cheltuielile apărute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile
prin prezentarea unor documente justificative.
(b) Ca regulă generală, costurile permise includ una
sau mai multe dintre următoarele categorii:
- servicii de traducere;
- închirierea de săli de conferinţă şi aranjamentele
auxiliare;
- închirierea de echipamente audiovideo şi alte echipamente electronice necesare;
- procurarea documentaţiei şi facilităţilor aferente;
- taxe pentru participarea experţilor;
- cheltuieli pentru călătorii.
(c) Salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din
administraţia publică survenite în acest context nu
sunt eligibile.
(3) Intâlniri la cererea Comisiei
Regulile prevăzute la pct. (2) pot fi aplicate prin
analogie la organizarea de întâlniri ad-hoc la cererea Comisiei.
SECŢIUNEA a IX-a
Alte tipuri de cheltuieli
(1) Managementul şi supervizarea proiectului
Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea
proiectului sunt, ca regulă generală, eligibile. Se
aplică prevederile specificate la pct. (1) şi (2) din secţiunea a IV-a.
(2) Costuri financiare
Orice tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este eligibil; acestea privesc în
particular dobânzile pentru finanţarea intermediară, comisioane bancare,
comisioane de garanţie etc.
Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare
folosite pentru finanţarea proiectului pot fi eligibile
cu acordul Comisiei.
(3) Tehnici financiare care nu implică un transfer
imediat al activelor proprii
Fără a prejudicia prevederile pct. (2), tehnicile
financiare care nu necesită neapărat implicarea imediată a transferului
activelor proprii pot fi considerate eligibile dacă sunt justificate şi aprobate
în memorandumul de finanţare.
Ţările beneficiare trebuie să demonstreze printr-o
analiză a riscurilor că tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de
vedere economic decât achiziţionarea directă a unor bunuri.
(4) Cheltuieli de operare, costuri curente ale
proiectelor asistate
(a) Niciun tip de costuri de operare apărute după
finalizarea proiectului nu este eligibil.
(b) Ca excepţie de la prevederile lit. (a),
cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea
proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca şi cheltuieli
eligibile pentru o anumită perioadă definită în memorandumul de finanţare.
(6) Principiile definite la lit. (a) şi (b) menţionate
mai sus sunt valabile, de asemenea, pentru o componentă individuală completă a
unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul
proiect nu a fost încă finalizat.
(5) Măsuri de publicitate şi informare
Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu
prevederile anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile.
SECŢIUNEA a X-a
Perioada de eligibilitate
(1) Limita iniţială de timp privind eligibilitatea
Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat, în
conformitate cu următoarele două situaţii:
(a) Când selecţia proiectului, licitaţia şi
contractarea de către ţările beneficiare fac obiectul aprobării ex-ante a
Comisiei1),
cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care memorandumul de
finanţare al proiectului este semnat de Comisie.
In cazuri excepţionale şi atunci când finanţarea
proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la BEI, fie de la altă
instituţie financiară şi grantul ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru
asistenţă de la data încheierii acordului cu BEI sau cu altă instituţie
financiară, pentru fiecare proiect. Ca regulă generală, această dată nu trebuie
să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată în primul subparagraf. Sunt
obligatoriu necesare următoarele condiţii:
- lucrările şi contractele pentru care se aplică
prevederile trebuie să fie identificate în memorandumul de finanţare;
- BEI sau o altă instituţie financiară certifică
respectarea prevederilor art. 167 şi 168 (1) ale Regulamentului Consiliului
(CE, Euratom) nr. 1.605/2002 şi prevederilor art. 239 si 240 ale Regulamentului
Comisiei (CE, Euratom) nr. 2.342/2002.
In cazurile de mai sus, ca regulă generală, Comisia
dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de management ISPA, a
prevederilor art. 168 (2) din Regulamentul financiar aplicabil bugetului
general al Comunităţilor Europene.
(b) După decizia Comisiei de a acorda sprijin
agenţiilor de implementare ale ţărilor candidate în mod descentralizat1), cheltuielile
sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care aplicaţia ajunge la Comisie
(serviciul ISPA), cu condiţia ca aplicaţia să poată fi considerată completă.
1) Vezi art. 12 (1)
din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999.
Plăţile făcute înainte de data specificată la lit. (a)
şi (b) de mai sus sunt neeligibile.
(2) Modificări ale proiectelor
(a) Orice modificare a unui proiect aprobat, care
este egală cu sau mai mare de 5 milioane euro ori de 20% din costul total al
acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substanţială
a proiectului. Modificările majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care
schimbă natura acestuia sunt, de asemenea, tratate ca fiind
„substanţiale".
Regulile stabilite la pct. (1) se aplică şi pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificările
de mai sus.
(b) Pentru orice altă modificare a proiectului,
cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt
eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie
(serviciul ISPA).
(c) Cererea pentru modificări şi informaţiile
relevante ataşate la aceasta pot fi prezentate Comitetului de monitorizare.
Inregistrarea cererii şi a materialelor depuse trebuie să fie făcută în minuta
întâlnirii.
(3) Timpul limită final
privind eligibilitatea
(a) Data finală a eligibilităţii este specificată, ca
regulă generală, în art. 4 paragraful 3 din memorandumul de finanţare.
(b) Data finală depinde de plăţile făcute de
autoritatea responsabilă cu implementarea.
(c) Data finală a eligibilităţii este prevăzută în
memorandumul de finanţare respectiv.
După ce această dată a expirat, statul beneficiar
dispune de o perioadă de 6 luni pentru a supune Comisiei solicitarea de plată
finală împreună cu raportul final şi o declaraţie, aşa cum este prevăzut în paragraful (6) din secţiunea a
III-a din anexa nr. III.1 şi în anexa nr. III.4.C la memorandumul de finanţare.
(d) Comisia nu poate extinde această perioadă de 6
luni.
SECŢIUNEA a XI-a
Solicitările de
plată
Solicitările de plată prezentate Comisiei de către
ţările beneficiare au la bază facturile deja plătite, aşa cum sunt definite la
pct. (6) din secţiunea a II-a.
In cazul lucrărilor angajate de către un concesionar
sau un organism echivalent, autoritatea guvernamentală responsabilă trebuie să
certifice corectitudinea cheltuielilor.
Solicitările de plată trebuie să fie înregistrate şi
certificate de către responsabilul naţional cu autorizarea finanţării.
Solicitările sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegaţiei Comisiei
Europene.
SECŢIUNEA a XII-a
Alte elemente nespecificate în detaliu
(1) Orice întrebări apărute, care nu sunt explicit
specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor în
cadrul proiectelor finanţate prin ISPA, trebuie discutate cu Comisia. Comisia
se va strădui să răspundă întrebărilor în mod deschis, în spiritul înscris în
aceste principii şi cu referire la principiile stabilite pentru Fondul de
coeziune.
(2) In cazul conflictelor dintre aceste principii şi
regulile naţionale de eligibilitate, principiile prezentate mai sus trebuie să
primeze.
1) Vezi art. 12 (2)
din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999.
ANEXA Nr. III.3.a
Model ce va fi înaintat comitetului de monitorizare
din ziua/luna/anul
FIŞA DE MONITORIZARE ISPA
Toate datele din raport trebuie să fie actualizate până
la 30 iunie sau 31 decembrie
1A. Identificarea
măsurii
|
Denumirea măsurii:
Codul măsurii ISPA:
Agenţia de implementare:
Rata asistenţei ISPA:
Data semnării memorandmumului de
finanţare:
- Comisia
- Ţara
Numărul amendamentului memorandmumului de
finanţare: - Comisia
- Ţara
|
1B. Agenţia
de implementare (Al)
|
Numele:
Adresa:
Codul
poştal: Localitatea:
Persoana de contact:
Telefon:
E-mail:
|
2. Scurtă
descriere cronologică a activităţilor/lucrărilor realizate
|
|
3. Condiţii
specifice referitoare la măsură (art. 8 al memorandumului de finanţare MF)
|
Se va face referire la condiţiile specifice, dacă există, şi se
vor preciza modul în care au fost îndeplinite, precum şi data îndeplinirii
acestora (numărul scrisorii Comisiei prin care se aduce la cunoştinţă
îndeplinirea condiţiilor respective).
|
4. Actualizarea planului de
achiziţii
|
Contract (nr., tip şi descriere)*)
|
Data publicării
anunţului de
previzionare a
licitaţiei
|
Tipul licitaţiei vizate**)
|
Data publicării anunţului de
licitaţie
|
Costul contractului/
Costul
estimativ al
contractului
- milioane euro -
|
Tipul
cofinanţării
Combinată/
Paralelă
|
Data semnării şi numele
câştigătorului/ Stadiul***)
|
Dacă nu s-a publicat
|
Dacă s-a publicat
|
Data estimativă
|
Data
şi nr.
Monitorului
Oficial/ Internet
|
Semnat
|
|
|
|
|
|
|
|
In pregătire
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
*) Specificaţi contractul principal.
**) Indicaţi dacă acordul contractual va fi conform
Cărţii FIDIC roşii, galbene sau argintii. Specificaţi dacă licitaţia este
locală, internaţională sau restrânsă şi justificaţi procedura în cazul
precalificării.
***) Pentru contractele aflate în pregătire, oferiţi
câteva detalii despre stadiul pregătirii documentelor de licitaţie.
5. Planul de
cheltuieli U.M.: euro
|
Anul
|
Costul eligibil total
|
Plăţile efectuate
|
Cheltuieli viitoare estimative
|
Cheltuieli totale
|
Diferenţă/
Cost total (%)
(9) = [(7) -
(2)] / total (2)
|
|
Estimare iniţială*)
|
Estimare acceptată curentă**)
|
(până la data raportării)
|
(%)
(3) / (2)
|
(de la data raportării)
|
(%)
(5) / (2)
|
(7) = (3) + (5)
|
(%)
(7) / (2)
|
|
|
(1)
|
(2)
|
(3)
|
(4)
|
(5)
|
(6)
|
(7)
|
(8)
|
(9)
|
2000
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2001
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2002 Trim. 1
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Trim. 2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Trim. 3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Trim. 4
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2003 Trim. 1
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Trim. 2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Trim. 3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Trim. 4
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2004
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2005
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2006
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Propuneri de schimbare a planului de finanţare Da |_| Nu |_|
Transmise la CE în data de:
Vor fi transmise la CE în data de:
Vor fi prezentate în cadrul Comitetului de monitorizare (ataşaţi
planul şi motivele schimbării).
|
*) La momentul semnării memorandmumului de finanţare.
**) Ultimul comitet de monitorizare.
6. Fişa
informativă privind execuţia fizică şi financiară*)
|
Categorii
de cheltuieli eligibile*)
|
Execuţia fizică
|
Execuţia financiară
|
Indicatori fizici*)
|
Execuţia
fizică de
la ultimul
comitet de
monitorizare
|
Execuţia
fizică
până la
actualul
comitet de
monitorizare
|
Rata execuţiei fizice (%)
|
Indicatori financiari
|
Cheltuieli de la ultimul
comitet de monitorizare
|
Cheltuieli până la actualul
comitet de monitorizare
|
Rata execuţiei financiare
(%)
|
Progres fizic
|
U.M.
|
Cantitate
|
Costul eligibil estimat (euro)
|
% din cost
|
|
|
(1)
|
(2)
|
(3)
|
(4) = (3)/(1)
|
(5)
|
(6)
|
(7)
|
(8)
|
(9) = 8/5
|
(10) = (4)x(6)/100
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Progres
financiar
total
|
Progres fizic total
|
*) Se vor acoperi 100% din costul eligibil.
7. Cauza
diferenţelor (dacă există) dintre execuţia fizică şi cea financiară
Explicaţii privind întârzierile (dacă există)
|
|
8. Probleme tehnice, financiare
sau legale (anexa nr. III.1 la memorandumul de finanţare)
|
Se va face referire la orice problemă apărută în implementarea
măsurii, inclusiv modificări ale planului de finanţare original, şi se va
explica ce acţiuni au fost întreprinse pentru a fi corectate. Se va face
referire la orice suspendare, corecţie financiară şi/sau iregularitate.
|
9. Observaţii şi recomandări ale
autorităţilor de inspecţie naţionale şi/sau comunitare (anexa nr. III.1 la
memorandumul de finanţare)
|
Se vor prezenta pe scurt observaţiile sau recomandările, dacă
există (cu referire la sursă), şi se va declara modul prin care s-a răspuns
la acestea.
|
10. Măsuri
adoptate pentru promovarea asistenţei comunitare (anexa nr. III.6 la
memorandumul de finanţare)
|
Panouri ridicate la locul
execuţiei? Da |_| Nu |_|
Mijloacele de comunicare utilizate pentru
informarea publicului despre măsură:
Presă |_| Televiziune |_|
Radio |_|
Alte mijloace audiovizuale |_|
Tipul documentaţiei tipărite aflate la dispoziţia publicului:
|
11. Data
prevăzută pentru finalizare
|
In memorandumul de finanţare iniţial (data finală iniţial
stabilită):
In memorandumul de finanţare curent (data finală în memorandumul
de finanţare de modificat):
Data prevăzută pentru finalizare:
Modificarea datei va fi propusă în comitetul de
monitorizare: Da |_| Nu |_|
|
ANEXA Nr. III.3.b
Model pentru solicitarea de modificări
PROPUNEREA DE MODIFICARE ISPA
Autoritatea responsabilă cu implementarea:
1. Identificarea măsurii
|
Denumirea măsurii:
Autoritatea responsabilă cu implementarea:
Codul ISPA al măsurii:
Memorandum de finanţare
nr.: Data:
Rata asistenţei ISPA:
|
2. Schimbarea
datei de finalizare a măsurii
|
Data curentă:
Data propusă pentru finalizare:
|
3. Schimbări propuse în planul de
finanţare*)
Euro
|
Cheltuieli eligibile totale conform memorandumului de finanţare
în vigoare
|
Cheltuieli eligibile efectuate sau previziuni pentru cheltuielile
totale
|
2000
|
|
|
2001
|
|
|
2002
|
|
|
2003
|
|
|
2004
|
|
|
2005
|
|
|
După 2006
|
|
|
Total:
|
|
|
Solicitare de creştere a asistenţei
Da |_|
Nu |_|
Suma creşterii solicitate (dacă este cazul) euro
|
4. Modificări
în costurile eligibile ale măsurii
|
Euro
|
Categoria de cheltuieli**)
|
Costuri totale eligibile curente
|
Modificarea solicitată
|
Costuri totale eligibile propuse
|
Taxe de planificare/proiectare
|
|
|
|
Organizare de şantier
|
|
|
|
Lucrări principale
|
|
|
|
Utilaje si echipamente
|
|
|
|
Asistentă tehnică
|
|
|
|
Supervizare
|
|
|
|
Altele (specificări)
|
|
|
|
Total:
|
|
|
|
*) De anexat planul de finanţare modificat.
**) Categoriile sunt exemple, care trebuie ajustate cu
scopul de a evidenţia realitatea proiectului. Este de dorit si o defalcare pe
contract.
5. Modificări ale indicatorilor
fizici
|
Tipul lucrării
|
Unitatea
|
Data estimată pentru finalizare
|
Propuneri
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6. Modificări ale
caracteristicilor măsurii
|
A se detalia.
|
7. Motive pentru modificările
propuse
|
A se detalia.
|
Propunerea de modificare:
Data înaintării solicitării de modificare:
Semnătura coordonatorului naţional ISPA:
ANEXA Nr. III.4
SISTEME DE MANAGEMENT Şl CONTROL
al asistenţei nerambursabile acordate prin ISPA şi
proceduri pentru realizarea de corecţii financiare
SECŢIUNEA 1
Această anexă stabileşte reguli detaliate privind sistemele de management şi control
al asistenţei nerambursabile
acordate de ISPA şi în ceea ce priveşte procedura de a aduce corecţii financiare acestei asistenţe.
SECŢIUNEA a 2-a
Sisteme de management
şi control
1. Fiecare stat beneficiar va asigura că:
(i) coordonatorul naţional ISPA;
(ii) Fondul Naţional şi responsabilul naţional cu autorizarea;
(iii) agenţiile de implementare şi
responsabilii sectoriali cu
autorizarea; şi
(iv) beneficiarii finali, aşa cum sunt definiţi în
Memorandumul de înţelegere ISPA asupra utilizării Fondului Naţional pentru
ISPA, primesc o îndrumare adecvată privind crearea unor sisteme de management
şi control necesare pentru asigurarea unui management solid al ISPA, în
conformitate cu principiile şi standardele general acceptate, şi în special
pentru asigurarea adecvată a corectitudinii, regularităţii şi eligibilităţii
solicitărilor pentru asistenţă ISPA, dar de asemenea va asigura că aceste
măsuri sunt derulate în conformitate cu termenii memorandumului de finanţare şi
cu obiectivele atribuite măsurii.
2. Pentru obiectivele acestei anexe, agenţiile de implementare vor include
alte entităţi decât beneficiarii finali, cărora le este delegată de către
agenţia de implementare sau responsabilul sectorial cu implementarea (denumite în continuare organisme delegate) implementarea măsurilor finanţate de ISPA.
