ORDIN   Nr. 1731 din 21 septembrie 2006

pentru aprobarea reglementarii tehnice „Specificatie tehnica privind protectiile elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi - cerinte si criterii de performanta", indicativ ST 049-06

ACT EMIS DE: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 932 din 16 noiembrie 2006

In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu    modificările ulterioare, în temeiul art. 2 pct. 45 şi al art. 5 alin.  (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi

funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere procesele-verbale de avizare nr. 3 din 26 ianuarie 2006 al Comitetului tehnic de specialitate

CTS12 şi nr. 5 din 29   mai 2006 al Comitetului tehnic de coordonare generală,

ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică „Specificaţie tehnică privind protecţiile elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi - cerinţe şi criterii de performanţă", indicativ ST 049-06, elaborată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor - INCERC Bucureşti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,

Radu Mircea Berceanu

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 ANEXĂ

SPECIFICAŢIE TEHNICA PRIVIND PROTECŢIILE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII DIN LEMN ÎMPOTRIVA AGENŢILOR AGRESIVI - CERINŢE ŞI CRITERII DE PERFORMANTĂ

Indicativ: ST 049-06

1. PREVEDERI GENERALE

1.1.Obiect şi domeniu de aplicare

1.1.1.    Prezenta specificaţie tehnică are ca obiect stabilirea cerinţelor şi criteriilor de performanţă ale protecţiilor elementelor de construcţii din lemn utilizate la construcţii civile, industriale şi agrozootehnice împotriva agenţilor agresivi.

Prevederile specifice din prezenta specificaţie tehnică se aplică pentru a răspunde cerinţei implicite privind durabilitatea, cu referire în special la cerinţa esenţială "rezistenţă şi stabilitate", respectiv menţinerea valorilor caracteristicilor implicate în această cerinţă ale elementelor structurale din lemn, în condiţiile acţiunii agenţilor agresivi din mediul înconjurător.

1.1.2.   Specificaţia tehnică stabileşte cerinţele, criteriile şi nivelurile de performanţă privind sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din lemn expuse acţiunii mediilor agresive atmosferice.

1.1.3.  Specificaţia tehnică nu se referă la:

-construcţiile/elementele din lemn îngropate în sol;

-construcţiile/elementele din lemn imersate parţial sau total în soluţii sau lichide agresive.

1.1.4.   Specificaţia tehnică nu are ca obiect sisteme speciale de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva focului (protecţia ignifugă).

1.1.5.  Specificaţia tehnică se adresează în principal specialiştilor din unităţile de proiectare, verificatorilor de proiecte, executanţilor lucrărilor de protecţie, putând fi utilizată şi de către producătorii de materiale de protecţie pentru adaptarea produselor la nivelul cerinţelor din domeniul construcţiilor.

1.2. Terminologie

1.2.1.In  prezenta  specificaţie  tehnică  sunt  utilizaţi  următorii  termeni   de   specialitate:

-  agent agresiv: factor de mediu, de natură fizică, chimică sau biologică, ce acţionează distructiv asupra construcţiei din lemn sau a diverselor sale părţi componente, provocând degradarea lemnului;

-   ciuperci lignicole: ciuperci capabile de a degrada lemnul;

-   ciuperci xilofage: ciuperci lignicole capabile de a scinda celuloza şi lignina, producând degradarea lemnului;

-   degradarea lemnului: alterarea caracteristicilor fizico-chimice, mecanice şi/sau biochimice ale lemnului sub acţiunea agenţilor agresivi fizici, chimici şi biologici;

-  durabilitatea lemnului: ansamblu de proprietăţi (fizice, chimice, mecanice etc.) naturale sau conferite printr-un procedeu oarecare, pe care le posedă lemnul de o anumită specie şi care îi permite să reziste la un atac, de o anumită intensitate, provocat de anumiţi agenţi fizici, chimici şi biologici;

-  durabilitate naturală: rezistenţa intrinsecă a lemnului la atacurile unor agenţi agresivi, în absenţa oricărui tratament de protecţie;

-  durabilitatea sistemelor de protecţie : durata de viaţă estimată a unui sistem de protecţie aplicat pe suprafaţa suportului până la prima lucrare de refacere completă a protecţiei.

Notă : Durata de viaţă estimată nu constituie o durată de garanţie.

- insecte xilofage: insecte capabile de a degrada lemnul;

- mediu agresiv: mediu care conţine unul sau mai mulţi agenţi agresivi;

- prag de eficacitate mediu : valoare aritmetică medie între limitele superioară şi inferioară ale pragului de eficacitate definite în standardul european de încercare biologică la care se referă ;

-  preconizare de aplicare dată de producător: cantitate de produs de protecţie a lemnului impregnată în epruvetă corespunzătoare cantităţii medii de produs pe care o recomandă producătorul ca necesară şi posibilă de aplicare în zona (zonele) analizată (analizate);

-  procedeu de tratament de suprafaţă: procedeu care nu conţine nici o caracteristică sau tehnologie specială care să aibă ca obiect modificarea rezistenţei naturale a lemnului la pătrunderea unui produs de protecţie a lemnului pregătit pentru întrebuinţare;

Notă: Astfel de procedee includ de exemplu peliculizarea şi procedeele tip stropire şi imersie de scurtă durată în care contactul lemnului cu produsul de protecţie durează numai câteva minute;

-procedeu de tratament prin impregnare: procedeu care are caracteristici sau tehnologii destinate să modifice rezistenţa naturală a lemnului la pătrunderea unui produs de protecţie a lemnului pregătit pentru întrebuinţare;

Notă: Astfel de procedee includ de exemplu tehnicile utilizate în mod curent cum ar fi procedeele de tratament prin difuzie şi procedeul dublu-vid şi vid-presiune.

-produs de protecţie: produs lichid sau sub formă de pastă sau pulbere, care aplicat pe un suport formează un film cu calităţi de protecţie, decorative şi/sau specifice;

-  sistem de protecţie: ansamblul straturilor din produsele de protecţie aplicate pe o suprafaţă suport, pentru a realiza protecţia acesteia împotriva agenţilor agresivi;

- strat de finisare: ultimul strat al unui sistem de protecţie;

- strat intermediar: strat situat între primul strat şi stratul de finisare;

- strat primar: primul strat al unui sistem de protecţie aplicat pe un suport;

- suport: suprafaţa pe care a fost sau trebuie să fie aplicat un produs/sistem de protecţie;

-  valoare de referinţă biologică : cantitate în grame pe metru pătrat sau în kilograme pe metru cub de produs de protecţie a lemnului determinată într-o încercare pentru a asigura o protecţie eficace împotriva agentului biologic specific la care se face referire.

- valoare maximă de aplicare : cantitate maximă (în grame pe metru pătrat sau în kilograme pe metru cub) de produs de protecţie a lemnului care poate fi aplicată pe epruvetele de lemn într-o încercare biologică specială;

1.2.2. In SR EN 1001-1 şi 2,   SR EN 599-1, SR EN 927 şi STAS 9302/7,   sunt definiţi alţi termeni de specialitate privind protecţia lemnului împotriva agenţilor biologici

1.3. Lista documentelor normative de referinţă

1.3.1.   Standardele la care se face referire în această specificaţie tehnică, standarde care se referă la clasificări, criterii de performanţă, metode de determinare/încercare ş.a. sunt prezentate în continuare, în ordine alfanumerică.

1.   SR 9302/2-94    Protecţia lemnului. Impregnare la presiuni diferite de presiunea atmosferică cu produse de protecţie chimică solubile în apă.

2.    SR 9302/8 - 1994: Protecţia lemnului. Prelevarea eşantioanelor de lemn impregnat industrial şi confecţionarea epruvetelor în vederea încercărilor biologice.

3.    SR EN 20-1: 1998 - Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii protectoare faţă de Lyctus brunneus (Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafaţă (Metodă de laborator).

4.    SR EN 20-2: 2002 Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii protectoare faţă de Lyctus brunneus (Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament în profunzime (Metodă de laborator).

