ORDIN   Nr. 176 din 24 octombrie 2003

pentru punerea in aplicare a Instructiunilor privind autorizarea ajutoarelor de stat in domeniul transportului aerian si a Instructiunilor privind autorizarea ajutoarelor de stat acordate in domeniul transportului maritim

ACT EMIS DE: CONSILIUL CONCURENTEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 806 din 17 noiembrie 2003

    In baza:
    - Decretului nr. 1.075/2001 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;
    - prevederilor art. 21 alin. (4) lit. f), ale art. 28 alin. (1) si ale art. 29 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996;
    - prevederilor art. 22 alin. (1) si (5) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 370 din 3 august 1999, cu modificarile ulterioare,
    si avand in vedere:
    - avizul favorabil al Consiliului Legislativ referitor la proiectul de Instructiuni privind autorizarea ajutoarelor de stat in domeniul transportului aerian si la proiectul de Instructiuni privind autorizarea ajutoarelor de stat acordate in domeniul transportului maritim,

    presedintele Consiliului Concurentei emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    In urma adoptarii in plenul Consiliului Concurentei, se pun in aplicare Instructiunile privind autorizarea ajutoarelor de stat in domeniul transportului aerian si Instructiunile privind autorizarea ajutoarelor de stat acordate in domeniul transportului maritim, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurentei vor urmari punerea in aplicare a prevederilor prezentului ordin.
    Art. 3
    Prezentul ordin si instructiunile mentionate la art. 1 vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

                     Presedintele Consiliului Concurentei,
                         Theodor Valentin Purcarea

    ANEXA 1

                                INSTRUCTIUNI
privind autorizarea ajutoarelor de stat in domeniul transportului aerian

    In temeiul art. 28 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si al art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificarile si completarile ulterioare,

    Consiliul Concurentei adopta prezentele instructiuni.

    1. Introducere
    1.1. Elaborarea unui cadru juridic de reglementare a disciplinei ajutorului de stat reprezinta continuarea procesului de armonizare a legislatiei romanesti cu legislatia europeana, parte a procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
    1.2. Scopul autorizarii de catre Consiliul Concurentei a ajutoarelor de stat acordate de autoritatile publice sau de organisme care administreaza fonduri publice in sectorul aviatiei este de a urmari masura in care un ajutor de stat este compatibil cu mediul concurential normal intr-o economie de piata in care preturile produselor si tarifele serviciilor sunt determinate pe baza cererii si ofertei.
    1.3. Prezentele instructiuni au ca obiectiv atat cresterea gradului de transparenta a procesului de evaluare a notificarilor transmise Consiliului Concurentei, cat si stabilirea criteriilor si a procedurilor aplicabile in acest domeniu.

    2. Domeniu de aplicare
    2.1. Prezentele instructiuni se aplica schemelor de ajutor de stat si ajutoarelor de stat individuale acordate in sectorul aviatiei.
    2.2. Ajutoarele de stat de care pot beneficia companiile aeriene se pot acorda si pentru activitati conexe transportului aerian, precum pregatirea personalului din aviatia civila, comercializarea in regim duty-free, facilitatile aeroportuare, francizele, tarife aeroportuare, in limitele ce vor fi stabilite in capitolele urmatoare.
    2.3. Nu intra sub incidenta prezentelor instructiuni ajutorul de stat acordat productiei de aeronave.
    2.4. Ajutoarele acordate companiilor aeriene pentru promovarea cumpararii sau exploatarii anumitor aeronave intra sub incidenta domeniului de aplicare al prezentelor instructiuni.
    2.5. Realizarea proiectelor de infrastructura (aeroporturi, autostrazi, poduri) reprezinta o masura de politica economica generala care nu poate fi controlata de Consiliul Concurentei, in temeiul dispozitiilor Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificarile si completarile ulterioare. Deciziile de dezvoltare a infrastructurii nu intra sub incidenta domeniului de aplicare al prezentelor instructiuni in masura in care acestea raspund unor nevoi de programare sau implementare a politicilor nationale privind mediul si transporturile.
    2.6. Acest principiu general se aplica doar pentru realizarea infrastructurilor fara a prejudicia evaluarea eventualelor elemente de ajutor ce rezulta din tratamentul preferential acordat anumitor companii pentru utilizarea infrastructurilor. De aceea, Consiliul Concurentei poate evalua activitatile realizate in interiorul aeroporturilor de care pot beneficia in mod direct sau indirect companiile aeriene.
    2.7. Acordarea unor facilitati de natura fiscala sau sociala nu reprezinta ajutoare de stat, ci constituie o masura generala atunci cand nu confera un avantaj concurential anumitor intreprinzatori, prin evitarea suportarii costurilor care ar trebui in mod normal suportate de acestia din propriile resurse financiare. Crearea unor avantaje in pozitia concurentiala a anumitor intreprinzatori impiedica fortele pietei sa aiba efectele lor normale.
    2.8. Ajutoarele de stat cu caracter social sunt abordate pozitiv de catre Consiliul Concurentei, deoarece acestea plaseaza beneficiile economice inaintea intereselor intreprinzatorilor in cauza, favorizand schimbarile structurale, reducand saracia si eliminand obligatiile impuse intreprinderilor de legislatia nationala.