3. Pentru obiectivele acestei anexe, cu excepţia
cazurilor în care s-a specificat altfel, măsurile înseamnă proiecte individuale,
etape de proiecte sau grupuri de proiecte care intră sub incidenţa paragrafului
(1) din secţiunea a II-a a anexei nr. III.2 la memorandumul de finanţare.
SECŢIUNEA a 3-a
1. Sistemele de management şi control ale
coordonatorului naţional ISPA, Fondului Naţional, agenţiilor de implementare,
organismelor delegate şi ale beneficiarilor finali vor prevedea, cu respectarea
proporţionalităţii în raport cu volumul asistenţei administrate:
(a) o definiţie clară, o alocare clară şi, în măsura
în care este necesar pentru un management solid, o separare adecvată a
funcţiilor în cadrul organizaţiei implicate;
(b) sisteme eficace pentru a asigura că funcţiile
sunt îndeplinite într-o manieră satisfăcătoare;
(c) în cazul organismelor delegate şi al
beneficiarilor finali, raportarea către autoritatea responsabilă privind
îndeplinirea sarcinilor şi mijloacelor folosite.
SECŢIUNEA a 4-a
1. Sistemele de management şi control la care se face
referire în secţiunea a 3-a vor include proceduri pentru verificarea autenticităţii
cheltuielilor reclamate şi execuţia măsurii, începând de la etapa pregătitoare
până la intrarea în serviciu a investiţiei finanţate, în conformitate cu
termenii memorandumului de finanţare relevant, cu obiectivele stabilite ale
măsurii şi cu regulile naţionale şi comunitare aplicabile în ceea ce priveşte,
în special, eligibilitatea cheltuielilor în cadrul ISPA, protecţia mediului,
transporturile (inclusiv reţele transeuropene), concurenţa şi adjudecarea
contractelor publice.
Verificările vor acoperi toate aspectele, de natură
financiară, tehnică sau administrativă, care să determine utilizarea efectivă a
asistenţei angajate.
2. Procedurile vor necesita înregistrarea
verificării măsurilor la faţa locului. Inregistrările vor atesta lucrările
executate, rezultatele verificării şi măsurile luate în ceea ce priveşte
discrepanţele descoperite. Acolo unde verificările administrative sau tehnice
nu sunt exhaustive, ci realizate pe un eşantion de lucrări şi tranzacţii,
înregistrările vor identifica lucrările sau tranzacţiile selectate şi vor descrie metoda de selectare.
SECŢIUNEA a 5-a
1. Statul beneficiar va informa Comisia, într-un
interval de 3 luni de la intrarea în vigoare a memorandumului de finanţare,
asupra organizării coordonatorului naţional ISPA, Fondului Naţional, agenţiilor
de implementare şi organismelor delegate responsabile pentru măsurile ISPA, aşa
cum au fost identificate în secţiunea a 2-a, asupra sistemelor de management şi
control existente în cadrul acestor autorităţi sau organisme şi asupra
îmbunătăţirilor planificate ca urmare a îndrumării la care se face referire în
paragraful 1 din secţiunea a 2-a.
2. Comunicarea va conţine următoarele informaţii în
legătură cu coordonatorul naţional ISPA, Fondul Naţional, agenţiile de implementare
şi organismele delegate:
(a) funcţiile create în cadrul
acestora;
(b) împărţirea funcţiilor între sau în departamentele
acestora;
(c) procedurile de inspecţie şi recepţie a lucrărilor
şi cele prin care sunt primite, verificate şi validate solicitările de
rambursare a cheltuielilor, precum şi procedurile prin care sunt autorizate,
executate şi contabilizate plăţile către beneficiari; şi
(d) prevederile pentru auditul sistemelor de
management şi control.
3. Comisia, în cooperare cu statul beneficiar, se va
convinge că sistemele de management şi control prezentate în paragrafele 1 şi 2
îndeplinesc standardele stabilite de această anexă şi va face cunoscut orice
impediment în ceea ce priveşte transparenţa verificărilor asupra operaţiilor ISPA şi descărcarea de
responsabilităţi a Comisiei. Revizuiri ale operării sistemelor se vor realiza
periodic.
SECŢIUNEA a 6-a
1. Sistemele de management şi control pentru măsuri
vor prevedea o pistă de audit corespunzătoare.
2. O pistă de audit va fi considerată corespunzătoare
atunci când permite:
(a) reconcilierea sumelor certificate către Comisie
cu înregistrările cheltuielilor individuale şi documentele justificative
deţinute la diferite niveluri administrative, de către agenţiile de
implementare şi beneficiarii finali;
(b) verificarea alocării şi
transferului fondurilor comunitare şi naţionale disponibile;
(c) verificarea corectitudinii informaţiilor furnizate
asupra executării măsurii în conformitate cu termenii memorandumului de
finanţare prin care se oferă asistenţa şi obiectivele stabilite pentru măsură.
3. O descriere indicativă a necesarului de informaţii
pentru o pistă de audit corespunzătoare este prezentată în anexa nr. III.4.A.
4. Statul beneficiar se va convinge asupra
următoarelor:
(a) că există proceduri pentru a se asigura că
documentele relevante pentru aspecte specifice privind cheltuielile realizate,
plăţile făcute, lucrările realizate şi verificările acestora, făcute în
legătură cu măsura şi care sunt necesare pentru o pistă de audit
corespunzătoare, sunt ţinute în conformitate cu prevederile menţionate la
secţiunea a X-a din anexa nr. III.1, precum şi cu prevederile menţionate în
anexa nr. III.4.A;
(b) că o înregistrare este menţinută de organul care o
deţine şi localizarea sa;
(c) că documentele sunt disponibile pentru inspectare
de către persoanele sau organismele care au în mod normal dreptul de a inspecta
asemenea documente.
5. Persoanele şi organismele la care se face referire
în paragraful 4 lit. (c) sunt:
(a) personalul coordonatorului naţional ISPA,
Fondului Naţional, agenţiilor de implementare şi al organismelor delegate care
procesează solicitările de plată;
(b) serviciile care auditează sistemele de management
şi control;
(c) responsabilul naţional cu autorizarea finanţării,
în calitate de persoană responsabilă cu certificarea solicitărilor de plată
intermediare şi finale, conform prevederilor menţionate la paragraful (8) din
secţiunea a III-a din anexa nr. III.1, şi persoana sau departamentul care emite
declaraţiile de finalizare a măsurilor, aşa cum sunt prevăzute în anexa nr.
III.4.C;
(d) oficiali mandataţi ai instituţiilor naţionale de
audit şi ai Comunităţii.
Ei pot solicita să le fie furnizate extrase sau copii
ale documentelor ori înregistrărilor contabile la care se face referire în
paragraful 4.
SECŢIUNEA a 7-a
Fondul Naţional va ţine un registru al sumelor
recuperabile din plăţile deja făcute în cadrul asistenţei ISPA şi se va asigura
ca sumele să fie recuperate fără nicio întârziere nejustificată. După
recuperare, acesta va replăti sumele recuperate care fuseseră plătite
neregulamentar, împreună cu dobânda primită în contul plăţii întârziate, prin
deducerea sumelor respective din următoarea declaraţie de cheltuială şi cerere
de plată către Comisie în legătură cu măsura respectivă. Dacă aceasta este insuficientă, Comisia poate
solicita ca sumele în exces să îi fie înapoiate.
Fondul Naţional va transmite Comisiei anual, în anexă
la cel de-al patrulea raport trimestrial asupra recuperărilor realizate conform
anexei nr. III.5, o declaraţie asupra sumelor ce vor fi recuperate din măsura
ISPA la acea dată, clasificate pe an al iniţierii procedurilor de recuperare.
SECŢIUNEA a 8-a
Certificarea cheltuielilor
1. Certificatele şi declaraţia cheltuielilor intermediare
şi finale la care se face referire la liniuţă a 5-a de la paragraful (6),
precum şi la paragraful (8), ambele din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1,
vor fi emise în forma stabilită în anexa nr. III.4.B de către responsabilul
naţional cu autorizarea finanţării, care este independent din punct de vedere
funcţional de orice serviciu care aprobă solicitările.
2. Inainte de certificarea unei declaraţii de
cheltuieli, responsabilul naţional cu autorizarea finanţării se va convinge că
următoarele condiţii sunt îndeplinite:
(a) coordonatorul naţional
ISPA, agenţiile de implementare, organele delegate şi beneficiarii finali au
îndeplinit cerinţele de la paragrafele (3) şi (6) din secţiunea a III-a şi cele
de la secţiunea a VII-a din anexa nr. III.1 şi au respectat termenii
memorandumului de finanţare;
(b) declaraţia de cheltuieli include numai
cheltuielile:
(i) care au fost efectiv făcute în cadrul perioadei de
eligibilitate stabilite în memorandumul de finanţare prin care se acordă
asistenţa şi care pot fi justificate prin facturi sau documente contabile cu
valoare probativă echivalentă;
(ii) legate de lucrările care nu fuseseră încheiate la
data când aplicaţia pentru asistenţă a fost depusă;
(iii) care sunt justificate prin progresele sau încheierea
măsurii, în conformitate cu termenii memorandumului de finanţare prin care se
acordă asistenţa şi cu obiectivele atribuite măsurii.
3. Pentru ca suficienţa sistemelor de control şi a
pistelor de audit să poată fi luată întotdeauna în considerare înainte ca o
declaraţie de cheltuieli să fie prezentată Comisiei, statul beneficiar se va
asigura că Fondul Naţional este la curent cu procedurile urmate de
coordonatorul naţional ISPA, agenţiile de implementare şi organismele delegate,
pentru:
(a) a verifica autenticitatea cheltuielilor reclamate şi executarea măsurii în conformitate cu termenii
memorandumului de finanţare şi obiectivele atribuite măsurii;
(b) a asigura conformitatea cu regulile aplicabile; şi
(c) a menţine pista de audit.
SECŢIUNEA a 9-a
Verificarea selectivă
1. Statul beneficiar va
organiza verificările asupra măsurilor pe o bază selectivă adecvată, în special
cu scopul:
(a) de a verifica eficienţa sistemelor de management
şi control existente;
(b) de a verifica în mod selectiv, pe baza unei
analize de risc, declaraţiile de cheltuieli făcute la diverse niveluri
implicate.
2. Verificările efectuate pe perioada derulării
asistenţei ISPA vor acoperi cel puţin 15% din totalul cheltuielilor eligibile
realizate în cadrul măsurii aprobate în timpul acelei
perioade. Acest procentaj poate fi redus proporţional
cu cheltuielile realizate înainte de 1 ianuarie 2003. Verificările se vor baza
pe un eşantion reprezentativ de tranzacţii, ţinând cont de cerinţele
paragrafului 3.
Statul beneficiar va încerca să extindă implementarea
verificărilor chiar dincolo de perioada respectivă. Se va asigura o separare
adecvată a sarcinilor între asemenea verificări şi procedurile de implementare
sau plată privind măsurile.
3. Selectarea eşantionului de tranzacţii ce vor fi
verificate va ţine cont de:
(a) necesitatea de a verifica un ansamblu adecvat de
măsuri, din punct de vedere al tipului şi dimensiunii;
(b) orice factor de risc identificat cu ocazia
verificărilor naţionale sau comunitare;
(c) necesitatea de a asigura că diferitele tipuri de
organe implicate în managementul şi implementarea măsurilor şi cele două
sectoare de activitate (transport şi mediu) sunt verificate în mod
corespunzător.
SECŢIUNEA a 10-a
In cadrul controalelor
statul beneficiar va încerca să verifice următoarele:
(a) aplicarea practică şi
eficienţa sistemelor de management şi control;
(b) executarea măsurii în conformitate cu
memorandumul de finanţare prin care s-a acordat asistenţă şi cu obiectivele
stabilite pentru măsură;
(c) pentru un număr adecvat de înregistrări
contabile, conformitatea acelor înregistrări cu documentele justificative
deţinute de agenţiile de implementare, organismele delegate şi beneficiarii
finali;
(d) prezenţa unei piste de audit corespunzătoare;
(e) pentru un număr adecvat de tipuri de cheltuieli,
că natura şi calendarul cheltuielilor relevante sunt în conformitate cu
prevederile comunitare şi corespund specificaţiilor aprobate ale măsurii şi
lucrărilor executate în realitate;
(f) cofinanţarea naţională corespunzătoare a fost
într-adevăr disponibilizată;
(g) că măsurile cofinanţate au fost implementate în
conformitate cu regulile şi politicile Comunităţii, conform art. 5 din
memorandumul de finanţare.
SECŢIUNEA a 11-a
Verificările vor stabili dacă problemele întâmpinate au
un caracter sistemic, ridicând un risc pentru alte măsuri sau toate măsurile
operate de către aceleaşi agenţii de implementare ori în statul beneficiar
respectiv. De asemenea, vor identifica cauzele unor asemenea situaţii, orice
examinare suplimentară considerată necesară, măsurile de corecţie şi acţiunile
preventive necesare.
SECŢIUNEA a 12-a
Fiecare stat
beneficiar şi Comisia se vor consulta cel puţin o dată pe an în vederea
coordonării programelor lor de control, astfel încât să se maximizeze efectul
util al resurselor alocate controalelor la nivel naţional şi comunitar. Aceste
consultări vor aborda tehnicile de analiză a riscului ce trebuie aplicate şi
vor ţine cont de controalele recente, rapoartele şi comunicările autorităţilor
naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi.
SECŢIUNEA a 13-a
In conformitate cu
secţiunea a 12-a, statul beneficiar va informa Comisia până la data de 30 iunie
a fiecărui an, şi pentru prima dată până la data de 30 iunie 2002, asupra
aplicării secţiunilor a 9-a - a 11-a ale acestei anexe pentru anul
calendaristic precedent şi, în plus, va furniza orice completare sau
actualizare necesară a descrierii sistemelor de management şi control
comunicate conform paragrafului 1 din secţiunea â 5-a.
SECŢIUNEA a 14-a
Declaraţia
de finalizare a proiectelor
Persoana sau departamentul desemnat pentru a emite
declaraţii de finalizare a măsurilor, conform anexei nr. III.4.C, va avea o
funcţie independentă de coordonatorul naţional ISPA, responsabilul naţional cu
autorizarea finanţării, Fondul Naţional, agenţiile de implementare, organismele
delegate şi beneficiarii finali.
Acesta va conduce examinarea în conformitate cu
standardele de auditare internaţional acceptate. I se vor furniza de către coordonatorul naţional ISPA, responsabilul
naţional cu autorizarea finanţării, Fondul Naţional, agenţiile de implementare,
organismele delegate şi beneficiarii finali toate informaţiile solicitate şi va
avea acces la înregistrările şi documentele justificative necesare pentru
elaborarea declaraţiei.
SECŢIUNEA a 15-a
Declaraţiile vor fi fundamentate pe o examinare a
sistemelor de management şi control, pe rezultatele verificărilor deja făcute
şi, unde este necesar, pe o verificare selectivă suplimentară a tranzacţiilor
şi a raportului final elaborat conform secţiunii a V-a din anexa nr. III.1.
Persoana sau departamentul ce emite declaraţia va face toate investigaţiile
necesare pentru a obţine o asigurare rezonabilă că declaraţia certificată a
cheltuielilor este corectă, că tranzacţiile sunt legale şi reale şi că măsura a
fost realizată în conformitate cu termenii memorandumului de finanţare şi cu
obiectivele atribuite măsurii.
Declaraţiile vor fi elaborate pe baza modelului
indicativ din anexa nr. III.4.C şi vor fi însoţite de un raport care va include
toate informaţiile relevante pentru justificarea declaraţiei, inclusiv un
rezumat al rezultatelor tuturor verificărilor realizate de organismele
naţionale şi comunitare, la care declarantul a avut acces.
SECŢIUNEA a 16-a
Dacă prezenţa unor lipsuri majore în ceea ce priveşte
managementul şi controlul sau frecvenţa ridicată a iregularităţilor descoperite
ori unele îndoieli privind implementarea adecvată a măsurii nu permit o
asigurare generală pozitivă în ceea ce priveşte validitatea cererii finale de
plată şi a certificatului final de cheltuieli, declaraţia se va referi la
aceste circumstanţe şi va estima amploarea problemei şi impactul financiar al
acesteia.
Intr-un asemenea caz, Comisia poate cere verificarea
suplimentară în vederea identificării şi corectării iregularităţilor într-un
interval de timp specificat.
SECŢIUNEA a 17-a
Informaţiile contabile ce trebuie deţinute şi
comunicate Comisiei la cerere
1. Inregistrările contabile asupra măsurilor la care
se face referire în anexa nr. III.4.A vor trebui ţinute, pe cât este posibil,
în format electronic. Asemenea înregistrări vor fi puse la dispoziţia Comisiei,
la cerere, în scopul verificării documentelor şi pe teren, fără a aduce
prejudicii cererii de a furniza rapoarte de progres conform secţiunii a VIII-a
din anexa nr. III.1.
2. La cererea scrisă a Comisiei, statul beneficiar va
transmite acesteia înregistrările la care se face referire în paragraful 1,
într-un interval de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii. O perioadă
diferită poate fi agreată între Comisie şi statul beneficiar, în special în
cazul în care înregistrările nu sunt disponibile în format electronic.