5.    SR EN 46-1:2005 - Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii preventive împotriva larvelor recent ecluzate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). (Metodă de laborator).

6.    SR EN 47: 2005 - Produse de protecţie a lemnului. Determinare a pragului de eficacitate împotriva larvelor Hylotrupes bajulus (Linnaeus). (Metodă de laborator).

7.    SR EN 49-1: 2005 - Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii de protecţie faţă de Anobium punctatum (De Geer) prin observarea pontei şi a procentului de supravieţuire a larvelor. Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafaţă. (Metodă de laborator).

8.    SR EN 49-2: 2005 - Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii de protecţie faţă de Anobium punctatum (De Geer) prin observarea pontei şi a procentului de supravieţuire a larvelor. Partea 2: Tratament în profunzime. (Metodă de laborator).

9.    SR EN 73:1995 împreună cu SR EN 73 :1995/AC :2003- Produse de protecţie a lemnului, Incercări de îmbătrânire accelerată a lemnului tratat înainte de încercări biologice, Incercare de evaporare.

10.  SR EN 84:2000 - Produse de protecţie a lemnului. încercări de îmbătrânire accelerată a lemnului tratat înainte de încercări biologice. Incercare la spălare.

11.  SR EN 113:2003 împreună cu SR EN 113 :2003/Al :2004 - Produse de protecţie a lemnului. Metoda de încercare pentru determinarea eficacităţii protectoare faţă de ciupercile basidiomycetes lignicole. Determinarea pragului de eficacitate.

12.  SR EN 117:2005 - Produse de protecţie a lemnului. Determinarea pragului de eficacitate împotriva speciilor de Reticulitermes (termite europene). (Metodă de laborator).

13.  SR EN 152-1:1995 - Metode de încercare ale produselor de protecţie a lemnului. Metodă de laborator pentru determinarea eficacităţii preventive a unui tratament de protecţie a lemnului prelucrat împotriva albăstrelii fungicide. Partea 1: Aplicare prin periere.

14.  SREN 152-2:1995 împreună cu SR EN 152-2 :1995/AC 1:2004 Metode de încercare ale produselor de protecţie a lemnului. Metodă de laborator pentru determinarea eficacităţii preventive a unui tratament de protecţie a lemnului prelucrat împotriva albăstrelii fungicide. Partea 2: Aplicare prin alte metode decât perierea.

15.  SR EN 252:1995 împreună cu SR EN 252:1995/AC:2003 - Incercarea în poligon pentru determinarea eficacităţii de protecţie a unui produs de protecţie a lemnului în contact cu solul.

16.  SR EN 275:1995 Produse de protecţie a lemnului. Determinare a eficacităţii de protecţie împotriva organismelor marine sfredelitoare.

17.  SR EN 322:1996    Plăci pe bază de lemn. Determinare a umidităţii.

18.  SR EN 330:1997 - Produse de protecţie a lemnului. Incercări în câmp pentru determinare a eficacităţii de protecţie a unui produs de protecţie a lemnului pentru folosire cu o acoperire şi în afara contactului cu solul. Metodă cu îmbinare în L.

19.  SR EN 335-1:1997 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Definiţia claselor de risc de atac biologic. Partea 1: Generalităţi.

20.  SR EN 335-2:2002 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Definiţia claselor de risc de atac biologic. Partea 2: Aplicaţie la lemnul masiv.

21.  SR EN 350-1:1997 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 1: Ghid de principii de încercare şi de clasificare a durabilităţii naturale a lemnului.

22.  SR EN 350-2:1997 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 2: Ghid de durabilitate naturală a lemnului şi de impregnabilitate a esenţelor de lemn alese după importanţa lor europeană.

23.  SR EN 351-1:2001 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Lemn masiv tratat cu produse de protecţie. Partea 1: Clasificarea pătrunderii şi reţinerii de produse de protecţie.

24.  SR EN 351-2:2001 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Lemn masiv tratat cu produse de protecţie. Partea 2: Ghid de eşantionare pentru analiza lemnului tratat cu produse de protecţie.

25.  SR EN 599-1:1998 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Performanţe ale produselor de protecţie preventivă a lemnului stabilite prin încercări biologice. Partea 1: Specificaţii pentru clasele de risc.

26.  SR EN 599-2:1998 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Performanţe ale produselor de protecţie preventivă a lemnului stabilite prin încercări biologice. Partea 2: Clasificare şi etichetare.

27.  SR ENV 807:2003 - Produse de protecţie a lemnului. Determinare a eficacităţii faţă de microorganisme de putregai moale şi de alte microorganisme ale solului.

28.  SR ENV 839:2003 - Produse de protecţie a lemnului. Determinare a eficacităţii preventive faţă de ciuperci xilofage bazidiomycetes. Aplicare prin tratament de suprafaţă.

29.  SR EN 927-1:2002 - Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru lemn în exterior. Partea 1: Clasificare şi selecţie.

30.  SR ENV 927-2:2002 - Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru lemn în exterior. Partea 2: Criterii de performanţă.

31.  SR EN 927-3:2002 - Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru lemn în exterior. Partea 3: încercarea la îmbătrânire naturală.

32.  SR EN 927-4:2002 - Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru lemn în exterior. Partea 4: Determinarea permeabilităţii la vapori de apă.

33.  SR EN 927-5:2002 - Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru lemn în exterior. Partea 5: Determinarea permeabilităţii la apă lichidă.

34.  SR EN 971-1:2001 Vopsele şi lacuri. Termeni şi definiţii pentru produsele de vopsire. Partea 1: Termeni generali.

35.  SR EN 1001-1:2006 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Terminologie. Partea 1 : Lista termenilor echivalenţi.

36.  SR EN 1001-2:2006 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Terminologie. Partea 2 : Vocabular.

37.  SR EN 13442:2003 - Pardoseli şi parchet de lemn şi lambriuri şi placări de lemn. Determinarea rezistenţei la agenţi chimici.

38.  SR EN 60068-2-5:2001 - Incercări de mediu. Partea 2: încercări încercarea Sa: Radiaţie solară artificială la nivelul solului.

39.  SR EN 60068-2-14:2001 - încercări de mediu. Partea 2: Incercări - Incercarea N: Variaţii de temperatură.

40.  SR EN 60068-2-33:2002 - încercări de mediu. Partea 2: Incercări. Ghid pentru încercări la variaţii de temperatură.

41.  SR EN 60068-2-78:2004 - Incercări de mediu. Partea 2-78. încercări. încercarea Cab. Căldură umedă continuă.

42.  SR EN ISO 1518: 2003 - Vopsele şi lacuri. Incercarea la zgâriere.

43.  SR EN ISO 2409:2003 - Vopsele şi lacuri. Incercarea la caroiaj.

44.  SR EN ISO 2812-1:1996 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la lichide. Metode generale.

45.  SR EN ISO 4624:2003 - Vopsele şi lacuri. Incercarea la tracţiune.

46.  SR EN ISO 4628-1: 2004 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 1: Introducere generală şi sistemul de notare.

47.  SR EN ISO 4628-2:2004 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 2: Evaluarea gradului de băşicare.

48.  SR EN ISO 4628-4: 2004 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare.

49.  SR EN ISO 4628-5: 2004 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere.

50.  SR EN ISO 4628-6:2003 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 6: Notarea gradului de cretare prin metoda benzii adezive.

51.  SR EN ISO 6270-1:2002 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la umiditate. Partea 1: Condensarea continuă.

52.  SR EN ISO 6272-1:2004 - Vopsele şi lacuri. încercări de deformare rapidă (rezistenţa la şoc). Partea 1 : Incercarea prin căderea unei mase cu penetrator cu suprafaţa mare.

53.  SR ISO 4618-1: 1994 - Vopsele şi lacuri. Vocabular. Termeni generali.

54.  SR ISO 11503:1997 - Vopsele lacuri. Determinarea rezistenţei la umiditate (condensare repetata).

55.  STAS 2925 86 Protecţia lemnului din construcţii împotriva atacului ciupercilor şi insectelor xilofage.

56.  STAS 9302/1-88    Protecţia lemnului. Prescripţii generale de protecţie chimică.

57.  STAS 9302/4 - 88 - Protecţia lemnului. Tratamente de suprafaţă. Prescripţii tehnice.

58.  STAS 9302/5 - 90 - Protecţia lemnului. Impregnare la presiuni diferite de presiunea atmosferică cu antiseptici uleioşi. Prescripţii tehnice.