    3. Ajutoare de operare
    3.1. Ajutoarele de stat care au ca scop acoperirea pierderilor de operare sunt in principiu interzise.
    3.2. In cazuri exceptionale, asemenea ajutoare pot fi acordate cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
    a) ajutoarele sa fie justificate prin contributia lor la redresarea, innoirea si dezvoltarea flotei aeriene romanesti;
    b) nivelul ajutoarelor sa fie proportional cu marimea dezavantajelor pe care vizeaza sa le atenueze.
    3.3. Ajutorul pentru operare trebuie sa fie limitat in timp si redus progresiv.
    3.4. Ajutorul de stat acordat sub forma subventiei directe pentru exploatarea liniilor aeriene poate fi acceptat in urmatoarele doua cazuri:
    a) obligatiile de serviciu public;
    b) ajutoare cu caracter social.
    3.5. Obligatiile de serviciu public
    3.5.1. Obligatia de serviciu public reprezinta obligatia impusa unui transportator aerian pentru a asigura ca serviciul satisface standardele de continuitate, regularitate, capacitate si pret impuse cu privire la rutele pentru care a fost autorizat sa opereze, standarde pe care transportatorul aerian nu si le-ar asuma daca ar lua in considerare numai interesul lui economic.
    3.5.2. Obligatiile de serviciu public pot fi impuse:
    a) unor servicii aeriene regulate spre un aeroport ce deserveste regiuni periferice sau in dezvoltare;
    b) pe o ruta cu trafic scazut avand destinatia un aeroport regional;
    c) pe o ruta care sa fie considerata vitala pentru dezvoltarea economica a regiunii unde este situat aeroportul.
    3.5.3. Daca nici un transportator aerian nu a prestat sau nu este pe punctul de a presta pe o ruta servicii aeriene regulate conform obligatiilor de serviciu public care au fost impuse pe acea ruta, se poate limita accesul la acea ruta numai pentru un singur transportator pentru o perioada maxima de 3 ani, dupa care situatia trebuie sa fie reanalizata.
    3.5.4. Dreptul de a opera trebuie acordat oricarui transportator aerian roman, indreptatit sa opereze astfel de servicii aeriene, prin procedura de licitatie publica deschisa.
    3.5.5. Transportatorul aerian selectat pentru a realiza obligatia de serviciu public impusa poate beneficia de o subventie compensatorie din surse ale statului, care va lua in considerare cheltuielile si veniturile (adica deficitul) generate de prestarea serviciului impus. Subventia nu poate implica supracompensatia in favoarea transportatorului aerian. Dezvoltarea si implementarea sistemului de compensare trebuie sa fie transparente. De aceea trebuie sa existe un sistem analitic de contabilitate in companie suficient de elaborat pentru a permite calcularea costurilor (inclusiv costurile fixe) si a veniturilor.
    3.5.6. Evaluarea subventiei compensatorii pentru a se stabili daca este acceptabila se va realiza avandu-se in vedere dispozitiile legale privind ajutorul de stat. In acest context este important ca o companie aeriana care are acces la o ruta pentru care a fost impusa obligatia de serviciu public sa poata fi compensata doar dupa ce a fost selectionata prin licitatie publica. Aceasta procedura de licitatie permite furnizorului sa evalueze oferta pentru ruta respectiva si sa faca alegerea tinand seama atat de interesul utilizatorului, cat si de costul compensatiei.
    3.5.7. Ajutorul de stat este implicat atunci cand confera un avantaj beneficiarului sau. O subventie care se limiteaza doar la pierderile datorate exploatarii unei anumite rute nu aduce nici un beneficiu special companiei care a fost selectata in baza unor criterii obiective.
    3.5.8. Consiliul Concurentei considera ca o compensatie pentru obligatia de serviciu public nu implica ajutor de stat cu conditia ca:
    a) transportatorul sa fie corect selectat printr-o licitatie;
    b) sa fie limitat accesul la ruta pentru un singur transportator;
    c) nivelul maxim al compensatiei sa nu depaseasca suma deficitului prevazuta in oferta.
    3.5.9. Consiliul Concurentei considera ca nivelul compensatiei este principalul criteriu de selectare. Celelalte criterii (de exemplu: caracterul adecvat al serviciului, preturile) si standardele impuse sunt incluse, in general, in obligatiile de serviciu public. Astfel, numai in cazuri exceptionale si justificate in mod corespunzator transportatorul selectat poate fi altul decat cel care solicita cea mai scazuta compensatie.
    3.5.10. In cazul in care exista dovezi ca nu a fost selectata cea mai buna oferta, Consiliul Concurentei poate cere informatii de la organizatorii licitatiei pentru a putea verifica daca adjudecarea licitatiei include elemente de ajutor de stat.
    3.5.11. In situatia in care nu a fost selectata cea mai buna oferta, se poate considera ca transportatorului i s-a acordat ajutor de stat. Atunci cand furnizorul nu a notificat ajutorul si compensatia a fost deja platita, Consiliul Concurentei considera ajutorul de stat ilegal si va incepe procedura investigatiei.
    3.5.12. O posibila subventie oferita transportatorilor care beneficiaza de concesiuni exclusive pe rutele interne in baza prevederilor legale in vigoare poate include elemente de ajutor de stat, in special daca transportatorii nu au fost selectati printr-o licitatie deschisa. Aceste rambursari trebuie notificate pentru a fi analizate in vederea descoperirii eventualelor elemente de ajutor de stat.
    3.5.13. Evaluand aceste compensatii, Consiliul Concurentei va verifica daca ajutorul nu presupune deturnarea unui volum important de trafic sau daca permite transportatorilor sa realizeze subventii incrucisate pe rute - fie regionale, interne sau intracomunitare - pe care ei concureaza cu alti transportatori aerieni romani. Nu va fi luat in considerare cazul in care subventia se bazeaza pe cheltuielile si veniturile (deficitul) generate de prestarea serviciului public. O astfel de compensatie trebuie notificata.
    3.6. Ajutoare cu caracter social
    3.6.1. Ajutorul de stat cu caracter social, acordat consumatorilor individuali, este permis doar in conditiile in care acest ajutor este acordat fara discriminare transportatorilor aerieni care opereaza serviciile.
    3.6.2. Ajutorul cu caracter social trebuie sa vizeze in principal anumite categorii de calatori ce utilizeaza o ruta (de exemplu: copii, persoane cu handicap, persoane cu venit scazut). Totusi, in cazul in care ruta in cauza face legatura cu o regiune defavorizata, ajutorul trebuie sa acopere intreaga populatie a acelei regiuni.

