Ordinul Nr.2532 din 01.11.2013

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 171.441/FU din 17 septembrie 2013 al Direcţiei managementul ariilor naturale protejate,ţinând cont de avizele nr. 22.518 din 8 aprilie 2013 emis de Ministerul Sănătăţii, nr. A 1.363 din 22 aprilie 2013 emis de Ministerul Apărării Naţionale, nr. 15.269 din 9 aprilie 2013 emis de Ministerul Transporturilor, nr. 1.424 din 11 aprilie 2013 emis de Ministerul Culturii, nr. 60.978 din 12 aprilie 2013 emis de Ministerul Economiei, nr. 8.793 din 24 iulie 2013 emis de Ministerul Afacerilor Interne, nr. 62.590 din 8 august 2013 emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Decizia SEA nr. 130 din 26 octombrie 2012 emisă de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca,în temeiul art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, şi al art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul mediului şi schimbărilor climatice emite următorul ordin: Articolul 1Se aprobă Planul de management al ariei naturale protejate de interes naţional B1 „Rezervaţia de orbeţi de la Apahida“, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul mediului şi schimbărilor climatice, Rovana Plumb
ANEXĂPLANUL DE MANAGEMENT al ariei naturale protejate de interes naţional B1 „Rezervaţia de orbeţi de la Apahida“ Capitolul IIntroducere şi context Rezervaţia de orbeţi de la Apahida a fost înfiinţată la iniţiativa Asociaţiei EcoChoice care, în urma studiilor efectuate pe teren, a întocmit şi înaintat Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române şi, de asemenea, Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice documentaţia ştiinţifică necesară obţinerii statutului de arie protejată. Rezervaţia de orbeţi de la Apahida a fost declarată arie naturală protejată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate, categoria rezervaţie naturală. Din anul 2010, rezervaţia se află în custodia Asociaţie EcoChoice, în baza Convenţiei de custodie nr. 0170/13.07.2010 încheiate cu Ministerul Mediului şi Pădurilor. 1.1. Scurtă descriere a planului, scop şi obiective Planul de management al ariei naturale protejate de interes naţional B1 „Rezervaţia de orbeţi de la Apahida“, denumită în continuare Rezervaţia de orbeţi de la Apahida, a fost realizat de Asociaţia EcoChoice, custodele rezervaţiei. Planul de management al Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida constituie documentul oficial de stabilire a obiectivelor rezervaţiei şi a măsurilor de management care trebuie întreprinse pentru realizarea acestor obiective. Planul de management al Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida sintetizează informaţia existentă la data realizării planului, stabileşte temele, obiectivele şi acţiunile care vor fi realizate, împreună cu planificarea acestora pe o perioadă de 5 ani de la data aprobării prezentului plan de management. Planul de management va sta la baza activităţii custozilor Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida şi reprezintă documentul de referinţă pentru planificarea şi realizarea tuturor activităţilor legate de rezervaţie, desfăşurate de custozi, factorii interesaţi identificaţi sau orice alte persoane sau instituţii care desfăşoară ori intenţionează să desfăşoare activităţi pe teritoriul rezervaţiei sau în imediata apropiere a acesteia. Regulamentul Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida, care stabileşte activităţile permise şi interzise pe teritoriul rezervaţiei, a fost aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 338/2013 privind aprobarea unor regulamente pentru situri de importanţă comunitară şi/sau arii naturale protejate de interes naţional. Planul de management cuprinde hărţi de ansamblu - anexele nr. 1 şi 2 şi de detaliu ale rezervaţiei - anexa nr. 3, anexe care fac parte integrantă din prezentul plan de management. Modificările ce vor fi aduse planului de management se efectuează conform prevederilor pct. 1.5. Planul de management al Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida s-a elaborat în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea scopului pentru care a fost instituit regimul de protecţie, respectiv conservarea populaţiei speciei Nannospalax leucodon şi a habitatelor acesteia. Scopul planului de management este de a oferi un instrument de lucru pentru realizarea administrării ariei protejate Rezervaţia de orbeţi de la Apahida. 1.2. Scopul şi categoria ariei protejate Rezervaţia de orbeţi de la Apahida a fost înfiinţată în scopul protejării populaţiei de orbete mic Nannospalax leucodon de pe teritoriul ariei protejate, populaţie ce reprezintă o rămăşiţă a unei populaţii mult mai vaste, ce se întindea în întreaga Câmpie a Transilvaniei. Rezervaţia de orbeţi de la Apahida este o arie naturală protejată de interes naţional, fiind încadrată, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, în categoria rezervaţii naturale, corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN. 1.3. Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de management Rezervaţia de orbeţi de la Apahida a fost desemnată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.143/2007, poziţia B1. Planul de management al Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida a fost elaborat în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011. Prevederile planului de management al Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida trebuie respectate de către toţi deţinătorii/ administratorii de terenuri de pe raza rezervaţiei şi din apropierea acesteia, precum şi de cei care desfăşoară sau doresc să înceapă desfăşurarea de activităţi de orice fel pe teritoriul acesteia, precum şi în vecinătatea acesteia, aşa cum prevede legislaţia în vigoare. Asociaţia EcoChoice, cu sediul în Săliştea Veche, judeţul Cluj, este custodele Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida, în baza Convenţiei de custodie nr. 0170/13.07.2010 încheiate între aceasta şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. 1.4. Procesul elaborării planului În baza prevederilor Convenţiei de custodie nr. 0170/13.07.2010, custodele a elaborat regulamentul şi planul de management al Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida şi urmăreşte respectarea acestora, în conformitate cu statutul de arie naturală protejată. Structura planului corespunde cu cea recomandată în manualul „Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din România“ (Appleton, 2001). Planul are la bază studii realizate de echipa de custozi, în colaborare cu cercetători cu experienţă în domeniu. De asemenea, a beneficiat de un program de consultare cu publicul şi cu factorii interesaţi. Pentru elaborarea planului de management s-au planificat următoarele etape: 1. Identificarea principalilor factori interesaţi implicaţi în procesele de administrare 2. Stabilirea obiectivelor planului de management Planul de management al Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida se bazează pe definirea obiectivelor strategice de conservare care vor fi atinse prin activităţile de management. Activităţile de management vor lua în considerare informaţiile din teren, cercetările realizate anterior şi cele obţinute prin efectuarea acţiunilor de teren. 3. Identificarea acţiunilor de conservare, planificarea şi identificarea posibilelor surse de finanţare 1.5. Procedura de modificare a planului Planul de management are la bază principiile unui management adaptabil, care să permită modificarea acestuia ca răspuns la schimbări intervenite datorită fenomenelor naturale sau factorului social şi economic. În cazul în care se impun modificări în planul de management, competenţa realizării acestora revine echipei de custozi. Propunerile de modificare vin din partea echipei de custozi, pe baza observaţiilor proprii sau a sugestiilor primite din partea factorilor interesaţi. În cazul în care se impun modificări la nivel de obiective, pe lângă aprobarea custodelui, este necesar avizul Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române. Modificarea planului de management se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. 1.6. Procedura de implementare a planului Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida. Activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii/organizaţii vor fi supravegheate de către custozi, pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management şi nu contravin obiectivelor Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida. Capitolul II Descrierea ariei protejate 2.1. Informaţii generale Localizare. Rezervaţia este localizată în judeţul Cluj, la circa 5 km est de municipiul Cluj-Napoca, pe a cărui rază administrativă se află, între râul Someşul Mic şi Valea Caldă, pe dealul numit Ţigla, şi are o suprafaţă de 31,11 ha. Rezervaţia nu este cuprinsă în limitele niciunui sit Natura 2000, parc natural sau naţional. Cele mai apropiate localităţi sunt: Subcoastă, Sânnicoară, Apahida şi Colonia Valea Caldă. Aria propusă pentru protecţie este accesibilă din municipiul Cluj-Napoca sau din localitatea Sânnicoară, comuna Apahida. Se poate ajunge cu maşina sau pe jos pe varianta de ocolire nord-est a municipiului Cluj-Napoca. Urmând traseul liniei de înaltă tensiune se ajunge pe dealul Ţigla. O altă cale de acces este prin localitatea Sânnicoară, apoi prin satul Subcoastă se ajunge la dealul Ţigla. Coordonatele geografice ale punctului central al ariei: 46°48’15N, 23°42’40E. Încadrarea în sistem naţional - coordonatele geografice în sistem naţional Stereo 1970 sunt: X (longitudine) - 401780,06; Y (latitudine) - 590210,54. Descrierea narativă a limitelor ariei Rezervaţia de orbeţi de la Apahida este situată pe tarlaua nr. 12 Tarcea şi este reprezentată de păşunea Ps 566 (suprafaţă 31,01 ha) şi tufărişul Tf 567 (suprafaţă 0,10 ha). Limita nordică porneşte de la intersecţia terenului arabil A 569 cu păşunea Ps 566 şi cu drumul de exploatare De 565, se continuă pe limita dintre drumul de exploatare De 565 şi păşunea Ps 566 până la intersecţia dintre păşunea Ps 566 cu păşunea Ps 903. Limita estică porneşte de la intersecţia dintre păşunea Ps 566 cu păşunea Ps 903 şi cu drumul de exploatare De 565, se continuă pe limita dintre păşunea Ps 566 şi păşunea Ps 903, până la intersecţia cu drumul de exploatare De 591. Limita sudică porneşte de la intersecţia dintre păşunea Ps 566 cu păşunea Ps 903 şi cu drumul de exploatare De 591, se continuă pe limita dintre drumul de exploatare De 591 şi păşunea Ps 566, apoi pe limita dintre drumul de exploatare De 591 şi tufărişul Tf 567, pe o distanţă de 5 m, până la intersecţia cu livada Li 575/1. Limita vestică porneşte de la intersecţia dintre tufărişul Tf 567 cu livada Li 575/1 şi cu drumul de exploatare De 591, se continuă pe limita dintre tufărişul Tf 567 şi livada 575/1, apoi pe limita dintre tufărişul Tf 567 şi terenul arabil A 569, până la intersecţia dintre terenul arabil A 569 cu păşunea Ps 566 şi cu drumul de exploatare De 565. Datele au fost preluate din harta cadastrală L-34-48-C-b-2-III. NOTĂ: Parcela teren arabil A 569, ce apare pe harta cadastrală şi în Registrul agricol, nu se regăseşte în teren, perimetrul fiind ocupat de livadă. Regimul de proprietate. Terenul de pe teritoriul rezervaţiei de orbeţi de la Apahida este în proprietatea Primăriei Cluj-Napoca (Nr. topo 16914, CF 1431 Cluj). Suprafaţa ariei protejate: 31,11 ha (31,01 Ps 566 + 0,10 Tf 567). 2.2. Mediul fizic Rezervaţia de orbeţi de la Apahida se află în extremitatea sudică a dealurilor Clujului, în Podişul Someşan, care au o structură monoclinală, reprezentată prin câteva culmi de peste 500 m altitudine: dealul Viilor, dealul Lomb, dealul Sf. Gheorghe şi dealul Tarsa Mică, fragmentate de afluenţii de stânga ai Someşului: Popeşti, Chinteni, Valea Caldă. Versantul este dezvoltat pe o structură de platformă cu degradare moderată. Principalele procese geomorfologice sunt cele din clasa denudării areale: alunecări superficiale, tasare, dar şi cele din clasa denudării liniare: şiroire, ravenaţie. Zona rezervaţiei este caracterizată de depozite sarmaţiene, unitatea litografică inferioară - formaţiunea de Iris conţinând depozite epiclastice fine cu intercalaţii subţiri de tufuri vulcanice, depuse în condiţii marine salmastre. Rezervaţia ocupă panta cu expoziţie nord, nord-vestică a dealului Ţigla, respectiv jumătatea superioară a pantei în partea de vest a rezervaţiei şi treimea superioară în partea de est a rezervaţiei. Solurile sunt reprezentate de erodosoluri şi nu există ape de suprafaţă pe teritoriul rezervaţiei. Din punct de vedere climatic, aria aparţine zonei temperat-continentale, sectorul de provincie climatică cu predominanţa influenţelor oceanice atlantice. Topoclimatul este de versant cu expoziţie nordică, cu variaţii termice mai mici şi circulaţie locală a aerului mai puţin intensă. Temperatura medie anuală este de 8,3°C, iar precipitaţiile medii anuale de 582,3 mm (staţia meteo Cluj, Str. Vânătorului nr. 17, Cluj-Napoca). 2.3. Mediul biotic Aria protejată are un caracter unitar, fiind reprezentată de o pajişte mezoxerofilă, utilizată ca păşune şi fânaţ, mărginită în partea vestică de o bandă îngustă de tufăriş. Flora şi vegetaţia Vegetaţia este de tip stepic şi este reprezentată de o pajişte seminaturală mezoxerofilă ce poate fi încadrată în asociaţia Agrostio tenuis - festucetum rupicolae Csürös - Kaptalan (1962), 1964. Un element care atestă valoarea habitatului este prezenţa boraginaceului Echium rubrum (E. russicum), plantă listată în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 - anexa nr. 3 - Specii de plante şi animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică. Datorită suprapăşunatului practicat în zonă, o parte a pajiştii a devenit o păşune ruderalizată, degradată, aparţinând asociaţiei Trifolio repento - Lolietum perennis Kripp. 1967, Resmeriţă şi Pop 1967, iar prin târlirea practicată în trecut s-au instalat insule de vegetaţie nitrofilă aparţinând asociaţiilor Rumici obtusifoliae -Urticetum dioicae Kornaš 1968 şi Sisymbio - artemisietum absinthium I. Pop 1969. Lista speciilor de plante identificate până în prezent pe teritoriul rezervaţiei

Fauna de vertebrate Amphibia Pe teritoriul rezervaţiei nu au fost identificate specii de amfibieni. Reptilia Pe teritoriul rezervaţiei au fost identificate doar 3 specii de reptile, toate aparţinând ordinului Sauria (şopârle).

