ORDIN
Nr. 194 din 15 februarie 2005
pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Ghid de executie privind protectia
impotriva coroziunii a constructiilor din otel", indicativ GE 053-04*)
ACT EMIS DE: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI
TURISMULUI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 428 bis din 20 mai 2005
*) Ordinul nr. 194/2005 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 428 din 20 mai 2005 si este reprodus si in acest numar bis.
In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea
in constructii, cu modificarile ulterioare,
in temeiul art. 2 pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului
nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare,
avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr. 14 din 12 august 2004 al
Comitetului tehnic de specialitate - CTS 12 si Procesul-verbal de avizare nr.
48 din 15 octombrie 2004 al Comitetului tehnic de coordonare generala,
ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul
ordin:
Art. 1
Se aproba Reglementarea tehnica "Ghid de executie privind protectia
impotriva coroziunii a constructiilor din otel", indicativ GE 053-04,
elaborata de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si
Economia Constructiilor - INCERC Bucuresti, prevazuta in anexa*) care face
parte integranta din prezentul ordin.
------------
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
Art. 2
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si
intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii.
Art. 3
La data intrarii in vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare
isi inceteaza aplicabilitatea.
Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,
Gheorghe Dobre
ANEXA 1
GHID DE EXECUTIE
privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel
(Revizuire GP 035-1998)
indicativ GE 053-04
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Obiect si domeniu de utilizare
1.1.1. Prezentul ghid cuprinde conditiile de executare a lucrarilor de
protectie anticoroziva a constructiilor supraterane din otel, prin aplicarea pe
suprafata acestora a unor sisteme de acoperire organica.
Prevederile specifice din prezentul ghid se aplica, in faza de executie,
pentru a raspunde cerintei implicite privind durabilitatea, cu referire in
special la cerinta esentiala "rezistenta si stabilitate", respectiv
mentinerea valorilor caracteristicilor implicate in aceasta cerinta, ale
elementelor structurate din otel sub actiunea agentilor agresivi din mediul
inconjurator.
1.1.2. Ghidul se aplica pentru executarea lucrarilor de protectie
anticoroziva a elementelor de constructii din otel noi si la
remedierea/refacerea sistemelor de protectie anticoroziva existente.
1.1.3. Ghidul se adreseaza proiectantilor, executantilor si beneficiarilor
de lucrari de constructii, precum si organelor de avizare, control,
responsabililor tehnici din domeniul constructiilor.
1.1.4. Prevederile prezentului ghid sunt obligatorii. In situatiile in care
prevederile contin referirea la variante, obligativitatea se refera la
existenta, in partea scrisa a documentatiei de executie, a analizarilor si
concluziilor motivate privind adoptarea solutiei, in functie de situatia
preconizata pentru lucrarea respectiva.
1.2. Terminologie
In prezentul ghid sunt utilizati urmatorii termeni de specialitate:
- acoperire metalica: termen generic pentru unul sau mai multe straturi
metalice (zinc, aluminiu), aplicat(e) pe suprafata elementelor din otel;
- acoperire organica: termen generic pentru unul sau mai multe straturi
compatibile intre ele, alcatuite din produse de acoperire organice (grunduri,
vopsele, emailuri, lacuri), aplicate pe suprafata elementelor din otel;
- acoperire protectoare: strat sau ansambluri de straturi de produs,
aplicate pe suprafata metalica, pentru a o proteja impotriva coroziunii;
- agent agresiv: factor de mediu ce actioneaza distructiv asupra
constructiei sau a diverselor sale parti componente, provocand degradarea prin
coroziune a materialului de constructie;
- clasa de corozivitate: caracteristica tehnica masurabila a intensitatii
actiunii mediului agresiv asupra materialului de constructie;
- coroziune: interactiune fizico-chimica intre un material (de constructie)
si mediul sau inconjurator, care conduce la modificarea proprietatilor
materialului si adeseori la degradarea unor caracteristici si/sau functionala a
acestuia, a mediului inconjurator sau a sistemului constituit din cei doi
factori;
NOTA:
Aceasta interactiune este in general de natura electrochimica.
- corozivitate: capacitate a unui mediu de a determina coroziunea, intr-un
sistem de coroziune dat;
- degradare datorata coroziunii: efect al coroziunii considerat daunator
pentru utilizarile materialului de constructie, pentru mediul inconjurator sau
pentru sistemul pe care acesti doi factori il formeaza;
- durabilitatea protectiei: durata de viata estimata a unui sistem de
protectie anticoroziva aplicat pe suprafata din otel pana la prima lucrare de
refacere completa a protectiei;
NOTA:
Durata de viata estimata nu constituie o durata de garantie.
- mediu agresiv: mediu care contine unul sau mai multi agenti agresivi;
- produs de coroziune: substanta formata ca rezultat al coroziunii;
- protectie impotriva coroziunii: modificare a unui sistem de coroziune
astfel incat sa diminueze degradarile datorate coroziunii;
- rugina: produs vizibil de coroziune pe baza de oxizi de fier hidratati;
- sistem de coroziune: sistem format din unul sau mai multe metale si
diferite elemente ale mediului care pot influenta coroziunea;
- sistem de protectie anticoroziva: ansamblu de straturi aplicate pe o
suprafata suport, pentru a realiza protectia acesteia impotriva coroziunii;
- suport: suprafata pe care a fost sau trebuie sa fie aplicata o acoperire
protectoare;
- tunder: strat solid de produsi de coroziune format pe suprafata metalului
la temperatura inalta.
1.3. Lista documentelor normative de referinta
1. SR EN 971-1:2001 - Vopsele si lacuri. Termeni si definitii pentru
produse de vopsire. Partea 1: Termeni generali.
2. SR EN 1097-5:2001 - Incercari pentru determinarea caracteristicilor
mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea continutului de apa
prin uscare in etuva ventilata.
3. SR EN 10238:2002 - Produse de otel pentru constructii sablate si
grunduite prin procedee automate.
4. SR EN 24624:1996 - Vopsele si lacuri. Incercarea la tractiune.
5. SR EN 29117:1998 - Vopsele si lacuri. Determinarea uscarii in adancime
si a timpului de uscare in adancime. Metoda de incercare.
6. SR EN ISO 1517:1999 - Vopsele si lacuri. Determinarea duratei de uscare
la suprafata. Metoda cu bile de sticla.
7. SR EN ISO 2431:1997 - Vopsele si lacuri. Determinarea timpului de
curgere prin utilizarea cupelor de curgere.
8. SR EN ISO 2808:2002 - Vopsele si lacuri. Determinarea grosimii
peliculei.
9. SR EN ISO 2811-1 ... 4:2002 - Vopsele si lacuri. Determinarea masei
volumice.
10. SR EN ISO 3678:1999 - Vopsele si lacuri. Incercarea de uscare
"aparent completa".
11. SR EN ISO 4618-2:2002 - Vopsele si lacuri. Termeni si definitii pentru
produse de vopsire. Partea 2: Termeni specifici referitori la caracteristicile
si proprietatile vopselelor.
12. SR EN ISO 4618-3:2002 - Vopsele si lacuri. Termeni si definitii pentru
produse de vopsire. Partea 3: Pregatire a suprafetei si procedee de aplicare.
13. SR EN ISO 8044:2000 - Coroziunea metalelor si aliajelor. Termeni de
baza si definitii.
14. SR EN ISO 8501/1:2002 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea
aplicarii vopselelor si produselor similare. Evaluarea vizuala a curateniei
suprafetei. Partea I: Grade de ruginire si grade de pregatire a suporturilor de
otel neacoperite si a suporturilor de otel dupa indepartarea acoperirilor
anterioare.
15. SR EN ISO 8501/2:2002 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea
aplicarii vopselelor si produselor similare. Evaluarea vizuala a curateniei
suprafetei. Partea 2: Grade de pregatire a suporturilor de otel acoperite
anterior, dupa indepartarea locala a acoperirilor.
16. SR EN ISO 8504-1:2002 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea
aplicarii vopselelor si produselor similare. Metode de pregatire a suprafetei.
Partea 1: Principii generale.
17. SR EN ISO 8504-2:2002 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea
aplicarii vopselelor si produselor similare. Metode de pregatire a suprafetei.