59.  STAS 9302/7    88    Protecţia lemnului. Terminologie.

60.  STAS 10787    77    Protecţia lemnului. Determinarea eficacităţii substanţelor hidrofuge.

1.3.2. Reglementările tehnice la care se face referire în această specificaţie tehnică sunt următoarele:

•  NP 005-03: Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn (revizuire NP 005-96);

•  GP 111-04: Ghid de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel.

•  GE 053-04: Ghid de execuţie privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel.

2. CONDIŢII DE EXPLOATARE ŞI DE EXPUNERE

2.1. Agenţi agresivi care acţionează asupra construcţiilor din lemn

2.1.1. Agenţii agresivi chimici şi biologici care acţionează asupra construcţiilor din lemn sau a elementelor sale componente se clasifică după natura şi sursa lor de producere, aşa cum se arată în mod explicativ, în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1

Nr. crt.	Natura	Sursa:
		din interiorul construcţiei(1)	din exteriorul construcţiei(2)
			din atmosferă	din sol
1	2	3	4	5
1.	Agenţi chimici
1.1.	Apa	- apă de distribuţie - ape uzate - condens - infiltraţii	-umiditatea aerului - precipitaţii	- ape de suprafaţă - ape subterane - ape minerale
1.2.	Acizi	gaze, vapori şi soluţii de: -clor, bioxid de sulf, oxizi de azot - acizi minerali (acid sulfuric, acid clorhidric, acid azotic etc.) - acizi organici (acid acetic, acid formic, acid oxalic etc.) - fenoli - aldehide etc.	gaze şi vapori de substanţe cu caracter acid (vezi col.3)	- acid carbonic - acid humic etc.
1.3.	Baze	vapori, soluţii şi particule solide de: - hidroxid de sodiu - hidroxid de potasiu - leşii - vâscoză, celuloză -uree - amine - detergenţi etc.	vapori şi particule solide de substanţe cu caracter bazic (vezi col.3)	soluţii şi particule solide de substanţe cu caracter bazic (vezi col.3)
1.4.	Săruri (acide, neutre, bazice)	vapori, soluţii şi particule solide de: - carbonaţi şi bicarbonaţi - sulfaţi, sulfuri, sulfiţi - cloruri, hipocloriţi, cloraţi - fluoruri - azotaţi - cromaţi şi bicromaţi - cianuri - formiaţi - săruri complexe (NP, NPK) - dezinfectând etc.	vapori şi particule solide de săruri (vezi col.3)	soluţii şi particule solide de săruri, (vezi col.3)
1.5.	Materii chimice pulverulente	particule solide de: -zguri -cenuşi -cărbune -pirite etc.	particule solide de: -zguri -cenuşi -negru de fum -cărbune -pirite -fosforite etc.	-

Tabelul 2.1. (continuare)

1	2	3	4	5
2.	Agenţi biologici (SR EN 335-1:1997, STAS 2925-86)
2.1.	Ciuperci lignicole a) Ciuperci care distrug lemnul	-	- ciuperci basidiomicete de putregai tare (cubic şi fibros) - ciuperci de putregai moale	-
	b) Ciuperci care colorează lemnul	-	- ciuperci de albăstrire - ciuperci de mucegai	-
2.2.	Insecte xilofage a) Coleoptera (Coleoptere)	-	Hylotreupes bajulus (Capricornul casei) - Anobium punctatum (Carii mici) - Xestobium rufovillosum (Carii mari) - Lyctus brunneus (Lyctus) - Hesperophanes spp.	-
	b) Isoptera (Termite)	-	- Reticulitermes lucifugus - Reticulitermes santonensis	-
2.3.	Dăunători marini	-	- Limooria spp. - Teredo spp.	-

1)agenţi agresivi proveniţi din procesul tehnologic

2)agenţi agresivi proveniţi din atmosferă şi din sol (surse de poluare)

2.1.2.   Stabilirea naturii şi gradului de agresivitate a mediului în care se va amplasa o construcţie nouă din lemn se face de către proiectant, pe baza analizei mediului exterior şi a datelor furnizate de proiectantul tehnolog privind existenţa, natura şi concentraţia agenţilor agresivi (chimici şi biologici, inclusiv umiditatea relativă şi temperatura aerului) care vor rezulta din procesul tehnologic, pentru mediul interior.

2.1.3.  Pentru stabilirea naturii şi gradului de agresivitate a mediului în care este amplasată o construcţie din lemn aflată în exploatare, vor fi precizate rezultatele analizelor calitative şi cantitative de agenţi agresivi (chimici şi biologici) şi ale umidităţii relative şi temperaturii aerului, atât pentru interior, cât şi pentru exterior, efectuate de un institut/laborator de specialitate în domeniu şi înscrise în buletine de analiză.

2.1.4.   Se vor prevedea măsuri pentru reducerea agresivităţii mediului prin schimbarea sau modernizarea tehnologiei de fabricaţie din interiorul construcţiei sau, în caz de imposibilitate, se va studia fiecare caz în parte.

2.2. Clase de exploatare

2.2.1. Din punctul de vedere al condiţiilor în care se exploatează elementele de construcţie din lemn, se definesc următoarele clase de exploatare (standardul de referinţă este SR EN 335-1, NP 005-03):

•  clasa 1 de exploatare, caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 20 ± 2 C şi a unei umidităţi relative a aerului sub 65%;

•  clasa 2 de exploatare, caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 20 ± 2 C şi a unei umidităţi relative a aerului între 65% şi 80%;

•  clasa 3 de exploatare, caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 20 ± 2 C şi a unei umidităţi relative a aerului peste 80%.

2.2.2. La elementele de construcţii din lemn exploatate în clasa 1, umiditatea de echilibru a lemnului nu va depăşi 12%, iar la cele din clasa 2, umiditatea de echilibru a lemnului nu va depăşi 20%.

2.3. Condiţii de expunere

2.3.1. Clasificarea produselor/sistemelor de protecţie prin vopsire a elementelor de construcţii din lemn trebuie să se facă conform condiţiilor de expunere care intervin prin factorii relativi la construcţia propriu-zisă şi la condiţiile climatice.

Rezultă trei tipuri de expunere:

•     slabă;

•     medie;

•     puternică,

cum se prezintă în tabelul 2.2. (standardul de referinţă este SR EN 927-1).

Tabelul 2.2

Construcţie	Tip de expunere în condiţii climatice
	temperate	aspre	extreme
Adăpostită	slabă	slabă	medie
Parţial adăpostită	slabă	medie	puternică
Neadăpostită	medie	puternică	puternică

2.4.Clase de risc de atac biologic

2.4.1. Pentru lemnul utilizat în construcţii sunt definite cinci clase de risc de atac biologic (standardul de referinţă este SR EN 335-1, NP 005-03):

•     clasa de risc 1 - lemnul utilizat în interiorul construcţiilor, unde nu există pericolul de umezire care să favorizeze apariţia şi dezvoltarea ciupercilor xilofage (lemn utilizat la amenajări interioare, scări interioare, grinzi şi stâlpi aparenţi, parchet);

•     clasa de risc 2 - lemnul utilizat în interiorul construcţiilor, unde umiditatea ridicată a mediului poate conduce la o umezire ocazională, dar nepersistentă, respectiv unde sunt condiţii minime de degradare prin atacul ciupercilor xilofage (lemn utilizat la elemente situate sub acoperiş: căpriori, grinzi, stâlpi, astereală, şipci, pereţi interiori);

•     clasa de risc 3 - lemnul utilizat în construcţii cu risc de atac biologic de către ciupercile xilofage, în situaţii în care umiditatea acestuia poate atinge valoarea de 30% şi/sau alternarea umezirii cu uscarea (lemn utilizat la elementele de construcţie exterioare: lambriuri exterioare, traverse şi montanţi de pereţi exteriori, pereţi din lemn rotund sau ecarisat, balcoane, scări exterioare, balustrade etc);

•     clasa de risc 4 - lemnul utilizat în condiţii favorabile atacului biologic, care este în permanent contact cu solul (piloţi pentru fundaţii, tălpi inferioare pe pământ sau pe socluri de zidărie, grinzi, traverse ) sau care este permanent expus la intemperii fără a fi protejat prin vopsire (şiţe şi şindrile de acoperişuri);

•     clasa de risc 5 - lemnul utilizat în condiţii favorabile atacului biologic, care este expus în permanenţă la apă sărată.