3. Comisia se va asigura că informaţiile înaintate de
statul beneficiar sau colectate în cursul verificărilor pe teren rămân
confidenţiale şi în siguranţă.
4. Cu respectarea legilor naţionale, oficialii
Comisiei vor avea acces la toate documentele pregătite în vederea sau în cursul
controalelor desfăşurate conform prezentei anexe, precum şi la datele deţinute, inclusiv cele din sistemele computerizate.
SECŢIUNEA a 18-a
Corecţii financiare
1. Dacă, după finalizarea verificărilor necesare,
Comisia ajunge la concluzia:
(a) că implementarea unei măsuri nu justifică o parte
sau întreaga asistenţă acordată, inclusiv neîndeplinirea uneia dintre
condiţiile din memorandumul de finanţare prin care se acordă asistenţă şi, în
special, orice schimbare semnificativă afectând natura sau condiţiile de
implementare a măsurii, pentru care aprobarea Comisiei nu a fost cerută; sau
(b) că există o iregularitate cu privire la asistenţa
ISPA şi că statul beneficiar nu a luat măsurile corective necesare, Comisia va
suspenda asistenţa în ceea ce priveşte măsura respectivă şi, declarând motivele,
va solicita statului beneficiar să expună comentariile sale într-o perioadă
specificată de timp.
Dacă statul beneficiar obiectează în ceea ce priveşte
observaţiile făcute de Comisie, acesta va fi invitat la o audiere de către
Comisie, în care ambele părţi vor face eforturi pentru a ajunge la un acord în
privinţa observaţiilor şi concluziilor finale.
2. La sfârşitul perioadei stabilite de Comisie,
aceasta, cu respectarea procedurilor existente şi, dacă nu se ajunge la un
acord în termen de 3 luni, luând în considerare orice comentariu făcut de statul beneficiar, va decide:
(a) să reducă plata în avans la care se face referire
la paragraful (2) al secţiunii a III-a din anexa nr. III.1; sau
(b) să opereze corecţiile financiare cerute. Aceasta
va însemna anularea întregii sau a unei părţi din asistenţa acordată pentru
măsură.
Aceste decizii vor respecta principiul
proporţionalităţii. Comisia, atunci când decide asupra sumei ce face obiectul
corecţiei, va ţine cont de tipul iregularităţii sau schimbării şi de amploarea
impactului financiar potenţial al oricărei deficienţe a sistemelor de
management şi control. Orice reducere sau anulare va duce la recuperarea
sumelor plătite.
3. Orice sumă primită nejustificat şi care trebuie
recuperată va fi plătită Comisiei. Dobânda datorată întârzierii rambursării va
fi calculată în conformitate cu regulile stabilite în secţiunea a 21-a.
SECŢIUNEA a 19-a
1. Totalul corecţiilor financiare efectuate de
Comisie în conformitate cu prevederile paragrafului 2 din secţiunea a 18-a
pentru iregularităţi individuale sau sistemice va fi evaluat, oriunde este
posibil şi practic, pe baza dosarelor individuale şi va fi egal cu totalul
cheltuielilor atribuite greşit fondurilor ISPA, ţinându-se cont de principiul
proporţionalităţii.
2. Când nu este posibil sau practic să se cuantifice totalul exact al cheltuielilor incorecte sau când
ar fi disproporţionat să se anuleze în întregime cheltuielile respective şi
Comisia îşi bazează corecţiile financiare pe o extrapolare ori o rată fixă, va
proceda după cum urmează:
(a) în cazul extrapolării, va
folosi un eşantion reprezentativ de tranzacţii asemănătoare;
(b) în cazul ratei fixe, va evalua importanţa
încălcării regulilor, amploarea şi implicaţiile financiare ale oricăror
deficienţe a sistemului de management şi control, care au condus la
iregularitatea stabilită.
3. Acolo unde Comisia îşi fundamentează poziţia pe
datele stabilite de auditori, alţii decât cei ai propriilor servicii, aceasta
îşi va elabora propriile concluzii privind consecinţele financiare, după
examinarea măsurilor luate de statul beneficiar respectiv, conform secţiunii a
VII-a din anexa nr. III.1, paragrafelor 1 şi 2 din secţiunea a 18-a a prezentei
anexe, rapoartelor transmise conform anexei nr. III.5 şi răspunsurilor statului
beneficiar.
SECŢIUNEA a 20-a
1. Perioada de timp în care
statul beneficiar respectiv poate răspunde la o cerere conform paragrafului 1
din secţiunea a 18-a, poate înainta comentariile sale şi, unde este cazul,
poate face corecţii va fi de două luni, cu excepţia cazurilor pe deplin
justificate, în care o perioadă mai lungă poate fi agreată de Comisie.
2. Acolo unde Comisia propune corecţii financiare pe
baza extrapolării sau a unei rate fixe, statului beneficiar i se va oferi
oportunitatea de a demonstra, prin intermediul unei examinări a dosarelor
respective, că amploarea reală a iregularjtăţilor a fost mai mică decât aceea
evaluată de Comisie. In acord cu Comisia, statul beneficiar poate limita aria
examinării la o proporţie adecvată sau un eşantion de dosare.
Cu excepţia cazurilor pe deplin justificate, timpul
alocat pentru această examinare nu va depăşi o perioadă suplimentară de două
luni după cele două luni la care se face referire în paragraful 1. Rezultatele
unei asemenea examinări vor fi analizate în maniera specificată în al doilea
alineat din paragraful 1 al secţiunii a 18-a. Comisia va lua în considerare
orice dovadă înaintată de statul beneficiar în perioada de timp stabilită.
3. Oricând statul beneficiar obiectează faţă de
observaţiile făcute de Comisie şi are loc o audiere conform alineatului al
doilea din paragraful 1 al secţiunii a 18-a, Comisia va putea formula o decizie
într-o perioadă de 3 luni de la data audierii.
SECŢIUNEA a 21-a
1. Orice rambursare ce trebuie făcută către Comisie,
conform paragrafului 3 din secţiunea a 18-a, va fi efectuată înaintea datei
indicate în cererea transmisă responsabilului naţional cu autorizarea
finanţării. Această dată va fi ultima zi a celei de-a doua luni de la data
transmiterii cererii de rambursare.
2. Orice întârziere în efectuarea
rambursării va da naştere la dobândă datorită întârzierii de plată, începând cu
data la care se face referire în paragraful 1 şi sfârşind cu data plăţii
efective. Rata dobânzii va fi cu 1,5% mai mare decât rata aplicată de Banca
Centrală Europeană în operaţiile sale de refinanţare în prima zi lucrătoare a
lunii în care cade data respectivă.
3. O corecţie financiară conform paragrafului 2 din
secţiunea a 18-a nu va aduce prejudicii obligaţiei statului beneficiar de a
urmări recuperarea conform secţiunii a VII-a din anexa
nr. III.1.
4. Atunci când trebuie recuperate sume ca urmare a
corecţiilor financiare, serviciul sau organismul competent va iniţia
procedurile de recuperare şi va notifica aceasta coordonatorului naţional ISPA,
Fondului Naţional şi agenţiilor de implementare.
SECŢIUNEA a 22-a
Nimic din prezenta anexă nu va împiedica statul
beneficiar să aplice reguli mai stricte decât cele stabilite aici.
ANEXA Nr. III.4.A
DESCRIEREA INDICATIVĂ
a cerinţelor referitoare la informaţiile necesare
pentru o pistă de audit corespunzătoare
O pistă de audit
corespunzătoare, descrisă în paragraful (2) al secţiunii a 6-a din anexa nr.
III.4, este îndeplinită, pentru o măsură dată, inclusiv proiecte individuale în
cadrul grupurilor de proiecte, atunci când:
1. Evidenţele contabile ţinute la nivelul de
management corespunzător furnizează informaţii detaliate despre cheltuielile
efectiv făcute în cadrul măsurii cofinanţate de către agenţia de implementare,
inclusiv atunci când aceasta din urmă nu este destinatarul final al finanţării,
organismele şi firmele implicate în implementarea măsurii, fie că sunt
concesionari, delegaţi sau alt tip. Inregistrările contabile arată data în care
au fost create, valoarea fiecărui articol de cheltuială, natura documentelor
justificative, data şi metoda de plată. Documentaţia justificativă necesară (de
exemplu, facturile) este ataşată.
2. In cazul cheltuielilor legate doar parţial de
măsura cofinanţată este demonstrată corectitudinea cheltuielilor între măsura
cofinanţată şi restul operaţiunilor. Aceeaşi regulă se aplică tipurilor de
cheltuieli care sunt considerate eligibile numai în cadrul anumitor limite sau
în raport cu alte costuri.
3. Specificaţiile tehnice şi planul de finanţare a
măsurii, rapoartele de progres, documentele privind licitaţiile şi procedurile
de contractare, precum şi rapoartele inspecţiilor asupra executării măsurii în
conformitate cu secţiunea a 4-a din anexa nr. III.4 sunt păstrate la nivelul de
management adecvat.
4. Pentru declararea cheltuielilor
reale făcute în cadrul măsurii către Fondul Naţional, informaţiile menţionate
în paragraful 1 sunt introduse într-o declaraţie de cheltuieli detaliată pe
categorii. Declaraţiile detaliate ale cheltuielilor constituie documente
justificative pentru înregistrările contabile ale Fondului Naţional şi
reprezintă baza pentru pregătirea declaraţiilor de cheltuieli către Comisie.
5. In cazul în care există unul sau mai multe
organisme delegate la un nivel intermediar între agenţia de implementare ori
organismele sau firmele implicate în implementarea măsurii şi Fondul Naţional,
fiecare organism delegat solicită declaraţii detaliate de cheltuieli, pentru
aria sa de responsabilitate, de la organismul de la nivelul inferior, ca
documente justificative pentru propriile înregistrări contabile, din care
transmite cel puţin un rezumat al cheltuielilor făcute în cadrul măsurii către
organismul de la nivelul superior.
6. In cazul transferurilor computerizate de date,
toate autorităţile şi organismele implicate vor obţine suficiente informaţii de
la nivelul inferior pentru a-şi justifica propriile înregistrări contabile şi
sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel o pistă de audit
corespunzătoare a rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare
cheltuială şi pentru documentele justificative la nivelul agenţiei de
implementare şi al celorlalte organisme şi firme implicate în implementarea
măsurii.
ANEXA Nr. III.4.B
CERTIFICAT INTERMEDIAR/FINAL Şl DECLARAŢIE DE
CHELTUIELI Şl CERERE DE PLATĂ
COMISIA EUROPEANĂ
ISPA
Certificat intermediar/final şi declaraţie de
cheltuieli şi cerere de plată
(de transmis la Unitatea..................... a
Directoratului General pentru Politici Regionale prin intermediul canalelor
oficiale)
Denumirea măsurii:
......................................................................................................................................................................
Memorandum de finanţare
nr..........................................................................
din .......................................................................
Referinţa Comisiei (CCI Nr.)
......................................................................................................................................................
CERTIFICAT
Subsemnatul ..............................................................,
reprezentând Fondul Naţional desemnat de1)................................., certific că toate cheltuielile
eligibile incluse în declaraţia ataşată, reprezentând contribuţii prin intermediul asistenţei ISPA şi ale
finanţării naţionale, au fost plătite în conformitate cu progresele măsurii
dupa2): |___|___|20__|
(zz/ll/aaaa)
în valoare de: |_________________|euro|
(suma exactă până la
doua zecimale)
Declaraţia de cheltuieli ataşată, detaliată pe
categorii de cheltuieli si pe măsură în cazul unui grup de proiecte, acoperă
cheltuieli până la
|______|_____|20__|
(zz/ll/aaaa)
şi este parte integrantă a acestui certificat, la fel
ca raportul însoţitor asupra progreselor măsurii comparat
cu planurile/raportul final.
De asemenea, certific că măsura face progrese
satisfăcătoare în vederea finalizării ei/a fost încheiată în conformitate cu
obiectivele si că informaţiile date în raportul de progres/raportul final sunt
corecte.
1) Indicaţi
instrumentul administrativ de desemnare în conformitate cu secţiunea a III-a
(8) şi (9) din anexa nr. III.1, cu referinţe adecvate şi dată.
2) Data de începere
a eligibilităţii cheltuielilor conform memorandumului de finanţare.
Certific, în plus, că măsura este în curs de
implementare/a fost implementată în conformitate cu termenii memorandumului de
finanţare, în special în ceea ce priveşte:
1. conformitatea cu reglementările privind protecţia
mediului, transporturile (inclusiv reţelele transeuropene), concurenţa şi
acordarea contractelor publice (Ghidul practic pentru PHARE, ISPA şi SAPARD);
2. aplicarea procedurilor de management şi control
pentru măsură, în special pentru verificarea realităţii cheltuielilor reclamate
şi execuţia adecvată a măsurii în conformitate cu secţiunea a 4-a din anexa nr.
III.5, precum şi pentru prevenirea, descoperirea şi corectarea
iregularităţilor, urmărirea fraudelor şi recuperarea sumelor plătite
nejustificat.
In conformitate cu secţiunea a X-a a anexei nr. III.1,
documentele justificative sunt şi vor continua să fie disponibile pentru o
perioadă de minimum 5 ani de la plata finală de către Comisie. Certific că:
1. declaraţia de cheltuieli este corectă şi reiese din
sistemele contabile bazate pe documente justificative
verificabile;
2. declaraţia de cheltuieli şi cererea de plată iau în
considerare orice recuperare făcută şi dobânda primită pentru acestea;
3. detaliile privind tranzacţiile realizate sunt
înregistrate, acolo unde este posibil, pe format electronic şi sunt disponibile la cererea departamentelor responsabile ale
Comisiei.
Data |___|___|20__|
(zz/ll/aaaa)
Numele cu majuscule,
ştampila şi semnătura autorităţii competente
DECLARAŢIE DE CHELTUIELI EFECTUATE ÎN CADRUL MĂSURII1)
Document nr. (CCI cod)
Denumirea măsurii
Data
Categoria de cheltuieli
|
Total cheltuieli făcute la data
(între ...2) şi ...)
|
Cheltuielile certificate în
prezenta declaraţie
|
Total cheltuieli
planificate (buget iniţial)
|
Cheltuielile făcute
la această dată,
ca procent din
bugetul iniţial (%)
|
Cheltuieli estimative
necesare pentru
încheierea măsurii
|
1. Planificare
|
|
|
|
|
|
2. Studii de fezabilitate, proiectare
|
|
|
|
|
|
3. Pregătirea şantierului
|
|
|
|
|
|
4. Clădiri şi construcţie
|
|
|
|
|
|
5. Echipament
|
|
|
|
|
|
6. Asistenţă tehnică, pregătirea documentelor de licitaţie
|
|
|
|
|
|
7. Altele
|
|
|
|
|
|
TOTAL:
|
|
|
|
|
|
1) Pentru decizii
asupra unor grupuri de proiecte, cheltuielile trebuie împărţite pe proiecte, cu
excepţia cazurilor când cheltuielile sunt comune grupului, cum este cazul
asistenţei tehnice şi publicităţii.
2) Data de începere
a eligibilităţii cheltuielilor (semnarea memorandumului de finanţare de către
Comisie).
Anexa la declaraţia de cheltuieli: recuperări efectuate
de la ultima declaraţie de cheltuieli certificată şi incluse în prezenta
declaraţie de cheltuieli
Suma ordonată a fi recuperată
|
|
Debitor
|
|
Data de emitere a ordinului de recuperare
|
|
Autoritatea care a emis ordinul de recuperare
|
|
Data recuperării
|
|
Suma recuperată
|
|
APLICAŢIE PENTRU PLATA INTERMEDIARĂ/FINALĂ
Denumirea măsurii ............................................................................................................................................................................. .....................
Referinţa Comisiei (CCI nr.)
.....................................................................................................................................................................................
Ca urmare a prevederilor secţiunii a III-a (1) din
anexa nr. III.1, subsemnatul
.............................................................................................................
(numele cu majuscule, ştampila, poziţia şi semnătura autorităţii competente) solicit plata sumei de ...........
euro ca plată intermediară/finală1).
Această aplicaţie îndeplineşte condiţiile de
admisibilitate deoarece:
Ştergeţi, dacă este cazul.
(a) raportul asupra progreselor măsurii în ceea ce priveşte
indicatorii fizici şi financiari şi care demonstrează conformitatea sa cu
decizia de acordare a asistentei, incluzând condiţiile specifice stabilite
|
- este inclus
|
(b) ultimul raport de progres/raportul final asupra
implementării solicitat conform secţiunilor a V-a şi
a X-a ale anexei nr. III.1, inclusiv, în cel de-al doilea caz, detalii
privind conformitatea cu Ghidul practic pentru PHARE, ISPA si SAPARD
|
- a fost transmis
- este inclus
|
(c) observaţii şi recomandări făcute de autorităţile de audit
naţionale şi/sau comunitare, în special corectarea iregularităţilor bănuite
sau dovedite
|
- s-a acţionat în conformitate
- nu s-au făcut observaţii sau recomandări
|
(d) principalele probleme de ordin tehnic, financiar şi juridic
apărute şi măsuri pentru corectarea lor
|
- sunt indicate
- niciuna observată
|
(e) analiza oricărei abateri de la planul financiar iniţial
|
- a fost transmisă
- este inclusă
|
(f) măsuri de publicitate luate în legătură cu măsura
|
- sunt indicate
|
(g) niciuna dintre cheltuielile certificate nu a fost suspendată conform secţiunii a VIII-a (3) a anexei nr. III.1
|
|
Plata trebuie făcută către:
Beneficiarul
|
|
Banca
|
|
Cont nr.
|
|
Titularul contului (dacă este diferit de beneficiar)
|
|
Data |___|___|20__|
(zz/ll/aaaa)
Nume cu majuscule,
ştampila, poziţia şi semnătura autorităţii competente
1) Ştergeţi, dacă
este cazul.