Partea 2: Decapare cu jet abraziv.
18. SR EN ISO 8504-3:2002 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea
aplicarii vopselelor si produselor similare. Metode de pregatire a suprafetei.
Partea 3: Curatare manuala si mecanica.
19. SR EN ISO 9514:1997 - Vopsele si lacuri. Determinarea intervalului
maxim de utilizare a vopselelor lichide dupa amestecare. Pregatirea si
conditionarea esantioanelor si linii directoare pentru incercare.
20. SR EN 12330:2002 - Protectie anticoroziva a metalelor. Acoperiri
electrochimice de cadmiu pe fonta sau otel.
21. SR EN ISO 12944-4:2002 - Vopsele si lacuri. Protectia prin sisteme de
vopsire a structurilor din otel impotriva coroziunii. Partea 4: Tipuri de
suprafete si prepararea suprafetei.
22. SR EN ISO 12944-5:2002 - Vopsele si lacuri. Protectia prin sisteme de
vopsire a structurilor din otel impotriva coroziunii. Partea 5: Sisteme de
vopsire.
23. SR EN ISO 12944-7:2002 - Vopsele si lacuri. Protectia prin sisteme de
vopsire a structurilor din otel impotriva coroziunii. Partea 7: Executarea si
urmarirea lucrarilor de vopsire.
24. SR ISO 2409:1994 - Vopsele si lacuri. Incercarea la caroiaj.
25. SR ISO 3270:1993 - Vopsele si lacuri si materiile lor prime.
Temperaturi si umiditati pentru conditionare si incercare.
26. SR ISO 4618-1:1994 - Vopsele si lacuri. Vocabular. Termeni generali.
27. SR ISO/TR 8502-1:1995 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea
aplicarii vopselelor si produselor similare. Incercari pentru aprecierea
curateniei unei suprafete. Partea 1: Analiza la fata locului pentru evaluarea
produsilor solubili de coroziune ai fierului.
28. SR ISO 8502-2:1994 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea aplicarii
vopselelor si produselor similare. Incercari pentru aprecierea curateniei unei
suprafete. Partea 2: Determinarea clorurilor pe suprafetele curatate.
29. SR ISO 8502-3:1995 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea aplicarii
vopselelor si produselor similare. Incercari pentru aprecierea curateniei unei
suprafete. Partea 3: Evaluarea prafului pe suprafete de otel pregatite pentru
vopsire.
30. SR ISO 8502-4:1995 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea aplicarii
vopselelor si produselor similare. Incercari pentru aprecierea curateniei unei
suprafete. Partea 4: Principii directoare pentru estimarea probabilitatii de
condensare inainte de aplicarea vopselei.
31. SR ISO 8503-1:1995 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea aplicarii
vopselelor si produselor similare. Caracteristicile rugozitatii suprafetei
suporturilor de otel decapate. Partea 1: Precizari si definitii referitoare la
placile de comparare ISO pentru profilul suprafetei in vederea evaluarii
suprafetelor decapate abraziv.
32. SR ISO 8503-2:1994 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea aplicarii
vopselelor si produselor similare. Caracteristicile rugozitatii suprafetei
suporturilor de otel decapate. Partea 2: Metoda pentru clasificarea profilului
unei suprafete de otel decapate abraziv - Procedeul prin comparare.
33. SR ISO 8503-3:1995 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea aplicarii
vopselelor si produselor similare. Caracteristicile rugozitatii suprafetei
suporturilor de otel decapate. Partea 3: Metoda pentru clasificarea profilului
unei suprafete de otel decapate abraziv - Procedeul cu microscop.
34. SR ISO 8503-4:1995 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea aplicarii
vopselelor si produselor similare. Caracteristicile rugozitatii suprafetei
suporturilor de otel decapate. Partea 4: Metoda pentru clasificarea profilului
unei suprafete de otel decapate abraziv - Procedeul cu palpator.
35. STAS 2096-68 - Lacuri si vopsele. Determinarea timpului de scurgere.
36. STAS 2875-75 - Lacuri si vopsele. Determinarea uscarii peliculei.
37. STAS 4606-80 - Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti
minerali. Metode de incercare.
38. STAS 8009-80 - Protectia suprafetelor metalice. Acoperiri prin vopsire.
Metode de verificare.
39. STAS 10166/1-77 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel
supraterane. Pregatirea mecanica a suprafetelor.
40. C 56-85 - Normativ privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor
de constructii si instalatii aferente. Caietul XX.
41. xxx - Ghid de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a
constructiilor din otel (revizuire, modificare si completare GP 035-1998) - in
curs de elaborare.
42. NP 039-2000 - Normativ privind criteriile de performanta pentru
protectia anticoroziva a constructiilor supuse actiunii mediilor agresive
industriale.
2. EXECUTAREA LUCRARILOR DE PROTECTIE ANTICOROZIVA A CONSTRUCTIILOR DIN
OTEL
2.1. Conditii generale
2.1.1. Executarea lucrarilor de protectie anticoroziva a constructiilor din
otel trebuie sa se desfasoare in conditiile necesare pentru asigurarea
calitatii acestora, prin respectarea reglementarilor tehnice aplicabile, in
vigoare.
2.1.2. Lucrarile de protectie anticoroziva a constructiilor din otel se vor
executa de firme specializate, cu personal calificat in aceasta categorie de
lucrari.
2.1.3. Inaintea inceperii lucrarilor de protectie anticoroziva, executantul
va analiza documentatia de executie si solutiile adoptate, va stabili
tehnologia de executare a lucrarilor si va solicita proiectantului, daca este
cazul, clarificarea eventualelor neconcordante fata de situatia existenta la
fata locului.
2.1.4. Executantul va prelua frontul de lucru in baza unui proces-verbal,
cu indeplinirea tuturor exigentelor impuse de natura lucrarilor, de prevederile
documentatiei de executie si de prevederile reglementarilor tehnice specifice
aplicabile, in vigoare.
2.1.5. Lucrarile de protectie anticoroziva se vor executa in stricta
conformitate cu prevederile documentatiei de executie si a reglementarilor
tehnice specifice aplicabile, in vigoare. Orice neconcordanta va fi semnalata
pentru rezolvare proiectantului, cu instiintarea beneficiarului.
2.1.6. La executarea lucrarilor de protectie anticoroziva a constructiilor
din otel se vor utiliza numai produse de protectie avand caracteristicile bine
cunoscute si definite in agremente tehnice sau standarde de produs.
2.1.7. Proiectantul va preciza in proiect, in functie de clasa de
corozivitate a mediului si de complexitatea sistemului de protectie prevazut,
daca si care din operatiunile de protectie anticoroziva constituie puncte de
oprire (faze determinante). Activitatile legate de punctele de oprire (fazele
determinante) se vor desfasura conform prevederilor legale.
2.1.8. Inaintea inceperii lucrarilor de protectie anticoroziva se vor
realiza suprafete etalon (de referinta) cu sistemul de protectie adoptat, care
constituie punct de oprire (faza determinanta), si vor fi avizate de proiectant
si beneficiar. Numarul si dimensiunile suprafetelor etalon se vor stabili de
catre proiectant, de la caz la caz, in functie si de complexitatea sistemului
adoptat si forma pieselor, si avand in vedere recomandarile din anexa 1.
2.1.9. La terminarea executarii lucrarilor de protectie anticoroziva se va
intocmi un proces-verbal de receptie a lucrarii, in baza constatarilor si
verificarilor efectuate de comisia formata din reprezentantii executantului, proiectantului
si beneficiarului.
2.2. Executarea lucrarilor de protectie anticoroziva
Executarea lucrarilor de protectie anticoroziva a constructiilor din otel
cuprinde urmatoarele etape principale:
(i) - pregatirea suprafetei (suportului);
(ii) - pregatirea produselor de protectie;
(iii) - aplicarea produselor de protectie.
