ORDIN   Nr. 1871 din 31 august 2007

privind Metodologia de organizare si desfasurare a probei anticipate sustinute de elevii claselor a XI-a si a probelor sustinute de elevii claselor a XII-a din sectiile bilingve francofone pentru obtinerea mentiunii speciale „sectie bilingva francofona" la bacalaureat

ACT EMIS DE: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 703 din 18 octombrie 2007

In baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Acordului asupra învăţământului bilingv dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006,

în conformitate cu Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 634/2007 privind organizarea şi desfăşurarea bacalaureatului român -filiera bilingv-francofonă,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă Metodologia de organizare şi desfăşurare a probei anticipate susţinute de elevii claselor a Xl-a şi a probelor susţinute de elevii claselor a XII-a din secţiile bilingve francofone pentru obţinerea menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă" la bacalaureat, prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Se aprobă Programele de bacalaureat la disciplinele specifice pentru elevii care susţin probele specifice în vederea obţinerii menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă" la bacalaureat, prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Pentru obţinerea menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă" la bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone participă la susţinerea următoarelor probe specifice:

a) probă anticipată;

b) probă orală de limba franceză;

c) probă scrisă de limba franceză;

d) probă orală la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză.

Art. 3. - Elevii care nu susţin sau nu promovează proba anticipată nu pot participa la celelalte probe specifice ale bacalaureatului stabilite pentru clasele bilingve, care se susţin în clasa a XII-a, şi nu vor beneficia de menţiunea specială „secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. - Direcţia generală management învăţământ preuniversitar, Direcţia generală buget-finanţe-patrimoniu şi investiţii, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Invăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare şi conducerile unităţilor de învăţământ implicate duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,

Cristian Mihai Adomniţei

ANEXA Nr. 1

METODOLOGIE

de organizare şi desfăşurare a probei anticipate susţinute de elevii claselor a Xl-a şi a probelor susţinute de elevii claselor a XII-a din secţiile bilingve francofone pentru obţinerea menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă” la bacalaureat

I. DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. - (1) Prezenta metodologie reglementează organizarea şi desfăşurarea probei anticipate susţinute de elevii claselor a Xl-a şi a probelor susţinute de elevii claselor a XII-a din secţiile bilingve francofone pentru obţinerea menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă" la bacalaureat.

(2) Diploma de bacalaureat cu menţiunea specială „secţie bilingvă francofonă" este recunoscută pentru înscrierea la universităţile franceze şi la universităţile româneşti.

Art. 2. - (1) Acordul asupra învăţământului bilingv dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006, pune bazele obţinerii diplomei de bacalaureat cu menţiunea specială „secţie bilingvă francofonă".

(2) Secţiile bilingve francofone menţionate la art. 1 au, pe parcursul celor 4 ani de liceu, un orar specific de cursuri de limba franceză şi de discipline nonlingvistice (DNL) predate în limba franceză: matematică, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie, economie.

(3) Probele specifice examenului de bacalaureat pentru secţiile bilingve francofone sunt:

(i) proba anticipată centrată pe modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv (MIP), susţinută în clasa a Xl-a;

(ii) proba orală de limba franceză, care va fi susţinută în clasa a XII-a şi va avea loc în perioada prevăzută pentru proba orală de limbă străină „b";

(iii) proba scrisă de limba franceză, care va fi susţinută în clasa a XII-a şi va avea loc în perioada prevăzută pentru proba scrisă „c";

(iv) o probă la o disciplină nonlingvistică din lista celor menţionate la alin. (2) (oral), susţinută în clasa a XII-a, care va avea loc în perioada prevăzută pentru proba orală „c". Această probă se susţine obligatoriu în limba franceză. Disciplina nonlingvistică se alege dintre disciplinele studiate în limba franceză, în funcţie de profilul clasei: teoretic (uman sau real) sau tehnic. Disciplina nonlingvistică poate fi diferită de disciplinele susţinute la probele „d", „e", „f din cadrul bacalaureatului românesc.

(4)  Pentru fiecare probă se acordă un punctaj cuprins între 10 şi 100, nota probei respective obţinându-se prin împărţirea punctajului la 10.

(5)  Nota obţinută la proba orală de limba franceză intră în calculul mediei de bacalaureat conform prevederilor Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat.

(6)  Notele obţinute la celelalte probe specifice şi la proba anticipată nu intră în calculul mediei de bacalaureat.

(7) Absolvenţii secţiilor bilingve care promovează examenul de bacalaureat, parcurgând şi obţinând cel puţin 50 de puncte la fiecare dintre cele 4 probe specifice prevăzute de Acordul asupra învăţământului bilingv dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006, obţin diploma de bacalaureat, prevăzută de legea română, cu menţiunea specială „secţie bilingvă francofonă", precum şi un atestat de limbă şi civilizaţie franceză.

Art. 3. - (1) Proba anticipată va fi susţinută în fiecare an, conform datelor fixate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în ultima vineri a lunii mai. Ea va fi organizată simultan în fiecare din liceele bilingve care fac parte din proiect (conform listei prevăzute în Acordul asupra învăţământului bilingv dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006).

(2) La proba anticipată participă elevii de clasa a Xl-a de la secţiile bilingve francofone care au frecventat modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv în timpul anului.

(3) In cazul în care elevul promovează proba anticipată în clasa a Xl-a, acesta are dreptul de a obţine menţiunea „secţie bilingvă francofonă", în urma promovării examenului de bacalaureat cu probe specifice pentru clasele bilingve, menţionate la art. 2 alin. (3).

(4) Elevii care nu susţin sau nu promovează proba anticipată nu pot participa la celelalte probe specifice ale bacalaureatului care se susţin în clasa a XII-a, stabilite pentru clasele bilingve, şi nu vor beneficia de menţiunea specială „secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.

(5) In caz de repetenţie a clasei a XI-a, elevul de la secţia bilingvă francofonă pierde beneficiul notei obţinute în anul precedent. Acesta are obligaţia de a repeta modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv şi de a se prezenta din nou la proba anticipată de la sfârşitul clasei a XI-a.

II. A. PROBA ANTICIPATĂ

Art. 4. - Organizarea probei anticipate se face de către comisia judeţeană de bacalaureat, sub coordonarea Comisiei naţionale de bacalaureat.

Art. 5. - (1) Comisia de evaluare a probei anticipate este formată din două cadre didactice: un cadru didactic ales dintre cei care au predat modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv şi un cadru didactic de limba franceză ales dintr-o listă de profesori care cunosc programul franco-român bilingv realizat în cadrul Acordului asupra învăţământului bilingv dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006.

(2) Profesorii din comisia de evaluare sunt numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general.

II. B. DESFĂŞURAREA PROBEI ANTICIPATE

Art. 6. - (1) In cadrul modulului de învăţământ pluridisciplinar bilingv, elevii realizează un proiect la nivelul clasei, bazat pe disciplinele studiate.

(2) Până la data de 1 octombrie a fiecărui an şcolar, profesorii de discipline nonlingvistice care se predau în limba franceză vor afişa la avizierul şcolii titlurile proiectelor propuse pentru proba anticipată din anul şcolar respectiv.

(3)  Până la data de 1 noiembrie a fiecărui an şcolar, elevii vor alege tema proiectului la nivel de clasă şi o vor depune la secretariatul şcolii.

(4) In cadrul probei anticipate, elevii prezintă în faţa comisiei de evaluare un carnet de bord realizat în mod individual, pe durata modulului de învăţământ pluridisciplinar bilingv, însoţit de o sinteză de maximum două pagini.

(5) Carnetul de bord, redactat în limba franceză, va conţine enumerarea orelor de curs la care elevul a asistat pe parcursul derulării proiectului, în cadrul fiecărei discipline nonlingvistice, precum şi enumerarea activităţilor personale pe care Ie-a desfăşurat în afara orelor de curs.

(6)  Sinteza se elaborează în limba franceză şi va cuprinde referinţe la derularea proiectului şi la contribuţia personală a elevului în cadrul echipei. Sinteza va fi axată pe expunerea conţinutului modulului de învăţământ pluridisciplinar bilingv, plecând de la cunoştinţele dobândite de-a lungul anului în cadrul orelor de disciplină nonlingvistica şi terminând cu referiri la contribuţia personală adusă la realizarea produsului final colectiv. Prezentarea sintezei se va realiza sub forma unei discuţii libere, în limba franceză, cu membrii comisiei de evaluare.

(7) Durata probei nu va depăşi 10 minute pentru fiecare elev.

II. C. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI ANTICIPATE

Art. 7. - (1) Modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv este evaluat la sfârşitul clasei a Xl-a, acordându-se maximum 100 de puncte, din care:

a)  maximum 30 de puncte pentru activitatea desfăşurată în timpul anului; şi

b)  maximum 70 de puncte, din care 10 puncte din oficiu pentru examenul final susţinut prin proba anticipată.