2.4.2. In tabelul 2.3 se prezintă clasele de risc pentru domeniile de utilizare a lemnului.

Tabelul 2.3

Clasa de risc	Domenii de utilizare ale lemnului	Condiţii de expunere la umezire a lemnului în operă	Apariţia agenţilor biologici
			Ciuperci	Insecte	Dăunători marini
1	Fără contact cu solul, sub adăpost, fără risc de umezire	Nu	-	Da	-
2	Fără contact cu solul, sub adăpost, cu risc de umezire	Ocazional	Da	Da	-
3	Fără contact cu solul, neacoperit	Frecvent	Da	Da	-
4	In contact cu solul sau cu apa dulce	Permanent	Da	Da	-
5	In apă sărată	Permanent	-	-	Da

3.CERINŢE PRIVIND SISTEMELE DE PROTECŢIE APLICATE PE SUPRAFAŢA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII DIN LEMN ÎMPOTRIVA AGENŢILOR AGRESIVI

Cerinţele privind sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi se referă la toate componentele care intervin în realizarea protecţiilor, precum şi în asigurarea durabilităţii acestora, şi anume:

a)   elementele pe care se aplică sistemul de protecţie;

b)   sistemul de protecţie în sine;

c)   produsele de protecţie utilizate;

Aceste cerinţe se prezintă în trei categorii principale:

(i)   cerinţe esenţiale;

(ii) cerinţe funcţionale;

(iii) cerinţe privind punerea în operă (tehnologice).

3.1.Cerinţe esenţiale

Dintre cele şase cerinţe esenţiale, trei au obiect în ceea ce priveşte sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi:

a)  securitate în incendiu;

b)  igienă, sănătate şi mediu înconjurător;

c)  siguranţă în exploatare.

Celelalte trei cerinţe esenţiale (rezistenţă mecanică şi stabilitate; protecţie împotriva zgomotului şi economie de energie şi izolare termică) nu au obiect în acest domeniu.

3.2.Cerinţe funcţionale privind sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii

Cerinţele funcţionale privind sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi sunt următoarele:

a)  rezistenţă la agenţi agresivi biologici;

b)  rezistenţă la agenţi agresivi fizico-chimici;

c)  rezistenţă la solicitări mecanice;

d)  impregnabilitate;

e)   aspect corespunzător;

f)    compatibilitate alimentară (dacă este cazul).

3.3.Cerinţe privind punerea în operă (tehnologice) a sistemelor de protecţie

Cerinţele privind punerea în operă se referă la ansamblul activităţilor şi rezultatelor acestora privind realizarea sistemelor de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Aceste cerinţe sunt:

a)   asigurarea condiţiilor prealabile pentru executarea lucrărilor;

b)   conformitatea frontului de lucru;

c)   conformitatea modului de lucru cu tehnologiile şi/sau procedeele prevăzute;

d)   conformarea la prevederile legale privind agrementul tehnic şi atestarea conformităţii produselor utilizate.

Criteriile de performanţă asociate acestor categorii de cerinţe sunt prezentate în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1.

Nr. crt.	Cerinţe şi criterii de performanţă	Modul de determinare	Observaţii
1	2	3	4
I. CERINŢE ESENŢIALE
a) Securitate la incendiu
1.	Reacţie la foc	încadrarea în Euroclase de reacţie la foc Al-F sau A1fl-Ffl (după caz)	pct. 1.3.1 d)
b) Igienă, sănătate şi mediu înconjurător
2.	Permeabilitate la apă	tabelul 4.2, nr.crt. 6
3.	Rezistentă la umiditate	tabelul 4.2, nr.crt. 7
4.	Emisii de substanţe periculoase	declaraţia producătorului produselor de protecţie
c) Siguranţă în exploatare
5.	Rezistenţă la alunecare		în cazul utilizării la pardoseli
II. CERINŢE FUNCŢIONALE
a) Rezistenţă la agenţi biologici
6.	Eficacitate	Tabelele 4.3 - 4.7
b) Rezistenţă la agenţi flzico-chimici
7.	Rezistenţă la umiditate a) în general b)  în zonele de contact cu piesele metalice     de    asamblare    şi    de prindere	tabelul 4.2, nr.crt. 7	şi  la  cerinţa B, nr.crt. 4
8.	Rezistenţă la spălare	pct.5.7
9.	Rezistentă la căldură	tabelul 4.2, nr.crt. 8
10.	Rezistenţă la variaţii de temperatură	tabelul 4.2, nr.crt. 9
11.	Rezistentă la radiaţii UV	tabelul 4.2, nr.crt. 10
12.	Rezistenţă la agenţi agresivi chimici	tabelul 4.2, nr.crt. 11
13.	Rezistentă la îmbătrânire naturală	tabelul 4.2, nr.crt. 5
c) Rezistenţă la solicitări mecanice
14.	Aderenţă la suport	tabelul 4.2, nr.crt. 1 şi 2	se referă numai la protecţiile prin vopsire
15.	Rezistentă la lovire	tabelul 4.2, nr.crt. 3
16.	Rezistenţă la zgâriere	tabelul 4.2, nr.crt. 4
d) Impregnabilitate
17.	Pătrundere	SR EN 351-1	se referă numai la protecţiile prin impregnare
18.	Reţinere	tabelele 4.6 şi 4.7 (SR EN 351-1, SR EN 599-1)
e) Aspect
19.	Uniformitatea culorii
20.	Textură/luciu suprafaţă
21.	Posibilitatea curăţării, întreţinerii	conform prescripţii date de producătorul produsului de protecţie
f) Compatibilitate alimentară
22.	Conformitatea cu cerinţele sanitare	aviz sanitar	în cazul contactului cu produse alimentare

Tabelul 3.1 (continuare)

1	2		3	4
III. CERINŢE PRIVIND PUNEREA IN OPERA (TEHNOLOGICE)
a) Asigurarea condiţiilor prealabile pentru executarea lucrărilor
23.	Existenţa documentaţiei tehnice	- verificare expert - însuşire beneficiar şi executant
24.	Aprovizionarea produselor de protecţie	- conformitatea cu prevederile din proiect - documente privind calitatea şi, după caz, agrementul tehnic
25.	Asigurare accese, facilităţi şi măsuri de igienă, protecţia muncii şi PSI	organizare lucrări de către executant, verificată de beneficiar
b) Conformitatea frontului de lucru
26.	Starea suprafeţei a)   formă b)   rugozitate c)   umiditate	conform proiectului şi prescripţiilor producătorului produselor de protecţie
27.	Integritatea materialului (suportului)	conform proiect sau, după caz, expertizare tehnică
28.	Condiţionări prealabile (suport şi materiale de protecţie)	conform proiectului şi prescripţiilor producătorului produselor de protecţie
29.	Documente privind calitatea	recepţia frontului de lucru, conform condiţiilor din proiect şi celor din specificaţia producătorului produselor de protecţie
c) Conformitatea modului de lucru cu tehnologiile şi/sau procedeele prevăzute
30.	Caracteristicile echipamentelor, a utilajelor şi a dispozitivelor utilizate	conform prescripţiilor producătorului produselor de protecţie şi reglementărilor aplicabile
31.	Clasificarea/atestarea personalului	conform prescripţiilor producătorului produselor de protecţie şi reglementărilor aplicabile
32.	Respecatrea timpilor/duratelor tehnologice	conform prescripţiilor producătorului produselor de protecţie
33.	Respectarea tratamentelor specifice	conform prescripţiilor producătorului produselor de protecţie
34.	Asigurarea condiţiilor de mediu ambiant la executarea lucrărilor: a) temperatură b) umiditate c) alte condiţii	conform prescripţiilor producătorului produselor de protecţie
d) Conformarea la prevederile legale privind agrementul tehnic şi atestarea conformităţii produselor utilizate
35.	Existenţa standardului de produs sau a agrementului tehnic (dacă este cazul)	verificarea domeniului de utilizare cu condiţiile din proiect		pct. 1.3. l.b)

Tabelul 3 1 (continuare)

1	2	3	4
36.	Documente privind calitatea produselor de protecţie utilizate fac referire la sistemul de atestare a calităţii aplicat	verificare la aprovizionare (a se vedea şi nr. crt. 24)

3.4.Durabilitatea sistemelor de protecţie

3.4.1.Sistemele de protecţie, care sunt utilizate pentru a asigura durabilitatea elementelor de construcţii pe care sunt aplicate, trebuie să aibă asigurată, la rândul lor, o bună durabilitate.

