ORDIN   Nr. 26 din  2 martie 1999

privind masurile pentru prevenirea introducerii, diseminarii si diminuarii pagubelor produse de bacteria Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff) Davis et al. care produce putregaiul inelar al cartofului

ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII SI ALIMENTATIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 486 din  8 octombrie 1999

    Ministrul agriculturii si alimentatiei,
    vazand Nota nr. 65.053 din 18 februarie 1999 a Directiei protectia plantelor si carantina fitosanitara din cadrul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei,
    avand in vedere:
    - prevederile Legii nr. 5/1982 privind protectia plantelor cultivate si a padurilor si regimul pesticidelor, cu modificarile ulterioare;
    - Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 5/1995 privind Lista organismelor de carantina fitosanitara a Romaniei;
    - prevederile art. 30 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in agricultura si silvicultura, aprobata si modificata prin Legea nr. 85/1995;
    - Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 89/1997 privind organizarea controlului de calitate si fitosanitar la importul si exportul semintelor si materialului saditor;
    - Directiva 77/93/CEE privind masurile de protectie impotriva introducerii in Comunitate a organismelor daunatoare vegetalelor si produselor vegetale si impotriva propagarii lor in interiorul Comunitatii;
    - Directiva 93/85/CEE privind lupta impotriva putregaiului inelar al cartofului,
    tinand seama de faptul ca productia cartofilor detine un loc important in agricultura tarii si ca randamentul acestei productii este constant amenintat de organisme daunatoare,
    considerand ca putregaiul inelar al tuberculilor de cartof, produs de bacteria Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff) Davis et al., nu a fost depistat pe teritoriul Romaniei, dar reprezinta un pericol considerabil, daca nu vor fi luate masuri eficace pentru prevenirea introducerii si propagarii sale,
    in temeiul Hotararii Guvernului nr. 6/1999 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei,
    emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    Inspectoratele de carantina fitosanitara vamala si inspectoratele judetene de protectie a plantelor si carantina fitosanitara vor actiona pentru:
    a) prevenirea introducerii bacteriei Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff) Davis et al. in Romania;
    b) prevenirea propagarii si combaterea bacteriei in cazul in care aceasta va fi depistata.
    Art. 2
    (1) Inspectoratele de carantina fitosanitara vamala si inspectoratele judetene de protectia plantelor si carantina fitosanitara vor efectua controlul transporturilor de cartof de samanta si de consum din import, prelevand probe conform normelor in vigoare.
    (2) Probele vor fi trimise Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara in vederea efectuarii analizelor de laborator pentru bacteria prevazuta la art. 1 lit. a), inclusiv pentru celelalte organisme daunatoare reglementate, specifice cartofului.
    (3) In cazul depistarii bacteriei Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff) Davis et al. sau a altor organisme daunatoare reglementate, transportul respectiv nu va fi admis la import.
    Art. 3
    Controlul in camp al suprafetelor cultivate cu cartof si in special al culturilor infiintate cu material de inmultire importat, pentru eventuala depistare a plantelor cu simptome de atac specifice si recoltarea probelor pentru analize se efectueaza de catre inspectoratele judetene de protectia plantelor si carantina fitosanitara, cu concursul inspectorilor aprobatori din cadrul inspectoratelor pentru calitatea semintelor si materialului saditor si cu participarea obligatorie a producatorilor de cartof de samanta (statiuni, institute, cultivatori din sectorul privat).
    Art. 4
    Controlul va continua in timpul recoltarii, depozitarii si comercializarii tuberculilor. Se vor preleva probe pe baza simptomelor vizuale suspecte pentru efectuarea testelor de laborator, conform Instructiunilor privind depistarea bacteriei Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff) Davis et al., elaborate de Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara, cuprinse in anexa.
    Art. 5
    Daca testele de laborator confirma prezenta bacteriei la o planta sau la un tubercul:
    a) se declara contaminate, dupa caz, parcela, transportul, vehiculul, antrepozitul, inclusiv ambalajele;
    b) se determina intensitatea contaminarii probabile prin contact cu exemplarele declarate contaminate, inainte sau dupa recoltare;
    c) se delimiteaza o zona de carantina pe baza declaratiei de contaminare prevazute la lit. a), a determinarii intensitatii contaminarii prevazute la lit. b) si a propagarii posibile a organismului, tinandu-se seama de apropierea altor suprafete pe care se cultiva cartofi sau alte plante gazda (sfecla, tomate, vinete), precum si de posibilitatea originii comune a stocului de cartof de samanta.
    Art. 6
    Carantinarea suprafetelor gasite contaminate se va face prin delimitarea acestora cu o zona de protectie de 100 m, la propunerea inspectoratelor judetene de protectia plantelor si carantina fitosanitara, cu confirmarea Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara si cu aprobarea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
    Art. 7
    In cazul in care materialul de inmultire este declarat contaminat (tuberculi, rasaduri), testele prevazute la art. 4 se vor efectua pe toate loturile de cartof care au o relatie clonala cu cei implicati in contaminare, pentru a se determina sursa probabila de infectie primara si intensitatea contaminarii.
    Art. 8
    (1) Tuberculii sau plantele declarate contaminate nu vor putea fi plantate si vor fi distruse sau eliminate de o maniera convenabila, in cadrul unor masuri luate sub control oficial, in asa fel incat sa nu existe nici un risc de propagare a organismului.
    (2) Vehiculele, materialele, recipientele, antrepozitele, precum si ambalajele declarate contaminate vor fi curatate si dezinfectate. Dupa dezinfectare acestea nu mai sunt considerate contaminate.
    Art. 9
    Cartofii de samanta trebuie sa provina in linie directa dintr-un material care a fost declarat liber de organismul de carantina in urma efectuarii testelor de laborator. Testele sus-mentionate se vor efectua:
    a) pe plantele selectiei clonale initiale, in cazul in care contaminarea priveste producerea cartofilor de samanta;
    b) in alte cazuri, fie pe plantele selectiei clonale initiale, fie pe esantioane reprezentative de cartofi de samanta de baza sau din generatie anterioara.
    Art. 10
    Circulatia cartofilor de pe suprafetele contaminate se va face cu respectarea normelor de carantina fitosanitara.
    Art. 11
    Suprafetele declarate contaminate se vor decarantina numai daca in urma controalelor oficiale si a analizelor de laborator au fost gasite libere de Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff) Davis et al.
    Art. 12
    Suprafetele din zonele de producere a cartofului de samanta gasite infectate cu bacteria Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus vor putea fi cultivate cu cartofi din soiurile rezistente sau tolerante la aceasta bacterie, dupa o rotatie de minimum 3 ani, folosindu-se un asolament fara plante din familia solanacee care pot contribui la raspandirea agentului patogen.
    Art. 13
    Se vor lua masuri complementare ce comporta obligatia de a nu se planta decat tuberculi de cartof de samanta certificati oficial.
    In cultura se vor folosi numai soiurile zonate, prevazute in lista oficiala a soiurilor si hibrizilor admisi la inmultire, si aprobate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei pentru fiecare an de cultura, in conditiile legii.
    Art. 14
    Certificarea cartofilor de samanta se va face de catre inspectorii aprobatori din cadrul inspectoratelor judetene pentru calitatea semintelor si materialului saditor si de inspectoratele judetene de protectia plantelor si carantina fitosanitara.
    Art. 15
    Sunt interzise detinerea si manipularea de culturi de Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus sau de material infectat, de catre orice persoana juridica sau fizica.
    Art. 16
    Se pot autoriza derogari de la masurile prevazute la art. 7, 8 si 15, in scopuri experimentale sau stiintifice, teste si lucrari de selectie varietala, in conditiile in care aceste derogari nu aduc prejudicii masurilor de lupta contra putregaiului inelar al cartofului si nu constituie un risc de propagare a acestuia.
    Art. 17
    Directia protectia plantelor si carantina fitosanitara, Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara, inspectoratele judetene de protectia plantelor si carantina fitosanitara si inspectoratele judetene pentru calitatea semintelor si materialului saditor vor aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
    Art. 18
    Prezentul ordin va intra in vigoare dupa 20 de zile de la data publicarii lui in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

              p. Ministrul agriculturii si alimentatiei,
                            Stefan Pete,
                          secretar de stat

    ANEXA 1

                            INSTRUCTIUNI
privind depistarea bacteriei Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff) Davis et al.

    Controlul pentru depistarea bacteriei Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus se executa in toata perioada de vegetatie, pana la recoltarea cartofilor.
    Organizarea si coordonarea actiunilor de control se vor face de catre directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara prin inspectoratele de protectia plantelor si carantina fitosanitara judetene si al municipiului Bucuresti. La aceste actiuni vor participa, de asemenea, inspectorii aprobatori din cadrul inspectoratelor judetene pentru calitatea semintelor si materialului saditor si producatorii de cartof de samanta (societati, statiuni, institute, cultivatori din sectorul privat). Toti factorii interesati vor primi dispozitii concrete, cu termene si raspunderi precise (proprietari, distribuitori).
    Cartofii de samanta si de consum din import trebuie sa provina din tari care pot demonstra ca sistemul lor de productie si de distributie este liber de Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus.
    Inspectoratele de carantina fitosanitara vamala si inspectoratele judetene de protectia plantelor si carantina fitosanitara vor efectua controlul transporturilor si vor preleva probe, pe care le vor trimite Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara pentru a fi analizate.
    Efectuarea controlului in punctele de frontiera de catre inspectorii de carantina fitosanitara vamala la transporturile cu mijloace auto sau vagoane se va face conform normelor in vigoare, dupa cum urmeaza:
    - pana la 5 saci se controleaza fiecare sac;
    - de la 5 la 20 de saci se controleaza fiecare al 5-lea sac;
    - de la 20 la 100 de saci se controleaza fiecare al 10-lea sac.
    Din autocamioane, vagoane sau din alte vehicule de 10 - 20 tone se vor lua 8 mostre din 8 puncte diferite, aproximativ cate 5 kg de mostra din fiecare punct.
    Mostrele se vor lua din diferite straturi, pentru a avea o imagine reala asupra intregului transport, formandu-se o proba medie care se va trimite Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara pentru analize.
    Probele trebuie sa contina urmatoarele date:
    1. denumirea si adresa unitatii sau ale proprietarului;
    2. denumirea soiului si a categoriei biologice;
    3. denumirea parcelei;
    4. numarul de cadastru;
    5. suprafata parcelei;
    6. numarul probei;
    7. felul culturii (cartofi de samanta, de consum etc.);
    8. data ridicarii probei;
    9. ultimul an de cultura a cartofului;
    10. numele si prenumele celui care a ridicat proba.
    Pentru fiecare parcela probele se ambaleaza separat.
    Probele vor fi insotite de un centralizator al tuturor parcelelor din care s-au ridicat, care va contine datele inscrise pe etichetele ce insotesc probele.
    Continutul vagoanelor, autotrenurilor si al vaselor de capacitate mare se imparte in loturi de cate 20 de tone, din primul lot ridicandu-se o proba partiala de circa 50 kg, iar din restul loturilor, cate 25 kg.
    Probele partiale se vor ridica din diferite puncte, ca si in cazul ridicarii probelor din saci.
    Cantitatile de cartofi pentru samanta importate nu vor fi puse in circulatie decat dupa efectuarea analizelor de laborator.
    Se vor efectua analize macroscopice, iar tuberculii suspecti vor fi sectionati transversal, posibilele infectii putand fi observate sub forma de zone stramte galben-crem, in lungul tesuturilor vasculare, in apropierea stolonului. In cazul unei infectii mai mari, aceasta banda ingusta de culoare galbui-bruna inconjoara tot tesutul vascular.
    Caracteristic, prin strangere, tesutul extravascular se detaseaza usor de inelul vascular, la suprafata sectiunii aparand un lichid vascos (exsudatul bacterian).
    In stadii mai avansate simptomele externe pot fi observate prin existenta unor pete rosietice-brune in jurul ochilor iar invelisul prezinta crapaturi neregulate, adesea stelate.
    In laborator, pentru o diagnosticare rapida, se recomanda colorarea dupa metoda Gram a sectiunilor din zona inelara a tuberculilor. O alta metoda de detectie recomandata de Organizatia Europeana si Mediteraneana de Protectie a Plantelor este testul de patogenitate pe vinete si testul serologic.
    La semanat se vor folosi numai tuberculi sanatosi, proveniti din tari in care nu exista putregai inelar sau din culturi verificate in perioada de vegetatie.
    In cazul sectionarii tuberculilor inainte de plantare, in mod obligatoriu cutitele trebuie dezinfectate, iar pentru prevenirea diseminarii bacteriei, sacii folositi la transport vor fi dezinfectati prin autoclavare.
    Masurile fitosanitare trebuie sa fie aplicate pe intregul sistem de productie, respectandu-se masurile agrotehnice si normele de igiena culturala.
    Culturile de cartof se vor tine sub observatie, urmarindu-se in prima faza procentul de rasarire si simptomele posibile atat pe lastari si frunze, cat si la nivelul coltilor.
    Inspectorii de carantina fitosanitara din cadrul inspectoratelor judetene de protectia plantelor si carantina fitosanitara trebuie sa cunoasca exact zonele si locul unde vor fi cultivati cartofii.
    Daca in urma analizelor de laborator se confirma prezenta organismului:
    a) intr-o parcela declarata contaminata, se vor lua masuri ca timp de cel putin 3 ani sa se elimine toate plantele de cartof spontane si alte solanacee; dupa aceasta perioada se vor cultiva cartofi de samanta certificati oficial, in vederea producerii de cartofi de consum, care vor fi controlati pe parcursul perioadei de vegetatie si supusi testelor de laborator;
    b) suprafetele care au fost declarate contaminate vor fi mentinute timp de 4 ani ca fanete care vor fi cosite scurt;
    c) pe alte suprafete, in cursul urmatoarei campanii agricole ce succede contaminarii:
    (i) nu se vor planta cartofi si nici o alta planta gazda a organismului;
    (ii) cartoful de samanta certificat oficial poate fi plantat exclusiv in vederea producerii de cartof de consum, cu conditia ca toata samulastra de cartof si alte solanacee sa fie eliminate;
    (iii) dupa cel putin 2 ani consecutivi se pot planta, in vederea producerii de cartof de samanta sau de consum, numai cartofii de samanta certificati oficial;
    (iv) pe suprafetele declarate contaminate, in cursul fiecarei campanii agricole urmatoare, tot materialul, vehiculele, recipientele, utilajele agricole existente la locul de productie si implicate in productia de cartof, precum si ambalajele folosite vor fi curatate si dezinfectate.
    Tuberculii declarati contaminati in urma analizelor de laborator vor fi livrati direct unor fabrici de prelucrare, care dispun de instalatii corespunzatoare de eliminare a deseurilor, de dezinfectare a zonei de stocare si a vehiculelor sau de orice alta utilizare sau eliminare, prin care sa nu existe nici un risc de propagare a organismului.