(2)  Fiecare evaluator acordă candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.

(3)   Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmetică a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.

(4)  Nota probei anticipate se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului final, urmată de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(5)  Notele probei anticipate susţinute în clasa a Xl-a se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în 3 exemplare, care se păstrează la secretariatul liceului până la sfârşitul clasei a XII-a. Un exemplar se arhivează, iar al doilea exemplar este transmis comisiei de bacalaureat şi va fi anexă la catalogul de examen.

(6)  Procesul-verbal transmis comisiei de bacalaureat se arhivează împreună cu celelalte documente ale examenului de bacalaureat.

II. D. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

Art. 8. - (1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a probei anticipate este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.

(2) Incălcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ implicat în desfăşurarea probei anticipate răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin în aplicarea prezentei metodologii.

Art. 9. - In vederea respectării prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfăşurării probei anticipate, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. In declaraţia-tip, cadrul didactic precizează că nu este rudă sau afin până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţii care participă la această probă şi îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.

Art. 10. - (1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei anticipate, manifestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau săvârşesc orice alte fapte care împiedică desfăşurarea în condiţii normale a probei anticipate sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.

(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor săvârşite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile prevăzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.

II. E. DISPOZIŢII FINALE

Art. 11. - Nu se admit contestaţii la proba anticipată.

GRILĂ  DE  EVALUARE  PENTRU  MODULUL  DE  ÎNVĂŢĂMÂNT  PLURIDISCIPLINAR  BILINGV (MIP)

Caiete de bord individuale (ale elevilor)

(Totalul acestei părţi: 30 de puncte)

• Prezentarea caietului în faţa juriului în ziua examenului (10 puncte)

Observaţie: Pentru a fi acceptat, acest caiet de bord individual trebuie să conţină cel puţin transcrierea cronologică a tuturor orelor de curs efectuate în cadrul proiectului (40 de ore minim, toate provenind din trunchiul comun obligatoriu, alte ore suplimentare de lucru şi de DNL de asemenea prezente, dar neobligatorii).

0

10

• Caracterul personal declarat al contribuţiilor elevului la dinamica de construcţie colectivă a proiectului (20 de puncte)

Observaţie: Se cere aici raportul activităţilor personale de căutare (documentară şi de alt tip) al elevului, cercetare efectuată în afara orelor de curs obligatorii.

0

10

20

Sinteza individuală

(Totalul acestei părţi: 30 de puncte)

• Prezentarea unei sinteze personale scrise referitoare la proiect şi la implicarea elevului în derularea acestuia (10 puncte care sunt considerate drept punct din oficiu)

Observaţie: Această sinteză, elaborată pe baza caietului de bord individual, va fi de maximum două pagini. Predată în mod oficial juriului, semnată de către elev şi contrasemnată de către membrii juriului, aceasta va constitui dovada - păstrată de către şcoală - a notei care va fi reportată şi adăugată la sfârşitul clasei a XII-a la menţiunea finală.

0

10

• Capacitatea elevului de a face legătura dintre cunoştinţele căpătate în acest an în fiecare din orele dedicate proiectului şi care fac parte din programa oficială obligatorie pentru DNL (interdisciplinaritate) şi tema proiectului, precum şi între acestea şi produsele finale realizate la sfârşitul proiectului (20 de puncte)

Observaţie: Aici trebuie amintite toate materiile studiate în cadrul proiectului pe durata întregului an şcolar şi nu doar amintite subtemele tratate de către fiecare elev în cadrul subgrupului din care a făcut parte pe durata proiectului. Această noţiune este evaluată în mod identic şi comun pentru toţi elevii care au fost implicaţi într-un MIP

0

10

20

Susţinerea orală

(Totalul acestei părţi: 40 de puncte)

• Capacitatea elevului de a prezenta corect în limba franceză problematica subtemei la care a lucrat pe parcursul proiectului, precum şi contribuţia sa personală la lucrul efectuat în cadrul subgrupei (0-10 sau 20 de puncte)

Observaţie: In mod normal, nivelul lingvistic al producţiei orale cerut de juriu trebuie să corespundă diplomei elementare de limbă franceză nivelul şcolar B1+ (plasat între B1 - obiectivul fixat pentru clasa a X-a din cadrul viitorului examen pentru obţinerea diplomei elementare de limba franceză nivel şcolar - şi B2 - obiectivul fixat pentru clasa a XII-a). O analiză a descriptorilor din grila de evaluare a Cadrului european comun de referinţă al limbilor confirmă acest punct de vedere.

0

10

20

• Discuţie liberă cu juriul asupra uneia dintre noţiunile în sfera disciplinei din programa evocată pe parcursul acestui proiect (20 de puncte)

Observaţie: Este vorba aici de a anticipa modelul„Colle" care va deveni oficial din luna iunie 2008 şi în care se precizează că elevii, pentru a obţine menţiunea bilingvă francofonă, vor trebui să treacă la oral o probă de disciplină nonlingvistică în limba franceză în clasa a XII-a.

Observaţie: Este vorba aici despre noţiuni care au fost studiate în timpul orelor de proiect şi care se regăsesc în acelaşi timp în programa naţională obligatorie pentru disciplină nonlingvistică.

0

10

20

TOTAL. 100 de puncte

(Reamintim: menţiunea bilingvă francofonă cuprinde 400 de puncte, din care 100 acordate pentru MIP.)

III. DISCIPLINE SPECIFICE SUSŢINUTE ÎN CLASA a XII-a

Art. 12. - Organizarea şi desfăşurarea probelor specifice se fac în conformitate cu prevederile bacalaureatului românesc.

Art. 13. - Profesorii examinatori din comisiile de bacalaureat constituite pentru probele organizate în vederea obţinerii menţiunii bilingve francofone trebuie să fie traşi la sorţi dintr-o listă de profesori care cunosc programul franco-român bilingv realizat în cadrul Acordului asupra învăţământului bilingv dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006.

ANEXA Nr. 2

PROGRAMELE  DE  BACALAUREAT

la disciplinele specifice pentru elevii care susţin probele specifice în vederea obţinerii menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă” la bacalaureat

I. A. DESFĂŞURAREA PROBEI DE LIMBĂ FRANCEZĂ ORAL

Art. 1. - Competenţe generale de evaluat:

1.  Receptarea mesajelor transmise oral în diferite situaţii de comunicare

1.2. Extragerea esenţialului/identificarea ideilor principale/de detalii specifice din texte autentice referitoare la probleme de actualitate, din viaţa cotidiană şi din domeniul de specializare

1.6. Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, cadrul acţiunii)

2.  Producerea de mesaje orale adecvate unor contexte variate de comunicare

2.6. Expunerea unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente şi exemple

Descrierea de activităţi/proiecte/procese etc, pe subiecte legate de domenii de interes/de specialitate

2.7.  Elaborarea, prin sintetizarea de informaţii din diferite surse, a unui text (eseu/prezentare), argumentat logic şi susţinut de exemple pertinente din experienţa personală sau din alte surse

2.8. Argumentarea, într-o manieră eficientă, convingătoare (eseuri de opinie)

2.9.  Argumentarea unei interpretări personale a unui text literar

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală

3.1. Solicitarea ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului şi răspunsuri/comentarii la acestea; exprimarea poziţiei (acord/dezacord) faţă de opiniile exprimate; oferirea de clarificări/explicaţii

3.3.  Avansarea unor ipoteze şi formularea de răspunsuri relevante la ipotezele emise de ceilalţi

3.4.  Formularea de idei/păreri/puncte de vedere pe teme de interes/pe teme culturale sau literare şi susţinerea acestora cu argumente relevante

3.5.  Producerea de mesaje/texte orale/alte texte funcţionale pe diferite teme către diverşi destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza, a mulţumi, a cere scuze etc), cu adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la stilul formal/informai folosit de interlocutor

4. Transferul şi medierea mesajelor orale în situaţii variate de comunicare

4.1.  Redarea cu cuvinte proprii a spuselor altor persoane

4.2.    Rezumarea esenţialului dintr-un text din mass-media/literar într-un număr determinat de cuvinte; reducerea unui paragraf la o idee esenţială

4.3. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul de specializare în diverse forme de prezentare

4.4.  Parafrazarea unui citat folosind exemple personale/prin raportare la experienţa personală

4.5.  Raportarea mesajului literar la experienţe personale

Art. 2. - Teme reţinute şi texte alese:

Texte şi teme pentru comunicarea orală

Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune, precum:

a)  sursa: pasaje din cărţi, broşuri, pliante etc; articole de presă (ziare, reviste, internet) în limba franceză;

b) tipul de text: text autentic literar/neliterar.

