ORDIN
Nr. 171 din 15 februarie 2005
pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Normativ privind proiectarea
infrastructurilor de beton si beton armat pentru poduri", indicativ NP
115-04*)
ACT EMIS DE: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI
TURISMULUI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 374 bis din 4 mai 2005
*) Ordinul nr. 171/2005 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 374 din 4 mai 2005 si este reprodus si in acest numar bis.
In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea
in constructii, cu modificarile ulterioare,
in temeiul art. 2 pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului
nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare,
avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr. 55 din 25 octombrie 2004 al
Comitetului tehnic de specialitate - CTS 6 si Procesul-verbal de avizare al
Comitetului tehnic de coordonare generala nr. 61/16 noiembrie 2004,
ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul
ordin:
Art. 1
Se aproba Reglementarea tehnica "Normativ privind proiectarea
infrastructurilor de beton si beton armat pentru poduri", indicativ NP
115-04, elaborata de Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, prevazuta
in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si
intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii.
Art. 3
La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga orice dispozitie
contrara.
Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,
Gheorghe Dobre
ANEXA 1*)
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
NORMATIV
privind proiectarea infrastructurilor de beton si beton armat pentru poduri,
indicativ NP 115-04
1. GENERALITATI
1.1. Prezentul normativ se refera la proiectarea infrastructurilor din
beton si beton armat pentru poduri si podete de cale ferata normala si ingusta,
de sosea si combinate. Prevederile prezentului normativ sunt valabile si in
cazul viaductelor sau pasajelor denivelate.
1.2. Terminologia si simbolurile utilizate in normativ sunt in concordanta
cu recomandarile Societatii Internationale de Mecanica Pamanturilor si
Inginerie Geotehnica (I.S.S.M.G.E.) si corespund celor utilizate in prenormele
europene legate de proiectarea geotehnica.
1.3. Infrastructura unei constructii in general este alcatuita dintr-o
substructura si fundatii. In cazul infrastructurilor de poduri, substructura
este elevatia pilei sau culeei. Aceasta este alcatuita la randul ei dintr-o
parte intermediara in contact cu fundatia la nivelul rostului elevatie-fundatie
si respectiv o parte superioara care face legatura cu suprastructura si cu
terasamentul in cazul culeelor. Elevatia are rolul de a prelua incarcarile de
la suprastructura si de a le transmite fundatiilor. Proiectarea elevatiei ca
substructura trebuie sa asigure conlucrarea cu fundatia. Fundatiile au rolul de
a prelua, transmite si repartiza terenului de fundare incarcarile transmise de
la suprastructuri prin intermediul elevatiei infrastructurii. Terenul de
fundare constituie suportul constructiei si respectiv volumul de roca sau
pamant care sufera deformatii induse de incarcarile transmise si repartizate de
catre fundatii.
1.4. Fundatiile infrastructurilor podurilor pot fi directe sau indirecte in
functie de modul de transmitere a incarcarilor de la structura catre terenul de
fundare.
1.5. Fundatiile infrastructurilor podurilor vor fi proiectate conform
prezentului normativ luand in considerare reglementarile tehnice conexe si
documentele tehnice normative de referinta prezentate in anexele I si II.
2. MATERIALE UTILIZATE PENTRU INFRASTRUCTURILE DE PODURI
2.1. Caracteristicile betoanelor utilizate la realizarea infrastructurilor
de poduri se stabilesc de catre proiectant in functie de conditiile de mediu si
influenta lor asupra durabilitatii betonului conform NE 012-99.
2.2. In cazul terenurilor de fundare fara ape agresive clasele uzuale
pentru beton sunt: C16/20 in cazul fundatiilor directe si C20/25 pentru
fundatiile indirecte si elevatii. In conditii de agresivitate caracteristicile
betoanelor se stabilesc conform prescriptiilor tehnice in vigoare.
2.3. Tipul de ciment ce se utilizeaza la prepararea betonului pentru
infrastructurile de poduri se stabileste in functie de conditiile de mediu in
conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare.
2.4. Armatura necesara pentru realizarea infrastructurilor podurilor va fi
de tipul otelurilor OB37, PC52 respectiv plaselor sudate din STNB. Otelul beton
trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in prescriptiile tehnice
in vigoare.
2.5. Reglementarile tehnice conexe si documentele tehnice normative de
referinta recomandate pentru calitatea materialelor utilizate la realizarea
infrastructurilor de poduri (ciment, agregate, apa aditivi, otel etc.) sunt
prezentate in anexele I - III.