    4. Aplicarea principiului investitorului privat prudent in economia de piata
    4.1. In analizarea notificarilor Consiliul Concurentei va tine seama de principiul investitorului privat prudent. Consiliul Concurentei nu face rationamente in locul investitorului si nici nu le cenzureaza pe ale acestuia, dar trebuie sa stabileasca daca programul finantat de stat va fi rentabil, inainte de a-l considera o operatiune comerciala normala. Daca insa anumite aspecte ale operatiei indica faptul ca un proprietar nu si-ar risca propriul capital in circumstante asemanatoare, operatiunea va fi considerata ajutor de stat.
    4.2. Aporturi de capital
    4.2.1. Aportul de capital nu implica un ajutor de stat atunci cand participarea statului la capitalul unei societati trebuie sa fie majorata, cu conditia ca aportul de capital sa fie proportional cu numarul de actiuni detinute de autoritatile publice si sa fie insotit de un aport de fonduri ale unui actionar privat in cadrul procesului de majorare a capitalului social. Aportul de fonduri al actionarului privat trebuie sa aiba o importanta economica semnificativa.
    4.2.2. In mod normal se va putea considera ca principiul investitorului privat prudent in economia de piata a fost respectat daca structura si perspectivele viitoare ale companiei permit realizarea unor venituri normale intr-un interval rezonabil in comparatie cu o intreprindere privata, prin plata de dividende sau prin plusvaloare de capital.
    4.2.3. Consiliul Concurentei va analiza situatia comerciala si financiara trecuta, prezenta si viitoare a societatii.
    4.2.4. Pentru a examina daca perspectivele financiare ale unei companii sunt realiste, Consiliul Concurentei va evalua situatia acesteia, si anume:
    a) performante financiare. Se analizeaza indicatori cum ar fi:
    - raportul dintre datorii si capitalul propriu, precum si fluxul de numerar, indicatori importanti ai soliditatii financiare a unei societati;
    - rezultatele de exploatare si rezultatele nete inregistrate pe mai multi ani;
    - indicatorii de rentabilitate;
    - valorile viitoare ale capitalului si platile viitoare de dividende;
    b) eficienta economica si tehnica. Se analizeaza indicatori cum ar fi:
    - costurile de exploatare si productivitatea muncii;
    - varsta flotei. O companie care are o flota de varsta superioara mediei europene va fi in mod cert dezavantajata din cauza investitiilor considerabile necesare pentru reinnoirea flotei sale;
    c) strategia comerciala pe diferite piete. Pot fi analizate tendintele diferitelor piete pe care compania intra in concurenta (situatia trecuta, prezenta si viitoare), cota de piata detinuta de companie pe o perioada suficient de lunga si perspectivele companiei.
    4.2.5. In cazul intreprinderilor aflate in dificultate, masurile necesare pentru imbunatatirea si restructurarea acestora sunt esentiale pentru evaluarea realizata de Consiliul Concurentei. Aceste intreprinderi trebuie sa aiba un program de restructurare coerent. Consiliul Concurentei considera necesar ca planurile de restructurare sa fie stabilite de consilieri financiari independenti.
    4.3. Finantarea imprumuturilor
    4.3.1. Consiliul Concurentei va aplica principiul investitorului privat in economia de piata pentru a evalua daca imprumutul este acordat in conditii comerciale normale si daca ar fi putut fi acordat de o societate comerciala bancara.
    4.3.2. Consiliul Concurentei va tine cont, in special, de rata dobanzii aplicata si de garantia ceruta pentru a acoperi imprumutul, dobanda si alte costuri aferente acestuia.
    4.3.3. Consiliul Concurentei va examina daca garantia acordata este suficienta pentru a rambursa integral imprumutul in caz de suspendare a platii, cat si situatia financiara a companiei la momentul acordarii imprumutului.
    4.3.4. Elementul de ajutor va fi echivalent cu diferenta dintre rata dobanzii pe care compania aeriana ar plati-o in conditii normale de piata si cea pe care o plateste efectiv.
    4.3.5. In cazul extrem cand imprumutul negarantat este acordat unei companii care, in circumstante normale, nu ar fi in masura sa obtina o finantare, imprumutul va fi echivalat efectiv unei subventii si Consiliul Concurentei il va considera ca atare.
    4.4. Garantii
    4.4.1. Pentru a evalua elementul de ajutor continut de o garantie este necesara o analiza a situatiei financiare a celui care primeste imprumutul. Elementul de ajutor al unei asemenea garantii ar fi egal cu diferenta dintre rata pe care cel care primeste imprumutul ar trebui sa o achite pe o piata libera si cea care a fost obtinuta efectiv datorita garantiei nete a intregii prime achitate.
    4.4.2. In cazul in care nici o institutie financiara, tinand cont de situatia financiara precara a companiei aeriene, nu ar accepta sa acorde un imprumut fara o garantie de stat, intregul imprumut va fi considerat ca un ajutor de stat.