Texte

Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu etc).

Teme

Temele pentru expuneri/redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.

Domeniul personal

•  Universul adolescenţei (viaţa cotidiană, şcoala, familia, raportul dintre generaţii, locuinţa, cumpărături, alimentaţie, sănătate; activităţi în timpul liber: hobby, sport, călătorii etc; factori de risc /droguri/alcool/fumat/SIDA etc.)

•  Relaţii interpersonale, comportamentul în familie şi în societate; munca în echipă, participarea la proiecte de cooperare educativă

• Universul afectiv al tinerilor

• Pregătirea tinerilor pentru viaţa activă (civism, proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială)

Domeniul public

• Aspecte semnificative din viaţa contemporană (sociale, economice, tehnice, ecologice, culturale etc.)

•  Serviciile în societatea contemporană: servicii medicale/ hoteliere/transporturi moderne/instituţii de spectacole etc; spaţii/locuri, instituţii şi servicii publice

•  Mijloace moderne de comunicare în masă; generaţia tânără şi tehnologia informaţiei

• Mediu înconjurător (urban/rural)

Domeniul educaţional, cultură şi civilizaţie

• Date importante din viaţa contemporană a Franţei; caracteristici generale (repere geografice, sociale, culturale)

• Stiluri de viaţă în lumea francofonă din perspectivă sincronică şi/sau diacronică

• Conservarea patrimoniului cultural

• Texte din literatura franceză şi francofonă; literatură pentru tineret

• Personalităţi din sfera literară; mari scriitori francezi din literatura modernă şi contemporană

• Repere de cultură şi civilizaţie ale culturii universale •Aspecte ale vieţii sociale - dezbateri importante în Franţa contemporană

• Condiţia şi rolul femeii în societatea contemporană

• Construcţia europeană, aportul Franţei la acest proces

• Cooperare francofonă: programe/instituţii/actori

Art. 3. - (1) Această probă se desfăşoară integral în limba franceză. Subiectul este tras la sorţi de către candidat. Subiectul este compus dintr-un text însoţit de o întrebare de interes general care se sprijină pe text şi care îl invită pe candidat să facă o expunere organizată care să îl conducă la dezvoltarea intervenţiei sale, făcând apel la experienţa şi la cultura sa personală. Subiectul comportă, de asemenea, menţiunea pasajului din text care trebuie citit cu voce tare.

(2) Proba se referă la texte necunoscute de către candidaţi, texte dactilografiate având în jur de douăzeci de rânduri, cu caractere de tip 12. Este vorba despre texte din secolul XX : articole de presă sau texte literare care se referă la teme în acord cu programa de bacalaureat a profilului bilingv respectiv.

(3) Condiţiile de desfăşurare sunt următoarele:

- 30 de minute de pregătire;

- 20 de minute de examinare;

- 5 minute de consultare pentru juriu pentru determinarea notei.

(4) Proba se desfăşoară în 4 etape :

1. Candidatul prezintă pe scurt textul, pentru a face să apară tema şi ideea principală, în 2 până la 4 fraze.

2.  Candidatul citeşte cu voce tare pasajul din text care îi va fi indicat de juriu (aproximativ 10 rânduri).

3. Candidatul prezintă expunerea pe care a pregătit-o pentru a răspunde la întrebarea pusă în subiect (în jur de 5 minute).

4.  Discuţia: discuţia are ca obiectiv evaluarea capacităţii candidatului de a comunica „cu un grad de spontaneitate şi de uşurinţă care să facă posibilă o interacţiune normală cu un interlocutor nativ" şi cea de „a prezenta şi de a apăra" opinia sa, dar şi verificarea sau reprecizarea înţelegerii anumitor puncte din text.

I.B. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI ORALE DE LIMBĂ FRANCEZĂ

Art. 4. - (1) Pentru această probă se acordă maximum 100 de puncte, din care:

- 10 puncte din oficiu;

- 60 de puncte pentru cunoştinţele disciplinei -:

• etapa 1 pentru 10 puncte: concizia şi justeţea sintezei care arată că punctul de vedere al autorului este înţeles;

• etapa 2 pentru 10 puncte: pronunţarea, prozodia şi fluiditatea lecturii;

• etapa 3 pentru 20 de puncte: respectarea subiectului dat, structurarea expunerii, calitatea argumentării şi bogăţia aporturilor exterioare la text venind de la lectură, de la curs;

• etapa 4 pentru 20 de puncte: viteza de reacţie la întrebările juriului, pertinenţa răspunsurilor şi capacitatea de a susţine o opinie;

- 30 de puncte pentru calitatea limbii, conform nivelului B2 din Cadrul european comun de referinţă al limbilor.

(2)  Fiecare evaluator acordă candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.

(3)  Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmetică a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.

(4) Nota probei se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului final, urmată de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(5) Notele probei se consemnează în catalogul de examen.

I.C. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

Art. 5. - (1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a probei orale de limbă franceză este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.

(2) Incălcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ implicat în desfăşurarea probei răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi revin în aplicarea prezentei metodologii.

Art. 6. - In vederea respectării prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfăşurării probei, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. în declaraţia-tip, cadrul didactic precizează că nu este rudă sau afin până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţii care participă la această probă şi îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.

Art. 7. - (1) Cadrele didactice care în perioada susţinerii probei manifestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau săvârşesc orice alte fapte care împiedică desfăşurarea în condiţii normale a probei sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.

(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor săvârşite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile prevăzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.

I.D. DISPOZIŢII FINALE

Art. 8. - Nu se admit contestaţii la proba orală de limbă franceză.

Proba orală de limba franceza - barem de evaluare

•  10 puncte din oficiu

• 60 de puncte pentru abilităţi în sfera disciplinei:

Concizia şi justeţea sintezei care arată că punctul de vedere al autorului este înţeles

0

10

Pronunţarea, prozodia şi fluiditatea lecturii

0

10

Respectarea subiectului dat, structurarea expunerii, calitatea argumentării şi bogăţia aporturilor exterioare la text venind de la lectură, de la curs

0

10

20

Viteza de  reacţie  la întrebările juriului, pertinenţa răspunsurilor şi capacitatea de a apăra o opinie

0

10

20

• 30 de puncte pentru calitatea limbii Pronunţie, vocabular, morfosintaxă

0

10

20

30

II.A. DESFĂŞURAREA PROBEI SCRISE DE LIMBĂ FRANCEZĂ

Art. 9. - Competenţe generale de evaluat:

1. Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situaţii de comunicare

1.2. Extragerea esenţialului/identificarea ideilor principale din texte referitoare la probleme de actualitate, din viaţa cotidiană şi din domeniul de specializare

1.6. Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, cadrul acţiunii)

2.  Producerea de mesaje scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

2.6. Expunerea unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente şi exemple

2.7.  Elaborarea, prin sintetizarea de informaţii din diferite surse, a unui text (eseu/prezentare), argumentat logic şi susţinut de exemple pertinente din experienţa personală sau din alte surse

2.8. Argumentarea, orală şi în scris (eseuri de opinie), într-o manieră eficientă, convingătoare

2.9.  Argumentarea unei interpretări personale a unui text literar

3.  Realizarea de interacţiuni în comunicarea scrisă

3.1. Solicitarea ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului şi răspunsuri/comentarii la acestea; exprimarea poziţiei (acord/dezacord) faţă de opiniile exprimate

3.3. Avansarea unor ipoteze şi formularea de răspunsuri relevante la ipotezele emise de ceilalţi

3.4. Formularea de idei/păreri/puncte de vedere pe teme de interes/pe teme culturale sau literare şi susţinerea acestora cu argumente relevante

3.5.  Producerea de mesaje/ texte scrise şi orale/alte texte funcţionale pe diferite teme către diverşi destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza, a mulţumi, a cere scuze etc), cu adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la stilul formal/informai folosit de interlocutor

4. Transferul şi medierea mesajelor scrise în situaţii variate de comunicare

4.1.  Redarea cu cuvinte proprii a spuselor altor persoane

4.2.    Rezumarea esenţialului dintr-un text din mass-media/literar într-un număr determinat de cuvinte; reducerea unui paragraf la o idee esenţială

4.3. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul de specializare în diverse forme de prezentare

4.4. Parafrazarea unui citat folosind exemple personale/prin raportare la experienţa personală

4.5.  Raportarea mesajului literar la experienţe personale

Art. 10. -Teme reţinute şi texte alese:

Texte şi teme pentru comunicarea scrisă

Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

a)  sursa: pasaje din cărţi, broşuri, pliante etc; articole de presă (ziare, reviste, internet) în limba franceză;

b) tipul de text: text autentic literar/neliterar.

Texte

Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu etc.)

Teme

Temele pentru expuneri/redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.