In acest sens, pe lângă caracteristicile care permit evaluarea durabilităţii în condiţii normale, trebuie avute în vedere, prin măsuri constructive şi, după caz, măsuri suplimentare condiţiile şi zonele cu expunere deosebită, cu pericol mai mare, unele aspecte fiind arătate în cap. 5.

3.4.2.Pentru elementele de construcţii din lemn, unele din zonele sensibile sub aspectul durabilităţii sunt cele în care se folosesc elemente metalice pentru îmbinări şi fixări/prinderi. Aceste zone sunt sensibile sub mai multe aspecte, astfel:

a)   contactul metal-lemn conduce la producerea condensului, la metal, la scăderea temperaturii, cu creşterea umidităţii în zona metalului;

b)   în spaţiul dintre metal şi lemn, care nu este etanş, umiditatea sporită se menţine, cu valori variabile, perioade mai îndelungate;

c)   în condiţiile arătate, sunt favorizate atât acţiunea agresivă asupra lemnului, cât şi coroziunea pieselor metalice în zona respectivă.

Protecţia anticorozivă a elementelor metalice folosite pentru montajul sau solidarizarea elementelor de construcţii din lemn se va face în conformitate cu prevederile din "Ghidul de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel" - GP 111-04 şi din "Ghidul de execuţie privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel" - GE 053-04. In cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecţie anticorozivă pe suprafaţa suportului de oţel nu este posibil, se vor prevedea alte măsuri, ca de exemplu: execuţia elementelor metalice dintr-un material rezistent la coroziune (oţeluri inoxidabile), supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea posibilităţii înlocuirii elementelor degradate datorită coroziunii.

3.4.3.Realizarea sistemelor de protecţie trebuie să aibă în vedere, sub acest aspect, următoarele:

a)   executarea sistemelor de protecţie, pe elementele componente, înainte de montarea acestora;

b)   acordarea unei atenţii deosebite asupra zonelor care se vor acoperi la montare (părţi din lemn suprapuse şi cele pe care se montează plăci metalice), zone în care protecţiile devin lucrări ascunse.

4.   CRITERII ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ PENTRU SUPORTUL DIN LEMN ŞI PENTRU SISTEMELE DE PROTECŢIE

4.1.Criterii şi niveluri de performanţă pentru stratul suport

Principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie satisfăcute de stratul suport de lemn pe suprafaţa căruia se aplică sistemele de protecţie împotriva agenţilor chimici şi biologici sunt prezentate în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1

Nr. crt.	Criterii de performanţă	Metoda de determinare (standard de referinţă)	U.M.	Niveluri de performanţă
1.	Rugozitatea suprafeţei	-	-	corespunzătoare naturii suportului şi tipului de produs/sistem de protecţie
2.	Umiditate	SR EN 322	%	- max. 12 (l) - clasa 1 de exploatare - max. 20 (1) - clasa 2 de exploatare
3.	Temperatură	-	0C	min.: + 5 {l) max.: + 40 (1)
4.	Conţinutul de impurităţi (praf, săruri, uleiuri, grăsimi etc.)	vizual	-	lipsă
5.	Defecte de suprafaţă (fisuri, goluri etc.)	vizual	-	lipsă

1)dacă în fişa produsului de protecţie nu se specifică altfel

4.2.Criterii şi niveluri de performanţă pentru sistemele de protecţie împotriva agenţilor fizico-chimici

4.2.1. Principalele criterii şi niveluri de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de protecţie împotriva agenţilor chimici aplicate pe suprafeţele de lemn, în funcţie de condiţiile de expunere, precum şi metodele de determinare (evaluare şi/sau verificare a performanţelor acestora), sunt prezentate în tabelul 4.2.

In tabelul nr. 4.2 sunt prezentate nivelurile de performanţă sub formă de valori concrete pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de protecţie. Experienţa a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a obţine o protecţie eficientă a lemnului împotriva agenţilor chimici.

 Tabelul 4.2

Nr. crt.	Criterii de performanţă	Metoda de determinare (standard de referinţă)	U.M.	Niveluri de performanţă pentru condiţii de expunere
				slabă	medie	puternică
1	2	3	4	5	6	7
1.	Aderenţă la suport - metoda grilei(1)	SR EN ISO 2409	nivel	I	0	0
2.	Aderenţă la suport - metoda smulgerii(2)	SR EN ISO 4624	MPa	min. 0,5	min. 1,0	min. 1,0
3.	Rezistenţă la lovire (3) (înălţimea minimă de cădere a mase de 500 g, la care apar amprente cu fisuri)	SR EN ISO 6272-1	cm	min. 40	min. 60	min. 60

Tabelul 4.2 (continuare)

1	2	3	4	5	6	7
4.	Rezistenţă la zgâriere (greutatea minimă la care apar fisuri fine)	SR EN ISO 1518	g	min. 250	min. 300	min. 400
5.	Rezistenţă la îmbătrânire naturală	SR EN 927-3	luni	12	12	12
6.	Permeabilitate la apă lichidă (absorbţia de apă )	SR EN 927-5	g/m2	<= 250	<= 175	<= 175
7.	Rezistenţă la umiditate	SR ISO 11503 SR EN ISO 6270-1	ore	min. 240	min. 480	min. 720
8.	Rezistenţă la căldură şi umiditate	SR HD 323.2.3 S2	ore	min. 240	min. 480	min. 720
9.	Rezistenţă la variaţii de temperatură	SR EN 60068- 2-14 SR EN 60.068- 2-33	cicluri	min. 25	min. 56	min. 56
10.	Rezistenţă la radiaţii UV (4)	SR EN 60068- 2-5	cicluri	min. 56	min. 56	min. 56
11.	Rezistenţă la agenţi agresivi chimici	SR EN ISO 2812-1	ore	min. 24	min. 168	min. 168
12.	Conformitate cu cerinţe sanitare	Necesar pentru protecţiile care pot veni în contact direct cu produse alimentare

(1)Metoda grilei se utilizează pentru determinarea aderenţei acoperirilor de protecţie cu grosimi de până la 250 microni.

(2) Metoda smulgerii se utilizează pentru determinarea aderenţei acoperirilor de protecţie cu grosimi de peste 250 microni.

(3)Determinarea nu se efectuează pentru acoperiri de protecţie cu deformabilitate ridicată.

(4)Determinarea se efectuează pentru acoperiri de protecţie aplicate la exterior sau la interior,dacă sunt supuse tehnologic, unor asemenea acţiuni.

4.3. Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva agenţilor biologici

4.3.1. Principalele criterii de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească atât produsele de protecţie preventivă a lemnului împotriva agenţilor biologici, în funcţie de clasa de risc biologic, de tipul de procedeu de tratament (de suprafaţă, prin impregnare), de specia de lemn, precum şi de agentul agresiv biologic (ciuperci, insecte), cât şi metodele de determinare a performanţelor acestora, sunt prezentate în tabelele 4.3 .... 4.7 (standardul de referinţă este SR EN 599 - 1).

