ORDIN   Nr. 1768 din 21 august 2007

pentru aprobarea Procedurii de acreditare a organismelor de verificare a rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de sera

ACT EMIS DE: MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 635 din 17 septembrie 2007

In baza prevederilor art. 22 alin. (3) din Hotărarea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră,

în temeiul Hotărarii Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Finanţelor, cu modificările ulterioare,

ministrul economiei şi finanţelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura de acreditare a organismelor de verificare a rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul economiei şi finanţelor,

Varujan Vosganian

ANEXĂ

PROCEDURA

de acreditare a organismelor de verificare a rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră

PARTEA I

Cerinţe şi criterii de eligibilitate pentru solicitarea şi acordarea acreditării organismelor de verificare

1.  Introducere

Această procedură stabileşte criteriile generale şi condiţiile pentru acreditarea organismelor de verificare care au competenţe pentru verificarea raportului de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi evaluarea aplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante, în cadrul schemei de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră, stabilită prin Hotărarea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Scopul acreditării este de a asigura că organismul de verificare are competenţe şi capabilităţi în vederea verificării raportului de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi evaluarea aplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante.

Prezenta procedură de acreditare a organismelor de verificare ţine cont de recomandările, cerinţele şi criteriile prevăzute în Ghidul EA-6/03 pentru recunoaşterea organismelor de verificare în aplicarea Directivei 2003/87/CE privind stabilirea unei scheme europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, varianta revizuită, aprilie 2007.

Solicitarea acreditării, precum şi acordarea acreditării organismelor de verificare se fac pentru unul sau mai multe domenii, prevăzute în anexa nr. 1.

2.  Definiţii

2.1. In sensul prezentei proceduri, termenii de specialitate se definesc după cum urmează:

a) acreditare - atestarea de către o terţă parte referitoare la un organism de verificare, care semnifică demonstrarea oficială a competenţelor şi capabilităţilor de a efectua verificarea raportului de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi evaluarea aplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante, pe domenii de acreditare;

b) alte cerinţe relevante - acele cerinţe prevăzute la art. 9 şi în secţiunile 1-3 cap. VII din anexa nr. 2 la Ghidul privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1.175/2006;

c)  certificat de acreditare - documentul oficial care atestă acordarea acreditării pe domenii de acreditare;

d)   domeniile de acreditare - activităţile - instalaţiile prevăzute în anexa nr. 1, pentru care acreditarea este solicitată şi acordată;

e)    domeniu de control - totalitatea acţiunilor de management, ale operatorilor, referitoare la sistemul de control intern şi la importanţa acestuia pentru instalaţiile în cauză. Factorii care reflectă domeniul de control includ:

(i)   structura de organizare a instalaţiei şi metodele de stabilire a responsabilităţilor;

(ii) sistemul de control al managementului, incluzand aici funcţia de audit intern, politicile, procedurile de personal şi de stabilire a atribuţiilor;

(iii) gradul şi eficacitatea controlului managementului, ce au legătură cu respectarea prevederilor din autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră şi cu aplicarea cerinţelor privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră;

f)  neconformitatea - absenţa sau eşecul implementării şi menţinerii uneia sau mai multor condiţii prevăzute în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră sau în metodologia de monitorizare, precum şi nerespectarea altor cerinţe relevante;

g)    organism de verificare - persoana juridică ce demonstrează că are capabilităţile adecvate şi structuri care asigură competenţa, independenţa şi imparţialitatea, care îşi asumă responsabilitatea verificării raportului de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi evaluarea aplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante;

Notă: Termenul „organism de verificare", în sensul prezentei proceduri, este echivalent cu termenul „verificator", utilizat în legislaţia privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

h) restrangerea acreditării- proces de anulare a acreditării pentru unul sau mai multe dintre domeniile de acreditare, pană la conformarea cu cerinţele şi criteriile care au stat la baza acreditării;

i) suspendarea acreditării - proces de invalidare temporară a acreditării, pentru unul sau mai multe dintre domeniile de acreditare, pană la conformarea cu cerinţele şi criteriile care au stat la baza acreditării, dar nu mai mult de 6 luni;

j) retragerea acreditării - proces de anulare completă a acreditării.

2.2. Definiţiile termenilor de specialitate menţionaţi la pct. 2.1 se completează, după caz, cu cele prevăzute în următoarele acte normative:

a) Hotărarea Guvernului nr. 780/2006;

b)  Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1.175/2006;

c)  Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1.008/2006 pentru aprobarea competenţelor şi procedurii de emitere şi revizuire a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră.

3. Principii şi responsabilităţi

Principiile generale pe care organismul de verificare le aplică sunt cele prevăzute în anexa nr. 5 la Hotărarea Guvernului nr. 780/2006.

Pentru a asigura procesului de verificare un nivel acceptabil de siguranţă, organismul de verificare întocmeşte un plan de verificare detaliat, corelat cu măsurile planificate pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Nivelul acceptabil de siguranţă impune ca planul de verificare să aibă o abordare în profunzime şi în detaliu a strategiei de eşantionare a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, pentru a se determina prezenţa erorilor materiale, omisiunilor şi interpretărilor greşite în raportul de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi în datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră. Prin aplicarea unui plan de verificare detaliat, organismul de verificare asigură independenţa şi imparţialitatea procesului de verificare, inclusiv în identificarea materialităţii raportului de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră.

Pentru a concluziona asupra raportului de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră şi asupra datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, organismul de verificare trebuie să deţină dovezi suficiente, ca urmare a unui proces complex. Acest proces presupune:

-  înţelegerea circumstanţelor ce privesc procesul de verificare;

- evaluarea permanentă a riscului prezenţei informaţiilor distorsionate din raportul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră;

- înţelegerea domeniului de control;

- evaluarea riscului că domeniul de control nu reprezintă obiectul verificării;

- întocmirea, după caz, a unui program pentru efectuarea unor verificări suplimentare;

-  verificarea suplimentară utilizează o combinaţie între inspecţie, observaţie, confirmare, recalculare, reexecutare, proceduri analitice şi cercetare, după caz;

- evaluarea finală a dovezilor necesare pentru întocmirea declaraţiei de verificare şi gradul de adecvare a acestora.

Organismul de verificare are următoarele responsabilităţi:

a)  să se asigure că procesul de verificare este efectuat de către personal competent şi instruit corespunzător;

b) să aibă în vedere reglementările aplicabile din domeniu atunci cand realizează verificarea;

c)  să întocmească raportul de validare şi declaraţia de verificare, specificand:

- dacă monitorizarea şi raportarea s-au realizat conform autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră;

- dacă datele, calculele sau alte înregistrări relevante din raportul de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră conţin erori, omisiuni sau interpretări greşite;

- recomandări, după caz, privind îmbunătăţirea conformităţii cu măsurile planificate pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră;

- recomandări, după caz, privind îmbunătăţirea monitorizării şi raportării emisiilor de gaze cu efect de seră;

d) să informeze operatorul asupra erorilor, omisiunilor sau interpretărilor greşite din datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră, înainte de a întocmi declaraţia de verificare;

e) să aducă la cunoştinţa operatorului conţinutul declaraţiei de verificare;

f)   să aprobe administratorului Registrului naţional cifra emisiilor de gaze cu efect de seră, propusă de către operator/client.

4. Cerinţe privind organizarea

4.1. Structura

Organismele de verificare care doresc să obţină acreditarea în vederea verificării raportului de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi evaluarea aplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante demonstrează că deţin următoarele:

a)  o structură de organizare şi proceduri care le asigură independenţa şi imparţialitatea, conform cerinţelor specificate la pct. 4.3;

b) o procedură-cadru care asigură implementarea adecvată a procesului de verificare;

c) competenţe privind efectuarea activităţilor de verificare;

d) proceduri care asigură prelucrarea confidenţială a tuturor datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, verificate, precum şi protecţia secretului comercial;

e)   proceduri privind modul de tratare a reclamaţiilor şi apelurilor.