    5. Ajutorul de stat regional in sectorul aerian
    5.1. Ajutorul de stat regional se acorda companiilor stabilite in regiuni dezavantajate sau care investesc in aceste regiuni.
    5.2. Pentru ajutorul regional acordat in sectorul aerian se aplica dispozitiile Regulamentului privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru intreprinderile mici si mijlocii, pus in aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 92/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 2 iulie 2002.

    6. Ajutorul de stat pentru salvare si restructurare
    6.1. Ajutorul de stat pentru salvare si ajutorul de stat pentru restructurare, acordate in sectorul aviatiei, se acorda cu respectarea dispozitiilor Regulamentului privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate, pus in aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 92/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 2 iulie 2002.

    7. Ajutorul de stat in cadrul procesului de privatizare in sectorul transportului aerian
    7.1. In cazul in care statul actionar cedeaza participatia sa la capitalul unei societati de transport aerian, ajutorul de stat nu este implicat daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
    a) cesiunea se realizeaza prin intermediul unei oferte publice neconditionate pentru licitatie, in conditii transparente si nediscriminatorii;
    b) intreprinderea este vanduta celui mai bun ofertant;
    c) partile interesate dispun de un timp suficient pentru a-si pregati oferta si pentru a obtine toate informatiile necesare care sa le permita sa procedeze la o evaluare corecta.
    7.2. Urmatoarele vanzari realizate in cadrul procesului de privatizare sunt supuse notificarii deoarece se presupune ca acestea implica ajutor de stat:
    a) toate vanzarile prin intermediul unor metode restrictive sau efectuate sub forma de vanzari comerciale directe;
    b) toate vanzarile insotite de anularea datoriilor de catre stat, intreprinderi publice sau orice alt organism public;
    c) toate vanzarile precedate de o conversie a datoriei in capital sau de o recapitalizare;
    d) toate vanzarile realizate in conditii ce nu pot fi acceptate in tranzactiile intre investitori in economia de piata.
    7.3. Societatile vandute in conditiile enumerate la pct. 7.2 trebuie sa fie evaluate de un expert independent care trebuie, in circumstante normale, sa indice valoarea de cesiune globala a societatii si, daca Consiliul Concurentei apreciaza necesar, valoarea de lichidare. Un raport precizand valoarea de cesiune si produsul vanzarii trebuie sa fie prezentat Consiliului Concurentei in scopul de a-i permite sa stabileasca suma efectiva a ajutorului.