Domeniul personal

• Universul adolescenţei (viaţa cotidiană, şcoala, familia, raportul dintre generaţii, locuinţa, cumpărături, alimentaţie, sănătate; activităţi în timpul liber: hobby, sport, călătorii etc; factori de risc/droguri/alcool/fumat/SIDA etc.)

• Relaţii interpersonale, comportamentul în familie şi în societate; munca în echipă, participarea la proiecte de cooperare educativă

• Universul afectiv al tinerilor

• Pregătirea tinerilor pentru viaţa activă (civism, proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială)

Domeniul public

• Aspecte semnificative din viaţa contemporană (sociale, economice, tehnice, ecologice, culturale etc.)

• Serviciile în societatea contemporană: servicii medicale, hoteliere, transporturi moderne, instituţii de spectacole etc; spaţii, locuri, instituţii şi servicii publice

• Mijloace moderne de comunicare în masă; generaţia tânără şi tehnologia informaţiei

• Mediu înconjurător (urban/rural)

Domeniul educaţional, cultură şi civilizaţie

• Date importante din viaţa contemporană a Franţei; caracteristici generale (repere geografice/sociale/culturale)

• Stiluri de viaţă în lumea francofona din perspectivă sincronică şi/sau diacronică

• Conservarea patrimoniului cultural

• Texte din literatura franceză şi francofona; literatură pentru tineret

• Personalităţi din sfera literară; mari scriitori francezi din literatura modernă şi contemporană

• Repere de cultură şi civilizaţie universale

• Aspecte ale vieţii sociale - dezbateri importante în Franţa contemporană

• Condiţia şi rolul femeii în societatea contemporană

• Construcţia europeană, aportul Franţei la acest proces

• Cooperare francofona: programe/instituţii/actori

Art. 11. -Această probă este o probă suplimentară de 3 ore, specifică menţiunii „secţie bilingvă francofona"; ea vizează evaluarea competenţelor de înţelegere a unui text scris şi a celor de producere de texte scrise, a competenţei de exprimare în scris, conformă nivelului B2 din Cadrul european comun de referinţă al limbilor.

Candidatul alege între două subiecte; acestea se referă la tematici diferite. Cele două subiecte vor fi furnizate candidatului la începutul probei.

Această probă conţine două părţi: o primă parte este compusă din întrebări de înţelegere şi o a doua este consacrată elaborării unui eseu.

1.1. Textele de sprijin:

Lucrul candidatului se face pe texte contemporane (din 1850 până în zilele noastre). Aceste texte pot fi:

- texte narative sau texte de idei;

-    articole de presă care se referă la probleme contemporane (şi nu articole care se referă la actualitatea imediată, probabil puţin cunoscută de candidaţi).

Este vorba despre texte de interes general care ridică probleme în legătură cu universul de referinţă al liceenilor şi cu cultura franceză/francofonă/română/europeană. Tematicile posibile figurează în programa de bacalaureat.

Textul comportă maximum 30 de rânduri dactilografiate cu caractere de tip 12.

1.2. Intrebări de înţelegere:

Această parte comportă 4 până la 6 întrebări, al căror obiectiv este să demonstreze că fiecare candidat a înţeles textul şi să testeze în ce măsură stăpâneşte tehnica exprimării în scris.

La toate întrebările trebuie să se dea răspunsuri redactate. Lângă fiecare întrebare figurează numărul de puncte care îi este atribuit.

Intrebările puse pot lua următoarele forme:

- să explice una sau mai multe expresii-cheie ale textului;

- să reformuleze una sau mai multe idei ale textului;

- să ilustreze una sau mai multe idei prin exemple;

- să degajeze ideile principale dintr-un extras sau din ansamblul textului;

- răspunsuri la întrebări de înţelegere literală pentru a degaja informaţii explicite din text;

- răspunsuri la întrebări de înţelegere care necesită raţionamente logice (a caută o cauză, o consecinţă etc);

- răpunsuri la întrebări de înţelegere care necesită raţionamente culturale relative la civilizaţia franceză, francofona, română sau europeană în relaţie cu programul menţiunii bilingve francofone a bacalaureatului;

- să interpreteze una sau mai multe idei ale textului. Nu se admit mai mult de două întrebări de acelaşi tip. Cuvintele sau expresiile de explicat sunt urmate de menţiunea rândului unde figurează.

Intrebările urmează ordinea textului şi ultimele sunt mai generale, mai sintetice.

1.3.  Eseul

Această lucrare trebuie să se sprijine în acelaşi timp pe text, pe experienţa şi pe cultura candidatului, în special pe cea dobândită la cursul de franceză în timpul studiului temelor din programă. Această lucrare vizează exprimarea unei opinii personale bine argumentate şi ilustrate cu exemple.

Eseul presupune producerea unui text structurat având în jur de 300 de cuvinte.

Sunt evaluate:

- respectarea subiectului;

- structurarea cuvântului;

- bogăţia de idei;

- calitatea argumentării.

1.4. Calitatea limbii

Calitatea limbii ţine cont de calitatea sintaxei, de ortografie, de precizia şi de bogăţia vocabularului, conform nivelului B2 din Cadrul european comun de referinţă al limbilor.

II.B. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI SCRISE DE LIMBĂ FRANCEZĂ

Art. 12. - (1) Pentru această probă se acordă maximum 100 de puncte, din care:

- 10 puncte din oficiu;

- 60 de puncte pentru disciplină (30 de puncte pentru întrebările de înţelegere, 30 de puncte pentru eseu);

- 30 de puncte pentru calitatea limbii.

(2)  Fiecare evaluator acordă candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.

(3)   Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmetică a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.

(4) Nota probei se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului final, urmată de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(5) Notele probei se consemnează în catalogul de examen.

II. C. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

Art. 13. - (1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a probei scrise de limba franceză este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.

(2) Incălcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ implicat în desfăşurarea probei răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi revin în aplicarea prezentei metodologii.

Art. 14. - In vederea respectării prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfăşurării probei, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. In declaraţia-tip, cadrul didactic precizează că nu este rudă sau afin până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţii care participă la această probă şi îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.

Art. 15. - (1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei, manifestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau săvârşesc orice alte fapte care împiedică desfăşurarea în condiţii normale a probei sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.

(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor săvârşite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile prevăzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.

II. D. DISPOZIŢII FINALE

Art. 16. - Nu se admit contestaţii la proba scrisă de limbă franceză.

Proba scrisă de limba franceză - barem de evaluare

•  10 puncte din oficiu

• 60 de puncte pentru abilităţi în sfera disciplinei:

Intrebări de înţelegere

0

10

20

30

Eseul

Respectarea subiectului

Structurarea cuvântului

Bogăţia de idei

0

10

20

30

• 30 de puncte pentru calitatea limbii

Pronunţie, vocabular, morfosintaxă

0

10

20

30

III. A. DESFĂŞURAREA PROBEI ORALE DE DISCIPLINĂ NON LINGVISTICĂ- GEOGRAFIE

Art. 17. - (1) In cadrul examenului de bacalaureat 2008, menţiunea bilingv-franceză, geografia (România - Europa - Uniunea Europeană. Probleme fundamentale) are un statut de disciplină opţională.

1. Europa şi România - elemente geografice de bază

(2) Examenul oral la geografie pentru examenul de bacalaureat 2008 se adresează următoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din lista prevăzută în Acordul asupra învăţământului bilingv dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006:

a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;

b) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;

c) clasă bilingvă, filiera tehnologică.

Art. 18. - Competenţe de evaluat:

a) Competenţe disciplinare generale:

1.  Utilizarea adecvată a termenilor şi a limbajelor specifice, pentru explicarea elementelor şi faptelor din mediul geografic

2. Raportarea elementelor semnificative din societate, ştiinţă şi tehnologie la mediul înconjurător ca întreg şi explicarea relaţiilor specifice dintre acestea

3.   Capacitatea de a identifica, pe reprezentări grafice, cartografice şi imagistice, elemente şi fenomene din natură şi societate

4.   Capacitatea de a construi un plan demonstrativ în condiţiile analizei termenilor/surselor de informare, pe fondul achiziţiilor dobândite

b) Competenţe lingvistice:

1.  Receptarea mesajelor transmise oral în diferite situaţii de comunicare:

1.1. desprinderea sensului global al unui mesaj/text

1.2.  selectarea unor informaţii relevante din fragmente de texte, tabele, pentru a îndeplini o sarcină de lucru

2.  Producerea de mesaje orale adecvate unor contexte variate de comunicare:

2.1. oferirea şi solicitarea de informaţii şi instrucţiuni pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru

2.2. argumentarea într-o manieră eficientă, convingătoare.

c) Competenţe şi conţinuturi:

Competenţe specifice

Conţinuturi

1.1 Prezentarea orală a aspectelor definitorii ale spaţiului european şi naţional, utilizând corect şi coerent termenii specifici domeniului 1.3  Realizarea unor corelaţii între elemente, date, fapte, procese, utilizând limbajul specific domeniului 1.4  Identificarea informaţiilor specifice problematicii geografice a Europei şi a României, valorificând adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate 2.1 Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător (geografic) la nivelul continentului, prin conexiuni sugerate de analiza modelelor grafice, cartografice şi a imaginilor 2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului geografic european, utilizând date statistice, modele grafice şi cartografice adecvate 3.1. Prezentarea unor date, fapte, procese, prin interpretarea reprezentărilor grafice, cartografice şi imagistice.

a)  Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României: - harta politică a Europei; România ca stat al Europei - populaţia şi caracteristicile ei geodemografice -  sistemul de oraşe al Europei, analiza geografică a unor oraşe (patru oraşe europene, oraşul Bucureşti şi două oraşe din România) b) Mediul înconjurător şi peisajele: - caracteristici ale unor medii şi peisaje geografice din Europa şi din România - Carpaţii - studiu de caz al unei regiuni geografice - ţările vecine României (studiu de caz)

2. România şi Uniunea Europeană

Competenţe specifice

Conţinuturi

1.1 Prezentarea orală a aspectelor definitorii referitoare la elemente geografice ale Franţei, utilizând corect şi coerent termenii specifici domeniului 1.4 Identificarea informaţiilor specifice problematicii geografice a Franţei şi a României, valorificând adecvat semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate 2.4 Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului geografic al Franţei, utilizând date statistice, modele grafice şi reprezentări cartografice adecvate 3.1 Transferul informaţiei statistice, grafice sau cartografice în alte forme de prezentare: texte, plan demonstrativ, probleme, situaţii problemă

• Statele Uniunii Europene c) Studiu de caz: Franţa d) Organizarea şi amenajarea spaţiului geografic în Uniunea Europeană şi în România (organizarea teritoriului, migraţia populaţiei şi a forţei de muncă, dispariţiile regionale, evoluţia agriculturii)

3. Europa şi Uniunea Europeană în lumea contemporană

Competenţe specifice	Conţinuturi
1.1 Prezentarea orală a aspectelor definitorii referitoare la rolul Europei în sistemul economic şi geopolitic mondial, utilizând corect şi coerent terminologia specifică domeniului 2.4 Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele lumii contemporane şi Europa 3.4 Interpretarea datelor statistice şi a modelelor grafice referitoare la Europa, Uniunea Europeană, România şi lumea contemporană	e) Rolul Europei în construirea lumii contemporane.

Art. 19. - (1) Structura examenului:

a) Proba orală va consta în rezolvarea unui subiect, formulat sub formă de întrebare, parţial problematizată.

b) Subiectul va fi însoţit de documente geografice specifice, în număr de maximum 3: hărţi tematice, scurte texte geografice, imagini, date statistice, grafice etc, a căror rezolvare permite evaluarea atât a competenţelor de specialitate (construirea unui plan demonstrativ, asocierea analizei documentare cu propriile cunoştiinţe dobândite etc), cât şi a celor lingvistice.

c) Ansamblul documentar este urmat de:

- 3 întrebări puse candidatului în scopul structurării planului său demonstrativ, expunerii;

- 2-3 alte întrebări care pot fi puse de examinatori în timpul celor 10 minute de evaluare prin dialog.

(2)  Subiectul va fi ales de candidat prin tragere la sorţi din întregul număr de variante înscrise în programa disciplinei alese.

(3) Desfăşurarea probei: timpul de pregătire pentru candidat este de 30 de minute, expunerea de 10 minute şi discuţia de 10 minute.

III. B. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI ORALE DE GEOGRAFIE

Art. 20. - (1) Proba este notată cu maximum 100 de puncte, din care: 10 puncte din oficiu, 30 de puncte pentru calitatea limbii franceze şi 60 de puncte pentru cunoştinţele în sfera disciplinei (30 de puncte pentru expunerea unui punct de vedere argumentat, 30 de puncte pentru chestionarea prin dialog, interacţiune cu juriul).

(2)  Fiecare evaluator acordă candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.

(3)   Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmetică a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.

(4) Nota probei se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului final, urmată de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(5) Notele probei se consemnează în catalogul de examen.

III. C. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

Art. 21. - (1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a probei este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.

(2) Incălcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ implicat în desfăşurarea probei răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin în aplicarea prezentei metodologii.

Art. 22. - In vederea respectării prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfăşurării probei, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. In declaraţia-tip, cadrul didactic precizează că nu este rudă sau afin până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţii care participă la această probă şi îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.

Art. 23. - (1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei, manifestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau săvârşesc orice alte fapte care împiedică desfăşurarea în condiţii normale a probei anticipate sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.

(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor săvârşite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile prevăzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.

III.  D. DISPOZIŢII FINALE

Art. 24. - Nu se admit contestaţii la proba orală de disciplină nonlingvistică - geografie.

IV.   A. DESFĂŞURAREA PROBEI ORALE DE DISCIPLINĂ NONLINGVISTICĂ- MATEMATICĂ

Art. 25. - Examenul oral la matematică pentru bacalaureatul 2008 se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din proiectul bilingv-pilot „De la învăţământul bilingv către filierele francofone":

a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;

b) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;

c) clasă bilingvă filiera tehnologică.

Art. 26. - Competenţe de evaluat:

1.  Utilizarea corectă a terminologiei specifice matematicii în diferite contexte de aplicare

2.  Prelucrarea datelor de tip cantitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice

3.  Utilizarea corectă a algoritmilor matematici şi a raţionamentelor în rezolvarea de probleme de diferite grade de dificultate

4. Exprimarea şi redactarea corectă şi într-o manieră coerentă, în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme

5.  Analiza de situaţii-problemă şi determinarea ipotezelor necesare pentru a obţine o concluzie

6. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin generalizarea algoritmilor

In plus, vor fi urmărite competenţe specifice ale programei şcolare.

Art. 27. - Teme reţinute:

Funcţii:

- generalităţi (clasa a IX-a, a X-a);

- funcţii particulare (funcţia de gradul 1, funcţia de gradul 2, funcţia radical, funcţia exponenţială, funcţia logaritm);

- aplicaţii ale derivatelor (secţia ştiinţifică);

- calcul integral (secţia ştiinţifică).

Combinatorică:

- permutări, aranjamente, combinări;

- binomul lui Newton.

Geometrie analitică în plan:

- reper cartezian, dreapta;

- distanţa de la un punct la o dreaptă (secţia ştiinţifică);

- cercul (secţia ştiinţifică).

Numere complexe:

- forma algebrică

- interpretare geometrică;

- forma trigonometrică;

- operaţii - adunare, scădere, înmulţire, împărţire, putere, rădăcină de ordinul n;

- ecuaţii binome.

Şiruri:

- definiţie, şir crescător/descrescător, şiruri limitate;

- şiruri particulare (şiruri aritmetice, şiruri geometrice;

- limita unui şir, şiruri convergente (secţia ştiinţifică).

NOTĂ:

Nu va fi necesar ca totalitatea temelor să fie predate în limba franceză, dar se va veghea ca elevii să dispună de un lexic suficient pentru rezolvarea exerciţiilor.

Art. 28. - Structura examenului: pe fiecare bilet vor fi câte două exerciţii, unul provenit din temele: combinatorică, geometrie analitică sau numere complexe, şi celălalt din temele şiruri sau funcţii.

Art. 29. - Metodologia de desfăşurare a probei: timpul de pregătire pentru candidat este de 30 de minute, expunerea de 10 minute şi discuţia de 10 minute.

IV B. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI ORALE DE MATEMATICĂ

Art. 30. - (1) Proba este notată cu maximum 100 de puncte, din care: 10 puncte din oficiu, 30 de puncte pentru calitatea limbii franceze şi 60 de puncte pentru cunoştinţele în sfera disciplinei.

(2)  Fiecare evaluator acordă candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.

(3)   Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmetică a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.

(4) Nota probei se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului final, urmată de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(5) Notele probei se consemnează în catalogul de examen.

IV C. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

Art. 31. - (1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a probei este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.

(2) Incălcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ implicat în desfăşurarea probei răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin în aplicarea prezentei metodologii.

Art. 32. - In vederea respectării prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfăşurării probei, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. In declaraţia-tip, cadrul didactic precizează că nu este rudă sau afin până la gradul al patrulea cu candidaţii care participă la această probă şi îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.

Art. 33. - (1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei, manifestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau săvârşesc orice alte fapte care împiedică desfăşurarea în condiţii normale a probei anticipate sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.

(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor săvârşite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile prevăzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.

IV  D. DISPOZIŢII FINALE

Art. 34. - Nu se admit contestaţii la proba orală de disciplină nonlingvistică - matematică.

V A. DESFĂŞURAREA PROBEI ORALE DE DISCIPLINĂ NON LINGVISTICĂ- ISTORIE

Art. 35. - Examenul oral la istorie pentru bacalaureatul 2008 îi priveşte în special pe elevii din clasa a XII-a profil literar (două ore/săptămână); pentru elevii din secţia ştiinţifică care vor alege istoria ca probă de bacalaureat, structura subiectului va fi păstrată şi competenţele evaluate adaptate la programa lor (o oră/săptămână).

Art. 36. - Competenţe de evaluat:

Competenţe specifice	Domenii de conţinut/Conţinuturi
1.1.  Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multi­disciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice 1.2.  Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei în contexte care implică interpretări şi explicaţii interdisciplinare 2.3.  Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate 3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate prin compararea terminologiei folosite 4.2.  Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii nonformale de învăţare în analiza fenomenelor istorice studiate 4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse şi comple­mentare în legătură cu fenomenele istorice	Oamenii, societatea şi lumea ideilor Viziuni asupra modernizării în Europa secolelor XIX şi XX; curente şi politici culturale; identităţi naţionale şi identitate europeană Secolul XX între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa Constituţiile din România
1.3.  Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei în contexte care implică interpretări şi explicaţii interdisciplinare 2.1.  Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la situaţii şi contexte economice, sociale, politice, culturale 2.2.  Proiectarea unui demers de cooperare pentru identi­ficarea şi realizarea de scopuri comune 2.4.  Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate 3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate prin compararea terminologiei folosite	Statul şi politica România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţa anticomunistă
2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la situaţii şi contexte economice, sociale, politice, culturale 2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate	Relaţiile internaţionale România şi concertul european: de la criza orientală la marile alianţe ale secolului XX. România în perioada Războiului Rece
4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse şi comple­mentare în legătură cu fenomenele istorice

Art. 37. - Teme reţinute:

Tema: B. Oamenii, societatea şi lumea ideilor

2. Viziuni asupra modernizării în Europa secolelor XIX şi XX; curente şi politici culturale; identităţi naţionale şi identitate europeană

3.  Secolul XX între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa

4. Constituţiile din România Tema: C. Statul şi politica

4. România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţa anticomunistă

Tema: D. Relaţiile internaţionale

2.  România şi concertul european: de la criza orientală la marile alianţe ale secolului XX

3.  România în perioada Războiului Rece

Art. 38. - (1) Structura examenului: pe fiecare bilet va fi un singur subiect compus fie din două texte, fie dintr-un text şi o hartă foarte clară, sau un text şi o caricatură (sau altă imagine în alb-negru uşor de fotocopiat şi lizibilă).

(2)  Consemnele formulate în patru sau cinci itemi pun în valoare capacitatea candidatului de a degaja o problematică, de a înţelege şi de a explica fenomenele şi procesele istorice, de a înfăţişa cunoştinţele şi de a le exprima în limba franceză.

(3) Subiectele precizează profilul clasei, tema, competentele înscrise în programa românească şi consemnele de lucru pentru candidat.

Art. 39. - Metodologia de desfăşurare a probei: timpul de pregătire pentru candidat este de 30 de minute, expunerea de 10 minute şi discuţia de 10 minute.

V. B. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI ORALE DE ISTORIE

Art. 40. - (1) Proba este notată cu maximum 100 de puncte, din care: 10 puncte din oficiu, 30 de puncte pentru calitatea limbii franceze şi 60 de puncte pentru cunoştinţele disciplinare.

(2)  Fiecare evaluator acordă candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.

(3)   Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmetică a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.

(4) Nota probei se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului final, urmată de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(5) Notele probei se consemnează în catalogul de examen.

V. C. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

Art. 41. - (1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a probei este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.

(2) Incălcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ implicat în desfăşurarea probei răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin în aplicarea prezentei metodologii.

Art. 42. - In vederea respectării prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfăşurării probei, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. In declaraţia-tip, cadrul didactic precizează că nu este rudă sau afin până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţii care participă la această probă şi îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.

Art. 43. - (1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei, manifestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau săvârşesc orice alte fapte care împiedică desfăşurarea în condiţii normale a probei anticipate sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.

(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor săvârşite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile prevăzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.

V. D. DISPOZIŢII FINALE

Art. 44. - Nu se admit contestaţii la proba orală de disciplină nonlingvistică istorie.

VI. A. DESFĂŞURAREA PROBEI ORALE DE DISCIPLINĂ NONLINGVISTICĂ: CHIMIE

Art. 45. - Examenul oral la chimie pentru bacalaureatul 2008 se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din proiectul bilingv pilot „De la învăţământul bilingv către filierele francofone":

- clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;

- clasă bilingvă filiera tehnologică;

- clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist (pentru acest profil, un asterisc va preceda părţile din programă care îi sunt destinate).

Art. 46. - Competenţe de evaluat şi conţinuturi:

Conţinuturi	Competenţe de evaluat
A. Clasificarea reacţiilor chimice: • Transformări lente şi rapide • *Cupluri oxidant/reductor şi scrierea ecuaţiilor acestor reacţii • *Reacţii reversibile şi ireversibile; exemple Introducerea noţiunii de pH şi a măsurării sale	• *Scrierea ecuaţiei reacţiei asociate unei transformări de oxido-reducere şi identificarea în această ecuaţie a celor două cupluri oxidant/reductor • *Definirea şi identificarea unui oxidant şi a unui reductor • *Definirea şi identificarea unui acid sau a unei baze după Bronsted • *Scrierea şi calcularea ecuaţiei reacţiei asociate unei transformări acido-bazice; identificarea în această ecuaţie a celor două cupluri acid-bază conjugate Cunoaşterea definiţiei pH-ului pentru soluţiile apoase diluate
B. Starea de echilibru a unui sistem chimic • Constanta de echilibru K asociată ecuaţiei unei reacţii la o temperatură dată •Autoprotoliza apei; Constanta de echilibru numită produs ionic al apei şi notat Ke şi pKe Scala de pH: soluţie acidă, bazică şi neutră	• De ştiut că atunci când starea de echilibru a sistemului este atinsă, cantităţile de materie nu mai evoluează şi că această stare de echilibru este dinamică • De ştiut că Kw este constanta de echilibru asociată autoprotolizei apei • Cunoscând valoarea pH-ului unei soluţii apoase, de precizat dacă este acidă, bazică sau neutră •  Plecând de la concentraţia molară a ionilor H3O+ sau OH-, să se deducă valoarea pH-ului soluţiei
- Baterii electrice: •Transferuri spontane de electroni între specii chimice (amestecate sau separate) de două cupluri oxidant/reductor de tipul ion metalic/metal, Mn+ / M (S) • Constituirea şi funcţionarea unei baterii: observarea sensului de circulaţie a curentului electric, mişcarea purtătorilor de sarcini, rolul punţii de sare, reacţiile la electrozi • Exemple de baterii uzuale	• Schematizarea unei baterii • Utilizarea criteriului de evoluţie spontană pentru a determina sensul de deplasare a purtătorilor de sarcină într-o baterie Interpretarea   funcţionării   unei   baterii   dispunând de o informaţie: sensul de circulaţie al curentului electric •  Scrierea ecuaţiilor reacţiilor la electrozi; relaţiile dintre cantităţile de materie ale categoriilor formate sau consumate de intensitatea curentului şi de durata transformării într-o baterie sau în timpul unei electrolize
C. Clasificarea compuşilor organici: • *Alcooli • Esteri: - Hidroliza unui ester - Definiţia randamentului unei transformări • *Grăsimile • *Săpunuri şi detergenţi: utilizări	• *Clasificarea compuşilor organici după diferite criterii • *Utilizarea corectă a nomenclaturii compuşilor organici • *Aplicarea de algoritmi specifici pentru a rezolva probleme cantitative • *Corelarea proprietăţilor compuşilor organici studiaţi cu rolul lor fiziologic

Art. 47. - (1) Structura examenului: un bilet este tras la sorţi de către candidat. Subiectul abordează o temă din viaţa cotidiană sau tratează probleme actuale (aspecte transdisciplinare).

(2) Se pleacă de la un text de 10 rânduri la o pagină cu ilustraţii, extrase din reviste de popularizare ştiinţifică (Science et Vie, La Recherche, Sciences et avenir, Pour la Science etc), de pe internet. Aceste texte sunt în acord cu temele alese şi cu noţiunile abordate în programa bacalaureatului român.

(3) Biletul are trei părţi:

Partea 1: I se cere candidatului să stabilească problematica abordată în text şi să o prezinte oral juriului.