2.2.1. Pregatirea suprafetei (suportului)
2.2.1.1. Suprafetele elementelor de constructie din otel, noi sau aflate in
exploatare, ce urmeaza a fi pregatite, in vederea aplicarii sistemelor de
protectie anticoroziva, pot fi:
a) - suprafete neprotejate, care pot fi acoperite cu straturi de tunder,
rugina sau alti compusi de coroziune aderenti la suprafata de otel; in functie
de starea initiala de coroziune a suportului de otel, suprafetele se clasifica
in patru grade de coroziune (SR EN ISO 8501-1 si STAS 10166/1) (anexa 2);
b) - suprafete protejate cu acoperiri metalice: strat de zinc depus termic
(conform SR EN ISO 1461 si STAS 7221); straturi de zinc, aluminiu si aliajele
lor, depuse prin metalizare (SR EN 22063); strat de zinc depus electrochimic
(SR EN 12330:2002);
c) - suprafete protejate cu un grund de protectie temporara (SR EN 10238);
d) - suprafete protejate cu straturi de vopsea, avand diferite tipuri de
defecte (SR EN ISO 4628/1 ... 6).
2.2.1.2. Sistemul de protectie anticoroziva se va aplica numai dupa
executarea lucrarilor de remediere a starii suprafetei elementelor de
constructii din otel, daca este cazul, care pot consta din:
- prelucrarea sudurilor, prin polizare, slefuire etc., pentru asigurarea
unor suprafete uniforme si netede, pentru categoriile a, c si d de mai sus;
- remedierea defectelor suprafetei (bavuri, tunder, rugozitate locala
s.a.), dupa caz, prin polizare, slefuire, chituire etc., pentru toate
categoriile de mai sus.
2.2.1.3. Pregatirea suprafetei elementelor de constructii din otel, noi sau
aflate in exploatare, are ca scop, pe langa remedierile locale ale starii
suprafetei, indepartarea oricaror depuneri care determina reducerea/pierderea
aderentei straturilor de protectie aplicate ulterior: acumulari de praf, urme
de ulei si grasimi, tunder, rugina, saruri si alti compusi contaminanti.
Pregatirea suprafetei se realizeaza prin urmatoarele procedee principale
(descrise in cap. 3):
a) curatare cu apa sau cu solventi si curatare chimica;
b) curatare mecanica (curatare cu jet abraziv, periere mecanizata, periere
manuala etc.);
c) curatare cu flacara, urmata de curatare mecanica.
Inaintea curatarii mecanice este necesara degresarea suprafetelor.
2.2.1.4. In functie de situatia existenta, sunt doua tipuri de pregatire a
suprafetei:
a) pregatirea primara (totala) a suprafetei, constand din indepartarea
tunderului, ruginii, contaminantilor si acoperirii protectoare existente, pana
la otel curat;
b) pregatirea secundara (partiala) a suprafetei, constand din indepartarea
ruginii, contaminantilor si acoperirii protectoare pe zonele cu defecte si
degradari, pastrand intacte partile <<sanatoase>> ale acoperirii
protectoare.
2.2.1.5. In functie de tipul de pregatire a suprafetei, gradele de
pregatire a suprafetei se clasifica in urmatoarele categorii:
a) - pentru pregatirea primara:
(i) - grade de pregatire Sa 1, Sa 2, Sa 2,5 si Sa 3, pentru curatarea cu
jet abraziv (SR EN ISO 8501-1 si SR EN ISO 12944-4);
(ii) - grade de pregatire St 2 si St 3, pentru curatarea manuala sau
mecanizata (SR EN ISO 8501-1 si SR EN ISO 12944-4);
(iii) - gradul de pregatire Fl, pentru curatarea cu flacara (SR EN ISO
8501-1 si SR EN ISO 12944-4);
(iv) - gradul de pregatire Be, pentru curatarea prin decapare acida;
b) - pentru pregatirea secundara:
(i) - grade de pregatire Psa 2, Psa 2,5 si Psa 3, pentru curatarea locala
cu jet abraziv (SR EN ISO 8501-2 si SR EN ISO 12944-4);
(ii) - grade de pregatire PSt 2 si PSt 3, pentru curatarea locala
mecanizata sau manuala (SR EN ISO 8501-2 si SR EN ISO 12944-4);
(iii) - gradul de pregatire PMa (SR EN ISO 8501-2 si SR EN ISO 12944-4).
In tabelul 2.1 se arata echivalenta intre gradele de pregatire a suprafetei
prevazute in SR EN ISO 8501-1 si 2, si gradele de curatare prevazute in STAS
10166/1 si anexa 2.
Tabelul 2.1
_________________________________________________________
| Grade de pregatire a suprafetei | Grade de curatare |
|_____________________________________| a suprafetei |
| SR EN ISO 8501-1 | SR EN ISO 8501-2 | (STAS 10166/1) |
|__________________|__________________|___________________|
| Sa 3 | PSa 3 | 1 |
|__________________|__________________|___________________|
| Sa 2,5 | PSa 2,5 | 2 |
|__________________|__________________|___________________|
| St 2 | PSt 2 | 3 |
|__________________|__________________|___________________|
| St 3 | PSt 3 | 4 |
|__________________|__________________|___________________|
In anexele 3 ... 5 sunt prezentate gradele de pregatire a suprafetei, in
functie de tipul de pregatire a suprafetei, precum si procedeele de curatare
recomandate, caracteristicile principale ale suprafetelor pregatite si domeniul
de aplicare.
2.2.1.6. Pregatirea suprafetei elementelor de constructii din otel se va
planifica astfel incat aplicarea primului strat din alcatuirea sistemului de
protectie anticoroziva sa se realizeze dupa maximum 3 ore de la terminarea
acesteia.
2.2.2. Pregatirea produselor de protectie
Pregatirea produselor de protectie, la locul de aplicare, consta in:
- verificarea mentinerii calitatii produselor, in principal ca urmare a
depozitarii acestora;
- conditionarea produselor de protectie, respectiv aducerea acestora in
conditiile de temperatura impuse pentru aplicare;
- selectarea si omogenizarea componentilor in ambalajele originale;
- dozarea componentilor, in conformitate cu fisa tehnica a produsului de
protectie si numai in cantitatile corelate cu timpul de lucrabilitate a
acestuia;
- omogenizarea produsului ce urmeaza a fi aplicat, cu respectarea ordinii,
timpului si modului de amestecare a componentilor, conform instructiunilor de
aplicare ale producatorului.
2.2.3. Aplicarea produselor de protectie
2.2.3.1. Aplicarea straturilor de protectie pe suprafata elementelor de
constructii din otel noi se va realiza, de regula, inainte de montarea acestora
(la sol, de preferat in atelier). Se poate accepta ca ultimul(ele) strat(uri)
al(e) sistemului de protectie anticoroziva sa se aplice dupa montarea
elementelor.
Nuanta culorii trebuie sa difere de la strat la strat pentru a permite
verificarea numarului de straturi aplicat.
2.2.3.2. Aplicarea succesiva a straturilor din alcatuirea sistemului de
protectie anticoroziva se va realiza conform prevederilor din documentatia de
executie si caietele de sarcini. Se vor respecta indicatiile producatorului
produsului de protectie, referitoare la:
- asigurarea conditiilor de microclimat: temperatura mediului de aplicare,
umiditatea relativa a aerului, absenta noxelor s.a.;
- asigurarea conditiilor impuse suprafetei suport: temperatura, umiditate,
lipsa contaminantilor s.a.;
- procedeul de aplicare a produselor de protectie (mecanizat sau manual);
- timpul de uscare/intarire;
- verificarea calitatii stratului intarit inaintea aplicarii stratului
urmator;
- respectarea conditionarilor de timp intre aplicarea straturilor
succesive, daca este cazul;
- verificarea protectiei aplicate si eventuale remedieri;
- timpul si conditiile de pastrare pana la darea in exploatare a protectiei
aplicate.
3. PROCEDEE DE PREGATIRE A SUPRAFETEI SI DE APLICARE A PRODUSELOR DE
PROTECTIE ANTICOROZIVA
3.1. Procedee de pregatire a suprafetei
Procedeele de pregatire a suprafetei elementelor de constructii din otel,
in vederea aplicarii sistemelor de protectie anticoroziva, se clasifica in
urmatoarele categorii principale:
a) - procedee de curatare cu apa sau cu solventi si de curatare chimica;
b) - procedee de curatare mecanica;
c) - procedee de curatare prin ardere cu flacara.
Procedeele, detaliate in continuare, se aplica separat sau combinat, in
functie de natura acoperirilor existente si starea suprafetei.