ANEXA Nr. III.4.C
MODEL INDICATIV AL DECLARAŢIEI LA FINALIZAREA
MĂSURII1)
(secţiunea a 14-a)
Către Comisia Europeană, Directoratul General pentru
Politică Regională
Introducere
1. Subsemnatul (se specifică
numele, funcţia şi serviciul) .........................
........................................................................
am examinat declaraţia finală de plată pentru (numele şi numărul de referinţă CCI ale măsurii finanţate prin ISPA)
......................................................................................................
şi cererea către Comisie pentru plata finală a sumelor
provenite din ajutorul Comunităţii.
1) In cazul
grupurilor de proiecte care sunt subiect al unei
singure decizii, declaraţia acoperă grupul de proiecte.
Scopul controlului
2. Am condus examinarea în conformitate cu prevederile
secţiunilor a 14-a, a 15-a şi a 16-a ale anexei nr. III.4. Am planificat şi am
executat examinarea în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că
declaraţia finală de cheltuieli şi solicitarea de plată a sumelor provenite din
ajutorul comunităţii şi raportul final nu conţin declaraţii false, în special
în ceea ce priveşte executarea măsurii1) în conformitate cu termenii şi condiţiile
deciziei şi obiectivele atribuite acesteia. Procedura urmată şi informaţiile
folosite la examinare, inclusiv concluziile verificărilor efectuate în anii
precedenţi, se găsesc în rezumat în raportul ataşat.
Observaţii
3. Scopul examinării de control
a fost îngrădit de următoarele:
(a)
(b)
(c)
etc.
(Indicaţi orice obstacol cu care v-aţi confruntat în
timpul examinării, de exemplu probleme sistemice, management defectuos, lipsa
unei piste de audit, lipsa documentaţiei justificative, cazurile aflate în
proceduri legale etc; estimaţi suma cheltuielilor afectate de aceste obstacole
şi asistenţa comunitară corespunzătoare acestora.)
4. Examinarea împreună cu concluziile altor controale
naţionale sau din partea Comunităţii la care am avut acces au dezvăluit o
frecvenţă mică/ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată, se va
explica) a erorilor/neregulilor. Erorile/neregulile au fost rezolvate
satisfăcător de către autorităţile responsabile şi nu par să afecteze suma
ajutorului plătibil de către Comunitate, cu următoarele excepţii:
(a)
(b)
(c)
etc.
(Indicaţi erorile/neregulile care nu au fost rezolvate
corespunzător şi, pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora
şi amploarea problemelor şi mărimea sumelor de ajutor comunitar care par să fie
afectate de acestea.)
Concluzii
Fie:
Dacă nu au existat impedimente la examinare, frecvenţa
erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate
satisfăcător:
........................................................................................................................................................................ ........................................................
5(a) In lumina examinării şi a concluziilor altor
verificări naţionale sau comunitare la care am avut acces, opinia mea este că
declaraţia finală de cheltuieli şi raportul final prezintă corect, în toate
aspectele materiale, cheltuielile făcute şi lucrările realizate, în concordanţă
cu prevederile memorandumului de finanţare privind măsura şi obiectivele sale,
şi că solicitarea făcută Comisiei pentru plata finală a asistenţei comunitare
pare să fie validă.
Fie:
Dacă au fost întâmpinate unele dificultăţi în timpul
examinării, dar frecvenţa erorilor nu este ridicată, sau dacă există probleme
care nu au fost rezolvate satisfăcător:
........................................................................................................................................................................ ........................................................
5(b) Cu excepţia problemelor la care s-a făcut referire
la pct. 3 (şi) a erorilor/neregulilor la care s-a făcut referire la pct. 4,
care par a nu fi fost rezolvate satisfăcător, opinia mea, bazată pe examinarea
şi pe concluziile altor verificări naţionale sau din partea Comunităţii la care
am avut acces, este că declaraţia finală de cheltuieli şi raportul final
prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute şi lucrările
realizate în concordanţă cu prevederile memorandumului de finanţare privind
măsura şi obiectivele sale şi că solicitarea făcută Comisiei pentru plata
finală a asistenţei din partea Comunităţii pare să fie validă.
Fie:
Dacă obstacole majore au fost întâmpinate în timpul
examinării sau frecvenţa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă
erorile/neregulile au fost rezolvate satisfăcător:
........................................................................................................................................................................ ........................................................
5(c) Datorită problemelor la care am făcut referire la
pct. 3 (şi) dată fiind frecvenţa ridicată a erorilor arătate la pct. 4, nu sunt
în poziţia de a exprima o opinie asupra declaraţiei finale de cheltuieli,
raportului final şi a solicitării făcute Comisiei pentru plata finală a
asistenţei din partea Comunităţii.
Data, semnătura
1) Inclusiv
proiectele individuale dintr-un grup de proiecte.
ANEXA Nr. III.5
ACORD
cu privire la iregularităţi, recuperarea sumelor
încasate eronat prin ISPA şi verificări pe teren
SECŢIUNEA 1
Această înţelegere nu trebuie să afecteze aplicarea în ţara beneficiară a regulilor referitoare la procedurile penale sau
cooperarea judiciară dintre ţările beneficiare sau dintre Comisie şi ţările beneficiare cu privire
la problemele penale.
SECŢIUNEA a 2-a
(1) Ţările beneficiare trebuie să comunice Comisiei în
3 luni de la data intrării în vigoare a memorandumului de finanţare:
- prevederile stabilite de lege, reglementările sau
acţiunile adminstrative pentru aplicanţii măsurilor asistate prin ISPA;
- lista autorităţilor şi organismelor responsabile cu
aplicarea măsurii, principalele prevederi referitoare la rolul şi funcţionarea
acestor autorităţi şi organisme şi la procedurile pentru aplicarea cărora sunt
responsabile.
(2) Ţările beneficiare trebuie să comunice imediat
Comisiei orice amendamente la informaţiile furnizate prin îndeplinirea paragrafului (1).
(3) Comisia trebuie să studieze comunicările făcute
de către ţările beneficiare şi trebuie să le informeze asupra concluziilor pe
care intenţionează să le tragă din acest moment. Trebuie să rămână în contact
cu acestea cât este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei secţiuni.
SECŢIUNEA a 3-a
Iregularitate trebuie să
semnifice orice încălcare a unei prevederi a memorandumului de finanţare sau a
unui act normativ naţional relevant, rezultând dintr-un act sau omisiune a unui
operator economic, care are sau ar avea ca rezultat prejudicierea bugetului
general al Comunităţilor datorită unei cheltuieli nejustificate.
SECŢIUNEA a 4-a
(1) In timpul celor două luni după sfârşitul fiecărui
trimestru, ţările beneficiare trebuie să raporteze Comisiei, Oficiului European
Antifraudă, orice nereguli care au fost subiectul iniţierii unor investigaţii
administrative sau judiciare.
Pentru aceasta trebuie, pe cât posibil, să dea detalii
privind:
- detalii privind măsura asistată prin ISPA;
- prevederile care au fost încălcate, natura şi suma
cheltuielilor; în cazurile în care nu s-a efectuat nicio plată, sumele care ar
fi fost greşit plătite dacă nu s-ar fi descoperit iregularitatea, cu excepţia
cazurilor când eroarea sau neglijenţa este descoperită înaintea plăţii şi nu
conduce la pedepse administrative sau judiciare;
- suma totală şi distribuţia acesteia între
diferitele surse de finanţate;
- perioada în care sau momentul în care neregula a
fost comisă;
- practicile folosite pentru comiterea neregulii;
- felul în care a fost descoperită neregula;
- autorităţile naţionale sau organismele care au
întocmit raportul oficial cu privire la nereguli;
- consecinţele financiare, suspendarea, dacă este
cazul, a plăţilor şi posibilităţile de recuperare;
- data şi sursa primei informaţii care a dus la
suspiciunea că se comite o neregulă, data la care a fost întocmit raportul oficial privind
neregula şi, unde este cazul, ţara beneficiară şi ţările terţe implicate;
- identitatea persoanelor
fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informaţii
nu au relevanţă în combaterea neregulilor din cauza caracterului iregularităţii
în cauză.
(2) In cazurile în care unele dintre informaţiile
menţionate la paragraful (1) şi în particular cele care privesc practicile
folosite în comiterea iregularităţilor şi maniera în care acestea au fost
descoperite nu sunt disponibile, ţările beneficiare trebuie, pe cât posibil, să
furnizeze informaţiile lipsă când înaintează Comisiei următoarele rapoarte
trimestriale privind iregularităţile.
(3) Dacă reglementările naţionale prevăd
confidenţialitatea investigaţiilor, comunicarea informaţiilor trebuie să fie
subiectul unei autorizări din partea unei instanţe judecătoreşti competente.
SECŢIUNEA a 5-a
Fiecare ţară beneficiară trebuie să raporteze Comisiei
şi, unde este necesar, statelor membre implicate orice nereguli descoperite sau
presupuse a fi existat, atunci când există teama că:
- acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afara teritoriului său; şi/sau
- arată că s-a procedat la un nou caz de malpraxix.
SECŢIUNEA a 6-a
In timpul celor două luni după sfârşitul fiecărui
trimestru, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la
orice alt raport anterior întocmit conform secţiunii a 4-a, despre procedurile
instituite ca urmare a iregularităţilor notificate anterior şi a schimbărilor
importante care rezultă din aceasta, incluzând:
- sumele care au fost sau se aşteaptă a fi recuperate;
- măsurile interimare luate de ţara beneficiară pentru
asigurarea recuperării sumelor plătite greşit;
- procedurile judiciare sau administrative instituite
în vederea recuperării sumelor greşit plătite şi pentru impunerea sancţiunilor;
- motivele în cazul suspendării procedurilor de
recuperare. Pe cât posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea
deciziei;
- orice suspendări ale acuzărilor judiciare.
Ţările beneficiare trebuie să notifice Comisia asupra
deciziilor administrative sau judiciare ori asupra principalelor motive privind suspendarea acestor proceduri.
SECŢIUNEA a 7-a
Dacă nu există iregularităţi de raportat în perioada de
referinţă, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest lucru
în aceeaşi limită de timp stabilită la paragraful (1) din secţiunea a 4-a.
SECŢIUNEA a 8-a
Atunci când autorităţile competente din ţara
beneficiară decid, la cererea expresă a Comisiei, să iniţieze sau să continue
procedurile legale în vederea recuperării sumelor greşit plătite, Comisia poate
să decidă să ramburseze ţării beneficiare, total sau parţial, costurile legale
şi costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă
procedurile nu au avut succes.
SECŢIUNEA a 9-a
(1) Comisia trebuie să păstreze contacte
corespunzătoare cu ţara beneficiară în scopul suplimentării informaţiilor
furnizate despre neregulile la care se face referire în secţiunea a 4-a, la
procedurile menţionate în secţiunea a 6-a şi, în particular, la posibilitatea
de recuperare.
(2) Independent de
contactele menţionate în paragraful (1), Comisia trebuie să informeze ţările
beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea manieră încât
sugerează că practici similare sau identice pot apărea în alte ţări
beneficiare.
(3) Comisia trebuie să
organizeze pentru reprezentanţii ţărilor beneficiare întâlniri de informare la
nivelul Comunităţii, pentru a examina împreună cu aceştia informaţiile obţinute
conform secţiunilor a 4-a, a 5-a şi a 6-a şi paragrafului (1) din această
secţiune, în special cu privire la învăţămintele care trebuie trase în viitor
referitoare la iregularităţi, la măsurile de prevenire şi la procedurile
legale.
(4) La cererea unei ţări beneficiare sau a Comisiei,
ţările beneficiare şi Comisia trebuie să se consulte în scopul eliminării
oricărei fisuri care prejudiciază interesele Comisiei, care devine evidentă în
timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare.
SECŢIUNEA a 10-a
Comisia trebuie să informeze cu regularitate ţările
beneficiare, în cadrul convenţiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de
mărime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite şi despre
categoriile de iregularităţi, împărţite pe tipuri şi pe sume (valoric).
SECŢIUNEA a 11-a
(1) Ţările beneficiare şi Comisia trebuie să ia toate
măsurile de precauţie necesare pentru a se asigura că informaţiile pe care le
schimbă rămân confidenţiale.
(2) Informaţiile la care se face referire în acest
acord nu pot fi trimise în special altor persoane decât celor din ţările
beneficiare sau din cadrul instituţiilor comunitare care au, conform atribuţiilor
lor, acces la acestea decât dacă ţările beneficiare care le furnizează au
specificat în mod expres aceasta.
(3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi
dezvăluite altor ţări beneficiare sau instituţii comunitare numai dacă acest
lucru este necesar pentru prevenirea ori pedepsirea unei iregularităţi sau
pentru a stabili dacă o presupusă iregularitate a avut loc.
(4) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice
mod, potrivit acestui acord, vor fi supuse confidenţialităţii profesionale şi
vor fi protejate în acelaşi mod în care informaţii similare sunt protejate de
legislaţia naţională a ţărilor beneficiare care le primesc şi de către
prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunităţii.
In plus, aceste informaţii nu pot fi folosite în alt
scop decât cel prevăzut în prezentul acord decât dacă autorităţile care le-au
furnizat si-au dat acordul expres şi cu condiţia ca prevederile în vigoare în
ţările beneficiare în care se găseşte autoritatea receptoare să nu interzică
asemenea comunicare sau folosire.
(5) Paragrafele (1)-(4) nu împiedică folosirea, în
orice acţiune legală sau procedură instituită ulterior pentru neconcordanţa cu
regulile Comunităţii în domeniul ajutoarelor de preaderare, a informaţiilor
obţinute conform acestui acord. Autoritatea competentă din ţările beneficiare care a furnizat aceste informaţii trebuie
informată înainte de o asemenea folosire.
(6) Când o ţară beneficiară notifică Comisia că o
persoană fizică sau juridică, al cărei nume a fost comunicat Comisiei conform
prezentului acord, în urma anchetei ulterioare se dovedeşte a nu fi fost
implicată în nicio neregulă, Comisia trebuie în continuare să îi informeze pe
toţi aceia cărora Ie-a dezvăluit numele, conform prezentului acord, asupra
acestui fapt. Aceste persoane nu trebuie, după aceea, să mai fie tratate, în
virtutea notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula în cauză.
SECŢIUNEA a 12-a
Sumele recuperate trebuie distribuite între ţările beneficiare şi Comunitate în conformitate cu ratele de
cofinanţare, proporţional cu cheltuielile deja făcute de acestea.
SECŢIUNEA a 13-a
Verificările pe teren şi inspecţiile efectuate pentru
protejarea intereselor financiare ale Comunităţii împotriva neregulilor, aşa
cum sunt definite în secţiunea a 3-a, trebuie pregătite şi conduse de către
Comisie în strânsă cooperare cu autorităţile competente din ţările beneficiare,
care vor fi notificate în timp util despre obiectul şi scopul verificărilor şi
inspecţiilor menţionate în această anexă, astfel încât autorităţile să poată
acorda tot sprijinul necesar, In acest scop, oficialii ţării beneficiare
implicate pot participa la verificările pe teren şi inspecţii.
In plus, dacă ţara beneficiară implicată doreşte,
verificările pe teren şi inspecţiile pot fi efectuate împreună de către Comisie
şi autorităţile competente ale ţării beneficiare.
SECŢIUNEA a 14-a
Verificările pe teren şi inspecţiile trebuie efectuate
de către Comisie asupra operatorilor economici, respectiv asupra persoanelor
fizice sau juridice, ori asupra altor organisme naţionale cărora le este
atribuită putere legală, dacă există motive să se creadă că au fost comise
neregularităţi.
Pentru a facilita efectuarea de către Comisie a acestor
verificări şi inspecţii, operatorilor economici trebuie să le fie solicitat să
permită accesul la premisele, terenul, mijloacele de transport sau alte
domenii, folosite în scopuri profesionale.
Când este strict necesar pentru a se stabili unde şi
dacă neregulile există, Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la alţi
operatori economici implicaţi, pentru a avea acces la informaţiile pertinente
deţinute de aceştia referitoare la faptele care fac subiectul verificărilor pe
teren şi inspecţiilor.
SECŢIUNEA a 15-a
(1) Verificările pe teren şi inspecţiile trebuie
efectuate în baza responsabilităţii şi autorităţii Comisiei de către oficiali
sau alţi angajaţi ai acesteia, împuterniciţi corespunzător în baza
regulamentelor relevante ale Comisiei şi denumiţi în
continuare inspectorii Comisiei. Persoanele
puse la dispoziţia Comisiei de către ţara beneficiară ca experţi naţionali
secondanţi pot asista la aceste verificări şi inspecţii.
Inspectorii Comisiei îşi vor exercita puterea pe baza
unei autorizaţii care le atestă identitatea şi poziţia, împreună cu un document
care să indice subiectul şi scopul verificării pe teren şi inspecţiei.
Conform legii comunitare aplicabile, este necesar ca ei
să corespundă regulilor de procedură stabilite de legile ţării beneficiare implicate.
(2) Sub rezerva înţelegerii cu ţara beneficiară,
Comisia poate cere asistenţa oficialilor din ţările beneficiare ca observatori
şi poate apela la alte organisme care activează sub responsabilitatea sa să
acorde asistenţă tehnică.
Comisia trebuie să se asigure
că toţi oficialii şi organismele sus-menţionate prezintă toate garanţiile cu
privire la competenţa tehnică, independenţă şi respectarea secretului
profesional.
SECŢIUNEA a 16-a
(1) Inspectorii Comisiei trebuie să aibă acces, în
aceleaşi condiţii ca şi inspectorii administraţiei naţionale şi în conformitate
cu legislaţia naţională, la toate informaţiile şi documentaţiile despre
operaţiile implicate, care sunt necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a
inspecţiilor şi verificărilor pe teren. Aceştia se pot folosi de toată baza
materială de inspecţie ca şi inspectorii administraţiei naţionale şi în special
pot copia documentele relevante.
Verificările pe teren şi inspecţiile pot privi, în
particular:
- registre şi documente profesionale cum ar fi:
facturi, liste de termene şi condiţii, scăpări de plată, declaraţii ale
materialelor folosite şi ale muncii efectuate, documente bancare păstrate de
operatorii economici;
- date computerizate;
- sisteme şi metode de producţie, ambalare şi expediere;
- verificări fizice privind natura şi cantitatea
bunurilor sau a operaţiilor finalizate;
- prelevarea şi verificarea de mostre;
- progresul lucrărilor şi investiţiilor pentru care
s-a acordat finanţarea şi utilizarea investiţiilor finalizate;
- documente contabile şi bugetare;
- implementarea tehnică şi financiară a proiectelor
subsidiare.
(2) Unde este cazul, este în sarcina ţării
beneficiare, la cererea Comisiei, să ia toate măsurile de precauţie
corespunzătoare, în conformitate cu legislaţia naţională, în special pentru
protejarea probelor.
SECŢIUNEA a 17-a
(1) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice fel,
conform prevederilor acestei anexe, sunt protejate de secretul profesional în
acelaşi mod în care informaţiile similare sunt protejate de către legislaţia
naţională a ţării beneficiare care le primeşte şi de către prevederile
corespondente aplicabile instituţiilor comunitare.
Asemenea informaţii nu pot fi comunicate altor persoane
în afara celor din instituţiile Comunităţii sau din ţările beneficiare a căror
funcţie necesită cunoaşterea lor şi nici nu pot fi folosite de către
instituţiile Comunităţii în alte scopuri decât cele de asigurare a unei
protecţii eficiente a intereselor financiare ale Comunităţii în toate ţările
beneficiare. Când o ţară beneficiară intenţionează să folosească în alte
scopuri informaţiile obţinute de oficialii care participă sub autoritatea sa ca
observatori la verificările pe teren şi inspecţii, trebuie să ceară aprobarea
ţării beneficiare de unde informaţia respectivă a fost obţinută.
(2) Comisia trebuie să raporteze, în cel mai scurt
timp posibil, autorităţilor competente ale ţării pe teritoriul căreia au fost
efectuate verificările pe teren şi inspecţiile despre orice fapt sau suspiciune
legată de o neregulă pe care a aflat-o în cursul verificării sau inspecţiei
respective. In această situaţie, Comisiei i se cere să informeze autoritatea
mai sus menţionată despre rezultatele unor asemenea verificări şi inspecţii.
(3) Inspectorii Comisiei trebuie să se asigure că la
întocmirea rapoartelor lor se ţine seama de cerinţele procedurale specificate
în legislaţia naţională a ţării beneficiare implicate. Documentele materiale şi
probatoare specificate în secţiunea a 16-a trebuie anexate la rapoartele
menţionate. Rapoartele astfel întocmite pot fi folosite ca probe (admisibile)
în procedurile administrative sau juridice ale ţării beneficiare în care
folosirea lor se dovedeşte necesară, în acelaşi mod şi în aceleaşi condiţii ca
şi rapoartele administrative întocmite de inspectorii administraţiei naţionale.
Acestea trebuie să fie subiectul aceloraşi reguli de evaluare ca acelea
aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administraţiei
naţionale şi vor avea aceeaşi valoare ca acestea. Când o inspecţie este
desfăşurată în spirit de colaborare, inspectorii naţionali care au luat parte
la operaţie vor fi rugaţi să contrasemneze raportul întocmit de inspectorii
Comisiei.
SECŢIUNEA a 18-a
Când operatorii economici la care se face referire în
secţiunea a 14-a se opun unei verificări pe teren sau inspecţii, ţara
beneficiară implicată, acţionând în conformitate cu regulile naţionale, trebuie
să acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora
să îşi îndeplinească sarcinile de verificare pe teren sau inspecţie.
Este de datoria ţării beneficiare să ia toate măsurile
necesare în conformitate cu legislaţia naţională.
ANEXA Nr. III.6
CERINŢE PRIVIND INFORMAREA Şl PUBLICITATEA
REGULI PRIVIND ACORDURILE DETALIATE PENTRU INFORMARE SI
PUBLICITATE
1. Obiective şi scop
Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţa
acordată prin ISPA au ca scop:
- să mărească conştientizarea şi transparenţa publică
faţă de activităţile Comunităţii Europene;
- să informeze potenţialii beneficiari şi
organizaţiile profesionale despre posibilităţile ISPA.
Informarea şi publicitatea trebuie să privească toate
proiectele pentru care ISPA asigură asistenţă financiară.
Ţinta măsurilor de informare şi publicitate este de a
informa publicul general şi, de asemenea, potenţialii beneficiari, inclusiv:
- autorităţile regionale, locale sau publice;
- partenerii sociali şi economici;
- organizaţiile neguvernamentale;
- operatorii şi promotorii de proiect;
- orice alte părţi interesate, despre oportunităţile
oferite de ISPA.
2. Principii generale
Organismul responsabil cu implementarea proiectelor ISPA
(denumite în continuare organisme responsabile) este răspunzător pentru toate măsurile de publicitate la faţa
locului. Publicitatea trebuie efectuată în cooperare cu departamentele
Comisiei, care vor fi informate despre măsurile luate în acest scop.
Organismul responsabil trebuie să ia toate măsurile
administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor
aranjamente şi să colaboreze cu departamentele
Comisiei.
Măsurile de informare şi publicitate trebuie luate în
timp util, imediat după ce asistenţa ISPA este aprobată. Comisia îşi rezervă
dreptul să iniţieze procedura de restrângere, suspendare sau anulare a
asistenţei ISPA dacă ţara beneficiară nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite
în prezenta anexă. In această situaţie, se aplică procedura specificată în
secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1 la memorandumul de finanţare ISPA
încheiat cu fiecare ţară beneficiară.
3. Indrumări
privind activităţile de informare şi publicitate
In afara regulilor detaliate stabilite la pct. 4,
următoarele principii trebuie aplicate în conformitate cu toate măsurile de
informare şi publicitate:
3.1. Mass-media
Organismul responsabil trebuie să informeze mass-media
în cel mai corespunzător mod despre acţiunile cofinanţate prin ISPA.
Participarea Comunităţii Europene va fi reflectată corect în aceste informări.
Pentru aceasta, lansarea formală a proiectelor şi
fazele importante ale implementării lor vor face obiectul unor măsuri de
informare, în special în mijloacele de informare în masă regionale (presă,
radio şi televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu
delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare implicate.
3.2. Acţiunile de
informare
Organizatorii acţiunilor de informare cum ar fi conferinţe,
seminarii, târguri şi expoziţii legate de implementarea proiectelor finanţate
parţial prin ISPA trebuie să menţioneze explicit participarea Comunităţii
Europene. Această oportunitate trebuie folosită pentru a expune steagul
Comunităţii Europene în sălile de conferinţă şi emblema Comunităţii Europene pe
documente. Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare trebuie să sprijine, dacă
este necesar, organizarea şi desfăşurarea unor asemenea evenimente.
3.3. Material informativ
Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi prospecte) despre
proiecte sau măsuri similare trebuie să conţină pe copertă o indicaţie clară a
emblemei Comunităţii Europene când se foloseşte şi o emblemă naţională,
regională sau locală.
Când publicaţia include o prefaţă, aceasta trebuie semnată
atât de persoana responsabilă din ţara beneficiară, cât şi, din partea
Comisiei, de membrul Comisiei responsabil sau de către un reprezentant
desemnat, pentru a a asigura faptul că participarea Comunităţii Europene este
clară. Aceste publicaţii trebuie să facă referiri la organismele responsabile
pentru informarea părţilor interesate.
Principiile sus-menţionate se vor aplica de asemenea şi
materialelor audiovizuale sau de pe paginile de internet.
4. Obligaţii ale
ţărilor beneficiare
Informarea şi publicitatea trebuie să facă obiectul
unui şir coerent de măsuri definite de către organismul responsabil în
colaborare cu Comisia, pe durata proiectului. Ţările beneficiare trebuie să se
asigure că reprezentanţii Comisiei, inclusiv delegaţiile sale, sunt corect
implicate în cele mai importante activităţi publice legate de ISPA.
Când proiectele sunt implementate, organismul
responsabil trebuie să ia următoarele măsuri care să indice participarea ISPA
în proiectele menţionate:
a) Informarea referitoare la proiect
Măsurile de informare şi publicitate la faţa locului
trebuie luate pentru a conştientiza publicul general de asistenţa acordată de
Comunitatea Europeană prin ISPA. Organismul responsabil trebuie să publice
conţinutul proiectelor în cea mai adecvată formă şi să se asigure că asemenea
documente sunt difuzate către mass-media locală şi regională şi să le pună la
dispoziţia părţilor interesate. Măsurile la faţa locului vor include:
- panouri amplasate la locul
lucrărilor;
- plăci comemorative permanente pentru
infrastructurile accesibile publicului general, ambele fiind instalate în
conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate
mai jos.
b) Informaţii generale referitoare la ISPA
In plus faţă de lit. a), coordonatorul naţional ISPA
este responsabil pentru difuzarea regulată de informaţii generale referitoare
la asistenţa ISPA alocată ţării lor, subliniind implementarea proiectelor şi
rezultatele obţinute. Această informare generală trebuie să aibă loc cel puţin
o dată pe an şi să fie la dispoziţia Comisiei pentru raportul anual. Infomarea
va avea forma unor broşuri de interes general, material profesional audiovideo
(de exemplu, videoclip) şi conferinţe de înştiinţare la un nivel corespunzător.
Informarea trebuie să grupeze proiectele după natura lor şi/sau să se
focalizeze pe proiectele de interes relevant, trebuie transmisă către
televiziunile sau posturile de radio naţionale şi regionale, către Comisie şi,
la cerere, către alte părţi interesate, aşa cum sunt definite la pct. 1.
5. Activitatea comitetelor de monitorizare
Reprezentanţii Comisiei în comitetele de monitorizare,
în colaborare cu
coordonatorul naţional ISPA, vor asigura concordanţa cu prevederile adoptate
privind publicitatea, în special acelea care privesc panourile şi plăcile
comemorative (vezi prevederile de mai jos).
Măsurile de informare şi publicitate şi probele
adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie să fie înmânate preşedintelui
Comitetului de monitorizare de către organismul responsabil. Copii ale unor asemenea
materiale vor fi transmise Comisiei.
Preşedintele Comitetului de monitorizare trebuie să
înainteze Comisiei toate informaţiile necesare a se avea în vedere la
întocmirea raportului anual al acesteia.
Comitetele de monitorizare trebuie să se asigure că
există informaţii adecvate cu privire la activitatea lor. In acest scop,
fiecare comitet de monitorizare trebuie să informeze mass-media, cât de des
consideră necesar, despre progresul proiectului(elor) pentru care este
responsabil. Preşedintele va fi responsabil pentru contactele cu mass-media şi
va fi asistat de către reprezentanţii Comisiei.
Pregătiri corespunzătoare vor fi făcute de asemenea în
colaborare cu Comisia şi cu delegaţiile acesteia în ţările beneficiare, atunci
când au loc evenimente importante cum ar fi întâlniri la nivel înalt sau
inaugurări.
6. Prevederi finale
Comisia poate iniţia măsuri specifice adiţionale care
sunt considerate potrivite după discuţiile purtate cu coordonatorul naţional
ISPA şi autorităţile responsabile.
Organismul responsabil poate, în orice moment, să
desfăşoare acţiuni suplimentare. Acesta trebuie să consulte Comisia şi să o
informeze despre iniţiativele pe care le are, astfel încât Comisia să poată
participa corespunzător la îndeplinirea acestora.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi,
Comisia va putea asigura asistenţă adecvată şi va putea întocmi îndrumări
detaliate.
MĂSURI SPECIALE PRIVIND PANOURILE ŞI PLĂCILE COMEMORATIVE
Pentru a asigura vizibilitatea
proiectelor ISPA, ţările beneficiare se vor asigura că sunt îndeplinite
următoarele măsuri de informare şi publicitate:
1. Panourile de publicitate
Panourile vor fi ridicate la locul de desfăşurare a
lucrărilor pentru proiectele finanţate prin ISPA. Asemenea panouri trebuie să
cuprindă un spaţiu rezervat referirilor privind participarea Comunităţii
Europene.
Panourile trebuie să aibă o dimensiune potrivită cu
scala operaţiunilor desfăşurate.
Partea panoului rezervată Comunităţii Europene trebuie
să îndeplinească următoarele criterii:
- trebuie să ocupe cel puţin 50% din suprafaţa totală
a panoului;
- trebuie să conţină emblema standard a Comunităţii
Europene şi să cuprindă textul următor, aşa cum este prezentat în tabelul
ataşat.
Atunci când organismul
responsabil nu ridică propriul său panou care să anunţe implicarea acestuia în
finanţarea proiectului,
asistenţa acordată de Comunitatea Europeană trebuie anunţată pe o placă de
avizare specială. In asemenea cazuri, prevederile sus-menţionate referitoare la
partea Comisiei Europene se aplică prin analogie.
Panourile trebuie dezafectate nu mai târziu de 6 luni
de la data finalizării lucrărilor şi înlocuite de o placă comemorativă, în
conformitate cu prevederile pct. 2.
2. Plăcile
comemorative
Plăci comemorative permanente trebuie amplasate pe
teren şi trebuie să fie accesibile publicului general. In afara emblemei
Comunităţii Europene, asemenea plăci trebuie să menţioneze contribuţia
Comunităţii Europene la proiect.
Trebuie folosit textul umător ca model pentru
conţinutul cerut: „Acest proiect a fost cofinanţat cu ....% de către
Comunitatea Europeană. La finalul lucrării în ... (se menţionează anul), costul total al proiectului a fost de ... (moneda naţională) şi contribuţia totală a Comunităţii Europene a fost de... (moneda
naţională)."
Exemplu
Titlul proiectului
Localizarea
|
Sigla Uniunii Europene
|
Finanţat de:
Uniunea Europeană (asistenţă) ... euro
|
..............................
(moneda naţională)
|
IFI (împrumut) ...
euro
|
................................
(moneda naţională)
|
Autoritatea de implementare
|
{Ministerul...}
{Agenţia...}
|
|
Beneficiar:
|
{Numele beneficiarului}
|
|
Supervizare şi management:
|
{Numele firmei}
|
|
Contractant:
|
{Numele contractantului}
|
|
Măsura ISPA 2005/RO/16/P/PE/003
MEMORANDUM DE FINANŢARE
între Comisia Europeană şi Guvernul României privind
asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de
Preaderare pentru măsura „Imbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de
canalizare şi de epurare a apelor uzate în judeţul Caraş-Severin,
România"*)
Comisia Europeană, denumită în continuare Comisia, acţionând în numele şi pentru
Comunitatea Europeană, denumită în continuare Comunitatea,
reprezentată de directorul general al Direcţiei
Generale pentru Politici Regionale, domnul Graham Meadows, pe de o parte, şi
Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul,
pe de altă parte,
au convenit următoarele:
ARTICOLUL 1
Măsura la care se face referire în art. 2 va fi
implementată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii în
conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum de finanţare.
Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementată cu respectarea
condiţiilor generale prevăzute în anexa la Acordul-cadru semnat între Comisie
şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum de finanţare şi
ale anexelor la acesta.