    8. Concesiunea de drepturi exclusive pentru activitatile conexe transporturilor aeriene
    8.1. Acordarea drepturilor exclusive pentru activitatile conexe transporturilor aeriene poate implica avantaje financiare considerabile pentru concesionarul exclusiv.
    8.2. Statul sau entitatea responsabila cu exploatarea unei infrastructuri aeroportuare poate acorda o concesiune exclusiva unei companii aeriene pentru un pret inferior valorii reale pe piata a concesiunii. Daca concesionarul nu plateste redeventa pentru drepturile sale de exclusivitate sau nu plateste decat o redeventa inferioara pretului pe care concedentul l-ar pretinde in conditii comerciale normale, operatiunea comporta un element de ajutor.
    8.3. Consiliul Concurentei estimeaza ca, intr-o maniera generala, operatiunea nu implica nici un element de ajutor daca concesionarul a fost ales in circumstante care ar putea fi acceptate de un concedent normal in conditii normale de economie de piata. In anumite circumstante, de exemplu atunci cand cel mai bun ofertant este putin fiabil sau atunci cand solvabilitatea acestuia este precara, Consiliul Concurentei ar putea admite acceptarea unei oferte inferioare.

    9. Dispozitii finale
    9.1. Dispozitiile prezentelor instructiuni nu contravin celorlalte reglementari emise in aplicarea Legii nr. 143/1999.
    9.2. Prezentele instructiuni se aplica ajutoarelor de stat acordate transportului aerian, notificate dupa intrarea in vigoare a acestora, precum si atunci cand ajutoarele de stat au fost notificate inainte de intrarea lor in vigoare, dar decizia Consiliului Concurentei este ulterioara acestei date sau Consiliul Concurentei nu a emis inca o decizie.
    9.3. In conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 si ale art. 22 alin. (5) din Legea nr. 143/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, prezentele instructiuni vor fi puse in aplicare prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei.

                                INSTRUCTIUNI
privind autorizarea ajutoarelor de stat in domeniul transportului maritim

    In temeiul art. 28 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si al art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificarile si completarile ulterioare,

    Consiliul Concurentei adopta prezentele instructiuni.

    1. Introducere
    1.1. Elaborarea unui cadru juridic de reglementare a disciplinei ajutorului de stat reprezinta continuarea procesului de armonizare a legislatiei romanesti cu legislatia europeana, parte a procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
    1.2. Scopul autorizarii de catre Consiliul Concurentei a ajutoarelor de stat acordate de autoritatile publice sau de organisme care administreaza surse ale statului in domeniul transportului maritim este de a urmari masura in care un ajutor de stat este compatibil cu mediul concurential normal intr-o economie de piata in care preturile produselor si tarifele serviciilor sunt determinate pe baza cererii si ofertei.
    1.3. Ajutorul de stat acordat in domeniul transportului maritim poate fi justificat, in principal, de necesitatea depasirii standardelor de siguranta a navigatiei si a conditiilor de lucru la bordul navelor maritime inregistrate in Romania, conform conventiilor internationale la care Romania este parte si rezolutiilor organizatiilor internationale la care este membra, in special ale Organizatiei Maritime Internationale, de necesitatea modernizarii si reinnoirii flotei maritime romanesti, precum si a depasirii standardelor privind protectia mediului, in scopul asigurarii libertatii de acces pe piata internationala de transport.

    2. Domeniu de aplicare
    2.1. Prezentele instructiuni se aplica schemelor de ajutor de stat si ajutoarelor de stat individuale acordate in domeniul transportului maritim.
    2.2. Nu intra sub incidenta prezentelor instructiuni ajutorul de stat acordat constructiei de nave si ajutorul pentru vasele de pescuit.
    2.3. Investitiile in infrastructura transporturilor maritime nu sunt considerate, in principiu, ca fiind ajutor de stat, in sensul art. 2 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificarile si completarile ulterioare, daca este asigurat accesul liber si egal la infrastructura, in beneficiul tuturor operatorilor interesati. Totusi Consiliul Concurentei poate examina aceste investitii, daca de acestea ar beneficia direct sau indirect anumiti armatori.
    2.4. Masurile de sprijin, indiferent de forma, din surse de stat, acordat de autoritati publice sau de alte organisme care le administreaza in numele statului nu reprezinta ajutor de stat in situatia in care se respecta principiul investitorului privat prudent in economia de piata.