In anexa 5 sunt prezentate procedeele de pregatire a suprafetei, in functie
de tipul si natura substantelor ce trebuie indepartate de pe suprafata de otel,
precum si modul de realizare a pregatirii suprafetei.
3.1.1. Procedeele de curatare cu apa sau cu solventi si de curatare chimica
se refera la:
a) - curatarea cu jet de apa sub presiune, pentru indepartarea depunerilor
de praf, a substantelor solubile in apa, a ruginei si a acoperirilor putin
aderente; pentru indepartarea urmelor de ulei, grasime s.a. Se foloseste apa
curata sau solutie apoasa de detergent, dupa care urmeaza o clatire cu jet de
apa curata sub presiune si uscarea cu aer cald;
b) - curatarea cu aburi, pentru indepartarea uleiului si grasimii; in cazul
adaugarii unui detergent, urmeaza o clatire cu apa curata (calda sau rece);
c) - curatarea cu emulsii, pentru indepartarea urmelor de ulei si grasime,
operatie urmata de clatirea cu apa curata (calda sau rece);
d) - curatarea alcalina, pentru indepartarea urmelor de ulei si grasime,
operatie urmata de clatirea cu apa curata (calda sau rece);
e) - curatarea cu solventi organici corespunzatori, pentru indepartarea
urmelor de ulei si grasime;
f) - decaparea cu paste pe baza de solventi sau paste alcaline, pentru
indepartarea acoperirilor de vopsea, urmata de o curatare corespunzatoare;
procedeul se aplica pentru curatarea suprafetelor mici;
g) - decaparea acida, prin imersia elementului intr-o solutie acida
corespunzatoare, cu adaos de inhibitor de coroziune, pentru indepartarea
tunderului si ruginii; procedeul se recomanda a fi utilizat numai in ateliere,
cu supraveghere stricta.
3.1.2. Procedeele de curatare mecanica se refera la:
a) - curatarea manuala, cu perii metalice, hartie abraziva, dispozitive de
razuire etc. (SR EN ISO 8504-3);
b) - curatarea mecanizata, cu perii metalice montate pe unelte actionate
pneumatic sau electric, polizoare, masini pneumatice de curatat cu ace etc. (SR
EN ISO 8504-3);
c) - curatarea cu jet de abraziv (SR EN ISO 8504-2): sablare uscata,
sablare umeda etc.;
d) - curatarea cu jet de apa la presiune ridicata (70 ... 170 MPa) si
foarte ridicata (peste 170 MPa).
In cazul procedeelor a - c, dupa efectuarea curatarii mecanice se
realizeaza o desprafuire a suprafetei prin suflare cu aer comprimat uscat si
fara urme de ulei sau prin aspirare.
3.1.3. Procedeul de curatare prin ardere cu flacara se utilizeaza pentru
indepartarea tunderului, ruginii si acoperirilor. Operatia este urmata de
curatarea mecanica si desprafuire.
3.2. Procedee de aplicare a produselor de protectie
Aplicarea produselor de protectie din alcatuirea sistemelor de protectie
anticoroziva se efectueaza prin urmatoarele procedee principale:
a) - aplicarea cu pensula;
b) - aplicarea cu ruloul;
c) - aplicarea prin pulverizare cu pistolul.
3.2.1. Aplicarea cu pensula se utilizeaza in general pentru protectia
suprafetelor mici, a muchiilor, a capetelor suruburilor si niturilor, a
unghiurilor si a zonelor greu accesibile, precum si pentru aplicarea unor
grunduri anticorozive.
3.2.2. Aplicarea cu ruloul se utilizeaza pentru aplicarea unor produse de
protectie pe suprafete mari. Nu se recomanda pentru aplicarea grundurilor
anticorozive.
3.2.3. Procedeele de aplicare cu pistolul sunt cele mai utilizate si se
realizeaza prin:
- pulverizare cu aer de presiune joasa (clasic);
- pulverizare fara aer (airless);
- pulverizare cu aer de presiune medie;
- pulverizare electrostatica.
Aceste procedee mecanizate de aplicare se recomanda pentru protectia
suprafetelor mari, permitand sa se obtina o acoperire de calitate superioara si
intr-un timp scurt, comparativ cu procedeele manuale de aplicare. In general,
nu se recomanda pentru aplicarea grundurilor anticorozive, exceptand grundurile
cu zinc, care se aplica de preferinta prin pulverizare, pentru asigurarea unei
bune dispersii a pigmentului.
Daca nu se pot obtine grosimi corespunzatoare ale acoperirii in zonele greu
accesibile, la muchii si colturi, aceste zone se vor proteja in prealabil prin
pensulare sau vor fi acoperite cu un strat suplimentar.
Pentru obtinerea unor acoperiri protectoare continue si uniforme se vor
alege in mod corespunzator vascozitatea produsului, presiunea de pulverizare,
temperatura produsului, distanta fata de suprafata de protejat si unghiul de
pulverizare.
4. ASIGURAREA CALITATII LUCRARILOR DE PROTECTIE ANTICOROZIVA
4.1. Generalitati
4.1.1. Verificarea calitatii si receptiile pe faze a lucrarilor de
pregatire a suprafetei si a lucrarilor de protectie anticoroziva a constructiilor
din otel (etape, metode, frecvente, responsabilitati, inregistrari) se vor
efectua in conformitate cu prevederile reglementarilor in vigoare.
Lucrarile de pregatire a suprafetei vor fi delimitate pe etape, stabilite
in functie de conditiile precizate pentru aceasta categorie de lucrari si vor
face obiectul unor procese-verbale pentru lucrari ascunse.
Dupa realizarea sistemului de protectie pe suprafata etalon, care este
punct de oprire (faza determinanta), se va incheia, cu proiectantul, un proces-verbal
de admitere, prin care se vor consemna observatiile acestuia in urma
verificarii calitatii acestei lucrari executate, precum si eventualele conditii
noi, pentru executarea lucrarii respective.
4.1.2. In cazul in care unitatea executanta are sistem propriu de
management al calitatii, atunci lucrarile de protectie anticoroziva vor face
obiectul respectivului sistem (proceduri de executie, plan de control al
calitatii etc.).
4.1.3. Verificarea calitatii lucrarilor de protectie anticoroziva se
efectueaza inaintea inceperii aplicarii acoperirilor protectoare, in timpul si
dupa aplicarea lor, in scopul constatarii indeplinirii conditiilor privind:
- gradul de pregatire a suprafetei suport;
- calitatea produselor de protectie;
- procedeele de aplicare a sistemului de protectie anticoroziva;
- calitatea sistemului de protectie anticoroziva realizat.
4.1.4. Pentru asigurarea calitatii lucrarilor de protectie anticoroziva a
constructiilor din otel, se impun verificari in urmatoarele etape:
a) - la receptia produselor de proiectie;
b) - privind pastrarea si depozitarea produselor de protectie;
c) - asigurarea conditiilor prealabile la punerea in opera;
d) - inaintea aplicarii acoperirilor protectoare;
e) - in timpul aplicarii acoperirilor protectoare;
f) - dupa aplicarea acoperirilor protectoare.
4.2. Receptia produselor de protectie
4.2.1. Receptia produselor de protectie se bazeaza, in primul rand, pe
declaratiile de conformitate si termenele de valabilitate emise de producator,
pentru fiecare lot de produse.
4.2.2. Controlul de calitate pentru produsele de protectie, care sa ateste
conformitatea cu documentatia producatorului, standardul de produs sau
agrementul tehnic, se executa pe santier, de catre personal specializat.
4.2.3. Controlul de calitate cuprinde urmatoarele verificari minimale, pe
loturi de produse:
a) pentru produse lichide:
- aspect, vizual;
- culoare, vizual;
- densitate (SR EN ISO 2811-1 ... 4);
- vascozitate (SR EN ISO 2431 si STAS 2096);
- timp de lucrabilitate (pot-life), pentru produse in doi sau mai multi
componenti (SR EN ISO 9514);
- timp de uscare (SR EN 29117, SR EN ISO 1517, SR EN ISO 3678 si STAS
2875);
b) pentru produse solide (pulverulente):
- aspect, vizual;
- culoare, vizual;
- sorturi granulometrice (STAS 4606);
- densitatea aparenta in stare uscata (STAS 4606);
- umiditate (SR EN 1097/5).