Criterii de performanţă pentru încercările biologice pentru clasa de risc 1 (standardul de referinţă este SR EN 599-1)

Tabelul 4.3

Clasă de risc Cod	Tip de procedeu de tratament propus		Cerinţe minime pentru încercările cu insecte spp.				Incercări suplimentare sau locale
			Fie			Sau
			Hylotrupes bajulus (H)	Anobium punctatum (A)	Lyctus brunneuns (L)	Alte insecte spp (I)	Termite (T)
1	Tratament de suprafaţă	Tip de încercare	SR EN 46-1	SR EN 49-1	SR EN 20-1	SR EN 46-1 sau (A) sau (L)	SR EN 118
		Incercare la uzură	SR EN 73+AC	SR EN 73+AC	SR EN 73+AC	SR EN 73+AC	SR EN 73+AC
		Valoare maximă de aplicare în încercare	200 g/m2 (cufundare sau pipetă)	200 g/m2 (cufundare sau pipetă)	200 g/m2 (cufundare sau pipetă)	200 g/m2 (cufundare sau pipetă)	doză de aplicare cerută 200 ml/m2
		Criteriu pentru valoarea de referinţă biologică	100% mortalitate la sfârşitul încercării	nici o larvă vie la sfârşitul încercării	nici o larvă vie sau insectă ieşită la sfârşitul încercării	100% mortalitate la sfârşitul încercării	nici un atac cu cotaţie >2; unul singur = 2
	Tratament prin impregnare	Tip de încercare	SR EN 47	SR EN 49-2	SR EN 20-2	SR EN 47 sau (A) sau (L)	SR EN 117
		Incercare la uzură	SR EN 73+AC	SR EN 73+AC	SR EN 73+AC	SR EN 73+AC	SR EN 73 +AC
		Valoare maximă de aplicare în încercare	p.a.p. pentru alburn de pin silvestru	p.a.p. pentru alburn de pin silvestru	p.a.p. pentru stejar	p.a.p. pentru alburn de pin silvestru	p.a.f pentru alburn de pin silvestru
		Criteriu pentru valoarea de referinţă biologică	100% mortalitate (b.s.e.)	nici o larvă vie la sfârşitul încercării (b.s.e.)	nici o larvă vie sau insectă ieşită la sfârşitul încercării (b.s.e.)	100% mortalitate (b.s.e.)	nici un atac cu cotaţie >2; unul singur = 2

Criterii de performanţă pentru încercările biologice pentru clasa de risc 2 (standardul de referinţă este SR EN 599-1)

Tabelul 4.4

Clasă de risc Cod	Tip de procedeu de tratament propus		Cerinţe minime faţă de ciuperci	Incercări suplimentare sau locale
			Bazidiomicete	Albăstreală (B)	Insecte spp. (I)	Termite (T)
2	Tratament de suprafaţă	Tip de încercare	SR EN 113 (fără C.versicolor)	SR EN 152-1	Dacă este necesar se adaugă cele de la clasa 1	Dacă este necesar se adaugă cele de la clasa 1
		Incercare la uzură	SR EN 73+AC	SR EN 73+AC
		Valoare maximă de aplicare în încercare	100 kg/m3	200 g/m2
		Criteriu pentru valoarea de referinţă biologică	p.e.m. pentru ciuperca cea mai agresivă	la sfârşitul încercării nici o cotaţie =2 zonă fără albastru min. 1,0 mm medie = 1,5 mm
	Tratament prin impregnare	Tip de încercare	SR EN 113 (fără C.versicolor)	SR EN 152-2+ACI	Dacă este necesar se adaugă cele de la clasa 1	Dacă este necesar se adaugă cele de la clasa 1
		Incercare la uzură	SR EN 73+AC	SR EN 73+AC
		Valoare maximă de aplicare în încercare	p.a.p. pentru alburn de pin silvestru	conform specificaţiilor comerciale ale fabricantului
		Criteriu pentru valoarea de referinţă biologică	p.e.m. pentru ciuperca cea mai agresivă	la sfârşitul încercării nici o cotaţie =2 zonă fără albastru min. 1,0 mm medie =1,5 mm

Criterii de performantă pentru încercările biologice pentru clasa de risc 3 (standardul de referinţă este SR EN 599-1)

 Tabelul 4.5

Clasă de risc Cod	Tip de procedeu de tratament propus		Cerinţe minime faţă de ciuperci/încercări pe teren			Incercări suplimentare sau locale
			Fie	Sau produse de protecţie utilizate cu acoperire (C)
			Bazidiomicete	Bazidiomicete	Incercări pe teren	Încercări pe teren (FC)	Coriolus versicolor (V)	Albastra (B)	Insecte spp (I)	Termite (T)
3	Tratament de suprafaţă	Tip de încercare	SR EN 113 (fără C. versicolor)	SR EN 113 (fără C. versicolor)	SR EN 330	SR EN 330	SR EN 113 pe alburn de pin silvestru şi/sau fag	SR EN 152-1	Dacă este necesar se adaugă cele de la clasa 1 + SR EN 84	Dacă este necesar se adaugă cele de la clasa 1+SR EN84
		Incercare la uzură	SR EN 73+AC şi SR EN 84 separat	SR EN 73+AC	= 5 ani de expunere	=5 ani de expunere	SR EN 73+AC şi SR EN 84 separat	SR EN 152-1
		Valoare maximă de aplicare în încercare	100 kg/m3	100 kg/m3	p.a.p.	p.a.p.	100 kg/m3	200 g/mz
		Criteriu pentru valoarea de referinţă biologică	p.e.m. pentru ciuperca cea mai agresivă	p.e.m. pentru ciuperca cea mai agresivă	după 5 ani. Vn, Ve şi Vi egale sau mai bune decât pentru produsul de referinţă şi R2TP egal sau mai bun ca R2R	după 5 ani. Vn, Ve şi Vi egale sau mai bune decât pentru produsul de refennţă şi R2TP egal sau mai bun ca R2R	p.e.m.	la sfârşitul încercării nici o cotaţie =2 zonă fără albastru min. 1,0 mm medie =1,5 mm
	Tratament prin impregnare	Tip de încercare	SR EN 113 (fără C. versicolor)	SR EN 113 (fără C. versicolor)	SR EN 330	SR EN 330	SR EN 113 pe alburn de pin silvestru şi/sau fag	SR EN 152-2	Dacă este necesar se adaugă cele de la clasa 1 + SR EN 84	Dacă este necesar se adaugă cele de la clasa 1+SR EN 84
		Incercare la uzură	SR EN 73 +AC şi SR EN 84 separat	SR EN 73+AC	= 5 ani de expunere	=5 ani de expunere	SR EN 73+AC şi SR EN 84 separat	SR EN 152-2
		Valoare maximă de aplicare în încercare	p.a.p. pentru album de pin silvestru	p.a.p. pentru album de pin silvestru	p.a.p.	p.a.p.	p.ap. pentru album de pin sau fag	conform specificaţiilor comerciale ale fabricantului
		Criteriu pentru valoarea de referinţă biologică	p.e.m. pentru ciuperca cea mai agresivă	p.e.m. pentru ciuperca cea mai agresivă	după 5 ani. Vn, Ve şi Vi egale sau mai bune decât pentru produsul de refennţă şi R2TP egal sau mai bun ca R2R	după 5 ani. Vn, Ve şi Vi egale sau mai bune decât pentru produsul de referinţă şi R2TP egal sau mai bun ca R2R	p.e.m.	la sfârşitul încercării nici o cotaţie =2 zonă fără albastru min. 1,0 mm medie = 1,5 mm

Criterii de performanţă pentru încercările biologice pentru clasa de risc 4 (standardul de referinţă este SR EN 599-1)