    3. Definitii
    3.1. In sensul prezentelor instructiuni, termenii si expresiile de mai jos semnifica dupa cum urmeaza:
    a) companie de navigatie - o societate comerciala, infiintata ca persoana juridica romana, care are ca obiect de activitate transportul maritim de marfuri si/sau persoane si care detine nave maritime aflate in proprietate sau navlosite ca nave nearmate si neechipate pentru cel putin un an;
    b) nava este definita conform Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 412/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si intruneste cumulativ urmatoarele conditii: este destinata transportului maritim de marfuri si/sau persoane si are dreptul de arborare a pavilionului roman;
    c) navigator - personalul navigant si auxiliar care formeaza echipajul navei, stabilit in functie de tipul si destinatia navei;
    d) obligatie de serviciu public - orice obligatie impusa unei companii de navigatie de a asigura un serviciu care sa satisfaca standarde fixe de continuitate, regularitate, capacitate si pret, standarde pe care compania nu si le-ar asuma daca ar lua in considerare doar interesul ei economic;
    e) taxa pe tonaj - reprezinta suma platita de proprietarul navei in functie de tonajul net al navelor din operare.

    4. Scopul si obiectivele generale ale ajutorului de stat acordat in domeniul transportului maritim
    4.1. Ajutorul de stat acordat in domeniul transportului maritim nu trebuie sa conduca la distorsionarea semnificativa a concurentei si sa afecteze aplicarea corespunzatoare a acordurilor internationale la care Romania este parte.
    4.2. Ajutorul de stat trebuie sa fie limitat la ceea ce este necesar pentru realizarea scopului propus si sa fie acordat intr-un mod transparent.
    4.3. Se vor lua in considerare efectele cumulative ale tuturor ajutoarelor acordate de autoritatile statului (la nivel national, regional si local) pentru acelasi obiectiv.
    4.4. Pot fi permise ajutoare de stat in domeniul transportului maritim care au ca obiective:
    a) mentinerea navelor sub pavilion romanesc;
    b) instruirea permanenta a fortei de munca angajate (de la bordul navelor, cat si de pe uscat);
    c) cresterea competitivitatii, pastrarea know-how-ului si dezvoltarea abilitatilor maritime;
    d) imbunatatirea sigurantei;
    e) imbunatatirea calitatii atat din punct de vedere al standardelor tehnice, in sensul depasirii acestora, cat si din punct de vedere al operarii navelor.

    5. Ajutorul de operare
    5.1. Ajutoarele de stat care au ca scop acoperirea pierderilor sunt, in general, incompatibile cu mediul concurential normal.
    5.2. In cazuri exceptionale, asemenea ajutoare pot fi acordate cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
    a) ajutoarele sa fie justificate prin contributia lor la redresarea, innoirea si dezvoltarea flotei maritime comerciale romanesti;
    b) nivelul ajutoarelor sa fie proportional cu marimea dezavantajelor pe care vizeaza sa le atenueze.

    6. Masuri sociale si fiscale care sa imbunatateasca competitivitatea
    6.1. Pot fi autorizate ajutoare de stat in domeniul transportului maritim pentru companiile de navigatie, constand in:
    a) neimpozitarea profiturilor realizate prin vanzarea de nave, pentru un numar limitat de ani, cu conditia ca aceste profituri sa fie reinvestite in achizitia de nave noi;
    b) reducerea termenelor de amortizare a investitiilor in navele noi care intra in patrimoniul companiilor;
    c) inlocuirea sistemului normal de impozitare a companiei cu o taxa pe tonajul net al navelor din operare, indiferent de profiturile sau pierderile companiei intr-un an calendaristic;
    d) alte facilitati fiscale.
    6.2. Pentru a beneficia de ajutoare de stat constand in facilitati fiscale si sociale, companiile de navigatie trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
    a) sa faca dovada ca managementul strategic si comercial este asigurat pe teritoriul Romaniei, companiile de navigatie fiind supuse impozitarii pe societate in Romania;
    b) navele cu care opereaza companiile ce beneficiaza de aceste masuri detin certificate care sa ateste conformitatea cu regulile, acordurile si conventiile internationale aplicabile transportului maritim, in special in privinta conditiilor de siguranta a navigatiei si a conditiilor de lucru de la bordul navelor.
    6.3. Consiliul Concurentei va cere rapoarte regulate care sa demonstreze efectul ajutoarelor de stat autorizate asupra flotei inregistrate in Romania si asupra angajarii navigatorilor.
    6.4. Avantajele fiscale mentionate anterior trebuie limitate doar la activitatile de navigatie; deci, in cazul in care o companie care detine nave este, de asemenea, angrenata in alte activitati comerciale se va solicita realizarea unei contabilitati transparente pentru a prezenta in mod diferentiat datele referitoare la activitatile de navigatie si cele auxiliare.