4.3. Pastrarea si depozitarea produselor de protectie
4.3.1. Conditiile de pastrare si depozitare a produselor de protectie sunt
precizate in standardele de produs, agrementele tehnice si fisele tehnice ale
producatorului.
4.3.2. Daca nu sunt precizate conditii speciale, trebuie respectate
urmatoarele conditii de depozitare:
a) - componentii in stare lichida se depoziteaza in ambalaje originale, in
spatii inchise, ventilate si la temperaturi cuprinse intre +5 grade C si +30
grade C;
b) - componentii in stare solida (pulverulenta) se depoziteaza in ambalajele
originale, in spatii inchise si uscate (umiditatea relativa a aerului maximum
70%).
4.4. Asigurarea conditiilor prealabile pentru punerea in opera
4.4.1. Asigurarea conditiilor prealabile pentru punerea in opera a
protectiilor anticorozive aplicate pe suprafata elementelor de constructii din
otel, se efectueaza de catre executant, in conformitate cu prevederile
documentatiei de executie, respectandu-se urmatoarele etape si cerinte:
a) - asigurarea utilajelor, sculelor si dispozitivelor necesare, a
spatiilor de acces sau necesare pentru protectia muncii;
b) - asigurarea conditiilor de microclimat necesare pregatirii produselor;
daca in standardele de produs, agrementele tehnice si fisele tehnice ale
producatorului nu se fac precizari, conditiile trebuie sa fie urmatoarele:
temperatura cuprinsa intre +5 grade C si +30 grade C, umiditatea relativa a
aerului maximum 70%;
c) - conditionarea produselor, inainte de preparare si aplicare; produsele
trebuie aduse din spatiile de depozitare si mentinute la temperaturi cuprinse
intre +15 grade C si +25 grade C daca in standardele de produs, agrementele
tehnice si fisele tehnice ale producatorului nu se fac alte precizari;
d) - asigurarea calitatii suprafetei suport, care trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii: temperatura, min. +3 grade C peste punctul de roua, max.
+40 grade C; lipsa umiditate, praf sau alte impuritati;
e) - cunoasterea, pentru respectarea stricta, a urmatoarelor cerinte la
aplicarea straturilor de protectie:
- compozitiile si dozajele;
- timpul de lucrabilitate;
- modul de aplicare;
- timpul si conditiile de pastrare pe perioada de reticulare;
- timpul de reticulare;
- aderenta si compactarea, pe toata suprafata.
4.4.2. In afara cerintelor de la pct. 4.4.1, executantul va efectua,
imediat inainte de punerea in opera, la realizarea suprafetei etalon,
urmatoarele verificari:
a) - verificarea calitatii produselor de protectie, in legatura cu:
aspectul produselor (pe fiecare unitate de produs), timpul de lucrabilitate si
timpul de uscare (in functie de temperatura mediului ambiant) s.a.;
b) - stabilirea portionarii amestecului din doi sau mai multi componenti,
la produsele cu intarire exoterma, pe baza de incercari preliminare efectuate
la fata locului;
c) - verificarea consumurilor specifice si a grosimilor efective ale
straturilor de protectie aplicate;
d) - verificarea, prin incercari, a aderentei la suprafata suport;
e) - verificarea gradului de intarire a produselor de protectie puse in
opera.
4.5. Verificari inaintea aplicarii acoperirilor protectoare
4.5.1. Verificarea calitatii pregatirii suprafetei elementelor de
constructii din otel se face pe fiecare faza de lucru si pe fiecare portiune de
suprafata executata, atat in ceea ce priveste aspectul, cat si modul de
executie, conform reglementarilor tehnice specifice aplicabile, in vigoare.
4.5.2. Dupa terminarea lucrarilor de pregatire a suprafetei, comisia de
receptie a lucrarilor executate trebuie sa efectueze urmatoarele verificari:
- verificarea existentei si intocmirii corecte a procesului-verbal de
receptie pentru lucrari ascunse;
- verificarea calitatii pregatirii suprafetei inainte de aplicarea
acoperirilor protectoare, care se va efectua pe cel putin 5% din suprafata
totala a lucrarilor efectuate; marimea suprafetei verificate se stabileste de
catre comisia de receptie, in functie de dimensiunile suprafetei de protejat
(inclusiv in zonele greu accesibile), astfel incat aspectul acesteia sa poata
fi examinat corespunzator.
Daca se constata ca aspectul suprafetei verificate nu este corespunzator
gradului de pregatire prevazut prin documentatia de executie (caietul de
sarcini), se verifica intreaga suprafata pregatita.
Lucrarile constatate ca fiind necorespunzatoare se refac.
4.5.3. Constatarile comisiei de receptie se consemneaza in procese-verbale
de receptie pentru lucrari ascunse.
4.6. Verificari in timpul aplicarii acoperirilor protectoare
4.6.1. Verificarea calitatii produselor de protectie se face pe fiecare
produs in parte.
Produsele pot fi introduse in lucrare daca, in urma verificarilor efectuate
se constata:
- existenta agrementelor tehnice pentru produsele respective;
- existenta si continutul declaratiei de conformitate cu care au fost
livrate produsele;
- nedepasirea termenului de valabilitate a produselor.
Produsele pentru care exista dubii asupra calitatii sau care au termene de
valabilitate expirate se folosesc numai cu avizul unui laborator de
specialitate.
4.6.2. Verificarea conditiilor de mediu in care se executa lucrarile de
protectie anticoroziva se efectueaza permanent, cu instrumente de masurare
adecvate (termometru, higrometru s.a.).
4.6.3. Verificarea modului de preparare a produselor de protectie si de
aplicare succesiva a straturilor de protectie se efectueaza permanent,
urmarindu-se respectarea stricta a prevederilor din documentatia de executie
(caietul de sarcini) si din instructiunile de aplicare ale produselor,
furnizate de producatorii acestora.
4.6.4. Verificarea aspectului intregii suprafete, inainte de aplicarea
fiecarui strat de protectie, se efectueaza permanent, vizual, urmarindu-se ca:
a) - aplicarea straturilor succesive ale sistemului de protectie sa se faca
numai pe suprafete curate, lipsite de umiditate, de praf sau de alte
impuritati;
b) - fiecare strat de protectie sa fie continuu, uniform, lipsit de basici,
incretituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte;
c) - fiecare strat de protectie sa aiba o culoare uniforma pe toata
suprafata protejata.
Se va verifica grosimea stratului de protectie umed.
Daca un strat de protectie nu este continuu si uniform sau are o culoare
neuniforma, va fi acoperit cu inca un strat din acelasi produs, care nu se ia
in considerare la numarul total de straturi.
Daca un strat de protectie prezinta zone cu defecte de tipul celor
mentionate la pct. 4.6.4.b, se indeparteaza zonele cu defecte si se aplica din
nou stratul, cu acelasi produs.
4.7. Verificari dupa aplicarea acoperirilor protectoare
4.7.1. Verificarea aspectului final al sistemului de protectie se face
vizual, pe intreaga suprafata. Sistemul de protectie se considera corespunzator
daca acoperirea este continua, uniforma, lipsita de basici, incretituri,
fisuri, exfolieri sau alte defecte.
4.7.2. Verificarile privind grosimea, aderenta si numarul de straturi ale
sistemului de protectie se vor efectua prin sondaj. Numarul si locul efectuarii
acestor verificari se vor stabili prin documentatia de executie (caietul de
sarcini).
4.7.3. Verificarea grosimii totale minime a sistemului de protectie se
efectueaza prin metodele prevazute in SR EN ISO 2808. In cazul utilizarii
metodei distructive de determinare a grosimii, zonele respective se refac, dupa
verificare, aplicand integral sistemul de protectie prevazut.
4.7.4. Verificarea aderentei sistemului de protectie se efectueaza prin
metodele prevazute in SR ISO 2409 si SR EN 24624. Dupa verificare, zonele
acoperirilor distruse se refac.
4.7.5. Verificarea aplicarii numarului de straturi ale sistemului de
protectie se efectueaza prin indepartarea succesiva a straturilor componente
ale sistemului de protectie si examinarea cu ochiul liber. Dupa verificare,
zonele acoperirilor distruse se refac.