 Tabelul 4.6

Clasă de risc Cod	Tip de procedeu de tratament propus		Cerinţe minime faţă de ciuperci			Incercări suplimentare sau locale
			Bazidiomicete		Putregai moale	Incercări de câmp (F)	Albastru (B)	Insecte spp (I)	Termite (T)
4	Tratament de suprafaţă	Tip de încercare	Procedeele prin tratament de suprafaţă nu sunt corespunzătoare pentru clasa de risc 4
		Incercare la uzură
		Valoare maximă de aplicare în încercare
		Criteriu pentru valoarea de referinţă biologică
	Tratament prin impregnare	Tip de încercare	SR EN 113 cu C.versicolor pe alburn de pin silvestru şi/sau fag	SR ENV 807		SREN 252+AC	Dacă este necesar se adaugă cele de la clasa 3	Dacă este necesar se adaugă cele de la clasa 1 + SR EN 84	Dacă este necesar se adaugă cele de la clasa 1 + SR EN 84
		Incercare la uzură	SR EN 73+AC şi SR EN 84 separat	SR ENV 807		= 5 ani de expunere
		Valoare maximă de aplicare în încercare	p.a.p. pentru alburn de pin silvestru	p.a.p.		p.a.p.
		Criteriu pentru valoarea de referinţă biologică	p.e.m. pentru ciuperca cea mai agresivă (inclusiv C.versicolor)	Cel mai ridicat dintre r.e.m. dedus pentru încercarea I şi încercarea II		după 5 ani media rsn P/0,75 şi a rin P/0,17

Criterii de performanţă pentru încercările biologice pentru clasa de risc 5 (standardul de referinţă este SR EN 599-1)

Tabelul 4.7

Clasă de risc Cod	Tip de procedeu de tratament propus		Cerinţe minime faţă de ciuperci/încercări pe teren			Incercări suplimentare sau locale
			Bazidiomicete		Putregai moale	încercări de câmp (F) FN şi/sau FS	Albastru (B)	Insecte spp (I)	Termite (T)
5	Tratament de suprafaţă	Tip de încercare	Procedeele prin tratament de suprafaţă nu sunt corespunzătoare pentru clasa de risc 5
		Incercare la uzură
		Valoare maximă de aplicare în încercare
		Criteriu pentru valoarea de referinţă biologică
	Tratament prin impregnare	Tip de încercare	SR EN 113 cu C.versicolor pe alburn de pin silvestru şi/sau fag	SR ENV 807		SR EN 275	Dacă este necesar se adaugă cele de la clasa 3	Dacă este necesar se adaugă cele de la clasa 1 + SR EN 84	Dacă este necesar se adaugă cele de la clasa 1 + SR EN 84
		Incercare la uzură	SR EN 73+AC şi SR EN 84 separat	SR ENV 807		= 5 ani de expunere
		Valoare maximă de aplicare în încercare	p.a.p. pentru alburn de pin silvestru	p.a.p.		p.a.p.
		Criteriu pentru valoarea de referinţă biologică	p.e.m. pentru ciuperca cea mai agresivă (inclusiv C.versicolor)	Cel mai ridicat dintre r.e.m. dedus pentru încercarea I şi încercarea II		după 5 ani media rsn P/0,75 şi a rin P/0,17

Note:

1.  Simboluri şi abrevieri (standardul de referinţă este  SR EN 599-1):

spp            - specii de insecte;

p.a.p.        - preconizare de aplicare dată de producător;

b.s.e          - limita superioară a pragului de eficacitate, aşa cum e definit în standardul armonizat de încercare biologică de referinţă;

p.e.m.       - prag de eficacitate mediu;

Vn              - clasificare medie nominală pentru repetiţiile după un examen nedistructiv (standardul de referinţă este   SR EN 330);

Ve               - clasificare medie nominală pentru repetiţiile pentru suprafeţele exterioare şi a celor   vizibile în interiorul asamblării după un examen nedistructiv  (standardul de referinţă este   SR EN 330);

Vi               - clasificare medie nominală pentru repetiţiile pentru suprafeţele realizate prin decupare după un examen distructiv (standardul de referinţă este   SR EN 330) ;

R2TP          - număr de repetiţii tratate cu produsul de protecţie a lemnului cu o clasificare 2 sau mai mare (standardul de referinţă este   SR EN 330) ;

R2R            - număr de repetiţii tratate cu produsul de protecţie de referinţă cu o clasificare 2 sau mai mare    (standardul de referinţă este   SR EN 330;

rsnP          - reţinere a produsului de protecţie a lemnului mai mare decât cea nominală;

rinP           - reţinere a produsului de protecţie a lemnului mai mică decât cea nominală.

2.     Dacă în tabelele 4.3... 4.7 se prevede ca produsul de protecţie a lemnului să fie rezistent la încercările de spălare şi/sau de evaporare, încercările prevăzute în standardul de referinţă SR EN 73 trebuie efectuate separat.

3.     Utilizând criteriul potrivit pentru valoarea de referinţă biologică (v.r.b.) precizată în tabelele 4.3... 4.7, v.r.b. trebuie stabilită pentru fiecare încercare cu un nivel de aplicare egal sau mai mic decât valoarea maximă de aplicare (v.m.a.) dată.

4.     In standardele armonizate de încercare biologică care prevăd calculul pragului de eficacitate, v.r.b. trebuie să fie pragul de eficacitate mediu (p.e.m.), cu excepţia următoarelor cazuri:

a)     în încercările cu insecte (standardele de referinţă sunt SR EN 20-2, SR EN 47 sau SR EN 49-2) dacă mortalitatea la limita inferioară a pragului de eficacitate ester mai mică de 80%, limita superioară trebuie luată ca valoare de referinţă biologică (v.r.b.);

b)    în încercările prevăzute în standardul de referinţă SR EN 113 dacă pierderea de masă medie la limita inferioară a pragului de eficacitate este mai mare de 10%, limita superioară a pragului trebuie luată ca valoare de referinţă biologică (v.r.b.);

c)     în încercarea I prevăzută în standardul de referinţă  SR ENV 807.

5.     Dacă condiţiile locale cer ca produsul de protecţie a lemnului să prezinte o eficacitate biologică suplimentară, sau trebuie să răspundă declaraţiilor producătorului sau condiţiilor celor care emit prescripţii, produsul trebuie încercat conform încercărilor suplimentare sau locale de referinţă din tabelele 4.3... 4.7.

4.3.2.  Pentru clasa de risc biologic 1, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafaţă sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate biologică faţă de unul din cazurile:

a)- oricare din insectele pentru care protecţia este cerută;

b)- insecta cea mai puţin sensibilă la acest produs;

c)- Hylotrupes bajulus, în calitate de insectă reprezentativă.

4.3.3.  Pentru clasa de risc biologic 2, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafaţă sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate faţă de ciupercile bazidiomicete lignicole, după uzură (exclusiv Coriolus versicolor). Pentru toate produsele la care se cere o activitate insecticidă, ele trebuie să prezinte eficacitate faţă de agenţii biologici de referire, demonstrată prin încercările corespunzătoare pentru clasa de risc 1.

4.3.4.  Pentru clasa de risc biologic 3, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafaţă sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru:

a)- ciuperci lignicole bazidiomicete, exclusiv Coriolus versicolor;

b)- agenţi biologici la care se referă produsul, demonstrată prin încercările pentru clasa de risc 2.

4.3.5.  Pentru clasa de risc biologic 4, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru:

a)- ciuperci lignicole bazidiomicete, inclusiv Coriolus versicolor pe fag şi/sau pin silvestru;

b)- putregai moale.

4.3.6.  Pentru clasa de risc biologic 5, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare,trebuie să prezinte eficacitate pentru:

a)- ciuperci lignicole bazidiomicete inclusiv Coriolus versicolor pe fag şi/sau pin silvestru;

 b)- putregai moale;

c)- dăunători marini după o perioadă minimă de 5 ani.

4.3.7.   In anexă (informativă) se prezintă un exemplu de sistem de descriere a eficacităţii produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici (standardul de referinţă este SR EN  599-2).