    7. Ajutoarele de stat privind costurile legate de munca
    7.1. Pot fi autorizate ajutoare de stat in domeniul transportului maritim pentru companiile de navigatie, constand in:
    a) masuri pentru reducerea costurilor legate de munca;
    b) masuri de sprijin care sa stimuleze in mod direct dezvoltarea sectorului maritim si angajarea de personal;
    c) reducerea la zero a obligatiilor, ceea ce permite companiilor maritime sa aduca costurile cu angajarea personalului la un nivel care sa se alinieze la normele mondiale care, adeseori, impun scutirea de la obligatia de a plati taxe si asigurari sociale pentru navigatori.
    7.2. Demersul constand in rambursarea partiala sau totala a costurilor rezultate din impozitele percepute pe salarii, catre compania de navigatie, este, in general, considerat ca fiind echivalentul unui sistem redus de impozitare, cu conditia sa fie legat de impozitele percepute, neexistand nici un element de supracompensare. Acest sistem trebuie sa fie transparent si sa nu fie deschis abuzurilor.
    7.3. Nu pot fi autorizate ajutoare de stat sub forma subventiilor privind salariile nete ale navigatorilor intrucat conduc la o denaturare a concurentei.

    8. Ajutoare de stat pentru investitii
    8.1. Ajutorul de stat pentru investitii poate fi permis cu respectarea normelor de siguranta pe mare, in anumite conditii, pentru imbunatatirea echipamentelor de la bordul navelor inregistrate in Romania sau pentru promovarea folosirii navelor sigure. Se pot acorda ajutoare de stat in modalitatile prevazute de art. 2 alin. (6) din Legea nr. 143/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, ajutoare care au ca efect modernizarea navelor inregistrate in Romania, atingandu-se standarde superioare celor obligatorii de siguranta si de mediu stabilite in conventiile internationale si care anticipeaza standarde de nivel mai inalt, sporindu-se astfel controlul sigurantei si al mediului.
    8.2. In situatia in care investitiile sunt legate de constructia de nave, ajutorul de stat acordat trebuie sa fie in conformitate cu reglementarile specifice ajutorului pentru constructiile de nave.
    8.3. Ajutorul regional pentru companiile maritime, care poate lua forma unui ajutor pentru investitii, poate fi permis doar in conditiile in care beneficiile vor reveni regiunii, dupa o perioada de timp rezonabila. Poate fi cazul investitiilor legate de constructia unui depozit sau al achizitiei unui echipament fix la bord.
    8.4. De asemenea, ajutorul de stat pentru investitii acordat companiilor maritime poate fi permis doar atunci cand sunt indeplinite regulile privind ajutorul de stat regional.

    9. Ajutorul de stat regional acordat in transportul maritim
    9.1. In cazul schemelor regionale de ajutor de stat pentru transportul maritim sunt aplicabile reglementarile privind ajutorul de stat regional.

    10. Ajutorul de stat pentru instruire
    10.1. Multe programe de instruire urmate de navigatori si finantate de stat nu sunt considerate a fi ajutoare de stat datorita naturii generale a acestora (mai mult profesionale decat academice). Prin urmare, acestea nu fac obiectul notificarii si examinarii de catre Consiliul Concurentei.
    10.2. In cazul acordarii ajutoarelor de stat pentru instruire este obligatorie notificarea in cazul in care valoarea acestora depaseste nivelul pragului minim stabilit prin Legea nr. 143/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, prag ce poate fi modificat prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei.
    10.3. Ajutorul de stat pentru instruire va fi autorizat cu conditia ca acesta sa respecte criteriile generale de acordare (de exemplu: proportionalitate, nediscriminare, transparenta - in legatura cu instruirea facuta la bordul navelor inscrise in registrele romanesti).
    10.4. In mod exceptional, ajutorul pentru instruirea la bordul altor nave poate fi autorizat atunci cand se justifica prin criterii obiective, cum ar fi lipsa locurilor disponibile pe navele inscrise in registrul statului roman.
    10.5. Cand sunt acordate ajutoare de stat pentru instruirea la bord, cel instruit nu poate sa fie, in principiu, un membru activ al echipajului, dar echipajul trebuie sa fie supranumerar. Aceasta pentru a se asigura ca subventiile pentru salariile nete nu pot fi platite pentru navigatorii angrenati in activitati normale ale echipajelor.
    10.6. Pentru a asigura si dezvolta specializarea maritima si competitivitatea industriei maritime sunt necesare cercetari vaste si eforturi de dezvoltare concentrate pe calitate, productivitate, siguranta si protectia mediului. Pentru acestea sprijinul statului poate fi autorizat in conformitate cu reglementarile privind ajutorul de stat pentru cercetare-dezvoltare si protectia mediului.