4.7.6. Daca aspectul, grosimea totala sau aderenta sistemului de protectie
nu sunt corespunzatoare documentatiei de executie (caietului de sarcini),
proiectantul va decide asupra masurilor ce se impun (refacerea unor zone,
refacerea partiala/totala a sistemului de protectie sau alte masuri).
4.7.7. Rezultatele tuturor verificarilor efectuate se vor consemna in
procesele-verbale de receptie a lucrarilor de protectie anticoroziva.
5. MASURI PRIVIND PROTECTIA SI IGIENA MUNCII
5.1. Pe durata executarii lucrarilor de protectie anticoroziva se vor
respecta cu strictete masurile de protectia si igiena muncii cuprinse, in mod
obligatoriu, in documentatia de executie intocmita de proiectant.
5.2. Masurile privind protectia si igiena muncii vor fi bazate pe
prevederile indicate de producatorii produselor de protectie anticoroziva,
precum si pe reglementarile aplicabile in domeniu, in vigoare:
a) Legea privind protectia muncii nr. 90/1996, modificata si completata cu
Legea nr. 177/2000;
b) Norme generale de protectia muncii, elaborate de Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale, in colaborare cu Ministerul Sanatatii, 1996;
c) Regulament privind protectia si igiena muncii, aprobat cu Ordinul MLPAT
nr. 9/N/15.03.1993;
d) Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de izolatii termice,
hidrofuge si protectii anticorozive;
e) Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize
fizico-chimice si mecanice, aprobate prin Ordinul nr. 339/1996 al MMPS;
f) Norme specifice de securitate a muncii privind lucrul la inaltime, 1996;
g) Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de
protectia muncii, aprobat cu Ordinul nr. 225/1995.
6. MASURI PRIVIND PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
6.1. Pe durata executarii lucrarilor de protectie anticoroziva se vor
respecta cu strictete masurile de prevenire si stingere a incendiilor cuprinse,
in mod obligatoriu, in documentatia de executie intocmita de proiectant.
6.2. Masurile privind prevenirea si stingerea incendiilor vor fi bazate pe
prevederile indicate de producatorii produselor de protectie anticoroziva,
precum si pe urmatoarele reglementari aplicabile in domeniu, in vigoare:
a) Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor,
aprobata si modificata prin Legea nr. 212/1997;
b) Normativ de siguranta la foc a constructiilor - indicativ P 118-1999;
c) Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora - indicativ C
300/1994, aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 20/N/1994;
d) Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu
Ordinul nr. 775/1998 al Ministerului de Interne;
e) Dispozitii generale de ordine interioara privind prevenirea si stingerea
incendiilor, nr. 001/1999;
f) Dispozitii generale privind instruirea in domeniul prevenirii si
stingerii incendiilor, nr. 002/1999.
ANEXA 1
la ghid
(informativa)
Numarul si dimensiunile suprafetelor etalon
______________________________________________________________________________
| Aria totala a | Numarul maxim | Procentul maxim | Suprafata totala
|
| suprafetei care | recomandat de | recomandat de | maxima recomandata
|
| trebuie sa fie | suprafete | suprafete etalon in | pentru suprafetele
|
| protejata (mp) | etalon | raport cu suprafata | etalon (mp)
|
| | | totala (%) | |
|___________________|_______________|_____________________|____________________|
| pana la 2.000 | 3 | 0,6 | 12
|
|___________________|_______________|_____________________|____________________|
| 2.000 ... 5.000 | 5 | 0,5 | 25
|
|___________________|_______________|_____________________|____________________|
| 5.000 ... 10.000 | 7 | 0,5 | 50
|
|___________________|_______________|_____________________|____________________|
| 10.000 ... 25.000 | 7 | 0,3 | 75
|
|___________________|_______________|_____________________|____________________|
| 25.000 ... 50.000 | 9 | 0,2 | 100
|
|___________________|_______________|_____________________|____________________|
| Peste 50.000 | 9 | 0,2 | 200
|
|___________________|_______________|_____________________|____________________|
ANEXA 2
la ghid
Clasificarea suprafetelor elementelor de constructii din otel, in functie
de starea initiala de coroziune in care se afla
(extras din STAS 10166/1)
1. Suprafetele elementelor de constructii din otel se clasifica, in functie
de starea initiala de coroziune in care se afla, in patru categorii, conform
tabelului A2.1.
Tabelul A2.1
______________________________________________________________________________
| Aspectul starii initiale de coroziune | Categoria starii
|
| a suprafetelor de otel | initiale de coroziune
|
| ce se pregatesc | a suprafetelor ce se
|
| | pregatesc
|
|______________________________________________________|_______________________|
| Suprafata acoperita in intregime cu tunder, aderent | A
|
| si fara urme de rugina |
|
|______________________________________________________|_______________________|
| Suprafata acoperita in cea mai mare parte cu tunder, | B
|
| care incepe sa se desprinda | |
|______________________________________________________|_______________________|
| Suprafata de pe care tunderul a disparut sub actiunea| C
|
| ruginii sau poate fi detasat prin razuire; dupa | |
| curatare prezinta un numar redus de cavitati vizibile|
|
| cu ochiul liber |
|
|______________________________________________________|_______________________|
| Suprafata de pe care tunderul a disparut complet sub | D
|
| actiunea ruginii; dupa curatare prezinta numeroase |
|
| cavitati mari, vizibile cu ochiul liber |
|
|______________________________________________________|_______________________|
2. gradele de curatare a suprafetei elementelor de constructii din otel, in
functie de aspectul suprafetei dupa curatare, sunt prevazute in tabelul A2.2.
Tabelul A2.2
______________________________________________________________________________
| Aspectul suprafetei de otel dupa curatare | Gradul de curatare
|
|_________________________________________________________|____________________|
| Suprafata curata, rugoasa, de culoare cenusie-deschisa, | 1
|
| uniforma |
|
|_________________________________________________________|____________________|
| Suprafata curata, rugoasa, de culoare cenusie-deschisa | 2
|
| sau inchisa, cu urme punctiforme de tunder sau rugina |
|
|_________________________________________________________|____________________|
| Suprafata rugoasa, de culoare bruna-cenusie, cu urme de | 3
|
| tunder si rugina compacte si aderente pe suprafata de |
|
| otel |
|
|_________________________________________________________|____________________|
| Suprafata rugoasa, de culoare bruna, cu urme de tunder | 4
|
| si rugina compacte si aderente pe suprafata de otel |
|
|_________________________________________________________|____________________|
ANEXA 3
la ghid
Grade standard de pregatire pentru pregatirea primara (totala) a suprafetei
(extras din SR EN ISO 12944-4)
Tabelul A3.1
______________________________________________________________________________
|Grad | Procedeul | Cliseu de | Caracteristicile | Domeniu de
|
|standard | de | referinta cf.| principale ale | aplicare
|
|de | pregatire | SR EN ISO | suprafetei pregatite |
|
|pregatire | a | 8501-1 | |
|
|a | suprafetei| *2),*3,*4) | |
|
|suprafetei| | | |
|
|*1) | | | |
|
|__________|___________|______________|_______________________|________________|
| Sa 1 | Curatare | B Sa 1 | Sunt indepartate | Pregatirea
|
| | cu jet | C Sa 1 | tunderul, rugina, | a)