4.2.   Documente care trebuie făcute publice de către organismul de verificare

Organismul de verificare documentează şi actualizează, prin publicaţii, electronic sau sub alte forme şi la cerere, următoarele:

a)  informaţii privind domeniul/domeniile pentru care s-a obţinut acreditarea;

b) o descriere a procesului de verificare;

c) o descriere a mijloacelor prin care organismul de verificare asigură independenţa financiară, precum şi informaţii privind tarifele aplicate;

d)  informaţii despre procedurile privind modul de tratare a reclamaţiilor şi apelurilor.

4.3. Imparţialitate şi independenţă

Organismul de verificare nu poate fi:

(1) a) operator care deţine sau operează o instalaţie ce intră sub incidenţa anexei nr. 1 la Hotărarea Guvernului nr. 780/2006;

b)  entitate care oferă consultanţă sau asistenţă tehnică privind elaborarea şi aplicarea planului de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi/sau elaborarea raportului de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru operatorii prevăzuţi la lit. a);

c)   asociaţii sau fundaţii care au ca membri operatorii prevăzuţi la lit. a);

d)  acţionar şi/sau administrator al operatorilor prevăzuţi la lit. a).

(2) Acţionarii şi/sau administratorii organismelor de verificare nu pot fi acţionari şi/sau administratori ai operatorilor prevăzuţi la alin. (1)lit. a).

Se consideră că scurgerea unei perioade de 2 ani de la finalizarea implicării în activităţile de consultanţă sau asistenţă tehnică privind elaborarea şi aplicarea planului de măsuri pentru monitorizarea şi/sau elaborarea raportului de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră reduce relevanţa acestei implicări.

Organismul de verificare demonstrează că nu are interese financiare cu entităţile care oferă servicii de consultanţă sau asistenţă tehnică privind elaborarea şi aplicarea planului de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi/sau elaborarea raportului de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru operatorii prevăzuţi la alin. (1) lit. a), şi trebuie să emită o declaraţie în acest sens.

Organismul de verificare declară că are sub control şi urmăreşte presiunile comerciale şi financiare sau de altă natură, ce i-ar putea influenţa hotărarile, imparţialitatea şi independenţa în desfăşurarea procesului de verificare, şi documentează modalităţile de gestionare a conflictelor de interese şi mijloacele prin care este asigurată obiectivitatea verificării.

Organismul de verificare se asigură că relaţiile cu alte entităţi nu afectează confidenţialitatea, obiectivitatea şi imparţialitatea procesului de verificare.

Organismul de verificare trebuie să aibă proceduri privind identificarea, analizarea şi documentarea potenţialelor conflicte de interese, indiferent dacă ele apar în interiorul organismului de verificare sau rezultă din activităţile cu alte entităţi. Organismul de verificare ia măsurile necesare pentru eliminarea/minimizarea riscului privind apariţia conflictelor de interese. Atunci cand sunt identificate astfel de conflicte trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru înlăturarea lor.

Intregul personal al organismului de verificare, inclusiv cel extern/colaborator, care ar putea influenţa procesul de verificare, acţionează în mod obiectiv şi nu este supus presiunilor comerciale, financiare sau de altă natură, care ar putea compromite imparţialitatea.

Organismul de verificare trebuie să deţină proceduri prin care solicită întregului personal, inclusiv celui extern/colaborator, să dezvăluie orice situaţie care îl poate implica pe el sau poate implica organismul de verificare într-un conflict de interese. Organismul de verificare angajează personal sau subcontractează serviciile entităţilor care nu creează conflicte de interese.

4.4. Inregistrări

Organismul de verificare stabileşte proceduri pentru colectarea, clasificarea, accesarea, îndosarierea, depozitarea, menţinerea şi eliminarea înregistrărilor sale.

Organismul de verificare trebuie să păstreze înregistrările o perioadă de cel puţin 10 ani. Accesul la aceste înregistrări trebuie să fie în concordanţă cu angajamentele de confidenţialitate.

Inregistrările cuprind cel puţin următoarele:

- solicitări ale operatorilor de efectuare a verificării, precum şi contractele încheiate între operatori şi organismul de verificare;

-  documente justificative privind calificările, instruirile, experienţa şi competenţele fiecărei persoane implicate în activitatea de verificare; înregistrările referitoare la instruire, experienţă şi monitorizare trebuie să fie ţinute la zi;

- documente justificative privind determinarea eşantionării datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi privind riscul;

- rapoarte şi documente privind analiza strategică;

-  documente de lucru privind procesele de verificare efectuate pe amplasament sau în afara amplasamentului;

- documentaţia privind dovezile obiective care stau la baza concluziilor verificării;

-  rapoartele echipei de verificare, rapoartele de validare, inclusiv formele-proiect ale declaraţiilor de verificare;

- documente justificative care demonstrează că rapoartele de validare, inclusiv rapoartele echipei de verificare, au fost analizate de către factorul de decizie;

- rapoartele de validare şi declaraţiile de verificare înaintate de către organismul de verificare operatorilor/clienţilor.

4.5. Subcontractarea serviciilor privind activităţile de verificare

Dacă organismul de verificare subcontractează servicii privind activităţile de verificare, atunci trebuie să aibă o politică în care sunt descrise condiţiile în care poate avea loc subcontractarea. Organismul de verificare trebuie să întocmească un contract-cadru, care să cuprindă aranjamentele, inclusiv cele referitoare la confidenţialitate şi transparenţă, precum şi cele cu privire la imparţialitate şi independenţă.

Organismul de verificare îşi asumă întreaga responsabilitate pentru toate serviciile privind activităţile de verificare subcontractate.

5. Cerinţe privind personalul

Cerinţele mimine privind competenţa personalului organismului de verificare sunt cerinţele minime privind competenţa verificatorului, conform pct. 12 din anexa nr. 5 la Hotărarea Guvernului nr. 780/2006.

5.1. Cerinţe generale privind personalul

Organismul de verificare demonstrează că are suficient personal calificat angajat (temporar sau permanent, cu contract cu normă întreagă sau cu normă parţială), avand studii, instruire, cunoştinţe tehnice, abilităţi şi experienţa necesare pentru tipul, nivelul şi volumul de activităţi desfăşurate.

Organismul de verificare stabileşte proceduri pentru recrutarea şi selecţia personalului, ţinand cont de domeniul specific de competenţă.

Organismul de verificare defineşte modalităţile prin care sunt dobandite, menţinute şi monitorizate competenţele necesare personalului.

Organismul de verificare trebuie să aibă proceduri de instruire care permit personalului un nivel de competenţă ridicat, punand în aplicare cunoştinţe noi, actuale şi cele mai bune practici din domeniu.

5.2. Monitorizarea personalului

Organismul de verificare stabileşte proceduri privind monitorizarea performanţelor şi competenţelor personalului implicat în activitatea de verificare. Monitorizarea personalului are în vedere minimum:

a)  analizele rapoartelor de validare şi ale documentelor de lucru asociate;

b) documentele ce atestă reacţiile operatorilor sau ale unei terţe părţi cu privire la activitatea desfăşurară;

c) rezultatele auditului intern;

d) constatările periodice ale activităţilor de verificare. Fiecare membru al echipei de verificare trebuie monitorizat periodic, în funcţie de complexitatea activităţii de verificare pe care o desfăşoară. Monitorizarea ia în considerare munca realizată atat pe amplasamentul instalaţiei, cat şi în afara acestuia.

Organismul de verificare analizează performanţele şi competenţele personalului pentru îmbunătăţirea activităţii de verificare şi pentru a identifica, după caz, necesităţile de instruire.

5.3. Capabilităţile personalului

Organismul de verificare se asigură că personalul implicat în activitatea de verificare este competent şi calificat pentru funcţia pe care o îndeplineşte.