ARTICOLUL 2
Identificarea măsurii
Instrumentul pentru Politici
Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare
nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri descrise în anexa nr. I:
Măsura numărul:
2005/RO/16/P/P E/003
Titlu:
Imbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate în judeţul Caraş-Severin, România
Durata:
Data începerii: data semnării prezentului memorandum de finanţare de către Comisie
Data finalizării: 31
decembrie 2010
Localizarea
Judeţul Caraş-Severin
Grupa:
Bazinele râurilor Caras, Bârzava, Timiş, Nera şi
Dunărea
*) Traducere.
ARTICOLUL 3
Angajament
1. Cheltuielile publice sau echivalente maxime care vor
fi luate în considerare pentru calcularea asistenţei
financiare nerambursabile vor fi de 52.405.660 euro.
2. Procentul corespunzător asistenţei acordate de
către Comunitate pentru măsură este stabilit la 53% din totalul cheltuielilor
publice sau echivalente, conform celor indicate în planul de finanţare din
anexa nr. II.
3. Valoarea maximă a asistenţei financiare asigurate
prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este fixată la
27.775.000 euro.
4. O sumă de 27.775.000 euro este angajată din
bugetul pentru anul 2006 din linia bugetară 13.050101. Angajamentele privind
tranşele ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al
măsurii, în funcţie de stadiul implementării măsurii şi de disponibilităţile
bugetare.
ARTICOLUL 4
Plăţile
1. Asistenţa comunitară va
acoperi plăţile referitoare la măsură, pentru care s-au făcut angajamente
valabile din punct de vedere juridic de către Beneficiar şi pentru care s-a
alocat în mod specific finanţarea necesară. Aceste plăţi trebuie corelate cu
lucrările descrise în anexa nr. I.
2. Plăţile efectuate înainte de data semnării
prezentului memorandum de finanţare de către Comisie sau înainte de data
acordului de finanţare a proiectului de către o instituţie financiară
internaţională [de exemplu, nu mai mult de 6 luni înaintea semnării
memorandumului de finanţare (în cazul managementului de sprijin pe bază
descentralizată, dată la care aplicaţia ajunge la Comisie în concordanţă cu
anexa nr. III.2, secţiunea X, paragraful
1(a), a doua frază)] nu sunt eligibile ca ajutor din
partea Instrumentului pentru Politici Structurale de Preaderare.
3. Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de autoritatea
responsabilă cu implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de
data finalizării, aşa cum este indicată în art. 2.
Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va
fi înaintat în maximum 6 luni de la această dată.
4. Plata în avans este stabilită la 5.555.000 euro şi
va fi transferată după cum urmează:
- suma de 2.777.500 euro va fi plătită după semnarea
prezentului memorandum de finanţare de către Beneficiar;
- diferenţa se va achita după semnarea de către
Beneficiar a primului contract important de lucrări indicat în planul de
achiziţii în anexa nr. I.a, precum şi după îndeplinirea condiţiilor specificate
în paragraful 3 al art. 8.
ARTICOLUL 5
Respectarea dreptului şi a politicilor comunitare
Măsura se va realiza cu respectarea prevederilor
relevante stabilite în acordurile europene şi va contribui la punerea în aplicare a obiectivelor
politicilor comunitare, în special a celor referitoare la protejarea şi
îmbunătăţirea stării mediului.
ARTICOLUL 6
Proprietatea intelectuală
Beneficiarul şi autoritatea responsabilă cu
implementarea, menţionată la pct. 3 din anexa nr. I, se
vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor
drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schiţe, planuri, publicitate
şi pentru alte materiale elaborate în legătură cu planificarea, implementarea,
monitorizarea şi evaluarea măsurii. Aceştia vor garanta accesul şi dreptul de a
utiliza astfel de materiale de către Comisie sau de către orice alt organism
sau persoană delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în
scop propriu.
ARTICOLUL 7
Permise şi autorizaţii
Orice tip de permise şi/sau
autorizaţii necesare pentru implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de
către autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în conformitate cu
legislaţia naţională.
ARTICOLUL 8
Condiţii specifice referitoare la măsură
Fără a se aduce prejudiciu condiţiilor generale
prevăzute în anexa nr. III, asistenţa financiară nerambursabilă acordată din
partea Comunităţii pentru această măsură se află sub rezerva următoarelor
condiţii:
1. Condiţii privind evaluările iniţiale şi situaţia
activelor: Comisia îşi rezervă dreptul de a revizui valoarea asistenţei pentru ISPA stabilită la art.
3 dacă, în termen de 5 ani de la data finalizării lucrărilor, condiţiile de
exploatare (tarife, venituri etc.) diferă în mod semnificativ faţă de
evaluările iniţiale făcute pentru stabilirea nivelului asistenţei financiare
nerambursabile şi/sau există o modificare substanţială care:
a) afectează natura exploatării sau condiţiile de
implementare ori conferă unui organism public sau privat un avantaj
nejustificat; şi
b) rezultă fie din modificarea formei de proprietate
asupra oricărei părţi a infrastructurii finanţate, fie din încetarea sau
modificarea esenţială a aranjamentelor de exploatare.
Ţara beneficiară va informa Comisia asupra oricărei
modificări şi va solicita acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste
modificări.
2. Condiţia privind viabilitatea:
Asistenţa financiară nerambursabilă a Comunităţii
pentru această măsură este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către
autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării
eficiente şi a întreţinerii activelor.
3. Condiţiile care trebuie îndeplinite înaintea
efectuării plăţii celei de-a doua tranşe a avansului:
a) semnarea unui angajament de împrumut cu BEI pentru cofinanţarea investiţiilor incluse în această măsură;
b) prezentarea de către Beneficiar a unei liste de
indicatori fizici, actualizată pentru proiectul final, care va trebui să fie
agreată de Comisie.
4. Condiţiile care trebuie îndeplinite înaintea
efectuării plăţii intermediare:
- pregătirea unui plan integrat de prevenire a poluării
pentru protecţia calităţii apei brute a resurselor de apă, pentru judeţul Caraş-Severin, în termeni
acceptaţi de Comisie şi BEI, inclusiv documentele justificative ce demonstrează
angajamentul tuturor instituţiilor implicate în acest plan.
5. Condiţiile care trebuie îndeplinite înaintea
efectuării plăţii finale:
a) Comisia şi BEI primesc dovada referitoare la
implementarea unei soluţii pentru managementul nămolului, în conformitate cu directivele CE în vigoare;
b) Comisia şi BEI primesc dovada că managementul
descărcărilor apelor uzate industriale şi principiul „poluatorul plăteşte"
sunt în conformitate cu directivele specifice şi că au fost aplicate tarife
diferenţiate industriei.
ARTICOLUL 9
Prevederile privind implementarea măsurii, cuprinse în
anexele la prezentul memorandum de finanţare, fac parte integrantă din acesta.
Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind
implementarea va fi tratată de Comisie conform procedurii stipulate în
secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1.
ARTICOLUL 10
Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este
prezentul document, semnat mai jos.
Semnat la Bucureşti la 25 octombrie 2006
Pentru Beneficiar,
Sebastian Teodor Gheorghe
Vlădescu,
ministrul finanţelor publice
Semnat la Bruxelles la 14 septembrie 2006
Pentru Comunitate,
Graham Meadows,
director general pentru politici regionale
Lista anexelor
Anexa nr. I - Descrierea
măsurii
Anexa nr. I.a - Plan de achiziţii provizoriu
Anexa nr. II - Plan financiar
Anexa nr. III*):
Anexa nr. III.1 - Prevederile financiare privind
implementarea ISPA
Anexa nr. III.2 - Prevederile cu privire la
eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA
Anexa nr. III.3 - Model pentru
fişa de raportare către Comitetul de monitorizare şi pentru solicitarea de
modificări
Anexa nr. III.4 - Sisteme de management şi control
pentru asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin ISPA şi proceduri
pentru realizarea de corecţii financiare
Anexa nr. III.5 - Acord cu privire la iregularităţi şi
recuperarea sumelor încasate în mod eronat prin ISPA
Anexa nr. III.6 - Cerinţe privind informarea şi
publicitatea
*) Anexa nr. III este publicată în cadrul
memorandumului de finanţare precedent, reprodusă la pag. 15-39.
ANEXA Nr. I
DESCRIEREA MĂSURII
Imbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă,
de canalizare şi de epurare a apelor uzate în judeţul Caraş-Severin, România
Codul măsurii: 2005/RO/16/P/PE/003
1. Titlul măsurii: Imbunătăţirea
sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi de epurare a apelor
uzate în judeţul Caraş-Severin, România
2. Autoritatea care întocmeşte aplicaţia (coordonatorul
naţional ISPA)
2.1. Nume: Ministerul Finanţelor Publice
2.2. Adresa Str. Apolodor nr. 17, sectorul 3,
aripa de nord, Bucureşti, România
E-mail: eugen.teodorovici@mfinante.ro
3. Autoritatea responsabilă pentru implementare [conform pct. (2) al secţiunii a II-a din
anexa nr. III.2]
3.1. Nume: Ministerul Finanţelor Publice,
Agenţia de Implementare ISPA
- Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (OPCP)
3.2. Adresa: Bd. Mircea Vodă nr. 44,
sectorul 3, Bucureşti,
România
E-mail: carmenrosu@cfcu.ro
în cooperare cu
3.3. Nume: Ministerul Mediului şi Gospodăririi
Apelor
3.4. Adresa: Bd. Libertăţii nr. 12, sectorul 5,
Bucureşti, România
E-mail: silviu.stoica@mmediu.ro
4. Beneficiar final (în
cazul în care este vorba de un alt organism decât cel stipulat la pct. 3)
4.1. Nume: S.C. AQUACARAŞ - S.A.
4.2. Adresa: Str. 1 Decembrie 1918, municipiul
Reşiţa, judeţul Caraş-Severin
E-mail: aquacaras@cs.ro
5. Localizare
5.1. Ţara beneficiară: România
5.2. Regiunea: Judeţul Caras-Severin, Regiunea Sud- Vest
6. Descriere
6.1. General
Măsura conţine investiţii privind tratarea şi
distribuţia apei potabile şi colectarea şi tratarea apei uzate pentru zonele
urbane ale judeţului Caraş-Severin, în total 8 oraşe: Anina, Băile Herculane,
Bocşa, Caransebeş, Moldova Nouă, Oravita, Oţelu Roşu şi Reşiţa. Judeţul
Caraş-Severin este situat în partea de sud-vest a României şi are o populaţie
totală de aproximativ 339.800 locuitori, din care 188.500 reprezintă populaţie
urbană.
Managementul serviciilor de apă şi apă uzată se află în
responsabilitatea companiei regionale Societatea Comercială AQUACARAŞ - S.A.,
companie de servicii publice ce asigură alimentarea cu apă potabilă şi colectarea şi tratarea apei
uzate în zona proiectului. Aceasta a fost creată cu sprijinul PHARE, în cadrul
Programului SAMTID (Intărire instituţională pentru sprijinirea dezvoltării
infrastructurii în oraşelor mici şi mijlocii), prin crearea unui furnizor de
servicii integrate regionale autonom şi financiar viabil, format din 8
operatori locali.
In aria proiectului, în ciuda mentenanţei raţionale a
instalaţiilor la captarea apei brute, sistemul de distribuţie a apei suferă de
următoarele deficienţe: staţiile de tratare a apei sunt uzate, în unele zone
alimentarea cu apă nu este de asigurată întotdeauna 24 de ore pe zi datorită
condiţiilor precare ale reţelei, iar aria de acoperire a serviciilor este de
aproximativ 68%. De asemenea, ca şi în alte zone ale României, există o rată
ridicată de infiltraţie de aproximativ 54% din totalul apei uzate în reţeaua de
canalizare, numai 61% din populaţie este conectată la reţeaua de canalizare,
staţiile de epurare sunt ori inexistente, ori în condiţii de funcţionare foarte
precare, tratând numai mecanic o parte limitată, de aproximativ 50% din totalul
apei uzate captate, restul fiind descărcat direct în râuri.
Având în vedere situaţia
prezentă, este necesară reabilitarea reţelelor de apă potabilă şi apă uzată,
precum şi a staţiilor de tratare şi epurare în aria proiectului: de asemenea,
pentru un mai bun management este necesară şi creşterea nivelului de
contorizare.
Municipalităţile din aria
proiectului nu au beneficiat în trecut de nicio investiţie substanţială din
partea instituţiilor financiare internaţionale sau a Uniunii Europene, în
vederea modernizării infrastructurii de apă şi apă uzată.
A fost dezvoltată o strategie de infrastructură de apă
vizând protecţia resurselor de apă şi conformarea cu cerinţele acquis-ului de
mediu. Datorită necesităţilor ridicate de investiţii, acestea au fost împărţite
în două faze, pentru faza I identificându-se cele mai
urgente. Ca parte a pregătirii proiectului a fost
pregătit un master plan ce defineşte nevoile de investiţii pe termen scurt şi
care vor face parte din măsura ISPA.
Faza a II-a a investiţiilor cuprinde viitoare
reabilitări şi extinderi ale sistemelor de apă potabilă şi canalizare şi
completarea facilităţilor de epurare în concordanţă cu cerinţele Uniunii
Europene referitoare la descărcările pentru ape sensibile. Pentru a contribui
la succesul acestor investiţii, componenta de asistenţă tehnică pentru
prezentul proiect prevede actualizarea maşter planului şi pregătirea
documentelor pentru o aplicaţie pentru Fondul de coeziune.
6.2. Componentele proiectului
In cadrul obiectivului măsurii ISPA sunt incluse
următoarele componente:
- reabilitarea staţiilor de pompare şi a staţiei de
tratare a apei potabile Reşiţa;
- îmbunătăţirea sistemului de distribuţie a apei
potabile şi a sistemului de canalizare în Anina, Băile Herculane, Bocşa,
Caransebeş, Moldova Nouă, Oravita, Oţelu Roşu şi Reşiţa;
- îmbunătăţirea staţiei de epurare Reşiţa;
- asistenţă tehnică, supervizare şi publicitate.
COMPONENTA 1: REABILITAREA STAŢIILOR DE POMPARE ŞI A STAŢIEI DE TRATARE A APEI POTABILE
REŞIŢA
Apa brută pentru Reşiţa este asigurată din 3 surse de
apă de suprafaţă: lacurile Grebla, Secu şi Sodol, şi, folosindu-se două staţii
de pompare, Samota I şi II, apa este pompată în staţia de tratare
existentă. Staţia de tratare asigură un debit total de 13,31 milioane m3/an populaţiei şi industriei,
deservind aproximativ 68% din totalul locuitorilor municipiului Reşiţa, dar şi
alţi consumatori decât cei individuali.
Situaţia curentă din Reşiţa indică pierderi de 50%, 12%
pierderi tehnologice la staţia de tratare a apei potabile şi 38% pierderi din
reţea. Probleme suplimentare sunt neconcordanţa cu standardele calităţii apei
privind anumiţi parametri, cum ar fi fierul şi turbiditatea datorită
condiţiilor tehnice precare ale staţiei, şi riscul siguranţei alimentării cu
apă datorită eficienţei scăzute a staţiilor de pompare.
In vederea asigurării îndeplinirii standardelor de
furnizare a apei potabile, stabilite de către CE prin Directiva 98/83/EC
privind apa potabilă, şi a siguranţei de îmbunătăţire a alimentării, precum şi
a reducerii pierderilor fizice de apă, se propun următoarele investiţii:
- reabilitarea Staţiei de
tratare a apei Reşiţa, cu o capacitate nou-proiectată de 600 l/s, prin
renovarea filtrelor, renovarea camerei de amestec şi a rezervoarelor de
sedimentare, modernizarea unităţii de clorinare a apei, renovarea staţiei de
nămol, a infrastructurii de serviciu în staţia de tratare a apei potabile şi,
de asemenea, prin instalarea unui nou laborator, renovarea staţiei de dozare
chimică şi furnizarea de echipament nou pentru pregătirea chimicalelor necesare
în procesul de tratare;
- modernizarea a două staţii de pompare existente,
Samota I şi Samota II, prin înlocuirea instalaţiilor mecanice
şi electrice cu unele noi şi moderne, prin asigurarea monitorizării adecvate
prin intermediul echipamentului necesar şi adecvat, cum ar fi debitmetre,
nanometre şi instalaţii de comandă şi reglare a debitului.
COMPONENTA 2: ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMELOR DE DISTRIBUŢIE A
APEI Şl CANALIZARE ÎN ANINA, BĂILE HERCULANE, BOCŞA, CARANSEBEŞ, MOLDOVA NOUĂ,
ORAVITA, OŢELU ROŞU ŞI REŞIŢA
Reţeaua de apă potabilă în aria proiectului în
judeţul Caraş-Severin
Principala sursă de apă pentru zona proiectului este
apa de suprafaţă captată de râurile, rezervoarele naturale şi lacurile din
apropiere. In plus, oraşele Moldova Nouă şi Bocşa sunt alimentate din puţuri de
foraj, iar oraşul Anina, cu apă de izvor din acviferele din apropiere.
In aria proiectului, lungimea totală a sistemului de
distribuţie de apă primar şi secundar este de aproape 455 km, măsurând de la 33
km în Moldova Nouă până la 148 în Reşiţa. Părţi ale acestui sistem se află
într-o condiţie tehnică precară, aceasta fiind şi principala cauză a
pierderilor de apă. Media pierderilor de apă în cadrul reţelei de distribuţie
reprezintă 43%, de la 30% în Anina până la 58% din Oravita.