Partea 2: Un ansamblu de întrebări scurte, referitoare la fenomene prezentate în text, care solicită descrierea unor aspecte calitative şi scrierea reacţiilor chimice, urmate de un calcul simplu; întrebările sunt legate de aspecte din viaţa cotidiană şi de evoluţia ideilor ştiinţifice. Scopul este de a-i face pe elevi să vorbească despre problematica abordată în text, prin răspunsurile prezentate la diferite întrebări.

Partea 3: O problemă clasică de chimie, apropiată de exerciţiile tratate în manuale, asemănătoare cu cele existente în probele scrise ale bacalaureatului românesc. Ea poate lipsi dacă subiectul nu se pretează la aşa ceva.

Art. 48. - Metodologia de desfăşurare a probei: timpul de pregătire pentru candidat este de 30 de minute, expunerea de 10 minute şi discuţia de 10 minute.

VI. B. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI ORALE DE CHIMIE

Art. 49. - (1) Proba este notată cu maximum 100 de puncte, din care: 10 puncte din oficiu, 30 de puncte pentru calitatea limbii franceze şi 60 de puncte pentru cunoştinţele în sfera disciplinei chimie.

(2)  Fiecare evaluator acordă candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.

(3)   Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmetică a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.

(4) Nota probei se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului final, urmată de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(5) Notele probei se consemnează în catalogul de examen.

VI. C. - RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

Art. 50. - (1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a probei este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.

(2) Incălcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ implicat în desfăşurarea probei răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin în aplicarea prezentei metodologii.

Art. 51. - In vederea respectării prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfăşurării probei, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. In declaraţia-tip, cadrul didactic precizează că nu este rudă sau afin până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţii care participă la această probă şi îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.

Art. 52. - (1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei, manifestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau săvârşesc orice alte fapte care împiedică desfăşurarea în condiţii normale a probei anticipate sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.

(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor săvârşite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile prevăzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.

VI.  D. DISPOZIŢII FINALE

Art. 53. - Nu se admit contestaţii la proba orală de disciplină nonlingvistică chimie.

VII.  A. DESFĂŞURAREA PROBEI ORALE DE DISCIPLINĂ NONLINGVISTICĂ: ECONOMIE

Art. 54. - Examenul oral la economie pentru bacalaureatul 2008 se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din proiectul bilingv pilot „De la învăţământul bilingv către filierele francofone":

- clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;

- clasă bilingvă filiera tehnologică;

- clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist.

Art. 55. - Competenţe de evaluat:

1.  Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală

1.1.  Identificarea şi caracterizarea rolului de consumator pe care îl îndeplineşte orice persoană

1.2.  Recunoaşterea caracteristicilor generale ale pieţei în diferite forme concrete de manifestare a acesteia

2.  Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii-problemă, precum şi în analiza posibilităţilor personale de dezvoltare

2.1. Analiza eficienţei utilizării factorilor de producţie

2.2. Compararea unor fenomene şi procese specifice dinamicii economice

3.  Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare

3.1. Identificarea tendinţelor de integrare şi globalizare, specifice dinamicii economice actuale

4. Participarea la luarea deciziilor şi la rezovarea problemelor comunităţii

4.1. Interpretarea rezultatelor evaluării unor fenomene economice din perspectivă micro- şi macroeconomică sau individuală şi socială

Art. 56. - Teme reţinute (conform Programei analitice de economie în vigoare):

- Consumatorul

- Nevoi şi resurse

- Consumatorul; costul de oportunitate; utilitatea economică

- Producătorul/Întreprinzătorul

- Factorii de producţie şi combinarea acestora

- Costurile

- Productivitatea

- Profitul

- Piaţa - întâlnire a agenţilor economici

- Relaţia cerere-ofertă-preţ în economia de piaţă

- Economia deschisă

-   Uniunea Europeană - mecanisme de integrare economică.

Art. 57. - Structura examenului

Proba orală va consta în 2 itemi a căror rezolvare permite evaluarea atât a competenţelor de specialitate, cât şi a celor lingvistice.

Varianta 1

Item 1. Analiza unui text de aproximativ 10 rânduri pe baza a 3 întrebări:

• Intrebarea 1: Identificarea în text a două concepte economice

• Intrebarea 2: Explicitarea conceptelor economice identificate la intrebarea 1

• Intrebarea 3: Corelarea celor două concepte cu un al treilea concept şi justificarea alegerii făcute, explicând relaţia dintre ele

Competenţe (în conformitate cu Programa de bacalaureat 2007):

-  Caracterizarea comportamentelor, a fenomenelor şi a proceselor economice.

- Analiza legăturilor dintre comportamente, fenomene şi diferitele procese economice

Item 2. Rezolvarea unei probleme pornind de la 3 întrebări:

- Intrebarea 1: Un calcul simplu

- Intrebarea 2: Un calcul complementar sau realizarea unui grafic ca bază pentru o scurtă analiză

- Intrebarea 3: Compararea rezultatelor care să permită interpretarea unui comportament

Competenţe (în conformitate cu Programa de bacalaureat 2007):

- Analiza comportamentului economic al consumatorului sau al producătorului în perspectiva raportului eforturi-efecte (cheltuieli-rezultate)

- Analiza situaţiilor şi a problemelor economice formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafic

- Rezolvarea unei probleme cu conţinut economic

- Evaluarea în termeni cantitativi şi calitativi a unei decizii economice

Varianta 2

Item 1. Realizarea unei analize simple:

• Intrebarea 1: Corelarea a două concepte economice date

• Intrebarea 2: Explicarea modului în care ele se influenţează reciproc

• Intrebarea 3: Construirea unui exemplu, în cifre sau nu, care să ilustreze influenţa unui concept asupra celuilalt

Competenţe utilizate (în conformitate cu Programa de bacalaureat 2007):

- Analiza situaţiilor şi a problemelor economice formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafic

-Analizarea legăturilor dintre comportamente, fenomene şi diferitele procese economice

Item 2. Rezolvarea unei probleme cu 3 cerinţe:

• Intrebarea 1: Un calcul simplu

• Intrebarea 2: Un calcul complementar sau realizarea unui grafic ca bază pentru o analiză

• Intrebarea 3: O comparaţie a rezultatelor care să permită interpretarea unui comportament

Competenţe utilizate (în conformitate cu Programa de bacalaureat 2007):

- Analiza comportamentului economic al consumatorului sau al producatorului în perspectiva raportului eforturi-efecte (cheltuieli-rezultate)

- Analiza situaţiilor şi a problemelor economice formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafic

- Rezolvarea unei probleme cu conţinut economic

- Analiza legăturilor dintre comportamente, fenomene şi diferite procese economice

Art. 58. - Metodologia de desfăşurare a probei: timpul de pregătire pentru candidat este de 30 de minute, expunerea de 10 minute şi discuţia de 10 minute.

VII. B. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI ORALE DE ECONOMIE

Art. 59. - (1) Proba este notată cu maximum 100 de puncte, din care: 10 puncte din oficiu, 30 de puncte pentru calitatea limbii franceze şi 60 de puncte pentru cunoştinţele în sfera disciplinei.

(2)  Fiecare evaluator acordă candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.

(3)   Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmetică a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.

(4) Nota probei se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului final, urmată de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(5) Notele probei se consemnează în catalogul de examen.

VII. C. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

Art. 60. - (1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a probei este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.

(2) Incălcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ implicat în desfăşurarea probei răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi revin în aplicarea prezentei metodologii.

Art. 61. - In vederea respectării prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfăşurării probei, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. In declaraţia-tip, cadrul didactic precizează că nu este rudă sau afin până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţii care participă la această probă şi îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.

Art. 62. - (1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei, manifestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau săvârşesc orice alte fapte care împiedică desfăşurarea în condiţii normale a probei anticipate sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.

(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor săvârşite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile prevăzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.

VII.  D. DISPOZIŢII FINALE

Art. 63. - Nu se admit contestaţii la proba orală de disciplină nonlingvistică - economie.

VIII.  A. DESFĂŞURAREA PROBEI ORALE DE DISCIPLINĂ NONLINGVISTICĂ- BIOLOGIE

Art. 64. - Examenul oral la biologie pentru bacalaureatul 2008 se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din proiectul bilingv pilot „De la învăţământul bilingv către filierele francofone":

- clasă bilingvă filiera teoretică, profil real (specialitate matematică-informatică, ştiinţele naturii).

Art. 65. -Teme reţinute

Au fost reţinute 8 teme din programele de clasele a Xl-a şi a XII-a.