Personalul organismului de verificare are capabilitatea de a:

a) gestiona procesul de verificare;

b)  selecta şi confirma documentat competenţele membrilor echipei care realizează verificarea;

c)  întocmi evaluarea membrilor echipei şi de a identifica, după caz, necesităţile de instruire;

d) evalua solicitările operatorului de efectuare a verificării şi de a negocia/încheia contracte;

e) implementa concluziile evaluărilor;

f)  elabora şi, după caz, de a revizui rapoartele de validare, documentele şi dovezile asociate procesului de verificare;

g) lua decizii cu privire la procesul de verificare desfăşurat şi de a întocmi declaraţia de verificare;

h) gestiona toate înregistrările şi informaţiile rezultate în urma activităţii de verificare;

i) stabili şi aplica procedurile privind modul de tratare a reclamaţiilorşi apelurilor.

5.4. Cunoştinţele minime pe care trebuie să le deţină echipa de verificare

Echipa de verificare implicată în procesul de verificare trebuie să deţină cunoştinţe minime cu privire la:

- reglementările naţionale aplicabile din domeniu;

- activitatea specifică a instalaţiei, incluzand tipurile de emisii de gaze cu efect de seră generate de instalaţie, sursele de emisie şi nivelele estimate ale emisiilor;

- procesele industriale care generează emisii de gaze cu efect de seră, incluzand riscul privind emisii accidentale sau arderi accidentale ale gazelor de proces;

- aspectele tehnice privind monitorizarea, măsurarea, calibrarea sau calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră;

- metodele de audit al datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, prevăzute în secţiunile 2 şi 3 ale cap. VII din anexa nr. 2 la Ghidul privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră;

- procesele de evaluare a conformităţii şi procedurile de raportare asociate autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi metodologiei de monitorizare aferente şi a altor cerinţe relevante.

5.5. Selecţia şi managementul echipei de verificare

Organismul de verificare trebuie să se asigure că echipa de verificare este formată din minimum un auditor şi un auditor-şef. In cazul în care auditorul/auditorul-şef nu are şi calitatea de expert, în echipa de verificare este/sunt inclus/incluşi unul sau mai mulţi experţi.

Organismul de verificare trebuie să aibă proceduri specifice de selecţie a echipei de verificare pentru fiecare domeniu de acreditare. In stabilirea procedurilor de selecţie a echipei de verificare, organismul de verificare ţine cont de următoarele aspecte:

- complexitatea instalaţiei;

- complexitatea datelor privind emisiile de gaze cu efect de seră ce trebuie luate în considerare (spre exemplu, sunt date privind consumul de combustibil/energie facturat sau sunt date privind emisiile generate de procese);

- natura sistemului informaţional utilizat pentru colectarea şi raportarea datelor (spre exemplu, baza de date este una complexă ce presupune cunoştinţe informatice specifice sau este folosit un sistem simplu de bază de date).

In cazul în care operatorul foloseşte un sistem informaţional computerizat complex, în echipa de verificare este inclus un membru, expert în informatică, care să testeze securitatea şi modul de funcţionare a sistemului, precum şi impactul asupra integrităţii datelor.

In cazul în care operatorul are un sistem complex de colectare a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră şi/sau o structură operaţională complexă, în echipa de verificare este inclus cel puţin un membru, expert în structuri complexe de organizare.

5.6. Criteriile de calificare pentru auditori

Organismul de verificare se asigură că auditorul are studii superioare tehnice sau economice de lungă durată.

Organismul de verificare se asigură că auditorul are experienţă relevantă, neîntreruptă, de minimum 4 ani pentru domeniul de acreditare sau în auditul sistemelor de management de mediu. Auditorul trebuie să fi efectuat minimum 4 audituri complete pentru un total de cel puţin 20 de zile de experienţă de audit.

5.7. Criteriile de calificare pentru auditorii-şefi

Organismul de verificare se asigură că auditorul-şef are, în plus faţă de cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească un auditor, competenţele şi calificarea necesare pentru a avea următoarele responsabilităţi:

-  se asigură că echipa de verificare are competenţele necesare;

- coordonează şi conduce echipa de verificare în procesul de verificare;

-   înţelege solicitarea operatorului/clientului şi natura scopului verificării;

- determină obiectivele relevante ale verificării şi se asigură că acestea se regăsesc în planul de verificare;

-  rezolvă problemele care pot apărea în procesul de verificare, în particular cele care sunt legate de materialitate şi/sau de aplicare a metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante;

-  întocmeşte raportul de validare şi forma proiect a declaraţiei de verificare;

- se asigură că toată documentaţia, incluzand recomandări, documente de lucru şi alte dovezi, este ataşată la raportul de validare şi la forma proiect a declaraţiei de verificare;

- furnizează informaţii suplimentare factorului de decizie, după caz.

5.8. Criteriile de calificare pentru experţi

Organismul de verificare se asigură că expertul are studii superioare de specialitate de lungă durată în domeniile de acreditare sau în domenii adiacente şi are experienţă relevantă, neîntreruptă, de minimum 4 ani.

Organismul de verificare se asigură că expertul în informatică şi/sau expertul în structuri complexe de organizare are studii superioare de specialitate de lungă durată relevante.

5.9. Criteriile de calificare pentru factorul de decizie

Organismul de verificare se asigură că factorul de decizie este independent faţă de echipa de verificare şi are expertiza tehnică relevantă în domeniul/domeniile pentru care se acordă acreditarea. Dacă factorul de decizie nu are expertiza tehnică necesară, atunci acesta trebuie să consulte un expert independent de echipa de verificare.

Organismul de verificare ia măsurile necesare pentru ca nivelul competenţelor şi calificarea factorului de decizie să fie aceleaşi cu ale unui auditor-şef.

Factorul de decizie are sarcina de a întocmi forma finală a declaraţiei de verificare pe baza raportului de validare, a documentelor de lucru, a dovezilor asociate şi a recomandărilor făcute de către echipa de verificare.

6. Procesul de verificare

Cerinţele minime privind procesul de verificare a datelor sunt cele prevăzute în secţiunea 4 cap. VII din anexa nr. 2 la Ghidul privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

In cazul instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament în care se desfăşoară mai multe activităţi care intră sub incidenţa anexei nr. 1 la Hotărarea Guvernului nr. 780/2006, procesul de verificare are loc pentru fiecare instalaţie în parte, ţinandu-se cont de planul de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi de raportul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră.

6.1. Cerinţe generale

Organismul de verificare se asigură că operatorul furnizează suficiente informaţii, astfel încat scopul şi domeniul de aplicare a verificării să fie identificate corect. Informaţiile furnizate de către operator includ minimum:

- detalii privind organizarea;

-  metodologia de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi alte cerinţe relevante;

- sursele şi tipurile de emisii de gaze cu efect de seră;

- procesele şi tehnologiile instalaţiei.

Organismul de verificare se asigură că documentele prezentate de către operator confirmă scopul şi domeniul de aplicare a verificării, stabilite în contractul privind verificarea, precum şi orice schimbare relevantă survenită în procesul de verificare.

Organismul de verificare specifică operatorului într-o manieră clară şi transparentă condiţiile verificării.

Organismul de verificare ar trebui ca prin contractul cu operatorul să îşi ia toate măsurile de precauţie pentru a se asigura că este informat imediat cu privire la apariţia oricăror greşeli ce pot influenţa acurateţea sau întocmirea raportului de validare.

Procesul de verificare cuprinde:

1.  realizarea analizei strategice;

2.  realizarea analizei de risc;

3.   întocmirea planului de verificare - strategia de eşantionare a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră şi programul de verificare;

4.  realizarea analizei procesului - verificarea propriu-zisă;

5. finalizarea şi revizuirea procesului de verificare.

6.2. Analiza strategică

Analiza strategică se defineşte conform pct. 6 din anexa nr. 5 la Hotărarea Guvernului nr. 780/2006.

Analiza strategică urmăreşte evaluarea următoarelor elemente:

-  natura, domeniul şi complexitatea echipamentelor şi proceselor care generează emisii de gaze cu efect de seră, inclusiv măsurarea şi înregistrarea fluxului de energie şi a materialelor, precum şi a influenţelor externe (se iau în considerare şi modalităţile prin care acurateţea sistemului de măsurare influenţează marja de incertitudine) ce determină condiţiile de operare a instalaţiei de-a lungul anului;

-  sistemul de management al datelor, ce presupune măsurarea şi înregistrarea propriu-zisă a fluxului de energie şi a materialelor, calculul şi gestionarea datelor, agregarea şi arhivarea datelor, precum şi compilarea informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră estimate sau calculate;

-   mediul organizaţional, ce presupune structura de organizare care gestionează sistemul de operare, de mentenanţă şi de înregistrare a datelor, din care sunt derivate informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră generate de instalaţie.

Analiza strategică se realizează pe baza următoarelor informaţii:

a) autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră sau autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră revizuită şi, după caz, motivele pentru care schimbările survenite nu au fost operate;

b)  chestiuni generale privind produsele şi operaţiile din instalaţie;

c)  date privind alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, conform Planului naţional de alocare;

d) schimbări relevante în structura operatorului de-a lungul anului (achiziţii, transfer, schimbări ale produsului, schimbări ale proceselor);

e)  identificarea şi evaluarea surselor de emisii de gaze cu efect de seră, a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră;

f) domeniul de control şi sistemul de management al datelor;

g) modul de prelucrare a datelor privind sursele specifice de emisii de gaze cu efect de seră;

h) chestiuni privind:

- situaţiile, tranzacţiile, transferurile şi practicile care pot avea un efect semnificativ asupra informaţiilor, asupra cărora organismul de verificare îşi va forma o opinie; şi

-  modalităţile în care aceste informaţii sunt procesate, înainte de a fi incluse în raportul de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră.

Analiza strategică impune o vedere de ansamblu a procesului de verificare şi trebuie să stea la baza întocmirii planului de verificare.

In urma efectuării analizei strategice trebuie să rezulte:

- informaţii privind cerinţele legale aplicabile instalaţiei, din domeniu;

- o descriere a proceselor desfăşurate pe amplasament, precum şi a acelora desfăşurate în afara amplasamentului;

- o descriere a surselor de emisii de gaze cu efect de seră;

- identificarea proceselor desfăşurate pe amplasament şi a acelora desfăşurate în afara amplasamentului, care generează emisii de gaze cu efect de seră, precum şi tipul emisiilor de gaze cu efect de seră generate;

- înţelegerea modului în care datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră au fost determinate - înregistrări privind datele, modul de calcul, modul de măsurare şi monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră.

6.3. Analiza de risc

Analiza de risc trebuie să ţină cont de prevederile pct. 8-10 din anexa nr. 5 la Hotărarea Guvernului nr. 780/2006.

Scopul analizei de risc este de a evalua nivelul riscului privind materialitatea şi prezenţa greşelilor în datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi de a evalua riscul neaplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante. Prin urmare, analiza de risc înseamnă identificarea potenţialelor riscuri care pot duce la erori, omisiuni sau interpretări greşite în datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră, raportate de către operator, dar şi identificarea potenţialelor riscuri asociate neconformităţii cu prevederile din autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră.

In acest caz, evaluarea riscului presupune:

-  riscul inerent - susceptibilitatea unui parametru din raportul de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, care poate conduce la materialitate, individual sau cumulat cu alţi parametri; riscul inerent are legătură cu complexitatea instalaţiei, cu numărul persoanelor implicate în procesul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi cu paşii care trebuie făcuţi pentru a obţine cifra totală privind emisiile de gaze cu efect de seră;

-  riscul controlului - riscul pe care sistemul de control intern nu îl poate preveni, detecta sau corecta într-un timp rezonabil, care individual sau cumulat cu alţi parametri poate conduce la materialitate; riscul pe care sistemul de control intern nu îl detectează, previne sau corectează într-un timp rezonabil, cu privire la neaplicarea metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante;

-  riscul de identificare - riscul pe care organismul de verificare nu îl poate asocia materialităţii sau neconformităţii cu prevederile din autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră.

Organismul de verificare analizează toate constatările operatorului pentru a determina unde apare nivelul cel mai ridicat de risc sau unde apar erori, omisiuni ori interpretări greşite.

Dacă organismul de verificare concluzionează că procesele şi controalele efectuate pentru reducerea riscurilor inerente, riscurilor de control şi riscurilor de identificare nu sunt planificate sau implementate corespunzător, atunci organismul de verificare trebuie să reconsidere implicaţiile analizei de risc şi implicit planul de verificare şi declaraţia de verificare.

In realizarea analizei de risc organismul de verificare are în vedere:

-   sistemul de management şi/sau cerinţele privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră;

- structura organizatorică a operatorului şi responsabilităţile personalului în legătură cu monitorizarea şi raportarea datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră - domeniul de control, în funcţie de care sunt stabilite obligaţiile echipei de verificare, ţinand cont de competenţele fiecărui membru, precum şi termenele şi resursele necesare alocate procesului de verificare;

-  dezvoltarea şi implementarea de politici şi proceduri pentru verificarea datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, inclusiv a metodologiei ce indică modalităţile de evaluare şi confirmare a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră;

- procedeele de control şi revizuire a metodelor de calcul al datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră;

- procedeele de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi procedeele de calibrare, inclusiv cele ce privesc mentenanţa echipamentului de măsurare utilizat;

-   alte procedee relevante privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră - auditurile interne, auditurile externe, procesele de revizuire;

- complexitatea şi natura operaţiilor;

-  complexitatea şi natura procedeelor de gestionare şi raportare a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră;

-  siguranţa şi utilitatea datelor de intrare, necesare în calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră raportate;

- după caz, informaţii relevante ale proceselor de verificare anterioare.

Analiza de risc impune identificarea prezenţei materialităţii în datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi identificarea neaplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante. Analiza de risc trebuie să stea la baza întocmirii planului de verificare.

6.4. Planul de verificare

Organismul de verificare trebuie să întocmească un plan de verificare, bazat pe constatările analizei strategice şi analizei de risc, în care este specificat modul în care va avea loc procesul de verificare. Planul de verificare include strategia de eşantionare a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi programul de verificare.

Atunci cand se întocmeşte planul de verificare se ţine cont de următorii 3 factori:

a)    evaluarea aplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante;

b) sistemul informaţional computerizat;

c) domeniul de control.

a)   Organismul de verificare controlează şi confirmă implementarea prevederilor specificate în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea corectă a factorilor de emisii, a factorilor de oxidare/conversie, a factorilor de emisie pentru combustibili sau a valorilor calorifice nete, precum şi îndeplinirea cerinţelor de raportare, ţinand cont de acurateţea nivelurilor de abordare.

In acest caz, la întocmirea planului de verificare se au în vedere:

-  acurateţea şi transparenţa documentelor de lucru şi a metodelor de calcul, precum şi dacă acestea confirmă implementarea adecvată a metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante;

- dacă factorii de emisie şi factorii de oxidare au fost corect aplicaţi;

- tipul echipamentului de măsurare, precum şi dacă acesta a fost aprobat de autoritatea competentă pentru protecţia mediului prin planul de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi dacă este conform cu cerinţele prevăzute în metodologia de monitorizare, inclusiv cu cerinţele specificate privind marja de incertitudine, precum şi cu condiţiile privind calibrarea;

- orice schimbări ale echipamentului privind mentenanţa şi regimul de calibrare, care pot influenţa datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi/sau raportul de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi dacă aceste schimbări au impact asupra evaluării aplicării metodologiei de monitorizare;

- documentele privind instalaţia şi operatorul, precum şi modul în care aceste documente sunt legate de autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, de datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră şi/sau de raportul de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră.

b)  Dacă procesarea, păstrarea şi transmiterea datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră se fac cu ajutorul unui sistem informaţional computerizat, atunci la întocmirea planului de verificare se au în vedere:

-  identificarea riscurilor (prezente sau potenţiale) pentru totalitatea, consistenţa, siguranţa şi acurateţea datelor privind emisiile de gaze cu efect de seră, ce pot apărea în sistemul informaţional computerizat;

- identificarea potenţialelor erori de programare a software-ului, ce pot conduce la omisiuni sau interpretări greşite ale datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră;

- identificarea potenţialelor erori umane care pot apărea ca urmare a utilizării sistemului informaţional computerizat;

- verificarea modului în care informaţiile securizate privind datele emisiilor de gaze cu efect de seră sunt gestionate, inclusiv procedurile privind copiile de siguranţă;

-   identificarea potenţialelor schimbări ale sistemului informaţional computerizat.

c) Organismul de verificare trebuie să înţeleagă în detaliu domeniul de control pentru a putea evalua managementul şi acţiunile referitoare la auditurile interne pe care operatorul economic Ie-a efectuat, precum şi importanţa acestora în procesul de generare şi raportare a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, dar şi evaluarea aplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante.

In planificarea auditului, organismele de verificare trebuie:

1. să evalueze managementul de risc pentru a constata dacă datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră sunt afectate de materialitate;

2. să identifice dacă managementul (procesul) de colectare a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi auditul/controlul intern al sistemului de management pot genera un asemenea risc;

3.  să înţeleagă managementul (procesul) de colectare a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră şi control intern, pentru a preveni şi/sau detecta materialitatea;

4.   să identifice dacă prin implementarea sistemului de management s-au descoperit erori, omisiuni sau interpretări greşite.

La întocmirea planului de verificare, din perspectiva domeniului de control, se au în vedere:

- structura operatorului;

- procesele operaţionale;

- practicile şi politicile de personal;

- sistemul informaţional computerizat.

Chiar dacă operatorul are implementat şi certificat un sistem de management de mediu şi/sau un sistem de management al calităţii, avand ca referenţial SR EN ISO 14001:2005 şi, respectiv, SR EN ISO 9001:2001, organismul de verificare trebuie să se bazeze pe acest sistem de management numai dacă dovezile care stau la baza raportului de validare sunt obiective, consistente şi în conformitate cu prevederile prezentei proceduri.

In planul de verificare se includ minimum:

-  scopul şi domeniul de aplicare ale verificării, inclusiv standardele folosite;

- echipa de verificare, inclusiv experţii externi (colaboratori), precum şi rolul şi responsabilităţile fiecărui membru în parte în procesul de verificare;

- amplasamentul/amplasamentele care trebuie vizitat/vizitate şi activităţile care trebuie realizate;

- strategia de eşantionare a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră;

-  programul de verificare, ţinandu-se cont de resursele necesare;

- metodele folosite pentru raportarea concluziilor verificării.

6.4.1. Strategia de eşantionare a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră

Organismul de verificare defineşte metodele pentru eşantionarea datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră în baza cărora sunt obţinute dovezile care susţin concluziile verificării. Dovezile includ documentele şi înregistrările privind monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi coroborarea acestor informaţii din alte surse.

Echipa de verificare, atunci cand stabileşte strategia de eşantionare a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, ia în considerare:

- materialitatea;

- nivelul de siguranţă;

- sistemul de management al datelor;

- controlul intern;

-  transparenţa sistemului şi numărul de persoane responsabile cu gestionarea datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi frecvenţa cu care acestea gestionează datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră;

- structura organizaţională;

- sursele de emisii, combustibilii folosiţi şi complexitatea instalaţiei;

-  sistemul de colectare a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră şi complexitatea acestuia;

- înregistrările.

Procesul de eşantionare are în vedere minimum următoarele:

- considerente referitoare la risc în obţinerea probelor de audit;

- selecţia elementelor pentru verificare în vederea obţinerii probelor de audit - auditorul-şef trebuie să determine mijloacele adecvate de selectare a elementelor pentru verificare;

-   selectarea tuturor elementelor (examinare 100%); selectarea elementelor specifice; eşantionarea în audit;

-  structura eşantionului - auditorul-şef trebuie să ia în considerare obiectivele procesului de verificare şi setul de date din cadrul căruia eşantionul va fi extras;

- mărimea eşantionului - auditorul-şef trebuie să aibă în vedere faptul că cu cat eşantionul este mai mare, cu atat riscul este redus pană la un nivel minim acceptabil;

-   selectarea eşantionului - auditorul-şef trebuie să selecteze elementele unui eşantion pornind de la premisa că toate unităţile de eşantionare din cadrul setului de date pot fi selectate.

Dacă organismul de verificare identifică fluctuaţii semnificative ale datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, care sunt inconsistent corelate cu alte informaţii relevante sau care nu confirmă cantitatea totală de emisii de gaze cu efect de seră generate de instalaţie, atunci eşantionarea datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reevaluată şi trebuie obţinute explicaţii adecvate şi dovezi coroborate relevante.

6.4.2. Programul de verificare

Organismul de verificare determină şi documentează timpul necesar alocat activităţii de verificare, inclusiv orice reducere sau suplimentare a numărului de zile ca urmare a renegocierii cu operatorul.

In realizarea programului de verificare organismul de verificare ia în considerare următorii factori:

- autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră;

- sistemul de management al datelor;

-   metodologia de calcul şi/sau de măsurare privind determinarea emisiilor de gaze cu efect de seră;

- tipurile de combustibili utilizaţi;

- cantităţile de combustibili utilizaţi şi, după caz, materia primă care prin procesare poate genera emisii de CO2;

- parametrii tehnologici;

-  nivelul de detaliere a datelor în general şi cantitatea de date care trebuie verificată, inclusiv acelea care nu au fost procesate în vederea utilizării;

-  determinarea modului de cuantificare a cantităţii de combustibil utilizat, fie prin măsurarea continuă, fie prin rezervoare;

-  determinarea valorilor calorifice nete, a factorilor de oxidare etc. şi precizarea modului de determinare a acestora prin măsurători şi analize realizate în laboratoare acreditate sau pe baza utilizării de factori standard;

-  sistemul de colectare a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră şi complexitatea acestuia;

- strategia de eşantionare a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră;

-   competenţele personalului implicat în procesul de verificare.

6.5. Analiza procesului (verificare propriu-zisă)

Analiza procesului are în vedere prevederile pct. 7 din anexa nr. 5 la Hotărarea Guvernului nr. 780/2006.

Pe tot parcursul analizei procesului echipa de verificare colectează dovezi relevante, pentru a-şi susţine constatările din forma proiect a declaraţiei de verificare. In cazul în care echipa de verificare nu strange suficiente dovezi relevante, atunci forma proiect a declaraţiei de verificare nu poate fi întocmită.

Analiza procesului se realizează în baza planului de verificare - aplicarea strategiei de eşantionare a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră şi respectarea programului de verificare.

Echipa de verificare, atunci cand realizează analiza procesului, are în vedere:

-   evaluarea aplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante;

- identificarea erorilor, omisiunilor sau interpretărilor greşite din datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi din raportul de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră.

In cazul în care echipa de verificare identifică lipsa controlului intern, erori, omisiuni sau interpretări greşite ori neconformităţi faţă de prevederile din autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, atunci organismul de verificare trebuie să reevalueze procesul de verificare, inclusiv planul de verificare, astfel încat să stabilească nivelul şi impactul acestora asupra raportului de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră.

Echipa de verificare poate lua în considerare, după caz, dovezile relevante ale proceselor de verificare efectuate anterior. In cazul în care procesul de verificare este efectuat de acelaşi organism de verificare, pentru acelaşi operator, în ani consecutivi, echipa de verificare la întocmirea analizei strategice şi a analizei de risc are în vedere cu prioritate modificările survenite. Acest lucru depinde de natura modificărilor şi de impactul acestora asupra datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră. Organismul de verificare trebuie să întocmească un plan de verificare pentru fiecare an în parte, pe baza analizei strategice şi a analizei de risc.

Procesul de verificare efectuat de acelaşi organism de verificare, pentru acelaşi operator, în ani consecutivi variază de la un an la altul, în funcţie de următorii factori:

- revizuirea autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră, modificări ale metodologiei de monitorizare asociate şi ale altor cerinţe relevante;

-  schimbări ale surselor de emisii ale instalaţiei sau schimbări ale sistemului de management al datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră;

-  schimbări privind personalul implicat în activitatea de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră;

- modificări ale sistemului de management al datelor;

Analiza procesului (verificarea propriu-zisă) este finalizată atunci cand toate activităţile descrise în planul de verificare au fost realizate.

6.6. Finalizarea şi revizuirea procesului de verificare

Ca urmare a finalizării procesului de verificare, echipa de verificare trebuie:

- să obţină cifra totală privind emisiile de gaze cu efect de seră;

- să argumenteze şi să explice, după caz, diferenţele dintre cifra finală privind emisiile de gaze cu efect de seră obţinută şi cifra privind emisiile de gaze cu efect de seră care a fost corectată ca urmare a identificării erorilor, omisiunilor şi interpretărilor greşite;

-   să finalizeze evaluarea aplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante;

- să identifice, după caz, inconsistentele pe care operatorul trebuie să le rezolve;

-   să se asigure că notele, diagramele, calculele şi documentele de lucru, precum şi orice alte dovezi sunt ataşate la raportul echipei de verificare.

Organismul de verificare trebuie să stabilească proceduri privind revizuirea procesului de verificare. Toate etapele procesului de verificare sunt subiect al revizuirii.

Revizuirea are în vedere minimum următoarele aspecte ale procesului de verificare:

- analiza strategică şi analiza de risc;

-  planul de verificare - programul de verificare/strategia de eşantionare a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră;

- analiza procesului;

-  raportul echipei de verificare şi toate dovezile asociate care stau la baza acestuia;

- raportul de validare şi toate dovezile asociate care stau la baza acestuia;

- recomandările privind întocmirea declaraţiei de verificare;

- evaluarea respectării angajamentelor asumate de către organismul de verificare faţă de operator/client.

Notă: Toate prevederile privind procesul de verificare specificate în prezenta procedură se aplică inclusiv grupului comun de instalaţii, conform prevederilor art. 26 din Hotărarea Guvernului nr. 780/2006.

7. Documente elaborate de organismul de verificare

In cazul instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament în care se desfăşoară mai multe activităţi care intră sub incidenţa anexei nr. 1 la Hotărarea Guvernului nr. 780/2006, raportul echipei de verificare şi declaraţia de verificare se întocmesc pentru fiecare instalaţie în parte.

Organismul de verificare predă raportul de validare împreună cu declaraţia de verificare operatorului care a contractat serviciul de verificare.

7.1. Raportul de validare

Raportul de validare este întocmit de echipa de verificare, în el fiind specificate detaliat rezultatele procesului de verificare şi argumentele pentru care raportul de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi evaluarea aplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante ale operatorului sunt declarate satisfăcătoare, satisfăcătoare cu comentarii sau nesatisfăcătoare. Raportul de validare cuprinde activităţile realizate, schimbările care au survenit în timpul procesului de verificare şi deciziile cu privire la calitatea datelor şi la materialitate.

La elaborarea raportului de validare se va ţine cont de prevederile pct. 11 din anexa nr. 5 la Hotărarea Guvernului nr. 780/2006.

Raportul de validare trebuie să cuprindă şi forma proiect a declaraţiei de verificare.

7.2. Raportul echipei de verificare

Raportul echipei de verificare trebuie să conţină suficiente informaţii care să permită organismului de verificare revizuirea procesului de verificare, după caz. Totodată, aceste informaţii trebuie să confirme concluziile verificării, precum şi recomandările făcute de echipa de verificare cu privire la întocmirea declaraţiei de verificare.

Raportul echipei de verificare cuprinde minimum:

- rezultatele analizei strategice şi analizei de risc;

-  rezultatele implementării planului de verificare - a programului de verificare şi a strategiei de eşantionare a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră;

- rezultatele analizei procesului (verificarea propriu-zisă);

- metodologia de monitorizare utilizată de către operator şi rezultatele obţinute în urma evaluării aplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante;

- datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi raportul de monitorizare, care au fost supuse procesului de verificare;

-  concluziile privind calitatea datelor, precum şi decizia referitoare la prezenţa materialităţii în datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi în raportul de monitorizare;

- schimbările survenite, după caz, în timpul procesului de verificare;

-   recomandările echipei de verificare cu privire la îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi raportare a operatorului, după caz;

-  recomandările echipei de verificare către organismul de verificare - factorul de decizie cu privire la opinia echipei de verificare faţă de raportul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră;

- scrisoarea de confidenţialitate.

7.3. Declaraţia de verificare

Declaraţia de verificare, parte integrantă a raportului de validare, este întocmită de factorul de decizie al organismului de verificare, pe baza raportului de validare, în care este specificată opinia organismului de verificare asupra raportului de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi asupra aplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante.

Opinia organismului de verificare poate fi:

- satisfăcătoare - organismul de verificare constată că nu există erori, omisiuni sau interpretări greşite în raportul de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, în datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi că operatorul a aplicat întocmai metodologia de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi alte cerinţe relevante;

- satisfăcătoare cu comentarii - organismul de verificare constată că în raportul de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, în datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră sunt inconsistenţe, dar care nu au condus la erori, omisiuni sau interpretări greşite, precum şi că operatorul a aplicat întocmai metodologia de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi alte cerinţe relevante;

- nesatisfăcătoare - organismul de verificare constată că sunt erori, omisiuni sau interpretări greşite, care nu au fost corectate sau rectificate, în raportul de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră şi/sau în datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră şi/sau neaplicarea întocmai a metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante; în această situaţie: (1) organismul de verificare trebuie să precizeze motivele pentru care raportul de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi evaluarea aplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante nu au putut fi validate; (2) organismul de verificare trebuie să precizeze, după caz, ce date şi informaţii privind emisiile de gaze cu efect de seră au condus la erori, omisiuni sau interpretări greşite; (3) organismul de verificare trebuie să precizeze, după caz, procentul de erori, omisiuni sau interpretări greşite din cifra totală privind emisiile de gaze cu efect de seră.

Declaraţia de verificare cuprinde minimum:

1.  numele şi adresa operatorului;

2.    numele, adresa şi competenţele organismului de verificare;

3. scopul verificării;

4.  referirea la raportul privind emisiile de gaze cu efect de seră care a fost verificat;

5.  referirea la metodologia de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi la alte cerinţe relevante, pentru care s-a efectuat verificarea;

6.  cifra totală privind emisiile de gaze cu efect de seră obţinută de operator;

7.  cifra totală privind emisiile de gaze cu efect de seră obţinută de organismul de verificare;

8.  opinia organismului de verificare cu privire la raportul de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, la datele şi informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi la aplicarea metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante;

9.   data şi semnătura reprezentantului organismului de verificare.

PARTEA a II-a

Fluxul documentelor pentru solicitarea şi acordarea acreditării organismelor de verificare

1. Conţinutul documentaţiei pentru solicitarea acreditării

Organismul de verificare trebuie să depună la registratura Ministerului Economiei şi Finanţelor, situată în Calea Victoriei nr. 152, cu menţiunea „Direcţia infrastructura calităţii şi mediu - Pentru acreditarea organismelor de verificare a rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră", următoarele documente:

- cerere-tip, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2;

- un dosar care să conţină:

- certificatul de înmatriculare la registrul comerţului (copie conformă cu originalul);

- actul constitutiv cu cereri de menţiuni sau statutul cu modificări şi completări, după caz;

- hotărarea judecătorească de înfiinţare;

- ultimul bilanţ contabil, transmis şi înregistrat la administraţia financiară, după caz;

- declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal privind datoriile către bugetul de stat;

- asigurare de răspundere civilă;

- un dosar care să conţină:

- dovezi privind capabilitatea organismului de verificare de a răspunde cerinţelor şi criteriilor, prevăzute în partea I.

Analiza solicitării acreditării organismelor de verificare se face de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Direcţia infrastructura calităţii şi mediu, în două etape:

- evaluarea documentelor mai sus menţionate;

- evaluarea la sediu.