Aves Avifauna este relativ săracă, formată din 11 specii, dintre care numai două sunt clocitoare. Toate celelalte specii clocesc în afara rezervaţiei, în livada din vecinătate, dar folosesc terenul din aria protejată drept cartier de hrănire. Două dintre specii sunt prădătoare, 4 specii sunt insectivore şi 3 specii sunt omnivore. Cele două specii seminivore sunt oaspeţi de iarnă eratici, în timp ce marea majoritate a celorlalte specii sunt oaspeţi de vară. Numai şorecarul comun şi coţofana sunt specii sedentare. Nouă dintre speciile de păsări identificate în zonă sunt strict protejate, iar sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio) este listat pe anexa 1 a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, efectivul fiind însă redus, de numai câteva perechi.

Note explicative: regim trofic: P -prădător, I - insectivor, O - omnivor, S - seminivor; Statut fenologic: SN - sedentar neclocitor, OVN - oaspete de vară neclocitor, OVC - oaspete de vară clocitor. Mamalia Specii de mamifere identificate pe teritoriul rezervaţiei:

Specia-ţintă: Nannospalax leucodon (Nordmann, 1840) - orbetele mic, cartofarul mic sau căţelul pământului. Sinonimii: Spalax leucodon (Nordmann, 1840), Spalax monticola (Nehring, 1898), Spalax hungaricus (Trouessart, 1910). 2.4. Informaţii socioeconomice şi culturale Pe teritoriul rezervaţiei nu există localităţi. Terenul se află în totalitate în proprietatea Primăriei Cluj-Napoca. Pe teritoriul rezervaţiei singurele activităţi agricole care se desfăşoară sunt păşunatul şi cositul mecanic. 2.5. Factori interesaţi Se consideră factori interesaţi toate acele comunităţi, instituţii, organizaţii, operatori economici şi persoane fizice care au interese deosebite în gospodărirea Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida, acestea derivând din: 1. calitatea de proprietar al terenurilor; 2. calitatea de administrator al terenurilor; 3. calitatea de custode al ariei protejate; 4. are dreptul de utilizare a resurselor naturale de pe raza ariei protejate; 5. are interesul de a organiza activităţi de orice fel pe raza ariei protejate sau în imediata apropiere, cu efecte posibile asupra acesteia. Capitolul IIIScop, teme şi obiective 3.1. Scopul planului de management Scopul principal este menţinerea speciei Nannospalax leucodon şi a habitatelor acesteia într-o stare de conservare favorabilă, prin păşunat tradiţional şi exploatarea durabilă a fâneţelor, pe durata de existenţă a planului de management. 3.2. Principalele teme ale planului de management Tema 1. Protejarea şi managementul biodiversităţii Tema 2. Managementul folosirii terenurilor şi a resurselor naturale Tema 3. Cercetarea ştiinţifică Tema 4. Informare şi educaţie ecologică Tema 5. Asigurarea custodiei şi managementul Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida 3.3. Obiectivele planului de management A. Menţinerea la nivelul actual (sau eventual creşterea) populaţiei speciei Nannospalax leucodon din Rezervaţia de orbeţi de la Apahida, menţinerea sau îmbunătăţirea habitatelor speciei şi limitarea impactului antropozoogen negativ B. Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor naturale din rezervaţie, astfel încât să permită desfăşurarea de activităţi tradiţionale şi/sau a celor existente care nu dăunează biodiversităţii, peisajului sau mediului fizic al rezervaţiei C. Creşterea gradului de cunoaştere a biologiei şi ecologiei speciei-ţintă din cadrul rezervaţiei D. Creşterea nivelului de informare al comunităţilor locale, al publicului larg şi al factorilor interesaţi cu privire la Rezervaţia de orbeţi de la Apahida E. Asigurarea unui sistem de custodie a Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida în vederea realizării obiectivelor propuse, printr-un management eficient şi adaptabil Tema 1. Protejarea şi managementul biodiversităţii Evaluare/Justificare Orbetele mic este o specie de rozător cu viaţă exclusiv subterană, cu un grad foarte ridicat de specializare la acest mod de viaţă. Indivizii se aventurează rareori la suprafaţa solului, având deci posibilităţi de dispersie foarte limitate. Rezervaţia se află în proximitatea municipiului Cluj-Napoca. Un pericol potenţial îl reprezintă izolarea populaţiei rezidente pe teritoriul rezervaţiei şi reducerea drastică a posibilităţilor de dispersie a indivizilor prin realizarea în zonele adiacente rezervaţiei de noi şosele, cartiere de locuinţe sau alte lucrări care schimbă modul actual de utilizare a terenului. Habitatul tipic al speciei este reprezentat de pajişti stepice. Evită zonele mlăştinoase, precum şi cele excesiv de nisipoase. Preferă terenurile înţelenite şi solurile afânate, cu vegetaţie ierboasă abundentă. Trăieşte individual în sisteme de galerii subterane, compuse dintr-un sector de hrănire şi unul de cuibărit şi de depozitare a hranei. Galeriile se află la adâncimi care variază între 15 şi 150 cm. Datorită adâncimii reduse a galeriilor, schimbarea modului de utilizare a terenului agricol din păşune/pajişte poate afecta populaţia de orbeţi. Tema 2. Managementul folosirii terenurilor şi a resurselor naturale Evaluare/Justificare Orbetele mic Nannospalax leucodon se hrăneşte exclusiv cu materie vegetală, reprezentată de rădăcini, bulbi şi tuberculi, astfel încât populaţia este influenţată de modificarea compoziţiei floristice a pajiştii, acoperirea cu covor vegetal, gradul de tasare al terenului şi alte aspecte ce rezultă în urma presiunii antropo-zoogene. Tema 3. Cercetarea ştiinţifică Evaluare/Justificare Datorită modului subteran de viaţă şi capacităţii reduse de dispersie a indivizilor, unele populaţii izolate au evoluat spre forme cromozomiale, subspecii sau chiar specii distincte. La ora actuală sunt necesare studii de genetică pentru clarificarea situaţiei sistematice a taxonului. În prezent, specia Nannospalax leucodon este considerată de fapt o superspecie: Nannospalax (superspecia leucodon), un complex de specii alopatrice şi parapatrice, fiind cunoscute 22 de forme cromozomiale, cu numărul diploid variind între 38 şi 62. La noi în ţară au fost semnalate 3 cariotipuri. Conform datelor cariologice publicate de Raicu în 1968, populaţia din zona în care a fost instituită Rezervaţia de orbeţi de la Apahida are un număr 2n=50 de cromozomi şi deci aparţine formei transsylvanicus, răspândită doar în câteva puncte din Transilvania şi Câmpia Panonică, dar nu se cunoaşte statutul taxonomic. Populaţia este cu atât mai importantă din punct de vedere ştiinţific cu cât această formă cromozomială este propusă să fie listată ca Vulnerabilă B1ab (iii), B2ab (iii) în Lista roşie a IUCN. Cercetările cu privire la floră şi vegetaţie vor conduce la concluzii privind cerinţele de habitat ale speciei. Tema 4. Informare şi educaţie ecologică Evaluare/Justificare Specia este puţin cunoscută publicului larg şi chiar localnicii o confundă uneori cu cârtiţa, specie cu care orbetele nu este nici măcar înrudit. Valoarea deosebită a speciei, atât din punct de vedere conservativ, cât şi ştiinţific, trebuie să fie cunoscută publicului, localnicilor şi tuturor factorilor interesaţi, fără sprijinul şi implicarea cărora nu se poate realiza protecţia efectivă. Tema 5. Asigurarea custodiei şi managementul rezervaţiei Evaluare/Justificare Existenţa unui sistem de asigurare a custodiei, eficient şi adaptabil, este esenţial pentru asigurarea protecţiei speciei-ţintă şi a habitatelor în care aceasta trăieşte. Modul de planificare a activităţilor în vederea îndeplinirii obiectivelor subsecvente temelor care duc la atingerea scopului planului de management al Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida este preezentat în continuare. ANEXA Nr. 1*)la planul de management *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. ANEXA Nr. 2*)la planul de management *) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil. ANEXA Nr. 3*)la planul de management *) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.