Teme reţinute pentru clasa a XI-a
Partea din programa românească	Tema de abordat în limba franceză
II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman 1. Funcţiile de relaţie: a) Sistemul nervos	Sistemul nervos somatic: actul reflex; reflexe somatice
II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman 1. Funcţiile de relaţie: b) Analizatorii	Fiziologia vederii: vederea şi defectele de vedere
II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman 1. Funcţiile de relaţie: c) Glandele endocrine	Printre diferitele glande se vor reţine: - fiziologia glandei tiroide şi disfuncţii ale acesteia - fiziologia pancreasului şi disfuncţii ale acestuia
II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman 2. Funcţiile de nutriţie: a) Digestia şi absorbţia	Transformări fizico-chimice ale alimentelor Absorbţia intestinală Noţiuni elementare de igienă, patologie
II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman 3. Funcţia de reproducere	Sisteme reproducătoare: componente, fiziologie

Teme reţinute pentru clasa a XII-a
Partea din programa românească	Tema de abordat în limba franceză
I. Genetica • Genetica moleculară	Structura şi funcţia acizilor nucleici
I. Genetica • Genetica umană	Determinismul genetic al principalelor caractere fenotipice umane
II. Ecologie umană	Impactul antropic asupra ecosistemelor naturale

Au fost reţinute 9 teme din programele de clasele a IX-a şi a X-a.

Teme reţinute pentru clasa a IX-a
Partea din programa românească	Tema de abordat în limba franceză
II. Celula - unitatea structurală şi funcţională a lumii vii • Eucariot b) Citoplasmă - Organite celulare	Organite celulare
II. Celula - unitatea structurală şi funcţională a lumii vii • Eucariot c) Nucleu	Nucleul - structură, ultrastructură şi rol
II. Celula - unitatea structurală şi funcţională a lumii vii • Diviziunea celulară	Mitoza: faze şi importanţă
III. Ereditatea şi variabilitatea organismelor vii • Mecanismele de transmitere a caracterelor ereditare - Legile mendeliene ale eredităţii	Legea purităţii garneţilor Legea segregării independente a perechilor de caractere Abateri de la separarea mendeliană

Teme reţinute pentru clasa a X-a
Partea din programa românească	Tema de abordat în limba franceză
II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii • Funcţiile de nutriţie - Nutriţia autotrofă	Fotosinteza
II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii • Funcţiile de nutriţie - Respiraţia - Respiraţia la animale	Respiraţia la mamifere
II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii • Funcţiile de nutriţie - Circulaţia - Circulaţia la animale	Mediul intern la mamifere
II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii • Funcţiile de nutriţie - Excreţia - Excreţia la plante	Transpiraţia şi influenţa factorilor de mediu asupra transpiraţiei
II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii • Funcţiile de relaţie - Sensibilitatea la plante	Tropisme, nastii, tactisme la plante

Art. 66. - Structura examenului: fiecare subiect va îndeplini următoarele criterii:

•  unul până la trei documente (fotografii, scheme, grafice simple, texte ştiinţifice simple);

• două sau trei întrebări:

- O întrebare va solicita competenţele de redare organizată a cunoştinţelor. Această întrebare va pune în valoare competenţele generale 1 şi 2 ale programelor, adică „a se informa asupra lumii vii", „explorarea sistemelor biologice".

- Una sau două întrebări vor solicita competenţe legate de elemente ale unui demers ştiinţific (a adopta un demers explicativ prin referire la cunoştinţe, integrând date noi). Această întrebare va permite punerea în valoare a competenţelor generale 3 şi 4 ale programelor, adică „a utiliza şi a construi modele analogice pentru a demonstra principii", „a transfera şi a integra cunoştinţe şi metode în contexte noi".

Art. 67. - Metodologia de desfăşurare a probei: timpul de pregătire pentru candidat este de 30 de minute, expunerea de 10 minute şi discuţia de 10 minute.

VIII. B. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI ORALE DE BIOLOGIE

Art. 68. - (1) Proba este notată cu maximum 100 de puncte, din care: 10 puncte din oficiu, 30 de puncte pentru calitatea limbii franceze şi 60 de puncte pentru cunoştinţele în sfera disciplinei.

(2)  Fiecare evaluator acordă candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.

(3)   Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmetică a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.

(4) Nota probei se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului final, urmată de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(5) Notele probei se consemnează în catalogul de examen.

VIII. C. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

Art. 69. - (1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a probei este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.

(2) Incălcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ implicat în desfăşurarea probei răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi revin în aplicarea prezentei metodologii.

Art. 70. - In vederea respectării prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfăşurării probei, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. In declaraţia-tip, cadrul didactic precizează că nu este rudă sau afin până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţii care participă la această probă şi îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.

Art. 71. - (1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei, manifestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau săvârşesc orice alte fapte care împiedică desfăşurarea în condiţii normale a probei anticipate sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.

(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor săvârşite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile prevăzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.

VIII. D. DISPOZIŢII FINALE

Art. 72. - Nu se admit contestaţii la proba orală de disciplină nonlingvistică biologie.

IX.A. DESFĂŞURAREA PROBEI ORALE DEDISCIPLINĂ NONLINGVISTICĂ- DISCIPLINA FIZICĂ

Art. 73. - Examenul oral la fizică pentru bacalaureatul 2008 se adresează următoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din lista prevăzută în Acordul asupra învăţământului bilingv dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006:

a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;

b) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;

c) clasă bilingvă filiera tehnologică.

Art. 74. - Competenţe de evaluat şi teme reţinute:

Teme propuse pentru clasa a IX-a
Conţinuturi	Competenţe de evaluat
I. Energia mecanică a unui sistem	• Aplicarea legii conservării energiei în cazul sistemelor mecanice studiate •Aplicarea teoremei variaţiei energiei cinetice a punctului material în cazul sistemelor mecanice studiate • Abordarea din perspectivă istorică şi interdisciplinară a conceptului de energie şi a legilor de conservare a acesteia
Teme propuse pentru clasa a XII-a
Conţinuturi	Competenţe de evaluat
I. Efectul fotoelectric	• Argumentarea calitativă, din perspectivă istorică, a ipotezei naturii duale a luminii: ondulatorie şi corpusculară • Descrierea fotonului prin proprietăţile specifice particulei (energie, impuls etc.) • Folosirea ipotezei corpusculare a naturii luminii pentru explicarea efectului fotoelectric extern • Enunţarea şi scrierea legilor efectului fotoelectric, folosind ecuaţia lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern • Utilizarea corectă şi adecvată a conceptelor, a termenilor ştiinţifici şi a mărimilor fizice cu unităţile lor de măsură •  Identificarea erorilor logice în afirmaţii •  Identificarea valorii logice de adevărat/fals dintr-o suită de afirmaţii referitoare la o situaţie dată • Argumentarea fizică/ştiinţifică a formei matematice a unei legi fizice • Descrierea etapelor unui calcul

Fiecare dintre temele studiate va putea fi abordată din mai multe perspective - experimental, istoric etc.

Cunoştinţele cerute pe planul disciplinar pentru lucrarea orală nu sunt diferite de cele cerute pentru lucrarea scrisă.

Art. 75. - Structura examenului: un bilet conţinând 3 întrebări este tras la sorţi de către candidat. O întrebare este de ordin teoretic, celelalte două sunt de ordin practic.

Art. 76. - Metodologia de desfăşurare a probei: timpul de pregătire pentru candidat este de 30 de minute, expunerea de 10 minute şi discuţia de 10 minute.

IX. B. EVALUAREA ŞI NOTAREA PROBEI ORALE DE FIZICĂ

Art. 77. - (1) Proba este notată cu maximum 100 de puncte, din care: 10 puncte din oficiu, 30 de puncte pentru calitatea limbii franceze şi 60 de puncte pentru cunoştinţele disciplinare.

(2) Fiecare evaluator acordă candidatului un punctaj, care este multiplu de 10.

(3) Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmetică a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare.

(4) Nota probei se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului final, urmată de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(5) Notele probei se consemnează în catalogul de examen.

IX. C. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

Art. 78. - (1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a probei este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.

(2) Incălcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ implicat în desfăşurarea probei răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi revin în aplicarea prezentei metodologii.

Art. 79. - In vederea respectării prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfăşurării probei, preşedinţii comisiilor de examinare vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. In declaraţia-tip, cadrul didactic precizează că nu este rudă sau afin până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţii care participă la această probă şi îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.

Art. 80. - (1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei, manifestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau săvârşesc orice alte fapte care împiedică desfăşurarea în condiţii normale a probei anticipate sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic.

(2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor săvârşite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile prevăzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.

IX. D. DISPOZIŢII FINALE

Art. 81. - Nu se admit contestaţii la proba orală de disciplină nonlingvistică - fizică.

Proba orală de disciplină nonlingvistică - barem de evaluare

• 10 puncte din oficiu

• 60 de puncte pentru abilităţi în sfera disciplinei:

0

10

20

30

40

50

60

• 30 de puncte pentru calitatea limbii Pronunţie, vocabular, morfosintaxă

0

10

20

30