In vederea asigurării unei siguranţe îmbunătăţite a
alimentării şi reducerii pierderilor de apă fizice, sunt propuse următoarele
investiţii:
- renovarea fronturilor de captare a 10 puţuri pentru
Moldova Nouă, modernizarea Staţiei de pompare nr. 1, reabilitarea a 1,5 km de
conductă de aducţiune, inclusiv renovarea camerelor de spălare, a camerelor de
aerisire şi, unde este necesar, a instalaţiilor de măsurare a apei brute de-a
lungul conductei de aducţiune pentru controlul pierderilor şi facturare
adecvată;
- renovarea a 7 staţii de pompare a apei potabile în
Reşiţa (Câlnic I şi II, Moniom, Terova, Moroasa I şi II, Opeltz) şi a unei staţii de pompare
pentru oraşul Moldova Nouă;
- extinderea cu 11 km a conductelor, cu diametru între
110 şi 500 mm, în Reşiţa;
- renovarea/înlocuirea a aproximativ 94 km de reţea: 47,5 km în Reşiţa, 10 km în Caransebeş, 3 km în Anina, 3
km în Băile Herculane, 10 km în Bocşa, 7 km în Moldova Nouă, 7 km în Oravita, 7
km în Oţelu Roşu, în zonele în care pierderile de apă sunt cele mai ridicate;
- reabilitarea a aproximativ 553 camere de supape: 29 în Anina, 35 în Băile Herculane, 20 în
Bocşa, 65 în Caransebeş, 30 în Moldova Nouă, 26 în Oravita, 60 în Oţelu Roşu şi
288 în Reşiţa (288 pentru reţeaua de distribuţie existentă şi 60 pentru
extinderea celor 11 km de reţea de distribuţie);
- reabilitarea a 40 de joncţiuni în reţea: 9 în
Anina, 5 în Băile Herculane, 10 în Bocşa, 6 în Caransebeş, 5 în Oravita şi 5 în
Oţelu Roşu;
- instalarea a aproximativ 800 de noi hidranţi: 22 în
Anina, 22 în Băile Herculane, 81 în Bocşa, 55 în Caransebeş, 59 în Moldova
Nouă, 54 în Oravita, 54 în Oţelu Roşu şi 454 în Reşiţa;
- furnizarea echipamentului necesar supravegherii,
controlului şi colectării de date pentru operarea şi întreţinerea reţelelor de
apă;
- instalarea a aproximativ 10.000 de apometre în sistemele de distribuţie primare şi secundare în
Anina, Băile Herculane, Caransebeş, Moldova Nouă, Oravita, Oţelu Roşu şi
Reşiţa.
Ca un rezultat al proiectului, media ratei de conectare
va creşte de la 68% la 71%, iar cantitatea de apă nefacturată va scădea de la
43% la 31%, din momentul în care reabilitarea va acoperi ariile cu pierderile
cele mai mari în prezent.
Reţeaua de canalizare în judeţul Caraş-Severin
Reţeaua de canalizare existentă are o lungime de 295
km, măsurând de la 7 km în Bocşa la 150 km în Reşiţa. Sistemul deserveşte
aproximativ 61% din populaţia totală aflată în aria proiectului, cu rate de
conectare măsurând între 46% în Bocşa şi Oţelu Roşu, respectiv 77% în Oravita.
Sistemul este compus din canale colectoare în sistem divizor, precum şi în
sistem unitar.
Descărcările de apă uzată de la agenţii industriali şi
comerciali reprezintă 34%, din totalul apei colectate, dar variază semnificativ
de la un oraş la altul, 20% în Oravita şi 79% în Băile Herculane, datorită
profilului comercial şi industrial diferit şi posibilităţii pretratării.
Industria produce îndeosebi apă uzată cu un grad de poluare scăzut, având o
calitate similară cu apa uzată provenită din domeniul casnic, cu excepţia
industriei oţelului în Oţelu Roşu, care produce apă uzată cu un grad de poluare
mai ridicat, dar dispune de facilităţi de pretratare. In zonă nu sunt alţi
poluatori industriali majori.
Colectoarele de apă uzată se află într-o stare precară,
iar nivelul ridicat al infiltrării în reţeaua de canalizare se situează la
nivelul de 54%, în special în oraşul Reşiţa, unde reprezintă 61% din totalul de
apă uzată al oraşului. Staţiile de pompare a apei uzate sunt într-o stare
precară şi există un risc ridicat de poluare din cauza deversărilor de apă
uzată. In plus, o parte din canalele colectoare deversează direct în râul
Bârzava, iar situaţii similare au fost observate în Anina, Bocşa şi Oravita,
unde se deversează direct în pârâul Anina, un afluent al râului Caras, în râul
Miniş, un afluent al râului Nera şi al râului Bârzava.
In vederea îmbunătăţirii situaţiei sistemului de
canalizare şi reducerii infiltrării, sunt propuse următoarele investiţii:
- renovarea/înlocuirea a 31 km de reţea de canalizare
în Reşiţa: 7,4 km de colectoare principale, o joncţiune, 23 km de colectoare secundare;
- construcţia a 23 km de canale deschise în Reşiţa
pentru reducerea volumului de infiltrare a apei pluviale şi de suprafaţă în
conducte, reabilitarea a 4 puncte de deversare directă a apei pluviale;
- furnizarea echipamentului necesar
investigării, monitorizării şi întreţinerii reţelei de canalizare (cum ar fi
CCTV, unitate mobilă de prelevare de probe etc).
Ca rezultat al proiectului, infiltraţiile în Reşiţa vor
fi reduse cu aproape 100% şi performanţa globală a sistemului de canalizare se
va îmbunătăţi. Referitor la celelalte 7 oraşe din aria proiectului,
investiţiile în reţeaua de canalizare vor fi implementate în faza a doua.
COMPONENTA 3: ÎMBUNĂTĂŢIREA EPURĂRII APEI UZATE ÎN REŞIŢA
Există 4 staţii de epurare în zona proiectului în Băile
Herculane, Caransebeş, Oţelu Roşu şi Reşiţa.
Ca parte a primei faze de investiţii, necesare în
sectorul managementului apei şi apei uzate în judeţul Caraş-Severin, această
măsură acoperă doar reabilitarea Staţiei de epurare Reşiţa, cea mai mare din
aria proiectului, în timp ce reabilitarea celorlalte staţii de epurare va avea
loc în faza a doua de investiţii. Astfel, conformarea deplină a procesului de
tratare cu acquis-ul de mediu va fi atinsă în două faze.
In faza I vor fi proiectate şi
construite tratarea primară a apei uzate şi fermentarea anaerobică a nămolului
rezultat şi va include toate construcţiile şi echipamentul necesar. Proiectul
va asigura ca viitoarele lucrări să poată fi realizate cu minimum de afectare a
construcţiilor deja existente.
Faza II prevede extinderea SEAU
cu treaptă terţiară de epurare, în vederea conformării cu regulamentele în
vigoare, până în 2015. O aplicaţie pentru o viitoare finanţare UE a fazei a
doua de investiţii va fi pregătită în cadrul componentei de AT a acestei măsuri
ISPA.
In Reşiţa, aproximativ 40% din debitul de apă uzată în
anotimpul secetos este distribuit către SEAU Reşiţa, restul fiind descărcat
direct, fără a fi tratat, în râul Bârzava. In prezent, este utilizată
aproximativ 50% din capacitatea de tratare a staţiei proiectată iniţial.
Capacitatea staţiei de epurare este de aproximativ 35.683 m3/zi debit de vârf în anotimpul
secetos, respectiv 71.280 m3/zi debit de
vârf în anotimpul ploios şi o populaţie echivalentă de 117.273. Există o
eficienţă redusă de tratare pentru BOD5 (61%), pentru COD (32%) şi 23% pentru substanţe solide în
suspensie. Procesul de tratare în Staţia de epurare Reşiţa acoperă numai
tratarea mecanică, cuprinzând grătare, denisipator, separator de grăsimi,
staţie de sedimentare şi de tratare pentru nămolul primar care este pompat
către paturile de uscare.
Structurile civile existente ale SEAU au aproximativ 30
de ani vechime, sunt uzate, în condiţii precare, prezentând fisuri, coroziune
şi alte deteriorări. Instalaţia existentă nu garantează atingerea standardelor
cerute de Directiva europeană privind colectarea apei uzate (91/271/CEE) şi
uneori chiar standardele privind efluenţii, stabilite de Autoritatea Română de
Apă şi Agenţia de Protecţia Mediului din România, nu sunt respectate.
Laboratoarele existente au un echipament şi reactivi limitaţi pentru a fi
suficienţi analizei parametrilor ceruţi.
In prezent, nămolul stabilizat produs de lucrările la
staţia de epurare a apelor uzate suferă schimbări prin ingroşare şi
deshidratare mecanică, iar nămolul rezultat, având o umiditate de mai puţin de
75%, este stocat temporar într-o zonă de depozitare şi apoi pe locul unui
depozit existent, In cadrul asistenţei tehnice, această măsură ISPA prevede un
plan de management al nămolului, inclusiv evaluarea probabilităţii reutilizării
nămolului în viitor şi elaborarea unei strategii de eliminare a nămolului.
In vederea conformării cu directiva CEE respectivă, pe
baza rezultatelor analizei de fezabilitate, proiectul prevede reabilitarea staţiei de epurare a apelor
uzate în Reşiţa, pe locul staţiei de epurare a apelor uzate existente, prin
reabilitarea treptei mecanice de epurare, reabilitarea decantoarelor primare,
extinderea staţiei cu linie de epurare biologică, incluzând eliminarea
compuşilor organici şi a nutrienţilor, reabilitarea liniei de tratare a
nămolului, reabilitarea clădirilor existente, instalarea mecanismelor de
automatizare şi monitorizare, incluzând materiale şi echipamente necesare de laborator.
Parametrii de proiectare prevăzuţi pentru staţia de
epurare a apelor uzate reabilitată în Reşiţa ar fi de 600 l/s (cu 280 l/s debit
maxim pe vreme uscată şi 559 l/s debit maxim pe vreme ploioasă). In cadrul
treptei biologice, după procesul anaerob, este prevăzut un rezervor de
nitrificare/denitrificare pentru reducerea fosforului. Rezultatele viitoarelor
măsurători pentru reducerea fosforului vor indica dacă mai este necesară
epurarea terţiară.
COMPONENTA 4: ASISTENŢA TEHNICĂ, SUPERVIZAREA SITE-ULUI
ŞI PUBLICITATE
Operatorul regional al acestui proiect
ISPA beneficiază de „Asistenţa tehnică pentru întărirea capacităţii
instituţionale a beneficiarilor finali ISPA în sectorul de apă şi apă
uzată" din cadrul măsurii ISPA 2003/RO/16/P/PA/012. Acest aspect atrage o
analiză a situaţiei instituţionale şi financiare a operatorului regional şi
pregătirea unui plan de acţiune pentru îmbunătăţirea capacităţii acestuia ca
operator. Prin urmare, activităţile prevăzute în cadrul acestei măsuri vor
completa activităţile din cadrul TA menţionată anterior. Mai mult, autorităţile
române responsabile cu implementarea acestei măsuri vor monitoriza îndeaproape
aceste activităţi şi se vor asigura că nu vor avea loc nici duplicarea activităţilor
şi nici utilizarea dublă a fondurilor.
Măsurile prevăzute în cadrul acestei măsuri sunt
următoarele:
1. Supervizarea site-ul ui
Consultantul va fi responsabil cu managementul şi
supervizarea celor 4 contracte de lucrări şi va îndeplini în general toate
atribuţiile „inginerului" conform condiţiilor contractuale FIDIC pentru
două contracte administrate conform cărţii roşii şi două contracte de
proiectare şi construcţie administrate conform condiţiilor din cartea galbenă.
Suplimentar, acesta va furniza sprijinul internaţional şi local necesar
beneficiarului final în vederea asigurării că toţi contractorii furnizează
calitatea cerută pentru construcţie. Acesta ar trebui să acopere sprijinul şi
asistenţa pentru testarea lucrărilor.
2. Asistenţă tehnică
şi publicitate
In cadrul asistenţei juridice, consultantul TA trebuie
să sprijine beneficiarul final şi Unitatea de implementare a proiectului în
următoarele activităţi:
- pregătirea tuturor documentelor de proiectare şi
licitaţie şi sprijinirea în timpul licitării şi contractării;
- instruirea personalului Unităţii de implementare a
proiectului privind procedurile de achiziţie şi alte activităţi necesare
implementării proiectului;
- elaborarea unei strategii de mediu pentru
management la nivel de judeţ;
- elaborarea planului de prevenire a poluării şi
sprijinirea în implementarea acestuia;
- asistenţă în finalizarea şi implementarea planului
de acţiune pentru ape uzate industriale, incluzând sprijinirea operatorului şi
a autorităţilor responsabile în aspectele de implementare şi măsurători;
- elaborarea unei strategii comprehensive de management al nămolului ale cărei rezultate să se
reflecte şi în documentele de licitaţie pentru lucrări la SEAU, inclusiv
măsurători;
- asistenţă în elaborarea şi implementarea unui plan
pe termen lung de reducere a infiltraţiilor şi scurgerilor, inclusiv orice
studiu suplimentar necesar al reţelei şi echipamentului, dacă este cazul;
- elaborarea unui plan de operare şi întreţinere în
vederea optimizării managementului bunurilor şi asistenţă în implementare,
incluzând bază de date GIS;
- pregătirea documentelor
pentru aplicaţia pe Fondul de coeziune pentru a doua fază a investiţiei,
inclusiv revizuirea maşter planului, dacă este necesar;
- măsuri de publicitate şi un plan de acţiune pentru
conştientizarea consumatorilor privind aspectele de mediu, sănătate şi sanitare
ale managementului şi întreţinerii apei şi apei uzate, precum şi utilizarea
raţională a apei. Mai mult, campaniile de publicitate trebuie să contribuie la
conştientizarea populaţiei privind contribuţia Uniunii Europene la măsura ISPA,
precum şi îmbunătăţirile calităţii serviciilor în urma investiţiilor. Acest
aspect va fi important în sprijinirea acceptării de către populaţie a creşterilor
necesare ale tarifului.
7. Obiective
Obiectivul general al acestei măsuri este îmbunătăţirea
infrastructurii de mediu în ceea ce priveşte apa şi apa uzată în judeţul
Caraş-Severin, România, în scopul îndeplinirii obligaţiilor privind acquis-ul de
mediu.
Măsura constă în atingerea următoarelor obiective:
In ceea ce priveşte componenta de apă:
- prevederea conform căreia apa potabilă să
îndeplinească standardele stabilite de Directiva 98/83/CE privind apa potabilă;
- siguranţa îmbunătăţită a alimentării prin
reînlocuirea/ curăţarea elementelor de structură ale sistemului defectuos;
- reducerea pierderilor
fizice de apă.
In ceea ce priveşte componenta de apă uzată:
- conformarea cu standardele de epurare prevăzute de
Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane în vederea
descărcării în cursuri de apă nonsensibile;
- conformarea cu standardele
de epurare prevăzute de Directiva 86/278/CEE privind protecţia mediului şi, în
special, a solului, în momentul utilizării nămolului de la canalizare în
agricultură;
- reducerea poluării râului provenite din slaba
epurare a apei uzate a efluentului şi regenerarea mediului natural al râului;
- reducerea infiltraţiilor în sistemul de canalizare;
- pregătirea documentaţiei de proiect pentru
implementarea fazei a II-a de investiţii, care va asigura conformarea totală cu
standardele de epurare prevăzute de Directiva 91/271/CEE privind epurarea
apelor uzate urbane în vederea descărcării în cursuri de apă nonsensibile până
în anul 2015 cel mai târziu.
In prezent, aria proiectului nu este conformă cu
directivele menţionate anterior şi nici cu legislaţia românească de mediu
corespunzătoare.
7.1. Indicatori de performanţă
Indicatorii de performanţă propuşi sunt următorii:
Indicatori de performanţă pentru
apa potabilă
|
Unităţi
|
Performantă
|
Existentă
|
Dupa ISPA
|
Acoperirea serviciilor
|
% din populaţie
|
68
|
71
|
Capacitatea de tratare a apei
|
l/s
|
1.000
|
600
|
Nivelul măsurătorii
|
%
|
47
|
100
|
Apa care nu generează venituri
|
%
|
43
|
31
|
Conformarea apei pentru alimentare cu Directiva 98/83/CE
|
|
Neconformare
|
Conformare totală
|
Indicatori de performanţă pentru
apa uzată
|
Unităţi
|
Performantă
|
Existentă
|
Dupa faza I: ISPA
|
Dupa faza II: Coeziune
|
Rata de conectare la sistemul de canalizare
|
% din totalul populaţiei
|
60
|
60
|
100
|
Performanţa SEAL)
|
|
Neconformare cu 91/271/CEE
|
Conformare
cu 91/271/CEE
pentru apele
nonsensibile
|
Conformare
cu 91/271/CEE
pentru apele
sensibile
|
8. Calendar provizoriu de lucru
Categorie de activităţi
|
Inceput
|
Finalizare
|
Planificare si proiectare
|
August 2006
|
Martie 2007
|
Asistentă tehnică pentru managementul si supervizarea lucrărilor
|
Ianuarie 2007
|
Iulie 2010
|
Reabilitarea Staţiei de epurare a apelor uzate din Resita
|
August 2007
|
Decembrie 2009
|
Reabilitarea Staţiei de tratare a apei potabile din Reşiţa si
construcţia/reabilitarea staţiilor de pompare
|
August 2007
|
Decembrie 2009
|
Reabilitarea şi extinderea reţelelor de
apă potabilă si apă uzată din Resita
|
August 2007
|
Decembrie 2009
|
Reabilitarea reţelelor de apă potabilă din oraşele Anina,
Băile Herculane, Caransebeş, Moldova Nouă, Oravita si Otelu Roşu
|
August 2007
|
Decembrie 2009
|
9. Analiza economică
şi socială cost-beneficiu
Măsura presupune un număr important de beneficii
economice, sociale şi de mediu. Analiza economică cuantifică cât mai multe
beneficii posibile, deşi nu a fost posibilă cuantificarea tuturor beneficiilor.
Este important să se menţioneze
beneficiile de mediu cum ar fi îmbunătăţirea calităţii apei pentru consumatori
şi în râuri, datorită tratării şi epurării îmbunătăţite a apei, respectiv a
apei uzate, şi creşterea acoperirii acestor servicii. De asemenea, importante
sunt şi beneficiile privind prevenirea riscurilor de îmbolnăvire printr-o
calitate mai bună a apei şi disponibilitatea continuă a alimentării cu apă pe
întreaga arie a proiectului. Suplimentar, vor fi create 170 de locuri de muncă
în faza de construcţie.
10. Principalele elemente ale analizei financiare
O analiză financiară a proiectului a fost realizată în
vederea dovedirii viabilităţii şi suportabilităţii sale financiare. Următoarele
presupuneri au fost făcute în cadrul analizei financiare:
- programul de investiţii
propus prevede costuri eligibile în valoare de 52.405.660 euro;
- tariful actual combinat de apă şi apă uzată a fost
în 2004 de 0,229 euro/m3 (fără TVA), în prezent fiind diferenţiat în cadrul proiectului;
- pentru tariful combinat de apă şi apă uzată este
estimat un tarif uniform de 0,6 euro/m3, efectiv din 2010, urmând o creştere graduală şi diferenţiată;
- previziunile privind consumul de apă: 156 l /loc./zi în 2004 şi 160 l/loc./zi în
2005, scăzând la 120 l /loc./zi
până în 2010 şi prevăzute a se schimba semnificativ după această perioadă;
- principiul „poluatorul plăteşte" este aplicat;
- rata de suportabilitate nu ar trebui să depăşească
4% din media venitului casnic pe întreaga durată de viaţă a proiectului.
Din calcule a rezultat o rată
internă a rentabilităţii de 4,47%, utilizând o reducere de 5%. Pe baza
rezultatelor analizei privind decalajul financiar (decalaj financiar de 75%),
veniturile companiei de apă vor acoperi costurile de operare şi întreţinere şi
vor îndeplini cerinţele privind datoriile de servicii
cu grantul ISPA propus de 53%, din care 22%
contribuţia de la guvernul central şi 25% împrumut BEI. Imprumutul (rata de
intervenţie ISPA şi contribuţia guvernului român) ia în considerare
suportabilitatea populaţiei locale şi disponibilitatea cofinanţării, precum şi
fondurile ISPA rămase neangajate pentru România în momentul prezentării
proiectului Comitetului de management ISPA.
10.1. Principiul
„poluatorul plăteşte”
Evacuările utilizatorilor industriali şi comerciali
totalizează aproximativ 34% din totalul apei uzate colectate, dar variază
foarte mult de la un oraş la altul datorită diferenţei profilului industrial şi
comercial. In Reşiţa, acestea se ridică la 45% din totalul încărcării
hidraulice de apă uzată în Staţia de epurare Reşiţa. Calitatea evacuărilor este
similară cu apele uzate casnice. In ceea ce priveşte întreaga arie acoperită de
proiect, evacuările industriale trebuie îmbunătăţite.
Parametrii de calitate pentru evacuările de apă uzată
industrială descărcate în canalizări sunt stabiliţi în legislaţia românească
(NTPA 002/2002) şi sunt aplicaţi la nivel naţional. In vederea îndeplinirii
acestor standarde, este necesar
ca majoritatea industriilor să aibă preepurare înainte de evacuarea în sistemul
municipal de canalizare. Penalităţile financiare sunt aplicate pentru
neconformare. Totuşi, în prezent nu toate entităţile industriale au facilităţi
de preepurare. In Reşiţa, dintre cele 4 entităţi industriale principale una nu
are instalaţii de preepurare înainte de evacuarea în sistemul de canalizare,
iar celelalte 3 au 28 puncte de evacuare în râu, dintre care jumătate sunt
echipate cu instalaţii de preepurare. Autoritatea pentru apă aplică penalităţi
pentru neconformare, iar judeţul a realizat un plan de acţiune pentru
conformarea cu principiul „poluatorul plăteşte" şi îmbunătăţirea situaţiei
prezente.
Persoanele casnice şi industria plătesc acelaşi tarif
pentru m3 de apă
uzată evacuată în reţeaua publică de canalizare. Elaborarea unui plan de
acţiune este prevăzută în vederea asigurării unei preepurări adecvate a apei
uzate industriale şi a prevenirii poluării în conformitate cu principiul
„poiuatorul plăteşte". Ca şi în alte proiecte ISPA, acesta va include şi
măsuri pentru diferenţierea tarifului pentru industrie, pe baza încărcărilor
acestora de apă uzată şi a poluării. Acest plan de acţiune va fi elaborat în
continuare cu sprijinul asistenţei tehnice prevăzute în cadrul acestei măsuri
ISPA.
10.2. Tarifele
Tarifele, în prezent diferenţiate între cele 8 oraşe,
necesită o creştere în vederea posibilităţii cofinanţării investiţiei ISPA,
precum şi resurse adecvate pentru operare şi întreţinere. In vederea atingerii
suportabilităţii, tarifele vor fi crescute gradual pentru a ajunge la un tarif
combinat de 0,6 euro/m3 până în 2010. Aceasta reprezintă o creştere de 170% a tarifului
actual.
După 2010, este nevoie de viitoare mici creşteri ale
tarifului până la nivelul menţinerii ratei de acoperire a datoriilor
serviciilor la nivelurile reale cu suportabilitate de către toate categoriile
casnice, rămânând la niveluri acceptabile, dar mai mici de 4% din venitul
mediu.
10.3. Operare şi
întreţinere
In ceea ce priveşte operarea şi întreţinerea, este
nevoie de a pune deoparte, în fiecare an, într-o manieră monitorizabilă,
resurse adecvate pentru asigurarea operării şi întreţinerii adecvate, precum şi
în vederea asigurării întreţinerii necesare suplimentare în cadrul serviciilor
de apă şi apă uzată.
11. Analiza de impact asupra mediului
Componentele de apă uzată ale proiectului cad sub
incidenţa anexei II a
Directivei Consiliului 85/337/CEE, amendată de Directiva Consiliului 97/11/CE.
Componenta privind alimentarea cu apă nu este acoperită de Directiva
Consiliului 85/337/CEE, amendată de Directiva Consiliului 97/11/CE.
A fost realizată o evaluare a impactului asupra
mediului înainte ca acordul să fi fost eliberat pe 25 octombrie 2004.
Consultarea publicului a fost realizată pe 2 septembrie 2004. Autorizaţia de
mediu a fost emisă de către Agenţia de Protecţia Mediului Caraş-Severin. Mai
mult, în ceea ce priveşte informaţia primită de la autoritatea română
responsabilă de siturile privind conservarea naturii, este puţin probabil să
fie afectate (de exemplu, potenţialele situri Natura 2000).
12. Costuri şi
asistenţă (în euro)
Costuri totale
|
Contribuţia sectorului privat
|
Cheltuieli neeligibile
|
Total costuri eligibile
|
Grant ISPA
|
Rata grantului
%
|
52.733.660
|
-
|
328.000
|
52.405.660
|
27.775.000
|
53
|
Rata asistenţei: 53%. La rata asistenţei ISPA propusă
şi luând în considerare şi contribuţia Guvernului român, veniturile companiei
de apă vor acoperi costurile de operare şi întreţinere şi vor îndeplini
cerinţele privind datoriile de servicii. Grantul (ISPA şi contribuţia
Guvernului român) ia în considerare suportabilitatea populaţiei locale şi
disponibilitatea cofinanţării, precum şi fondurile ISPA rămase neangajate
pentru România la momentul prezentării proiectului Comitetului de management
ISPA.
12.1 A. Defalcarea provizorie a costurilor între
tipurile de cheltuieli (în euro)
Activitate
|
Costuri totale
|
Costuri neeligibile
|
Total costuri eligibile
|
Cheltuieli de planificare/proiectare*)
|
1.740.000*)
|
-
|
1.740.000*)
|
Pregătirea site-ului
|
579.000
|
-
|
579.000
|
Lucrări principale
|
32.544.250
|
-
|
32.544.250
|
Teste de aprobare
|
106.000
|
-
|
106.000
|
Instalaţie si utilaje
|
9.852.750
|
-
|
9.852.750
|
Asistenţă tehnică, inclusiv măsuri de publicitate si instruire a
personalului**)
|
2.082.000
|
-
|
2.082.000
|
Supervizare în timpul implementării
|
1.999.000
|
-
|
1.999.000
|
Cheltuieli neprevăzute (4)
|
3.502.660
|
-
|
3.502.660
|
Taxe/taxe publice/TVA etc.
|
328.000
|
328.000
|
-
|
TOTAL:
|
52.733.660
|
328.000
|
52.405.660
|
*) Sunt considerate eligibile numai acele cheltuieli de
planificare/proiectare care sunt realizate conform datelor din art. 4 pct. 2 al
memorandumului de finanţare.
**) In cadrul acestei componente sunt prevăzute 140.000 euro pentru publicitate.
12.2 B. Defalcarea provizorie a costurilor pe
componente
Activitate
|
COMPONENTA
1
Reabilitarea instalaţiei
de tratare a apei şi a staţiilor de pompare Reşiţa
|
COMPONENTA
2
Imbunătăţirea sistemului de distribuţie a apei şi a sistemului de canalizare în Anina, Băile
Herculane, Bocşa, Caransebeş, Moldova Nouă, Oravita, Oţelu Roşu şi Reşiţa
|
COMPONENTA
3
Imbunătăţirea epurării apei uzate din Reşiţa
|
COMPONENTA
4
Asistenţă tehnică, supervizarea site-ului şi
publicitate**)
|
Procent
|
14,21
|
54,11
|
19,31
|
12,36
|
Cheltuieli de planificare/proiectare
|
|
|
|
1.740.000
|
Pregătirea site-ului
|
84.000
|
371.000
|
124.000
|
-
|
Lucrări principale
|
2.846.500
|
23.384.750
|
6.313.000
|
-
|
Instalaţie si utilaje
|
3.973.500
|
2.155.250
|
3.064.000
|
660.000**)
|
Asistenţă tehnică, inclusiv măsuri de
publicitate
|
|
|
|
2.082.000
|
si instruire a personalului
|
|
|
|
|
Supervizare în timpul implementării
|
|
|
|
1.999.000
|
Teste de aprobare
|
26.000
|
43.000
|
27.000
|
10.000
|
Cheltuieli neprevăzute
|
509.000
|
2.372.660
|
591.000
|
30.000
|
Altele*)
|
53.000
|
209.000
|
66.000
|
|
TOTAL:
|
7.492.000
|
28.535.660
|
10.185.000
|
6.521.000
|
*) In acest tabel „Altele" includ costurile
neeligibile, ca de exemplu taxe publice.
**) Costurile prevăzute pentru echipamentul de
investigare au fost incluse în această coloană; totuşi, va exista o licitaţie
separată de achiziţionare a acestuia şi alta separată pentru serviciile de AT
şi supervizare.
13. Implicarea instituţiilor financiare
internaţionale
Autorităţile publice din judeţul Caraş-Severin au
prezentat o solicitare de cofinanţare la Banca Europeană pentru Investiţii
(BEI) pentru prezenta măsură ISPA. O misiune comună CE-BEI a avut loc în august
2005. BEI a fost de acord în principiu să finanţeze investiţiile incluse în
această măsură printr-un acord încheiat cu autorităţile române privind
respectiva condiţionalitate de împrumut.
Imprumutatul de la Banca Europeană pentru Investiţii ar
fi România, acţionând prin Ministerul Finanţelor Publice (MFP). MFP va trebui
să încheie un acord de împrumut cu autorităţile locale implicate, stipulând
condiţiile de achitare a împrumutului. Este prevăzut ca acest împrumut să fie
returnat din resurse provenite din veniturile din tarife.
Banca Europeană pentru Investiţii va cofinanţa 25% din
totalul costurilor eligibile. Cealaltă parte de 22% din totalul costurilor
eligibile va fi cofinanţată din resursele financiare ale guvernului român.
14. Condiţii
specifice ale măsurii
Vezi art. 8 al memorandumului de finanţare.
15. Plan de
achiziţii
Lucrările vor fi implementate în conformitate cu planul
de achiziţii din anexa nr. I.a.
ANEXA Nr I.a
PLAN DE ACHIZIŢII PROVIZORIU
Licitaţia nr.
|
Descrierea lucrărilor şi
serviciilor ce urmează a fi licitate
|
Tipul contractului
(lucrări, achiziţii
sau servicii)
|
Luna
previzionată de lansare a
licitaţiei
(lună/an)
|
Rata rambursării
facturilor contractului
respectiv
|
1.
|
Asistenţă tehnică pentru management, supervizarea lucrărilor si
publicitate
|
Servicii Reguli PRAG
|
Iulie 2006
|
53% ISPA
|
2.
|
Achiziţionarea echipamentului de investigaţie
|
Achiziţii Reguli PRAG
|
Iulie 2006
|
53% ISPA
|
3.
|
Reabilitarea Staţiei de epurare a apelor uzate din Reşiţa
|
Lucrări -Condiţia
contractului pentru staţie şi
proiectare-
construcţie FOC galben
|
Aprilie 2007
|
53% ISPA
|
Licitaţia nr.
|
Descrierea lucrărilor şi
serviciilor ce urmează a fi licitate
|
Tipul contractului
(lucrări, achiziţii
sau servicii)
|
Luna
previzionată de lansare a licitaţiei
(lună/an)
|
Rata rambursării
facturilor contractului
respectiv
|
4.
|
Reabilitarea Staţiei de tratare a apei potabile din Reşiţa şi
construcţia/reabilitarea staţiilor de pompare
|
Lucrări - Condiţia
contractului pentru staţie şi
proiectare-
construcţie FIDIC galben
|
Aprilie 2007
|
53% ISPA
|
5.
|
Reabilitarea şi extinderea reţelelor
de apă potabilă si apă uzată din Resita
|
Lucrări FIDIC roşu
|
Iulie 2007
|
53% ISPA
|
6.
|
Reabilitarea reţelelor de apă potabilă
din oraşele Anina, Băile Herculane, Caransebeş,
Moldova Nouă, Oravita, Oţelu Roşu
|
Lucrări FIDIC roşu
|
Iulie 2007
|
53% ISPA
|
Termenii specifici pentru adjudecarea contractelor vor
fi disponibili în Jurnalul Oficial al Comunităţilor
Europene şi/sau pe internet.
ANEXA Nr. II
PLAN FINANCIAR
(pe baza angajărilor de la bugetul Uniunii Europene)
Titlul măsurii: Imbunătăţirea sistemelor de distribuţie
a apei, canalizare şi epurare a apei uzate în judeţul Caraş-Severin
ISPA Nr.: 2005/RO/16/P/PE/003
euro
Anul
|
Costuri
totale
|
Costuri
neeligibile
|
Costuri
eligibile
|
|
Imprumut de
la BEI
(pentru
costuri
eligibile)
|
Total
|
ISPA
|
Autorităţi
naţionale
|
Guvern
central
|
Autoritatea
regională
|
Autoritatea
locală
|
Altele
|
|
1 = 2+3
|
2
|
3 = 5+7+8+
9+10
|
4 = 3/1
(%)
|
5
|
6 = 5/3
(%)
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12 = 11/1
(%)
|
2000
|
-
|
-
|
-
|
|
-
|
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
2001
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
2002
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
2003
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
2004
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
2005
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
2006
|
52.405.660
|
-
|
52.405.660
|
100%
|
27.775.000
|
53%
|
11.529.245
|
-
|
13.101.415
|
-
|
13.101.415
|
25%
|
Neanualizate
|
328.000
|
328.000
|
-
|
0,00%
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
0,00%
|
TOTAL:
|
52.733.660
|
328.000
|
52.405.660
|
99%
|
27.775.000
|
53%
|
11.529.245
|
-
|
13.101.415
|
-
|
13.101.415
|
25%
|