5. PRINCIPII GENERALE DE ALCĂTUIRE A SISTEMELOR DE PROTECŢIE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII DIN LEMN SUPUSE ACŢIUNII AGENŢILOR AGRESIVI

5.1.  Sistemele de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor chimici şi biologici se vor alege în funcţie de natura şi starea suportului de lemn, de natura şi agresivitatea mediului, de durabilitatea estimată a protecţiei şi de considerente economice.

Protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor chimici este, de regulă, cu atât mai economică, cu cât are o durabilitate mai ridicată, deoarece astfel se reduc la minimum lucrările de între ţinere/refac ere a protecţiei pe durata de serviciu a construcţiei.

5.2.   Elementele de construcţii din lemn expuse la acţiunea agenţilor agresivi şi care, după montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja în aşa fel încât, pe durata de serviciu a construcţiei să nu afecteze durabilitatea acesteia.

In cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecţie pe suprafaţa suportului din lemn nu este posibil, se vor prevedea alte măsuri, ca de exemplu: execuţia elementelor de construcţii dintr-un material rezistent la acţiunea agenţilor chimici, asigurarea posibilităţii înlocuirii elementelor degradate ş.a.

5.3.Principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie satisfăcute de stratul suport de lemn pe suprafaţa căruia se aplică sistemele de protecţie sunt precizate la pct. 4.1. (tabelul 4.1)

5.4.   Principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie îndeplinite de sistemele de protecţie, în funcţie de tipul agenţilor agresivi sunt precizate la pct. 4.2. şi 4.3 (tabelele 4.2 şi 4.3).

5.5.  Alcătuirea generală a sistemelor de protecţie prin vopsire a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor chimici include următoarele straturi succesive:

a)- strat primar (grund);

b)- strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare, vopsea);

c)- strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email).

Stratul primar de grund are rolul de a pătrunde în stratul superficial al suportului de lemn şi de a îmbunătăţi aderenţa straturilor de protecţie ulterioare la suport.

Stratul(urile) intermediar(e) de protecţie, are (au) rolul de a asigura o bună aderenţă şi o impermeabilitate la agenţi agresivi.

Stratul(urile) final(e) de protecţie are (au) rolul de a asigura o rezistenţă chimică ridicată la acţiunea agenţilor agresivi şi o bună rezistenţă la radiaţii ultraviolete. Totodată are (au) un rol decorativ.

5.6.   Aplicarea produselor de protecţie (grund, vopsea, email) din alcătuirea sistemelor de protecţie se efectuează prin următoarele procedee principale:

• aplicarea cu pensula;

•  aplicarea cu ruloul;

•  aplicarea prin pulverizare cu pistolul: pulverizare cu aer sub presiune, fără aer (airless) .

5.7.Produsele de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor biologici (ciuperci lignicole şi insecte xilofage) sunt produse chimice sau combinaţii de produse chimice, cu acţiune fungicidă şi insecticidă.

Din punct de vedere al caracteristicilor fîzico-chimice ale solventului utilizat, produsele de protecţie a lemnului se clasifică în ;

-produse de protecţie solubile în apă;

-produse de protecţie solubile în solvenţi organici.

Din punct de vedere al lavabilităţii (după o perioadă de fixare de două...şase săptămâni), produsele de protecţie a lemnului se clasifică în:

-produse lavabile;

-produse greu lavabile;

-produse nelavabile.

Din punct de vedere al modului de  aplicare, produsele de protecţie se clasifică conform tabelului 5.1.( standardul de referinţă este   STAS 9302/1)

Tabelul 5.1.

Procedeu de protecţie chimică a lemnului	Mod de aplicare	Domeniul de aplicare	Produse de protecţie utilizate
Vid-presiune Vid-presiune-vid Vid-presiune atmosferică Vid-presiune atmosferică-vid	Impregnare în profunzime la presiuni diferite de presiunea atmosferică	In     condiţii     de     utilizare     în exterior, în aer liber, în contact cu solul,  în  subteran,  în mediu acvatic, în condiţii de deteriorare accelerată,       pentru      materiale lemnoase  uşor  impregnabile  cu grosime de maxim 30 mm	Produse solubile în apă (nelavabile sau  greu lavabile)
Băi calde-reci Băi simple	Impregnare în profunzime la presiune atmosferică	In condiţii de umiditate relativă a aerului sub 70% sau fără contact cu solul	Produse solubile în apă Produse solubile în solvenţi organici
Imersie Pulverizare Pensulare	Tratamente        de suprafaţă	In condiţii de utilizare în interior sau  exterior  sub  protecţia  unui acoperiş	Produse solubile în apă Produse solubile în solvenţi organici

5.8.   La aplicarea produselor/sistemelor de protecţie a elementelor de construcţie din lemn trebuie să se respecte reglementările în vigoare privind protecţia mediului înconjurător, măsurile de protecţia muncii şi măsurile privind prevenirea incendiilor.

5.9.  Durabilitatea sistemelor de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor chimici este determinată de următorii factori:

-concepţia structurii;

-calitatea produselor folosite pentru protecţie;

-starea iniţială a suportului;

-eficacitatea pregătirii suportului;

-condiţiile de aplicare;

-calitatea aplicării;

-condiţiile de expunere după aplicare.

ANEXA

(informativă)

EXEMPLUL UNUI SISTEM DE DESCRIERE A EFICACITĂŢII PRODUSELOR DE PROTECŢIE A LEMNULUI ÎMPOTRIVA AGENŢILOR BIOLOGICI (standardul de referinţă este SR EN 599-2)

NUMELE PRODUSULUI DE PROTECTIE  ......................................................................
1. Condiţii minime de încercare cerute 1)		CLASA DE RISC
Lemn corespunzător: Răşinoase Foioase		1	2	3	4	5
		|_|          |_|	|_|          |_|	|_|          |_|	|_|          |_|	|_|          |_|
Incercare în câmp		-	-	|_| |_|     2)	-	|_| - |_| 3)
2.Eficacitate suplimentară 2.1.  Ciuperci - Coriolus versicolor - Foioase Lemn corespunzător - Răşinoase - Albăstrire pe timpul cât lemnul este pus în operă 2.2.  Insecte - Hylotrupes bajulus - Lyctus brunneus  -Anobium punctatum 2.3.  Termite 2.4.  încercări în câmp SR EN 330 clasă 3 (FC) SR EN 252 clasă 4 (F)		- - - |_|       - -      |_| |_|    |_|    |_|    |_| - -	- - |_|      |_| |_|     - -        |_| |_|      |_| |_|      |_| - -	|_|      |_| |_|      |_| |_|      |_| |_|         -  -       |_| |_|      |_| |_|      |_| |_|      |_| -          -	|_|      |_| |_|      |_| |_|      |_| |_|       -  -       |_| |_|      |_| |_|      |_| - |_|      |_|	|_|      |_| |_|      |_| |_|      |_| |_|       -  -       |_| |_|      |_| |_|      |_| - -
3. Spălare la alegere SR EN 84 numai pentru tratament de suprafaţă (toate încercările biologice)		|_|     |_|	|_|        |_|	-	-	-
4.	Procedee de aplicare 4) - Tratament de suprafaţă Valoare critică g/m	|_|     |_| XX XX	|_|       |_| XX   XX	|_|    |_| XX XX	-	-
	-Impregnare Valoare critică kg/m	|_|    |_| XX XX	|_|     |_| XX   XX	|_|      |_| XX   XX	|_|      |_| XX  XX	|_|        |_| XX    XX

|_|   Se marchează căsuţele corespunzătoare în cazul clasei de risc, cu eficacitate corespunzătoare.

-    Nu se aplică la această clasă de risc.

1) A se vedea tabelul 4.3.

2)Produsele de încercare în câmp (standardul de referinţă este SR EN 330) pentru întrebuinţare în clasa 3 cu acoperire sunt codificate FC

3)Produsele de încercare în câmp (standardul de referinţă este SR EN 275) pentru încercare în clasa 5 ape de Nord sunt codificate FN Produsele de încercare în câmp (standardul de referinţă este SR EN 275) pentru încercare în clasa 5 ape de Sud sunt codificate FS

4)Punct 4: Se înscriu valorile cerute în locul xx.