In cazul în care documentele prezentate de organismul de verificare nu sunt adecvate obiectului solicitării, Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Direcţia infrastructura calităţii şi mediu, poate cere informaţii adiţionale.

Cu 5 zile lucrătoare înainte de evaluarea la sediu, organismul de verificare va fi informat asupra componenţei echipei care va realiza evaluarea, precum şi asupra programului de evaluare.

In termen de maximum 30 de zile de la data depunerii documentelor, Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Direcţia infrastructura calităţii şi mediu, notifică organismului de verificare decizia de acordare sau respingere a acreditării.

In termen de 5 zile lucrătoare de la data notificării deciziei de acordare a acreditării Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Direcţia infrastructura calităţii şi mediu, emite certificatul de acreditare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.

După obţinerea certificatului de acreditare organismele de verificare trebuie să se înregistreze în Registrul naţional. Organismele de verificare pot efectua serviciul de verificare a rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră numai după ce s-au înregistrat în Registrul naţional.

Acreditarea este valabilă timp de 5 ani de la data emiterii certificatului de acreditare.

Ministerul Economiei şi Finanţelor va publica pe site-ul său lista organismelor de verificare acreditate şi înregistrate în Registrul naţional, precum şi domeniile pentru care acestea sunt acreditate şi actualizează această listă ori de către ori este necesar.

Organismul de verificare acreditat are obligaţia de a informa imediat Ministerul Economiei şi Finanţelor, Direcţia infrastructura calităţii şi mediu, asupra oricăror modificări aduse datelor şi informaţiilor cuprinse în documentaţia care a stat la baza acreditării.

Organismul de verificare trebuie să transmită Ministerului Economiei şi Finanţelor, Direcţia infrastructura calităţii şi mediu, pană cel tarziu la data de 31 mai a fiecărui an, un raport de activitate în care sunt specificate:

- numele operatorului pentru care s-a realizat verificarea;

-  opinia organismului de verificare asupra raportului de monitorizare, a datelor şi informaţiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi asupra aplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, şi a altor cerinţe relevante;

-  numărul de înregistrare sau, după caz, numerele de înregistrare şi eventualele observaţii ale autorităţii competente pentru protecţia mediului în cazul fiecărui raport de validare depus (la autoritatea competentă pentru protecţia mediului);

-  timpul alocat activităţii de verificare şi timpul alocat procesului de verificare (om şi zi).

2. Conţinutul documentaţiei pentru solicitarea extinderii acreditării

Organismul de verificare trebuie să depună la registratura Ministerului Economiei şi Finanţelor, situată în Calea Victoriei nr. 152, cu menţiunea „Direcţia infrastructura calităţii şi mediu - Pentru extinderea acreditării organismelor de verificare a rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră", următoarele documente:

- cerere-tip, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4;

- un dosar care să conţină:

- dovezi privind capabilitatea organismului de verificare de a răspunde cerinţelor şi criteriilor, pentru domeniul/domeniile pentru care se solicită extinderea acreditării, prevăzute în partea I.

Analiza  solicitării  extinderii  acreditării  organismelor de verificare se face de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Direcţia infrastructura calităţii şi mediu, în două etape:

- evaluarea documentelor mai sus menţionate;

- evaluarea la sediu, după caz.

In cazul în care documentele prezentate de organismul de verificare nu sunt adecvate obiectului solicitării Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Direcţia infrastructura calităţii şi mediu, acesta poate cere informaţii adiţionale.

Cu 5 zile lucrătoare înainte de evaluarea la sediu, organismul de verificare va fi informat asupra componenţei echipei care va realiza evaluarea, precum şi asupra programului de evaluare.

In termen de maximum 30 de zile de la data depunerii documentelor mai sus menţionate Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Direcţia infrastructura calităţii şi mediu, notifică organismului de verificare decizia de acordare sau respingere motivată a extinderii acreditării.

In termen de 5 zile lucrătoare de la data notificării deciziei de extindere a acreditării, Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Direcţia infrastructura calităţii şi mediu, emite un nou certificat de acreditare, în care este/sunt specificat/specificate domeniul/domeniile pentru care s-a solicitat extinderea acreditării, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.

Acreditarea pentru domeniul/domeniile pentru care s-a solicitat extinderea este valabilă pană la data la care este necesară prima reacreditare.

3. Conţinutul documentaţiei pentru solicitarea reacreditării

Organismul de verificare trebuie să depună la registratura Ministerului Economiei şi Finanţelor, situată în Calea Victoriei nr. 152, cu menţiunea „Direcţia infrastructura calităţii şi mediu - Pentru reacreditarea organismelor de verificare a rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră", cererea-tip, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5, şi numai acele documente care se referă la modificarea condiţiilor care au stat la baza acreditării anterioare, cu cel puţin 3 luni înaintea expirării acreditării.

Analiza solicitării reacreditării organismelor de verificare se face de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Direcţia infrastructura calităţii şi mediu, în două etape:

- evaluarea documentelor mai sus menţionate;

- evaluarea la sediu, după caz.

In cazul în care documentele prezentate de organismul de verificare nu sunt adecvate obiectului solicitării, Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Direcţia infrastructura calităţii şi mediu, poate cere informaţii adiţionale.

Cu 5 zile lucrătoare înainte de evaluarea la sediu, organismul de verificare va fi informat asupra componenţei echipei care va realiza evaluarea, precum şi asupra programului de evaluare.

In termen de maximum 30 de zile de la data depunerii documentelor mai sus menţionate Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Direcţia infrastructura calităţii şi mediu, notifică organismului de verificare decizia de acordare sau de respingere a reacreditării.

In termen de 5 zile lucrătoare de la data notificării deciziei de reacreditare Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Direcţia infrastructura calităţii şi mediu, emite un nou certificat de acreditare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.

4. Soluţionarea contestaţiilor

Organismul de verificare poate să depună o contestaţie în urma respingerii solicitării de acordare a acreditării, extinderii acreditării sau reacreditării, precum şi în urma deciziei de restrangere, retragere sau suspendare a acreditării. Contestaţia se motivează în scris şi se depune la registratura Ministerului Economiei şi Finanţelor, cu menţiunea „Direcţia infrastructura calităţii şi mediu - Contestaţie", în termen de maximum 10 zile de la data comunicării respingerii/deciziei mai sus menţionate. In termen de 15 zile de la data depunerii contestaţiei se informează contestatarul, în scris, asupra admiterii sau respingerii contestaţiei. In cazul admiterii contestaţiei, se dispune, după caz, acordarea acreditării, extinderea acreditării sau reacreditarea, precum şi anularea restrangerii, retragerii sau suspendării acreditării. In cazul respingerii contestaţiei decizia rămane valabilă şi definitivă.

PARTEA a III-a

Supravegherea organismelor de verificare acreditate

In vederea respectării de către organismele de verificare a cerinţelor şi criteriilor prevăzute în partea I, care au stat la baza acreditării, acestea se supun anual sau ori de cate ori este necesar supravegherii.

Supravegherea organismelor de verificare se face de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Direcţia infrastructura calităţii şi mediu, în două etape:

- evaluarea documentelor;

- evaluarea pe teren.

Operatorii care intră sub incidenţa anexei nr. 1 la Hotărarea Guvernului nr. 780/2006 sunt obligaţi să permită supravegherea organismelor de verificare.

In procesul de supraveghere se urmăresc, în principal, următoarele aspecte:

a)  derularea activităţilor de verificare, ţinandu-se cont de structura de organizare, aşa cum a fost aceasta prevăzută în documentele care au stat la baza acreditării;

b) aplicarea procedurilor privind imparţialitatea şi independenţa;

c) aplicarea procedurilor privind tratarea reclamaţiilor şi apelurilor;

d) deţinerea capabilităţilor corespunzătoare pentru personalul implicat în procesul de verificare;

e)   respectarea criteriilor de calificare pentru auditori, auditori-şefi, experţi şi pentru factorul de decizie;

f)   implementarea adecvată a procedurii-cadru pentru procesele de verificare relevante;

g)  respectarea procedurilor privind revizuirea procesului de verificare;

h) examinarea rapoartelor de validare şi a declaraţiei de verificare.

In urma procesului de supraveghere se va întocmi un raport de supraveghere. Pe baza concluziilor raportului de supraveghere se formulează propunerea privind menţinerea, restrangerea, suspendarea sau retragerea acreditării organismului de verificare.

Restrangerea, suspendarea sau retragerea acreditării organismului de verificare are loc ca urmare a nerespectării condiţiilor care au stat la baza acreditării. Organismul de verificare va fi informat în scris în termen de 5 zile de la luarea deciziei motivate de restrangere, suspendare sau retragere a acreditării. In cazul suspendării pentru organismul de verificare care nu s-a conformat cu cerinţele şi criteriile care au stat la baza acreditării în maximum 6 luni, acreditarea se retrage.

PARTEA a IV-a

Cerinţe pentru organismele de verificare acreditate de un organism de acreditare sau de o autoritate competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene

Organismele de verificare acreditate de un alt organism de acreditare sau de o altă autoritate competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene, care doresc să acţioneze pe piaţa romanească, trebuie să obţină acreditarea de la Ministerul Economiei şi Finanţelor - Direcţia infrastructura calităţii şi mediu.

Organismul de verificare trebuie să depună la registratura Ministerului Economiei şi Finanţelor, situată în Calea Victoriei nr. 152, cu menţiunea „Direcţia infrastructura calităţii şi mediu - Pentru acreditarea organismelor de verificare acreditate de un alt organism de acreditare sau de o altă autoritate competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene", următoarele documente:

- cerere-tip, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2;

- un dosar care să conţină:

- certificatul de înmatriculare de la registrul comerţului (copie conform cu originalul);

- actul constitutiv cu cereri de menţiuni sau statutul cu modificări şi completări, după caz;

- hotărarea judecătorească de înfiinţare;

- ultimul bilanţ contabil, transmis şi înregistrat la administraţia financiară, după caz;

- declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal privind datoriile către bugetul de stat;

- asigurare de răspundere civilă;

- un dosar care să conţină:

- certificatul de acreditare emis de un alt organism de acreditare sau de o altă autoritate competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene;

- informaţii cu privire la obţinerea acreditării de la un alt organism de acreditare sau de la o altă autoritate competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene pe baza „Ghidului EA 6/03 pentru recunoaşterea organismelor de verificare în aplicarea Directivei 2003/87/CE privind stabilirea unei scheme europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră" sau pe baza unui document derivat din „Ghidul EA 6/03";

Notă: Dacă organismul de verificare a obţinut acreditarea ca urmare a evaluării în baza „Ghidului EA 6/03 pentru recunoaşterea organismelor de verificare în aplicarea Directivei 2003/87/CE privind stabilirea unei scheme europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră" sau pe baza unui document derivat din „Ghidul EA 6/03", atunci acestuia îi este recunoscută competenţa pentru verificarea rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniile prevăzute în certificatul de acreditare.

-   documente justificative privind faptul că personalul implicat în procesul de verificare cunoaşte limba romană;

-   documente justificative privind faptul că personalul implicat în procesul de verificare cunoaşte reglementările naţionale aplicabile din domeniu.

Organismului de verificare îi sunt aplicabile prevederile privind fluxul documentelor pentru solicitarea şi acordarea acreditării organismelor de verificare, precum şi cele referitoare la supravegherea organismelor de verificare acreditate.

Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta procedură.

ANEXA Nr. 1 la procedură

DOMENIILE

pentru care se solicită şi se acordă acreditarea

Domenii de acreditare pentru activităţile - instalaţiile prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărarea Guvernului nr. 780/2006

Instalaţii de ardere ce folosesc combustibili lichizi, gazoşi sau biomasă

Instalaţii de ardere ce folosesc combustibili solizi

Instalaţii pentru rafinarea ţiţeiului

Cuptoare de cocs

Instalaţii de prăjire sau sinterizare a minereului metalic

Instalaţii pentru producerea fontei sau oţelului, inclusiv instalaţii pentru turnarea continuă

Instalaţii pentru producerea clincherului de ciment

Instalaţii pentru producerea varului

Instalaţii pentru fabricarea sticlei

Instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice

Instalaţii pentru producerea celulozei, hartiei şi cartonului

ANEXA Nr. 2 la procedură

Model de cerere-tip pentru solicitarea acreditării

Antetul organismului de verificare

Nr. de înregistrare............./ data..............

Către

MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR

Direcţia infrastructura calităţii şi mediu

Organismul (denumirea completă).........................................................................................................................................................................., cu sediul în ...................................................................................., telefon .............., fax..........., e-mail ............, pagină web..........., reprezentat prin director/preşedinte (nume şi prenume).........................................................................................................................., solicită, potrivit prevederilor Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 1.768/2007 pentru aprobarea Procedurii de acreditare a organismelor de verificare a rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră, acreditarea pentru următorul domeniu/următoarele domenii:...................................................................................(se va/vor menţiona domeniul/domeniile prevăzut/prevăzute în anexa nr. 1 la procedura mai sus menţionată).

Anexăm la prezenta cerere următoarele documente:.....................................................................................................................................................

Director/Preşedinte,

..........................................

ANEXA Nr. 3 la procedură

Model pentru certificat de acreditare

MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR

CERTIFICAT DE ACREDITARE

nr...........

In baza prevederilor Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 1.768/2007 pentru aprobarea Procedurii de acreditare a organismelor de verificare a rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră se recunoaşte competenţa

- Numele organismului -

- Adresa, telefon, fax -

- CUI-

ca organism de verificare a rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru

Domeniile de acreditare

Extinderea domeniilor de acreditare

Director,

..........................................

(semnătura)

Data acordării acreditării/extinderii acreditării: xx/xx/xxxx

Data extinderii acreditării: xx/xx/xxxx (după caz)

ANEXA Nr. 4 la procedură

Model de cerere-tip pentru solicitarea extinderii acreditării

Antetul organismului de verificare

Nr. de înregistrare............./ data..............

Către

MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR

Direcţia infrastructura calităţii şi mediu

Organismul (denumirea completă)......................................................................................................................................................................., cu sediul în......................................................................................, telefon ................................., fax...................................., e-mail ....................................., pagină web......................................................................, avand certificatul de acreditare cu numărul..........................................................., reprezentat prin director/preşedinte (nume şi prenume)........................................................................................................., solicită, potrivit prevederilor Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 1.768/2007 pentru aprobarea Procedurii de acreditare a organismelor de verificare a rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră, extinderea acreditării pentru următorul domeniu/următoarele domenii: ...........................................................................................  (se va/vor menţiona domeniul/domeniile prevăzut/prevăzute în anexa nr. 1 la procedura mai sus menţionată).

Anexăm la prezenta cerere următoarele documente:.....................................................................................................................................................

Director/Preşedinte,

...........................................

ANEXA Nr. 5 la procedură

Model de cerere-tip pentru solicitarea reacreditării

Antetul organismului de verificare

Nr. de înregistrare............./ data..............

Către

MINISTERUL ECONOMIEI ŞIl FINANŢELOR

Direcţia infrastructura calităţii şi mediu

Organismul (denumirea completă)........................................................................................................................................................................., cu sediul în ............................................................................................, telefon .............................................., fax................................., e-mail ....................., pagină web.................................................................., avand Certificatul de acreditare nr..............................................., reprezentat prin director/preşedinte (nume şi prenume)...................................................................................................................., solicită, potrivit prevederilor Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr.  1.768/2007 pentru aprobarea Procedurii de acreditare a organismelor de verificare a rapoartelor de monitorizare   a   emisiilor de  gaze  cu   efect  de  seră,   reacreditarea   pentru   următorul  domeniu/următoarele  domenii: ..............................................................................(se va/vor menţiona domeniul/domeniile prevăzut/prevăzute în anexa nr. 1 la procedura mai sus menţionată).

Anexăm la prezenta cerere următoarele documente:.....................................................................................................................................................

Director/Preşedinte,

.......................................