suprafetelor|
| | abraziv | D Sa 1 | acoperirile slab | de otel
|
| | | | aderente si | neprotejate;
|
| | | | impuritatile*5) | b)
suprafetelor|
|__________| |______________|_______________________| de otel
|
| Sa 2 | | B Sa 2 | Sunt indepartate | protejate,
daca|
| | | C Sa 2 | tunderul, rugina, | acoperirile
|
| | | D Sa 2 | acoperirile si | protectoare
|
| | | | impuritatile. | sunt
|
| | | | Contaminarea reziduala| indepartate |
| | | | trebuie sa fie foarte | pana la
|
| | | | aderenta | obtinerea
|
|__________| |______________|_______________________| gradului de
|
| Sa 2,5 | | A Sa 2,5 | Sunt indepartate | pregatire
|
| | | B Sa 2,5 | tunderul, rugina, | prescris
|
| | | C Sa 2,5 | acoperirile si |
|
| | | D Sa 2,5 | impuritatile. Usoarele|
|
| | | | urme de contaminare |
|
| | | | ramase pot sa fie sub |
|
| | | | forma de puncte sau |
|
| | | | pete |
|
|__________| |______________|_______________________|
|
| Sa 3 | | A Sa 3 | Sunt indepartate |
|
| | | B Sa 3 | tunderul, rugina, |
|
| | | C Sa 3 | acoperirile si |
|
| | | D Sa 3 | impuritatile. |
|
| | | | Suprafata trebuie sa |
|
| | | | aiba o culoare |
|
| | | | uniforma metalica | |
|__________|___________|______________|_______________________|
|
| St 2 | Curatare | B St 2 | Sunt indepartate |
|
| | manuala | C St 2 | tunderul, rugina, |
|
| | sau | D St 2 | acoperirile si |
|
| | mecanizata| | impuritatile*5) |
|
|__________| |______________|_______________________|
|
| St 3 | | B St 3 | Sunt indepartate |
|
| | | C St 3 | tunderul, rugina, |
|
| | | D St 3 | acoperirile si |
|
| | | | impuritatile*5). |
|
| | | | Suprafata trebuie |
|
| | | | tratata cu mult mai |
|
| | | | mare grija decat St 2 |
|
| | | | pentru a obtine un |
|
| | | | luciu metalic |
|
|__________|___________|______________|_______________________|
|
| Fl | Curatare | A Fl | Sunt indepartate |
|
| | cu flacara| B Fl | tunderul, rugina, |
|
| | | C Fl | acoperirile si | |
| | | D Fl | impuritatile. |
|
| | | | Reziduurile ramase |
|
| | | | trebuie sa apara ca o |
|
| | | | decolorare a |
|
| | | | suprafetei (umbre sau |
|
| | | | diferite culori) |
|
|__________|___________|______________|_______________________|________________|
| Be | Decapare | | Sunt indepartate | Inainte de
|
| | acida | | complet tunderul, | zincarea
|
| | | | rugina si resturile de| termica, de
|
| | | | acoperiri. Acoperirile| exemplu
|
| | | | vor fi indepartate |
|
| | | | prin alte metode |
|
| | | | corespunzatoare |
|
| | | | inaintea decaparii |
|
| | | | acide |
|
|__________|___________|______________|_______________________|________________|
NOTE:
*1) Simboluri utilizate:
Sa - curatare cu jet abraziv (SR EN ISO 8501-1)
St - curatare manuala sau mecanizata (SR EN ISO 8501-1)
Fl - curatare cu flacara (SR EN ISO 8501-1)
Be - decapare acida.
*2) A, B, C si D sunt starile initiale de coroziune a suportului de otel
neprotejat (SR EN ISO 8501-1, STAS 10166/1 si anexa 2).
*3) Exemplele de clisee reprezentative arata numai zonele care n-au fost
protejate in prealabil.
*4) In cazul suprafetelor de otel protejate cu acoperiri metalice, cu sau
fara acoperiri organice, se pot adopta grade de pregatire similare, daca pot fi
obtinute in conditiile date.
*5) Tunderul este considerat ca fiind putin aderent daca poate fi
indepartat prin razuire cu o lama de cutit.
ANEXA 4
la ghid
Grade standard de pregatire pentru pregatirea secundara (partiala) a
suprafetei
(extras din SR EN ISO 12944-4)
Tabelul A4.1
______________________________________________________________________________
| Grad | Procedeul | Clisee de | Caracteristicile | Domeniu de
|
| standard | de | referinta | principale ale | aplicare
|
| de | pregatire | (SR EN ISO | suprafetei pregatite |
|
| pregatire| a | 8501-1 sau 2)| |
|
| *1) | suprafetei| *2,*4) | |
|
|__________|___________|______________|__________________________|_____________|
| PSa 2*3) | Curatare | B Sa 2 | Acoperirile foarte | Pregatirea
|
| | cu jet | C Sa 2 | aderente trebuie sa fie |
suprafetelor|
| | abraziv | D Sa 2 | intacte*5). Sunt | de otel
|
| | | (se aplica | indepartate acoperirile | protejate
cu|
| | | pe zonele | slab aderente si cea mai | acoperiri
|
| | | neprotejate) | mare parte a tunderului, | organice*6)
|
| | | | ruginii si impuritatilor |
|
| | | | de pe alte zone ale |
|
| | | | suprafetei. Contaminarea |
|
| | | | reziduala trebuie sa fie |
|
| | | | foarte aderenta. |
|
|__________| |______________|__________________________| |
| PSa 2,5 | | B Sa 2,5 | Acoperirile foarte |
|
| *3) | | C Sa 2,5 | aderente trebuie sa fie |
|
| | | D Sa 2,5 | intacte*5). Sunt |
|
| | | (se aplica | indepartate acoperirile |
|
| | | pe zonele | slab aderente si cea mai |
|
| | | neprotejate) | mare parte a tunderului, |
|
| | | | ruginii si impuritatilor |
|
| | | | de pe alte zone ale |
|
| | | | suprafetei. Usoarele urme|
|
| | | | de contaminare ramase pot|
|
| | | | sa fie sub forma de |
|
| | | | puncte sau pete. |
|
|__________| |______________|__________________________|
|
| PSa 3*3) | | C Sa 3 | Acoperirile foarte |
|
| | | D Sa 3 | aderente trebuie sa fie |
|
| | | (se aplica | intacte*5). Sunt |
|
| | | pe zonele | indepartate acoperirile |
|
| | | neprotejate) | slab aderente si cea mai |
|
| | | | mare parte a tunderului, | |
| | | | ruginii si impuritatilor |
|
| | | | de pe alte zone ale |
|
| | | | suprafetei. Suprafata |
|
| | | | trebuie sa aiba o culoare|
|
| | | | metalica uniforma. |
|
|__________|___________|______________|__________________________|
|
| PMa*3) | Polizare | PMa | Acoperirile foarte |
|
| | mecanica | | aderente trebuie sa fie |
|
| | locala | | intacte*5). Sunt |
|
| | | | indepartate acoperirile |
|
| | | | slab aderente si cea mai |
|
| | | | mare parte a tunderului, |
|
| | | | ruginii si impuritatilor |
|
| | | | de pe alte zone ale |
|
| | | | suprafetei. Usoarele urme|
|
| | | | de contaminare ramase pot|
|
| | | | sa fie sub forma de |
|
| | | | puncte sau pete. |
|
|__________|___________|______________|__________________________|
|
| PSt 2*3) | Curatare | C St 2 | Acoperirile foarte |
|
| | mecanizata| D St 2 | aderente trebuie sa fie |
|
| | sau | | intacte*5). Sunt | |
| | manuala | | indepartate acoperirile |
|
| | locala | | slab aderente si cea mai |
|
| | | | mare parte a tunderului, |
|
| | | | ruginii si impuritatilor |
|
| | | | de pe alte zone ale |
|
| | | | suprafetei. |
|
|__________| |______________|__________________________|
|
| PSt 3*3) | | C St 3 | Acoperirile foarte |
|
| | | D St 3 | aderente trebuie sa fie |
|
| | | | intacte*5). Sunt |
|
| | | | indepartate acoperirile |
|
| | | | slab aderente si cea mai |
|
| | | | mare parte a tunderului, |
|
| | | | ruginii si impuritatilor |
|
| | | | de pe alte zone ale |
|
| | | | suprafetei. Suprafata |
|
| | | | trebuie tratata cu mult |
|
| | | | mai mare grija decat |
|
| | | | PSt 2 pentru a obtine un | |
| | | | luciu metalic. |
|
|__________|___________|______________|__________________________|_____________|
NOTE:
*1) Simboluri utilizate:
PSa - curatare locala cu jet abraziv a suprafetelor protejate in prealabil
(SR EN ISO 8501-2)
PSt - curatare locala mecanizata sau manuala a suprafetelor protejate in
prealabil (SR EN ISO 8501-2)
PMa - polizare mecanica locala (SR EN ISO 8501-2).
*2) In cazul suprafetelor de otel protejate cu acoperiri metalice, cu sau
fara acoperiri organice, se pot adopta grade de pregatire similare, daca pot fi
obtinute in conditiile date.
*3) P este utilizata ca litera-cod pentru gradul de pregatire in cazul
suprafetelor protejate cu acoperiri foarte aderente, care vor putea fi
pastrate. Principalele caracteristici pentru fiecare din cele doua zone de
suprafata pregatite, cea cu acoperirea foarte aderenta si cea fara acoperire
protectoare, sunt specificate separat in coloana corespunzatoare. Gradele P se
refera insa la intreaga suprafata de protejat si nu numai la zonele cu
acoperirea indepartata dupa pregatirea suprafetei.
*4) Nu exista clisee specifice pentru gradele P, intrucat aspectul
suprafetei totale astfel pregatite este determinata in principal de tipul
acoperirii existente si de starea acesteia. Pentru zonele de pe care acoperirea
a fost indepartata se aplica cliseele prezentate pentru gradele corespondente
fara pregatire. Pentru explicitarea suplimentara a gradelor PSa 2, PSt 2 si PSt
3, pentru care nu este disponibil nici un cliseu, aspectul acoperirilor ramase
va fi similar celui corespunzator pentru PSa 2,5 sau PMa.
*5) Acoperirile sunt considerate foarte aderente daca ele nu pot fi
indepartate cu lama de cutit.
*6) Este necesara, cunoasterea, in prealabil, a urmatoarelor informatii
privind acoperirea existenta:
a) - tipul acoperirii organice sau a acoperirii metalice, precum si
grosimea aproximativa si data aplicarii acestora;
b) - gradul de coroziune (SR ISO 4628-3), mentionand coroziunea sub
pelicula/depunere (daca este cazul);
c) - gradul de basicare (SR ISO 4628-2);
d) - informatii suplimentare privind, de exemplu, aderenta (SR ISO 2409),
fisurarea (SR ISO 4624-4), exfolierea (SR ISO 4628-5), contaminantii chimici si
alti contaminanti, precum si alte detalii importante.
Verificarea compatibilitatii acoperirii prevazute cu acoperirile existente
sau cele ramase face parte integranta din conceptia unui sistem de protectie.
ANEXA 5
la ghid
Procedee de pregatire a suprafetei elementelor de constructii din otel
(extras din SR EN 12944-4)
Tabelul A5.1
______________________________________________________________________________
| Substante | Procedeul de | Modul de realizare*1),*2),*3)
|
| indepartate | pregatire |
|
|_________________|____________________|_______________________________________|
| Uleiuri sau | Curatare cu apa | Apa curata sub presiune (sub 70 MPa).
|
| grasimi | (pct. 3.1.1.a) | Apa curata cu detergent (presiune sub
|
| Depuneri putin | | 70 MPa). Clatire cu apa curata.
|
| aderente (praf, | Curatare cu aburi | Apa curata. Daca se adauga detergent,
|
| rugina s.a.) | (pct. 3.1.1.b) | clatire cu apa curata.
|
| | Curatare cu emulsii| Clatire cu apa curata.
|
| | (pct. 3.1.1.c) | |
| | Curatare alcalina | Solutiile alcaline concentrate pot
|
| | (pct. 3.1.1.d) | produce coroziunea acoperirilor de
|
| | | zinc, aluminiu si aliajele lor.
|
| | | Clatire cu apa curata.
|
| | Curatare cu | Majoritatea solventilor organici sunt
|
| | solventi organici | toxici.
|
| | pct. 3.1.1.e) |
|
|_________________|____________________|_______________________________________|
| Substante | Curatare cu apa | Apa curata sub presiune (sub 70 MPa).
|
| solubile in apa | (pct. 3.1.1.a) |
|
| (ex. saruri) | Curatare cu aburi | Clatire cu apa curata.
|
| | (pct. 3.1.1.b) |
|
| | Curatare alcalina | Solutiile alcaline concentrate pot
|
| | (pct. 3.1.1.d) | produce coroziunea acoperirilor de
|
| | | zinc, aluminiu si aliajele lor.
|
| | | Clatire cu apa curata.
|
|_________________|____________________|_______________________________________|
| Tunder | Decapare acida | Procedeul nu este aplicabil in mod
|
| | (pct. 3.1.1.h) | normal in situ. Clatire cu apa curata.|
| | Sablare uscata | Alice rotunde sau ascutite. Este
|
| | (pct. 3.1.2.c) | necesara desprafuirea suprafetei prin
|
| | | suflare cu aer comprimat uscat si
fara|
| | | urme de ulei sau prin aspirare.
|
| | Sablare umeda | Clatire cu apa curata.
|
| | (pct. 3.1.2.c) |
|
| | Curatare cu flacara| Este necesara indepartarea produsilor
|
| | (pct. 3.1.3) | rezultati in urma arderii prin
|
| | | curatare mecanica, urmata de
|
| | | indepartarea ruginii si a depunerilor
|
| | | slab aderente.
|
|_________________|____________________|_______________________________________|
| Rugina | Aceleasi procedee | Perierea mecanica in zonele cu rugina
|
| | ca pentru tunder, | slab aderenta. Polizarea in zonele
|
| | in plus: | cu rugina foarte aderenta. Este
|
| | Curatare mecanica | necesara desprafuirea suprafetei prin
|
| | (pct. 3.1.2.b) | suflare cu aer comprimat uscat si
fara|
| | | urme de ulei sau prin aspirare.
|
|_________________|____________________|_______________________________________|
*1) In momentul clatirii si uscarii, structurile cu intranduri sau nituri
trebuie sa fie tratate cu o atentie speciala.
*2) Inaintea curatarii mecanice este necesara degresarea suprafetelor.
*3) Se vor prevedea operatii de uscare dupa spalare si inainte de sablare.
______________________________________________________________________________
| Substante | Procedeul de | Modul de realizare*1),*2),*3)
|
| ce trebuie | pregatire | |
| indepartate | |
|
|_________________|____________________|_______________________________________|
| Acoperiri de | Decapare cu pasta | Paste pe baza de solventi pentru |
| vopsea | (pct. 3.1.1.g) | acoperirile sensibile la solventi
|
| | | organici. Este necesara indepartarea
|
| | | reziduurilor prin spalare (clatire)
cu|
| | | solventi.
|
| | | Paste alcaline pentru acoperirile
|
| | | saponificabile. Clatire cu apa
curata.|
| | | Decaparea se recomanda pentru zone
|
| | | mici.
|
| | Sablare uscata | Alice rotunde sau ascutite. Este
|
| | (pct. 3.1.2.c) | necesara desprafuirea suprafetei prin
|
| | | suflare cu aer comprimat uscat si
fara|
| | | urme de ulei sau prin aspirare.
|
| | Sablare umeda | Clatire cu apa curata.
|
| | (pct. 3.1.2.c) |
|
| | Curatare cu jet de | Pentru indepartarea acoperirilor de
|
| | apa sub presiune | vopsea slab aderente.
|
| | (pct. 3.1.2.d) | Curatarea cu jet de apa la presiune
|
| | | foarte ridicata (> 170 MPa)
pentru |
| | | indepartarea acoperirilor foarte
|
| | | aderente, in cazul refacerii sau
|
| | | remedierii sistemului de protectie
|
| | | anticoroziva.
|
|_________________|____________________|_______________________________________|
| Produsi de | Asperizare | Asperizarea zincului cu oxid de
|
| coroziune ai | | aluminiu (corindon), silicati, nisip
|
| zincului | | de olivina.
|
| | Curatare alcalina | Pentru punctele localizate de
|
| | (pct. 3.1.1.d) | coroziune a zincului poate fi
|
| | | utilizata o solutie de amoniac 5%
|
| | | utilizata ca un tampon abraziv.
Pentru|
| | | suprafete mai mari pot fi utilizati
|
| | | agenti de curatare alcalini. La
valori|
| | | ridicate ale pH-ului exista riscul de
|
| | | coroziune a zincului.
|
|_________________|____________________|_______________________________________|
*1) In momentul clatirii si uscarii, structurile cu intranduri sau nituri
trebuie sa fie tratate cu o atentie speciala.
*2) Inaintea curatarii mecanice este necesara degresarea suprafetelor.
*3) Se vor prevedea operatii de uscare dupa spalare si inainte de sablare.