    11. Ajutorul de stat pentru restructurare, inclusiv privatizare
    11.1. Consiliul Concurentei va aplica instructiunile privind salvarea si restructurarea firmelor in dificultate in cazul ajutorului de stat pentru restructurare acordat companiilor maritime.

    12. Obligatiile si contractele serviciului public
    12.1. Obligatiile de serviciu public pot fi impuse in cadrul serviciilor programate in porturile care deservesc regiunile periferice ale Romaniei sau rutele foarte putin deservite, considerate vitale pentru dezvoltarea economica a regiunii respective, in cazurile in care operatorii de pe piata nu ar asigura un nivel suficient al serviciilor.
    12.2. Interventia statului pentru acoperirea pierderilor operationale rezultate din indeplinirea obligatiilor de serviciu public nu este considerata ajutor de stat. Pe cale de consecinta, notificarea la Consiliul Concurentei nu este necesara daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
    a) contractele de serviciu public nu incalca aplicarea corespunzatoare a tratatelor internationale la care Romania este parte si nu contin elemente de ajutor de stat; obligatia serviciului public este adjudecata prin organizarea de licitatii publice, implementarea contractelor de serviciu public urmand a fi transparenta si sa permita dezvoltarea concurentei;
    b) sa se faca publicitate corespunzatoare pentru licitatiile publice (cu respectarea cerintelor legate de nivelul si frecventa serviciului, capacitate, preturi, standarde solicitate etc.); acestea trebuie specificate clar si transparent pentru a asigura tuturor transportatorilor cu drept de acces la ruta sanse egale sa oferteze;
    c) statul poate atribui un contract ofertantului castigator care solicita cea mai scazuta compensatie financiara si ii poate rambursa acestuia costurile suplimentare suportate de operator ca rezultat al prestarii serviciului, in afara cazurilor exceptionale si pe deplin justificate. Aceste costuri trebuie sa fie direct legate de deficitul calculat, realizat de operator ca urmare a serviciilor prestate. Trebuie tinuta contabilitate separat pentru fiecare serviciu astfel incat sa se poata verifica existenta sau inexistenta supracompensatiilor sau a subventiilor incrucisate si daca sistemul nu poate fi folosit pentru a sprijini un management ineficient ori metode de operare ineficiente.
    12.3. Durata serviciului public trebuie limitata la aproximativ 5 ani, deoarece contractele care se desfasoara pe perioade semnificativ mai lungi pot determina crearea unui monopol.
    12.4. Exceptiile de la procedura mentionata mai sus pot fi justificate si trebuie notificate si evaluate de catre Consiliul Concurentei potrivit regulilor generale privind ajutorul de stat. In evaluarea compatibilitatii, Consiliul Concurentei va analiza daca ajutorul poate sa devieze un volum semnificativ al traficului sau daca implica supracompensarea, ceea ce ar putea permite operatorului selectat subventia incrucisata a activitatilor pentru care exista si alti competitori.

    13. Limitele ajutorului de stat
    13.1. O reducere pana la zero a impozitelor si cheltuielilor sociale pentru navigatori si a impozitelor percepute companiei, pentru activitatea de navigatie, este nivelul maxim permis al ajutorului de stat.

    14. Dispozitii finale
    14.1. Dispozitiile prezentelor instructiuni nu contravin celorlalte reglementari emise in aplicarea Legii nr. 143/1999, cu modificarile si completarile ulterioare.
    14.2. Prezentele instructiuni se aplica ajutoarelor de stat acordate transportului maritim, notificate dupa intrarea in vigoare a acestora, precum si atunci cand ajutoarele de stat au fost notificate inainte de intrarea lor in vigoare, dar decizia Consiliului Concurentei este ulterioara acestei date sau Consiliul Concurentei nu a emis inca o decizie.
    14.3. In conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 si ale art. 22 alin. (5) din Legea nr. 143/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, prezentele instructiuni vor fi puse in aplicare prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei.