Ordinul Nr.18 din 28.03.2014

pentru aprobarea Metodologiei de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale
ACT EMIS DE: Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 226 din 31 martie 2014

Având în vedere prevederile art. 10 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin. Articolul 1Se aprobă Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Operatorii economici licenţiaţi de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, titulari ai licenţei de operare a sistemelor de distribuţie a gazelor naturale, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea acestora. Articolul 3Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Niculae Havrileţ
ANEXĂMETODOLOGIE de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale Capitolul IScop şi domeniu de aplicare Articolul 1Prezenta metodologie are drept scop stabilirea unei metode unitare de calcul al consumului tehnologic de gaze naturale în sistemele de distribuţie, denumite în continuare SD. Articolul 2Prezenta metodologie se aplică de către operatorii de distribuţie a gazelor naturale, denumiţi în continuare OSD. Articolul 3(1) În sensul prezentei metodologii, consumul tehnologic reprezintă cantitatea de gaze naturale, exprimată în unităţi de volum, necesară a fi consumată de către un OSD pentru asigurarea parametrilor tehnologici necesari desfăşurării activităţii de distribuţie a gazelor naturale.(2) Consumul tehnologic al unui SD rezultă din însumarea volumelor de gaze naturale achiziţionate în vederea:a)asigurării presiunii de lucru într-un SD nou, în tronsoanele de conducte noi sau reabilitate, calculate conform prevederilor art. 6; b)creşterii presiunii de lucru în SD existent, calculate conform prevederilor art. 7; c)asigurării presiunii de lucru ca urmare a disipărilor de gaze naturale prin:

	(i)	defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate suprateran, calculate conform prevederilor art. 8;
	(ii)	defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate subteran, calculate conform prevederilor art. 9;

d)asigurării presiunii de lucru ca urmare a unor incidente tehnice în SD, calculate conform prevederilor art. 10; e)asigurării presiunii de lucru ca urmare a permeabilităţii conductelor din polietilenă, calculate conform prevederilor art. 11; f)compensării abaterilor înregistrate de echipamentele/sistemele de măsură în lipsa dispozitivelor de corecţie a cantităţilor de gaze naturale, calculate conform prevederilor art. 12. (3) În situaţia în care un OSD operează mai multe SD, consumul tehnologic total al acestuia se calculează prin însumarea consumurilor tehnologice ale fiecărui SD, calculate conform prevederilor prezentei metodologii.(4) În categoria de consum tehnologic al unui SD nu se încadrează volumele de gaze naturale achiziţionate în vederea:a)utilizării în scop administrativ de către OSD în sediile aflate în proprietatea/folosinţa sa; b)compensării pierderilor cauzate de incidente tehnice în SD, cu autor cunoscut; c)compensării pierderilor cauzate de incidente tehnice în SD, cu autor necunoscut, dacă OSD nu deţine înscrisuri din care să rezulte măsurile întreprinse pentru recuperarea prejudiciului; d)compensării pierderilor cauzate de apariţia unor vicii de execuţie a obiectivelor SD aflate în perioada de garanţie; e)compensării pierderilor cauzate de intervenţiile neautorizate ale terţilor asupra echipamentelor/sistemelor de măsură, respectiv:

	(i)	deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcţionării acestora;
	(ii)	ocolirea indicaţiilor acestora, prin realizarea de instalaţii clandestine;

f)compensării pierderilor generate de folosirea instalaţiilor clandestine racordate la SD.
(5) În vederea recuperării prejudiciului aferent volumelor disipate în urma unor incidente tehnice în SD, cu autor cunoscut, OSD calculează volumul de gaz necesar a fi achiziţionat conform prevederilor art. 10. Capitolul IITermeni şi abrevieri Articolul 4În sensul prezentei metodologii, următorii termeni şi abrevieri se definesc după cum urmează: a)ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei; b)presiunea de lucru - presiunea gazelor naturale din conductă în condiţii de exploatare normală; aceasta nu trebuie să depăşească limita maximă a treptei de presiune pentru care a fost proiectată conducta şi să nu coboare sub pragul minim necesar funcţionării SD în regim de siguranţă şi de continuitate în alimentarea clienţilor finali; c)V - volumul de gaze naturale [m³]; d)V_c - volumul fizic al conductei [m³]; e)V_sol - volumul de gaze naturale disipat în sol prin defecte subterane [m³]; f)V_as - volumul amestecului de gaze [m³]; g)V_CS - volumul total de gaze naturale livrat lunar prin dispozitivele de măsură fără corector, exprimat în condiţii standard de temperatură şi presiune [m³]; h)V_FC - volumul total de gaze livrat prin contoare fără corector [m³]; i)M - masa de gaze naturale [kg]; j)m - debit masic de gaze naturale [kg/h]; k)T - temperatura gazelor naturale în condiţii de lucru [°C/K]; l)T_s - temperatura gazelor naturale în condiţii standard [T_s=15°C/T_s = 288,15 K]; m)T* - temperatura critică [K]; n)t_m - temperatura atmosferică, media zilnică [°C]; o)t_i - temperatura interioară a spaţiului în care este amplasat dispozitivul de măsură [°C]; p)ρ - densitatea gazelor naturale [kg/m³]; q)ρ_s - densitatea gazelor naturale în condiţii standard de temperatură şi presiune [kg/m³]; r)ρ* - densitatea critică a gazelor naturale [kg/m³]; s)t - timp [h]; t)p_a - presiunea atmosferică [bar]; u)p - presiunea de lucru a gazelor naturale din conductă [bar]; v)p_s - presiunea gazelor naturale în condiţii standard, p_s = 1,01325 bar; w)pd - presiunea absolută a gazului natural din conducta cu defect [bar]; x) ΔP_G - presiunea relativă a gazului din conductă, medie lunară [mbar]; y)p* - presiunea critică a gazelor naturale [bar]; z)R - constanta universală a gazului natural ideal;aa) Z - coeficient de compresibilitate; bb) A - aria defectului [m²]; cc) µ - viscozitatea dinamică [Pa × s]; dd) k_A - permeabilitatea absolută a solului [m²/s]; ee) k - coeficient adiabatic, considerat egal cu 1,3; ff) K_P - factorul de corecţie pentru presiune; gg) K_T - factorul de corecţie pentru temperatură; hh) Q - debitul de gaze naturale [m³/h]; ii) Q_s - debitul de gaze naturale în condiţii standard de presiune şi temperatură [m³/h]; jj) h - adâncimea de montare a conductei [m]; kk) D - diametrul interior al conductei; ll) L - lungimea conductei [m]; mm) L_PE - suma lungimilor conductelor din polietilenă [km]; nn) V_m - viteza medie a gazelor naturale [m/s]; oo) V_s - volumul exprimat în condiţii standard de temperatură şi presiune [m³]; pp) w - viteza gazelor naturale; qq) W_d - viteza gazelor naturale în zona defectului. Articolul 5Termenii utilizaţi în prezenta metodologie şi care nu sunt prevăzuţi la art. 4 sunt definiţi în legislaţia în vigoare în sectorul gazelor naturale. Capitolul IIICalculul volumelor de gaze naturale Articolul 6 (1) Volumul de gaze naturale, exprimat în metri cubi în condiţii standard de temperatură şi presiune, necesar umplerii:a)unui SD nou pentru asigurarea presiunii de lucru; b)tronsoanelor de conducte noi sau reabilitate;se calculează cu formula:

unde – i = 1.....n reprezintă numărul de tronsoane de conducte cu diametre şi lungimi diferite.
(2) Prin umplerea cu gaze naturale a unui SD nou, iniţial plin cu aer, se formează un amestec de gaze care este refulat în atmosferă; volumul amestecului de gaze V_as se calculează cu formula:

(3) OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):a)procesele-verbale de punere în funcţiune a conductelor aferente SD; b)fişele tehnice ale conductelor aferente SD; c)documentele justificative din care să reiasă valorile parametrilor de presiune şi de temperatură a gazelor naturale (p, T); d)buletinul de analiză cromatografică din care să reiasă densitatea gazelor naturale (ρ). Articolul 7
(1) Volumul de gaze naturale, exprimat în metri cubi în condiţii standard de temperatură şi presiune, injectat în SD existent, ca urmare a deciziei OSD de creştere a presiunii de lucru, se calculează cu formula:

unde:

– V_suplim reprezintă volumul suplimentar de gaze naturale injectat în SD, exprimat în metri cubi;

– p₁ reprezintă presiunea iniţială de lucru a gazelor naturale la intrarea în conductă, exprimată în bari;

– p₂ reprezintă presiunea finală de lucru a gazelor naturale la intrarea în conductă, exprimată în bari;

– Z_s/Z reprezintă raportul dintre coeficientul de compresibilitate în condiţii standard de presiune şi temperatură şi cel corespunzător condiţiilor de lucru; acest raport se consideră egal cu 0,99 pentru presiunea de lucru cuprinsă între 0,04 şi 6 bari şi pentru temperatura gazelor naturale cuprinsă între (-20°C) şi (+40°C).
(2) Volumul fizic al conductei (V_c) se calculează cu formula:

unde – i = 1.....n reprezintă numărul de tronsoane de conducte cu diametre şi lungimi diferite. (3) OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):a)fişele tehnice ale conductelor aferente SD; b)documentele justificative din care să reiasă valorile parametrilor de presiune şi de temperatură a gazelor naturale (p, T); c)programul de lucru sau foaia de manevră. Articolul 8(1) Volumul de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate suprateran, exprimat în metri cubi în condiţii standard de presiune şi temperatură, se calculează cu formula:

(2) Timpul de evacuare t a gazelor naturale este durata de timp estimată în care au avut loc scurgerile de gaze naturale prin defect.(3) Debitul masic de gaze naturale scurs prin defect este dependent de regimul de curgere:a)pentru regimul de curgere critic se utilizează formula:

unde coeficientul de debit c_d are valoarea 0,75; b)pentru regimul de curgere subcritic se utilizează formula:

unde coeficientul de debit c_d are valoarea 0,85. (4) Regimul de curgere necesar calculului volumului de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate suprateran, se determină cu formula:

dacă: a)raportul , regimul de curgere prin defect este critic; b)raportul , regimul de curgere prin defect este subcritic.
(5) În cazul regimului de curgere critic, viteza gazelor naturale prin secţiunea defectului suprateran este egală cu viteza sunetului în zona defectului, iar parametrii gazelor naturale, denumiţi parametrii critici, se determină cu relaţiile:a)presiunea critică: b)temperatura critică: c)densitatea critică: d)viteza critică:
(6) În cazul regimului de curgere subcritic, destinderea gazelor naturale din conductă se face până la presiunea atmosferică, prezentă în exteriorul conductei; parametrii gazelor naturale în zona defectului se determină cu relaţiile:a)temperatura gazelor în zona defectului: b)densitatea gazelor în zona defectului: c)viteza gazelor în zona defectului:
(7) Volumul de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate suprateran, exprimat în metri cubi în condiţii standard de presiune şi temperatură, se poate determina şi prin metoda simplificată cu formula:V_s = Q_s x t (8) Q_s prevăzut la alin. (7) se determină cu ajutorul graficelor din fig. 1¹⁾ şi fig. 2¹⁾ sau a tabelelor nr. 1 şi 2; calculele care au stat la baza trasării graficelor din fig. 1 şi fig. 2 şi a datelor din tabelele nr. 1 şi 2 s-au realizat utilizând formulele prevăzute la alin. (1)-(6), pentru gaze naturale având compoziţia medie prevăzută în anexa nr. 1 şi temperatura egală cu (+14°C).(9) Diametrul defectului care se aplică în graficele din fig. 1 şi fig. 2 şi în tabelele 1 şi 2 se calculează cu formula:

* La formele geometrice neregulate, se recomandă folosirea metodei celor mai mici pătrate pentru determinarea ariei defectului A. ¹⁾ Figurile 1 şi 2 sunt reproduse în facsimil. Fig. 1 - Variaţia grafică a debitului orar disipat în atmosferă prin defecte supraterane, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,04 şi 0,5 bari Tabelul nr. 1 - Variaţia tabelară a debitului orar disipat în atmosferă prin defecte supraterane, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,04 şi 0,5 bari (pentru valori intermediare calculul se realizează prin interpolare)

Presiune [bar] Diametrul defectului [mm]	0,04	0,06	0,08	0,1	0,25	0,5
1	0,022439	0,333537	0,431372	0,475907	0,583471	0,700707
2	0,089757	1,334149	1,725489	1,903627	2,333883	2,802828
3	0,201953	3,001834	3,882351	4,283161	5,251237	6,306363
4	0,359027	5,336594	6,901957	7,614508	9,335532	11,21131
5	0,560979	8,338429	10,78431	11,89767	14,58677	17,51768
6	0,80781	12,00734	15,5294	17,13264	21,00495	25,22545
7	1,09952	16,34332	21,13724	23,31943	28,59007	34,33464
8	1,436107	21,34638	27,60783	30,45803	37,34213	44,84525
9	1,817573	27,01651	34,94116	38,54845	47,26113	56,75727
10	2,243918	33,35372	43,13723	47,59068	58,34708	70,0707
11	2,715141	40,358	52,19605	57,58472	70,59996	84,78555
12	3,231242	48,02935	62,11762	68,53057	84,01979	100,9018
13	3,792221	56,36778	72,90192	80,42824	98,60656	118,4195
14	4,398079	65,37328	84,54898	93,27773	114,3603	137,3386
15	5,048815	75,04586	97,05878	107,079	131,2809	157,6591
16	5,74443	85,38551	110,4313	121,8321	149,3685	179,381
17	6,484923	96,39224	124,6666	137,5371	168,6231	202,5043
18	7,270294	108,066	139,7646	154,1938	189,0445	227,0291
19	8,100543	120,4069	155,7254	171,8023	210,633	252,9552
20	8,975671	133,4149	172,5489	190,3627	233,3883	280,2828

Fig. 2 - Variaţia debitului orar disipat în atmosferă prin defecte supraterane, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,5 şi 5 bari Tabelul nr. 2 - Variaţia tabelară a debitului orar disipat în atmosferă prin defecte supraterane, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,5 şi 5 bari (pentru valori intermediare calculul se realizează prin interpolare).

Presiune [bar] Diametrul defectului [mm]	0,5	1	2	3	4	5
1	0,700707	0,931897	1,394876	1,858081	2,321339	2,784615
2	2,802828	3,727587	5,579504	7,432325	9,285356	11,138462
3	6,306363	8,387071	12,553883	16,722731	20,892052	25,061539
4	11,211312	14,910349	22,318015	29,729300	37,141425	44,553847
5	17,517675	23,297421	34,871899	46,452031	58,033477	69,615387
6	25,225453	33,548286	50,215534	66,890925	83,568207	100,246157
7	34,334644	45,662945	68,348921	91,045981	113,745615	136,446158
8	44,845249	59,641397	89,272060	118,917200	148,565702	178,215390
9	56,757269	75,483643	112,984951	150,504582	188,028466	225,553853
10	70,070702	93,189683	139,487594	185,808125	232,133909	278,461546
11	84,785549	112,759516	168,779989	224,827832	280,882030	336,938471
12	100,901811	134,193143	200,862136	267,563701	334,272829	400,984627
13	118,419486	157,490564	235,734035	314,015732	392,306306	470,600013
14	137,338576	182,651779	273,395685	364,183926	454,982461	545,784631
15	157,659079	209,676787	313,847087	418,068282	522,301295	626,538479
16	179,380997	238,565588	357,088242	475,668801	594,262806	712,861559
17	202,504329	269,318184	403,119148	536,985483	670,866996	804,753869
18	227,029074	301,934573	451,939806	602,018327	752,113864	902,215410
19	252,955234	336,414755	503,550216	670,767333	838,003411	1005,24618
20	280,282808	372,758732	557,950378	743,232502	928,535635	1113,84618

(10) OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):a)registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi a defectelor din SD; b)detaliile defectului, conform modelului prevăzut în anexele nr. 2 şi 3; c)fotografie color datată a defectului ce a generat disipări de gaze naturale mai mari de 1.000 m³; d)buletinul de analiză cromatografică din care să reiasă densitatea gazelor naturale (ρ); e)parametrii gazelor naturale, presiune şi temperatură (p, T) de la locul defectului; f)programul de lucru sau foaia de manevră. Articolul 9 (1) Volumul de gaze naturale disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD montate subteran, exprimat în metri cubi în condiţii standard de presiune şi temperatură, se calculează cu formula:

(2) Q_s scurs prin defect este influenţat de permeabilitatea solului şi este direct proporţional cu aria defectului şi diferenţa de presiune ce se formează la peretele conductei, determinânduse cu formula:

unde:

– T reprezintă temperatura gazelor naturale în condiţii de lucru şi se consideră egală cu temperatura medie multianuală a solului, de (+11°C);

– k_A reprezintă permeabilitatea absolută a solului şi este prevăzută în tabelul nr. 3.Tabelul nr. 3

Tipul solului	Permeabilitatea absolută kA [10-12 m2/s]
Nisip tasat	50-100
Pietriş	200-300
Sol fără argilă	10-25
Sol argilos/argilă	0,7-0,9

(3) Timpul de evacuare t a gazelor naturale este durata de timp estimată în care au avut loc scurgerile de gaze naturale prin defect.
(4) Volumul de gaze naturale disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate subteran, se poate determina şi prin metoda simplificată cu formula:

unde Qs se determină cu ajutorul graficelor din fig. 3¹⁾ şi fig. 4¹⁾ sau al tabelelor nr. 4 şi 5; calculele care au stat la baza trasării graficelor din fig. 3 şi fig. 4 şi a datelor din tabelele nr. 4 şi 5 s-au realizat utilizând formulele prevăzute la alin. (1) şi (2), pentru gaze naturale având compoziţia medie precizată în anexa nr. 1.
(5) Diametrul defectului se calculează cu formula:

La formele geometrice neregulate, se recomandă folosirea metodei celor mai mici pătrate pentru determinarea ariei defectului A. Fig. 3 - Variaţia grafică a debitului orar de gaze naturale disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate subteran, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,04 şi 0,5 bari ¹⁾ Figurile 3 şi 4 sunt reproduse în facsimil. Tabelul nr. 4 - Variaţia tabelară a debitului orar disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate subteran, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,04 şi 0,5 bari (pentru valori intermediare calculul se realizează prin interpolare)

Presiune [bar] Diametrul defectului [mm]	0,04	0,06	0,08	0,1	0.25	0,5
1	0,000399	0,000605	0,000814	0,001027	0,002749	0,006102
2	0,001597	0,002419	0,003256	0,004109	0,010996	0,024407
3	0,003593	0,005442	0,007326	0,009244	0,024741	0,054915
4	0,006388	0,009675	0,013024	0,016434	0,043983	0,097627
5	0,009982	0,015117	0,020349	0,025678	0,068724	0,152542
6	0,014373	0,021769	0,029303	0,036977	0,098963	0,219661
7	0,019564	0,02963	0,039885	0,05033	0,134699	0,298983
8	0,025553	0,0387	0,052095	0,065737	0,175934	0,390509
9	0,03234	0,04898	0,065932	0,083198	0,222666	0,494237
10	0,039926	0,060469	0,081398	0,102713	0,274896	0,61017
11	0,048311	0,073167	0,098491	0,124283	0,332625	0,738305
12	0,057494	0,087075	0,117213	0,147907	0,395851	0,878644
13	0,067475	0,102192	0,137562	0,173586	0,464575	1,031187
14	0,078255	0,118519	0,15954	0,201318	0,538797	1,195933
15	0,089834	0,136055	0,183145	0,231105	0,618517	1,372882
16	0,102211	0,1548	0,208378	0,262946	0,703735	1,562035
17	0,115386	0,174755	0,23524	0,296841	0,794451	1,763391
18	0,129361	0,195919	0,263729	0,332791	0,890664	1,97695
19	0,144133	0,218292	0,293846	0,370795	0,992376	2,202713
20	0,159704	0,241875	0,325591	0,410853	1,099586	2,440679

Fig. 4 - Variaţia debitului orar disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD montate subteran, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,5 şi 5 bari Tabelul nr. 5 - Variaţia tabelară a debitului orar disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD montate subteran, în funcţie de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,5 şi 5 bari (pentru valori intermediare calculul se realizează prin interpolare)

Presiune [bar] Diametrul defectului [mm]	0,5	1	2	3	4	5
1	0,006102	0,014618	0,038897	0,072836	0,116436	0,169696
2	0,024407	0,058474	0,155589	0,291345	0,465743	0,678782
3	0,054915	0,131566	0,350075	0,655527	1,047922	1,52726
4	0,097627	0,233896	0,622356	1,165382	1,862973	2,715129
5	0,152542	0,365462	0,972432	1,820909	2,910895	4,242389
6	0,219661	0,526265	1,400302	2,622109	4,191689	6,109039
7	0,298983	0,716305	1,905966	3,568982	5,705354	8,315082
8	0,390509	0,935582	2,489425	4,661528	7,451891	10,86051
9	0,494237	1,184096	3,150679	5,899746	9,4313	13,74534
10	0,61017	1,461847	3,889727	7,283637	11,64358	16,96955
11	0,738305	1,768835	4,706569	8,813201	14,08873	20,53316
12	0,878644	2,10506	5,601206	10,48844	16,76676	24,43616
13	1,031187	2,470522	6,573638	12,30935	19,67765	28,67855
14	1,195933	2,865221	7,623864	14,27593	22,82142	33,26033
15	1,372882	3,289157	8,751885	16,38818	26,19805	38,1815
16	1,562035	3,742329	9,9577	18,64611	29,80756	43,44206
17	1,763391	4,224739	11,24131	21,04971	33,64995	49,04201
18	1,97695	4,736386	12,60271	23,59899	37,7252	54,98136
19	2,202713	5,277269	14,04191	26,29393	42,03332	61,26009
20	2,440679	5,84739	15,55891	29,13455	46,57432	67,87822

(6) OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):a)registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi a defectelor din SD; b)detaliile defectului conform modelului prevăzut în anexele nr. 2 şi 3; c)fotografie color datată a defectului ce a generat disipări de gaze naturale mai mari de 1.000 m³; d)buletinul de analiză cromatografică din care să reiasă viscozitatea dinamică (µ); e)parametrii gazelor naturale, presiune şi temperatură (p, T), de la locul defectului; f)programul de lucru sau foaia de manevră. Articolul 10
(1) Volumul de gaze naturale, exprimat în metri cubi în condiţii standard de presiune şi temperatură, disipat ca urmare a unor incidente tehnice în SD materializate prin ruperea totală sau parţială a conductei, se calculează cu formula:

(2) Debitul de gaze naturale scurs prin defect, Q_s, se calculează utilizând formula:

în care f reprezintă factorul pentru modelarea tipului de rupere. Dacă ruptura este completă sau diametrul defectului este egal sau mai mare decât diametrul interior al conductei, f = 1. Pentru cazurile când ruptura este mai mică decât diametrul interior al conductei, f se consideră egal cu raportul dintre aria defectului şi aria conductei în secţiune transversală. (3) Timpul de evacuare al gazelor naturale din conductă, t, este egal cu timpul scurs de la momentul anunţării incidentului tehnic şi până la oprirea pierderilor de gaze naturale prin defectul identificat, luându-se în considerare că în momentul producerii incidentului conducta era dezgropată.(4) Diametrul defectului se calculează cu formula:

La formele geometrice neregulate, se recomandă folosirea metodei celor mai mici pătrate pentru determinarea ariei defectului A. (5) OSD are obligaţia de a notifica în scris ANRE cu privire la incidentul tehnic în termen de maximum 48 de ore de la momentul în care a fost sesizat despre apariţia acestuia, cu precizarea elementelor esenţiale, inclusiv a celor privitoare la identificarea locului în care acesta s-a produs.(6) ANRE poate să nu ia în considerare volumele de gaze naturale achiziţionate în vederea compensării volumelor disipate în atmosferă în urma incidentului tehnic, dacă OSD nu a notificat conform prevederilor alin. (5).(7) OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):a)registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi a defectelor din SD; b)dovezile cu privire la măsurile întreprinse de OSD pentru recuperarea prejudiciului; c)detaliile defectului, conform modelului prevăzut în anexele nr. 2 şi 3; d)fotografie color datată a defectului ce a generat disipări de gaze naturale mai mari de 1.000 m³; e)buletinul de analiză cromatografică din care să reiasă densitatea gazelor naturale (ρ); f)parametrii gazelor naturale, presiune şi temperatură (p, T), de la locul defectului; g)programul de lucru sau foaia de manevră. Articolul 11Volumul anual de gaze naturale, exprimat în metri cubi în condiţii standard de temperatură şi presiune, disipat ca urmare a permeabilităţii conductelor din polietilenă, se calculează cu formula: unde: – C_PD reprezintă un coeficient exprimat în m³/km/bar/an stabilit pe baze experimentale, având valoarea de 0,95. Articolul 12 (1) Volumul de gaze naturale, exprimat în condiţii standard de temperatură şi presiune, necesar a fi achiziţionat ca urmare a diferenţei dintre volumul de gaze naturale exprimat în condiţii standard de temperatură şi presiune şi cel livrat prin echipamente/sisteme de măsură fără convertor se calculează lunar cu formula:

unde:

– V_CS reprezintă volumul total de gaze naturale livrat prin echipamente/sisteme de măsură cu convertor, exprimat în condiţii standard de temperatură şi presiune;

– V_FC reprezintă volumul total de gaze naturale livrat prin echipamente/sisteme de măsură fără convertor.
(2) Pentru calculul volumului de gaze naturale corectat se aplică formula:

unde:

– K_P reprezintă factorul de corecţie pentru presiune;

– K_T reprezintă factorul de corecţie pentru temperatură.
(3) Factorul de corecţie pentru presiune se determină, ţinând cont de scăderea presiunii cu altitudinea de 11 mbar la 100 m, cu formula: unde:

– Dp_G reprezintă presiunea relativă a gazului din conductă pe care este amplasat echipamentul de măsură, exprimată în mbar;

– H reprezintă altitudinea medie a localităţii în care este amplasat punctul de măsurare, exprimat în m. (4) Factorul de corecţie cu temperatura a volumelor de gaze naturale vehiculate prin echipamentele/sistemele de măsură amplasate în exterior se calculează lunar cu formula:

în care t_m reprezintă valoarea temperaturii atmosferice medii lunare, exprimată în (˚C). (5) În cazul echipamentelor/sistemelor de măsură montate în interior, factorul de corecţie pentru temperatură se calculează cu formula: unde t_i reprezintă valoarea temperaturii interioare a spaţiului în care este amplasat echipamentul/sistemul de măsură, exprimată în (˚C); pentru intervalul de timp cuprins între 1 noiembrie şi 1 aprilie, se consideră t_i = (+10˚C), iar în afara acestuia, t_i = t_m – 5, exprimată în (˚C). (6) OSD înregistrează pentru fiecare punct de lucru/entitate organizatorică, odată cu calculul consumului tehnologic, şi următoarele informaţii/documente justificative care au stat la baza calculului:a)informaţii de identificare a clientului şi locului de amplasare a echipamentului/sistemului de măsurare la care se calculează conversia volumelor; b)volumele lunare înregistrate de către echipamentul/ sistemul de măsurare fără convertor; c)parametrii gazului natural (p, T, ρ); d)valorile medii lunare ale temperaturii şi presiunii atmosferice comunicate de Administraţia Naţională de Meteorologie pentru cea mai apropiată staţie meteorologică de punctul de consum; e)valoarea altitudinii medii a localităţii în care este amplasat punctul de măsurare. Capitolul IVDispoziţii finale Articolul 13(1) Consumul tehnologic se raportează, se transmite şi este certificat de către OSD conform prevederilor Metodologiei de monitorizare a pieţei gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 5/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 21 februarie 2013.
(2) OSD are obligaţia de a transmite lunar ANRE, pe adresa de e-mail darag@anre.ro, în format electronic editabil, un fişier cu toate informaţiile detaliate, pentru fiecare eveniment care a generat un calcul de volum conform prezentei metodologii; structura fişierului este prezentată în anexa nr. 4.(3) OSD are obligaţia să deţină documentele fiscale de achiziţie a cantităţilor de gaze naturale necesare asigurării consumului tehnologic calculat conform prevederilor prezentei metodologii. Articolul 14(1) OSD are obligaţia să prevadă în contractele de execuţie a lucrărilor clauze potrivit cărora toate pierderile de gaze naturale generate de vicii de execuţie, în perioada de garanţie a lucrărilor, sunt suportate de către executant; perioada de garanţie a lucrărilor nu poate fi mai mică de 2 ani de la data punerii în funcţiune a obiectivului.(2) În situaţia în care lucrările au fost executate de către OSD, se consideră că perioada de garanţie este de 2 ani de la data punerii în funcţiune a obiectivului. Articolul 15(1) OSD are obligaţia să ia toate măsurile necesare, inclusiv prin modernizarea SD şi/sau intensificarea activităţii de detectare a pierderilor de gaze naturale, astfel încât consumul tehnologic anual calculat conform prezentei metodologii, convertit în unităţi de energie, să nu depăşească o limită maximă a CT_max.(2) Consumul tehnologic anual, pentru care există documentele fiscale de achiziţie a cantităţilor de gaze naturale, calculat conform prezentei metodologii, se converteşte în unităţi de energie şi se compară cu CT_max anual acceptat de către ANRE.(3) În situaţia în care consumul tehnologic precizat la alin. (2) este mai mare decât CT_max, se ia în calcul de către ANRE consumul tehnologic ca fiind egal cu CT_max.(4) Consumul tehnologic maxim anual precizat la alin. (1) se determină după cum urmează:

unde:

– CT_max reprezintă consumul tehnologic maxim anual acceptat de către ANRE, exprimat în MWh/an;

– L_PEi reprezintă lungimea totală a conductelor şi a branşamentelor din polietilenă existente la sfârşitul anului precedent, exprimată în km;

– L_PEnouRP reprezintă lungimea totală a conductelor şi a branşamentelor din polietilenă puse în funcţiune în anul curent, în regim de presiune redusă, exprimată în km;

– L_PEnouMP reprezintă lungimea totală a conductelor şi a branşamentelor din polietilenă puse în funcţiune în anul curent, în regim de presiune medie, exprimată în km;

– L_{PEdezafectati} reprezintă lungimea totală a conductelor şi a branşamentelor din polietilenă dezafectate în anul curent, exprimată în km;

– k reprezintă modul de amplasare a conductelor din oţel: k = 1 suprateran; k = 2 subteran;

– i reprezintă categoria de vechime a conductei, conform tabelului nr. 6;

– L_OLik reprezintă lungimea totală a conductelor şi a branşamentelor din oţel existente la sfârşitul anului precedent, exprimată în km;

– L_OLnouRPk reprezintă lungimea totală a conductelor şi a branşamentelor din oţel puse în funcţiune în regim de presiune redusă, în anul curent, exprimată în km;

– L_OLnouMPk reprezintă lungimea totală a conductelor şi a branşamentelor din oţel puse în funcţiune, în regim de presiune medie, în anul curent, exprimată în km;

– L_{OLdezafectatik} reprezintă lungimea totală a conductelor şi a branşamentelor din oţel dezafectate din anul curent, exprimată în km;

– V_d reprezintă cantitatea de gaze naturale distribuită în anul curent, exprimată în MWh/an;

– α, β, γ, θ reprezintă coeficienţii prevăzuţi în tabelele 6 şi 7, exprimaţi în MWh/km/an. Tabelul nr. 6

Categorie vechime		αi	βik		γ
			K = 1	K = 2
i = 1	0 ani < vechime conductă ≤ 5 ani	α1 = 0,2	β11 = 0,2	β12 = 0,2	γ = 100
i = 2	5 ani < vechime conductă ≤ 15 ani	α2 = 2,3	β21 = 2,4	β22 = 2,7
i = 3	vechime conductă > 15 ani	α3 = 4,2	β31 = 5,1	β32 = 5,2

Tabelul nr. 7

Tip presiune conducte noi
θ1	Conducte noi de redusă presiune	0,386
θ2	Conducte noi de medie presiune	0,334

Articolul 16(1) OSD are obligaţia de a elabora proceduri operaţionale proprii astfel încât să asigure implementarea prevederilor prezentei metodologii, cu respectarea următoarelor cerinţe:a)colectarea şi asigurarea utilizării corecte a informaţiilor primare în vederea efectuării calculelor specifice; b)crearea unui mecanism administrativ de validare a calculelor, cu nominalizarea şi responsabilizarea persoanelor cu atribuţii de conducere implicate în procesul de validare. (2) OSD are obligaţia ca prin procedurile menţionate la alin. (1) să asigure trasabilitatea procesului, astfel încât să fie uşor de identificat şi de verificat orice eveniment care face obiectul prezentei metodologii pentru cel puţin 5 ani. Articolul 17Mărimile utilizate în relaţiile de calcul din prezenta metodologie sunt exprimate în unităţile de măsură specifice Sistemului internaţional de unităţi - SI, cu excepţia cazului când se specifică expres alte unităţi de măsură. Articolul 18Nefurnizarea sau furnizarea incompletă/eronată a datelor şi informaţiilor solicitate prin prezenta metodologie constituie contravenţie şi se sancţionează conform prevederilor Legii energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările ulterioare. Articolul 19Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta metodologie. ANEXA Nr. 1la metodologie COMPOZIŢIA MEDIE A GAZELOR NATURALE

Nr. crt.	Component	% volumetric	% molar	% masic	g/m3
1	Metan	96,4839264	96,4404082	92,190836	692,0792736
2	Etan	1,70411636	1,71605364	3,0226636	23,08446455
3	Propan	0,49105455	0,50006455	1,2841818	9,865173636
4	Izobutan	0,09840818	0,10240455	0,3471045	2,662663636
5	n-butan	0,12939818	0,13474455	0,4532355	3,503921818
6	Neopentan	0	0	0	0
7	Izopentan	0,04753091	0,05053	0,2113527	1,6310818818
8	n-pentan	0,03782455	0,04107273	0,1711727	1,325681818
9	2,2-dimetil-butan	0	0	0	0
10	2,3-dimetil-butan	0	0	0	0
11	3,3-dimetil-butan	0	0	0	0
12	3-metil-pentan	0	0	0	0
13	2-metil-pentan	0	0	0	0
14	Hexani	0,06396	0,07147727	0,3583145	2,755620909
15	2,4-dimetil-pentan	0	0	0	0
16	2,2,3-trimetil-butan	0	0	0	0
17	2-metil-hexan	0	0	0	0
18	3-metil-hexan	0	0	0	0
19	3-etil-pentan	0	0	0	0
20	Heptani+	0,00126727	0,00149636	0,0088973	0,068206364
21	2,2,4-trimetil-pentan	0	0	0	0
22	n-octan	0,00023727	0,0031818	0,0021191	0,016291818
23	Metil-ciclohexan	0	0	0	0
24	Ciclohexan	0	0	0	0
25	Benzen	0	0	0	0
26	Toluen	0	0	0	0
27	Hidrogen	0	0	0	0
28	Monoxid de carbon	0	0	0	0
29	Hidrogen sulfurat	0	0	0	0
30	Heliu	0	0	0	0
31	Argon	0	0	0	0
32	Azot	0,51609	0,51485182	0,8551509	6,451653636
33	Oxigen	0,00582455	0,00581909	0,01119	0,083220909
34	Bioxid de carbon	0,42036182	0,42073727	1,0837745	8,283181818
	Total	100	100	100	751,810436

Masa moleculară = 16.807 kg/kmol Presiunea critică = 46,042 bar Temperatura critică = 194,441 K Factorul acentric = 0,01220124 ANEXA Nr. 2*)la metodologie Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil. ANEXA Nr. 3la metodologie REPREZENTAREA PLANĂ a formei geometrice a defectului localizat pe obiectivele sistemelor de distribuţie*) Nr. ..../data ..... NOTE:

– se întocmeşte schiţa defectului în momentul localizării în teren; schiţa redă inteligibil şi cu acurateţe poziţia defectului;

– la întocmirea schiţei se reprezintă şi se includ următoarele date: strada şi numărul imobilelor, distanţa faţă de cea mai apropiată construcţie civilă sau industrială;

– se ataşează fotografia color datată a defectului ce a generat disipări de gaze naturale mai mari de 1.000 m³.*) Reprezentarea plană este reprodusă în facsimil. ANEXA Nr. 4la metodologie Operatorul sistemului de distribuţie ........ ........ ........ Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 6 din Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Nr. crt.	Data	SIRUTA	Strada	Nr. început	Nr. sfârşit	Conductă de distribuţie			Presiune gaze naturale	Temperatură gaze naturale	Presiune atmosferică	Putere calorifică superioară	Densitate gaze naturale
						Tip material	Lungime	Diametru
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14

Volum calculat	Proces-verbal de punere în funcţiune		Fişa tehnică conductă		Buletin de analiză cromatografică
	Număr	Dată	Număr	Dată	Dată	Număr
15	16	17	18	19	20	21

Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 7 din Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Nr. crt.	Data	SIRUTA	Strada	Nr. început	Nr. sfârşit	Conductă de distribuţie			Presiune gaze naturale		Temperatură gaze naturale	Volum calculat
						Tip material	Lungime	Diametru
									P1	P2
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13

Fişa tehnică conductă		Program de lucru/ foaie de manevră
Număr	Dată	Dată	Număr
14	15	16	17

Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 8 din Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Nr. crt.	Data	SIRUTA	Strada	Nr.	Conductă de distribuţie		Presiune gaze naturale	Temperatură gaze naturale	Presiune atmosferică	Putere calorifică superioară	Densitate gaze naturale	Arie defect	Timp estimat
					Tip material	Diametru
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14

Volum calculat	Buletin de analiză cromatografică		Fişa defectului		Program de lucru/ foaie de manevră
	Număr	Dată	Număr	Dată	Dată	Număr
15	16	17	18	19	20	21

Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 9 din Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Nr. crt.	Data	SIRUTA	Strada	Nr.	Conductă de distribuţie		Presiune gaze naturale	Temperatură gaze naturale	Presiune atmosferică	Putere calorifică superioară	Viscozitate dinamică a gazelor naturale	Arie defect	Timp estimat
					Tip material	Diametru
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14

Volum calculat	Buletin de analiză cromatografică		Fişa defectului		Program de lucru/ foaie de manevră
	Număr	Dată	Număr	Dată	Dată	Număr
15	16	17	18	19	20	21

Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 10 din Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Nr. crt.	Data	SIRUTA	Strada	Nr.	Conductă de distribuţie			Presiune gaze naturale	Putere calorifică superioară	Densitate gaze naturale	Arie defect	Timp estimat	Volum calculat
					Tip material	Lungime tronson afectat	Diametru
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14

Buletin de analiză cromatografică		Fişa defectului		Program de lucru/ foaie de manevră
Număr	Dată	Număr	Dată	Număr	Dată
15	16	17	18	19	20

Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 11 din Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Nr. crt.	Luna	SIRUTA	Strada	Conductă distribuţie polietilenă		Volum calculat
				Tipul materialului	Lungime
1	2	3	4	5	6	7

Informaţii transmise ANRE conform prevederilor art. 12 din Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014

Nr. crt.	Luna	SIRUTA	Altitudinea medie a localităţii	Adresă client	Nume client	Amplasare contor		Volum lunar livrat prin contor		Presiunea relativă a gazului la intrarea în contor	Temperatura atmosferică medie lunară	Factor de corecţie calculat	Volum calculat
						În exterior	În interior	Citit	Estimat
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14

NOTĂ Se folosesc unităţile de măsură precizate în Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 18/2014.