3. ACTIUNI
3.1. Proiectarea infrastructurii este conditionata de dimensionarea
completa a suprastructurii.
3.2. Solicitarile transmise infrastructurilor podurilor se determina in
gruparile fundamentale si speciale de incarcari; se vor considera gruparile de
incarcari utilizate la proiectarea suprastructurii si incarcarile determinate
de actiuni aplicate direct infrastructurii (impingerea pamantului, presiunea
apei etc). Se vor respecta reglementarile in vigoare.
Documentul tehnic normativ de referinta pentru determinarea actiunilor date
de temperatura exterioara este STAS 10101/23-75, iar in cazul actiunilor
seismice se va tine seama de prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare.
Pentru calculul impingerii active si rezistentei pasive a pamantului asupra
infrastructurilor de poduri se recomanda utilizarea teoriei lui Coulomb in
conditii statice respectiv metoda Mononobe-Okabe in conditii dinamice.
3.3. Pentru proiectarea si verificarea infrastructurilor de poduri in
gruparile de calcul considerate toate actiunile se reduc in centrul de greutate
al rostului elevatie-fundatie si respectiv al talpii fundatiei. Astfel se obtin
valorile eforturilor sectionale (N, M, T - forta axiala, moment incovoietor si
forta taietoare) necesare verificarilor ulterioare.
4. CERCETAREA SI CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE
4.1. CERCETAREA TERENULUI DE FUNDARE
4.1.1. Studiile geotehnice necesare proiectarii si realizarii
infrastructurilor de poduri vor fi realizate conform normelor in vigoare.
4.1.2. Incadrarea preliminara a unei infrastructuri de poduri intr-o
categorie geotehnica se va face inainte de cercetarea geotehnica a terenului.
Infrastructurile de poduri se incadreaza in categoriile geotehnice 2 si 3
definite astfel:
- Categoria geotehnica 2 corespunde tipurilor conventionale de lucrari si
fundatii, fara riscuri majore sau conditii de teren si de solicitare
neobisnuite sau exceptional de dificile. Lucrarile ingineresti care se
incadreaza in aceasta categorie geotehnica necesita investigarea geotehnica a
terenului, dar pot fi utilizate metode de rutina pentru incercarile de
laborator si de teren respectiv pentru proiectarea si executia lucrarilor.
- Categoria geotehnica 3 include infrastructurile de dimensiuni mari sau
iesite din comun, care implica riscuri majore privind conditiile de teren
si/sau de incarcari exceptional de mari.
4.1.3. Cercetarea terenului de fundare pentru infrastructurile de poduri
trebuie efectuata in functie de incadrarea in categoriile geotehnice
mentionate.
4.1.4. Categoria geotehnica 2 presupune studii de arhiva si realizarea de
investigatii geotehnice specifice. Ca un minim, cercetarea terenului de fundare
va consta din:
- recunoasterea amplasamentului, cu indicarea pozitiei constructiilor si
utilitatilor invecinate;
- recunoastere topografiei si geomorfologiei regiunii amplasamentului;
- cercetarea hartilor si memoriilor geologice aferente zonei;
- consultarea investigatiilor geotehnice anterioare pe amplasament si a
datelor privind experienta de construire pe amplasament sau in zona;
- stabilirea conditiilor hidrologice si hidrogeologice pe amplasament;
- definirea gradului seismic al amplasamentului.
4.1.5. Categoria geotehnica 3 presupune investigatii suplimentare fata de
cele impuse la categoria geotehnica 2, ca de exemplu incercari geotehnice
complexe pentru determinarea unor parametri caracteristici utilizati intr-un
calcul de interactiune teren structura prin metode numerice.
4.1.6. Numarul punctelor de investigatie geotehnica trebuie sa fie ales
astfel incat sa se poata determina proprietatile terenului si variabilitatea
acestora in lungul podului. Distanta intre aceste puncte este cuprinsa, in
general, intre 10 m si 50 m in lungul podului, iar adancimea de cercetare va fi
corelata cu adancimea de fundare. In plus, daca sistemul de preluare a
impingerii pamantului al elevatiei infrastructurii consta din ancoraje,
investigatiile geotehnice trebuie sa se extinda pe distanta si la adancimea
necesara pentru a se obtine proprietatile straturilor in care se vor fixa
aceste ancoraje.
4.1.7. Se va da o atentie deosebita urmatoarelor aspecte care sunt importante
la realizarea infrastructurilor:
- prezenta unor pamanturi granulare cu permeabilitati ridicate si cu
pericol de antrenare hidrodinamica sau a unor cavitati (naturale sau
artificiale) care pot produce tasari suplimentare;
- prezenta unor blocuri sau altor obstacole care pot provoca dificultati la
excavare (cu estimarea marimii si distributiei acestora);
- prezenta unor roci sau altor materiale tari care pot provoca dificultati
pe parcursul excavarii si impune utilizarea unor echipamente speciale;
- agresivitatea chimica a apei subterane, pamanturilor sau rocilor.
In cazul fundatiilor asezate sau incastrate intr-o roca de baza, se va
determina nivelul la care se intalneste roca pe directie longitudinala si
transversala podului; trebuie de asemenea determinate caracteristicile rocii,
inclusiv gradul de alterare si de fisurare, prezenta unor straturi de argila
foarte moale sau turba care pot conduce la frecari negative si tasari
suplimentare.
O etapa importanta este obtinerea de informatii privind regimul apei
subterane, ca de exemplu:
- nivelul apei in foraje si piezometre precum si fluctuatiile acestuia in
particular in timpul iernii si a primaverii;
- hidrogeologia amplasamentului, incluzand miscarile apei subterane si variatiile
de presiuni in apa;
- nivelurile extreme ale apei libere, care pot influenta presiunea apei
subterane;
- prezenta straturilor de apa sub presiune sau arteziene.
4.1.8. In cazul in care sunt suspectate contaminari chimice ale terenului
si ale apei subterane, trebuie realizata o investigare pentru determinarea
compusilor chimici si a modului in care ar putea afecta fundatia
infrastructurii podului.
4.1.9. Pentru determinarea valorilor parametrilor geotehnici vor fi
realizate incercari de laborator pe probe tulburate sau netulburate, incercari
de teren sau determinari pe baze empirice, inclusiv studii de arhiva. Atunci
cand este necesara stabilirea starii initiale de eforturi din teren,
coeficientul de impingere in stare de repaus, K0, poate fi determinat prin
incercari de laborator, de teren sau pe baza unor relatii empirice.
4.2. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE
4.2.1. Calculul terenului de fundare la starea limita de deformatii consta
in verificarea relatiilor:
_____
Delta s </= Delta s (4.1)
in cazul unei verificari la starea limita ultima (SLDU) si
_____
Delta t </= Delta t (4.2)
in cazul unei verificari la starea limita a exploatarii normale (SLDEN) in
care:
Delta s - deplasari sau deformatii posibile ale infrastructurii, datorate
deplasarilor si deformarilor terenului de fundare, calculate cu incarcari din
grupari fundamentale pentru starea limita ultima;
_____
Delta s - deplasari sau deformari de referinta admise pentru structura;
Delta t - deplasari sau deformatii posibile ale infrastructurii datorate
deplasarilor si deformarilor terenului de fundare, calculate cu incarcari din
grupari fundamentale pentru starea limita a exploatarii normale;
_____
Delta t - deplasari sau deformari admisibile din punct de vedere
tehnologic.
4.2.2. Calculul la starea limita de capacitate portanta se efectueaza
pentru:
- infrastructuri fundate direct pe pamanturi compresibile;
- infrastructuri fundate direct pe pamanturi coezive foarte umede si
saturate, supuse unei solicitari aplicate rapid;
- infrastructuri fundate direct pe terenuri alcatuite din roci stancoase;
- infrastructuri fundate direct si supuse unor incarcari orizontale
permanente importante (H > 0,1 V);
- infrastructuri cu fundatii indirecte.
4.2.3. Pentru calculul la starea limita de capacitate portanta se iau in
considerare incarcari din grupari speciale. Prin calculul terenului la starea
limita de capacitate portanta trebuie sa se asigure respectarea conditiei:
Q </= m * R (4.3)
in care:
Q - incarcarea de calcul pentru terenul de fundare, provenita din gruparea
de actiuni cea mai defavorabila;
R - capacitatea portanta de calcul a terenului de fundare;
m - coeficient al conditiilor de lucru.
Dupa tipul lucrarii, capacitatea portanta de calcul a terenului de fundare
poate fi:
- presiune critica (p_cr) in cazul infrastructurilor fundate direct;
- presiune laterala ultima (p_u), in cazul fundatiilor incastrate in teren,
supuse la solicitari transversale;
- incarcare critica (axiala sau transversala) in pilotii (baretele)
infrastructurilor fundate indirect;
- forta de frecare pe talpa fundatiei;
- moment de stabilitate corespunzator fundatiilor infrastructurilor de
poduri.
4.2.4. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale se
poate face pentru constructii obisnuite din clasele de importanta III, IV, V.
Presiunile conventionale reprezinta presiuni acceptabile pe suprafata de
contact dintre fundatie si teren, stabilite empiric.
4.2.5. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe se
efectueaza diferentiat in functie de:
- clasa de importanta a constructiei;
- sistemul static si alcatuirea constructiva a structurii;
- natura terenului de fundare;
- cerintele functionale in exploatare;
- faza de proiectare.
4.2.6. Stabilirea preliminara a dimensiunilor in plan ale fundatiei se face
prin predimensionare pe baza presiunii conventionale tinand seama de conditiile
tehnologice si amplasament.
4.2.7. Calculul definitiv al terenului de fundare se poate face:
- la starea limita de deformatii;
- la starea limita de capacitate portanta;
- pe baza presiunilor conventionale.
4.2.8. Calculul pe baza presiunilor conventionale se efectueaza in cazul
indeplinirii simultane a urmatoarelor conditii:
- infrastructuri obisnuite, insensibile la tasari, fara restrictii de
deformatii in exploatare si
- terenuri de fundare bune (conform tabel 4.1).
Tabel 4.1.
______________________________________________________________________________
|Nr. | Tipul de teren
|
|crt.|
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 1 | Blocuri, bolovanisuri sau pietrisuri continand mai putin de 40% nisip
|
| | si mai putin de 30% argila. In conditiile unei stratificatii practic
|
| | uniforme si orizontale (avand inclinarea mai mica de 10%)
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 2 | Pamanturi nisipoase, inclusiv nisipuri prafoase, indesate sau de
|
| | indesare medie, in conditiile unei stratificatii practic uniforme si
|
| | orizontale |
|____|_________________________________________________________________________|
| 3 | Pamanturi coezive cu plasticitate redusa (I_p < 10%):
nisipuri |
| | argiloase, prafuri nisipoase si prafuri, avand e </= 0,7 si I_c
>/= 0,75|
| | in conditiile unei stratificatii practic uniforme si orizontale
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 4 | Pamanturi coezive cu plasticitate medie (10% < I_p < 20%):
nisipuri |
| | argiloase, prafuri nisipoase-argiloase, avand e </= 1 si I_c >/=
0,75 |
| | in conditiile unei stratificatii practic uniforme si orizontale
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 5 | Pamanturi coezive cu plasticitate mare (I_p > 20%): argile
nisipoase, |
| | argile prafoase si argile, avand e </= 1,1 si I_c >/= 0,75 in
conditiile|
| | unei stratificatii practic uniforme si orizontale
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 6 | Roci stancoase si semistancoase in conditiile unei stratificatii
practic|
| | uniforme si orizontale
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 7 | Orice combinatie intre stratificatiile precizate la nr. crt. 1 - 6
|
|____|_________________________________________________________________________|
| 8 | Umpluturi compactate realizate conform unor documentatii de executie
|
| | (caiete de sarcini), controlate calitativ de unitati autorizate
|
|____|_________________________________________________________________________|
4.2.9. Calculul pe baza presiunilor conventionale consta in a compara
valorile presiunilor efective pe talpa fundatiei cu valori de referinta ale
presiunilor. Conditiile ce trebuie respectate sunt urmatoarele:
- in cazul incarcarilor centrice:
in gruparea fundamentala: p_ef </= p_conv;
in gruparea speciala: p'_ef </= 1,2 p_conv.
- in cazul incarcarilor excentrice, cu excentricitate dupa o singura
directie:
in gruparea fundamentala: p'_efmax </= 1,2 p_conv;
in gruparea speciala: p'_efmax </= 1,4 p_conv.
- in cazul incarcarilor excentrice, cu excentricitate dupa doua directii:
in gruparea fundamentala: p_efmax </= 1,4 p_conv;
in gruparea speciala: p'_efmax </= 1,6 p_conv.
in care:
- p_ef, p'_ef - presiunea efectiva medie verticala pe talpa fundatiei
provenita din incarcarile de calcul din gruparea fundamentala, respectiv din
gruparea speciala;
- p_efmax, p'_efmax - presiunea efectiva maxima pe talpa fundatiei
provenita din incarcarile de calcul din gruparea fundamentala, respectiv din
gruparea speciala;
- p_conv - presiunea conventionala de calcul.
4.2.10. Dimensiunile in plan ale fundatiilor se stabilesc astfel ca
rezultanta incarcarilor provenite din actiuni pentru grupari fundamentale sa
fie aplicata in cadrul samburelui central.
Pentru situatiile in care, in gruparea fundamentala, intervin solicitari
orizontale importante, nepermanente, se admite ca rezultanta incarcarilor sa se
aplice in afara samburelui central cu conditia ca sectiunea activa a talpii
fundatiei sa nu fie mai mica de 80% din aria totala a acesteia.
4.2.11. Presiunea conventionala de calcul se stabileste dupa cum urmeaza:
- presiunile conventionale p_conv se determina luand in considerare
valorile
_
de baza p_conv din tabelele 4.2, 4.3, 4.4 si 4.5 care se corecteaza conform
relatiei 4.4;
- pentru pamanturile sensibile la umezire stabilirea valorilor presiunii
conventionale se face pe baza prescriptiilor in vigoare.
Tabel 4.2
______________________________________________________________________________
| Denumirea terenului de fundare | _
|
| | p_conv
|
| | kPa
|
|________________________________________________________________|_____________|
| Roci stancoase | 1000 - 6000
|
|________________________________________________________________|_____________|
| Roci | Mame, marne argiloase si argile compacte | 350 - 1100
|
|
semistancoase|_________________________________________________|_____________|
| | Sisturi argiloase, argile sistoase si nisipuri | 600 - 850
|
| | cimentate |
|
|______________|_________________________________________________|_____________|
_
Observatie: in intervalul indicat, valorile p_conv se aleg tinand seama de
compactitatea si starea de degradare a rocii stancoase sau semistancoase. Ele
nu variaza cu adancimea de fundare si dimensiunile in plan ale fundatiilor.
Tabel 4.3
______________________________________________________________________________
| Denumirea terenului de fundare | Indesate*a)| Indesare
|
| | | medie*b)
|
|
|____________|__________|
| | _
|
| | p_conv kPa
|
|______________________________________________________|_______________________|
| Pamanturi| Blocuri si bolovanisuri cu | |
|
| necoezive| interspatiile umplute cu | |
|
| | nisip si pietris | | 750
|
| |____________________________|______________|_______________________|
| | Blocuri cu interspatiile | |
|
| | umplute cu pamanturi | |
|
| | argiloase | | 350 - 600*b)
|
|
|____________________________|______________|_______________________|
| | Pietrisuri curate (din | |
|
| | fragmente de roci | | |
| | cristaline) | | 600
|
|
|____________________________|______________|_______________________|
| | Pietrisuri cu nisip | | 550
|
|
|____________________________|______________|_______________________|
| | Pietrisuri din fragmente de| |
|
| | roci sedimentare | | 350
|
| |____________________________|______________|_______________________|
| | Pietrisuri cu nisip argilos| | 350 - 500*b)
|
|
|____________________________|______________|_______________________|
| | Nisip mare | | 700 | 600
|
|
|____________________________|______________|_____________|_________|
| | Nisip mijlociu | | 600 | 500
|
| |____________________________|______________|_____________|_________|
| | Nisip fin |uscat sau umed| 500 | 350
|
| |
|______________|_____________|_________|
| | |foarte umed | |
|
| | |sau saturat | 350 | 250
|
|
|____________________________|______________|_____________|_________|
| | Nisip fin prafos |uscat | 350 | 300
|
| |
|______________|_____________|_________|
| | |umed | 250 | 200
|
| | |______________|_____________|_________|
| | |foarte umed | |
|
| | |sau saturat | 200 | 150
|
|__________|____________________________|______________|_____________|_________|
*a) In cazul in care datorita pamantului nu este posibila prelevarea de
probe netulburate, stabilirea gradului de indesare se poate face pe baza
penetrarii dinamice in foraj sau a penetrarii statice.
*b) In intervalul indicat, valorile se aleg tinand seama de consistenta
pamantului argilos aflat in interspatii interpoland intre valorile minime
pentru I_c = 0.5 si maxime corespunzatoare lui I_c = 1.0.
Tabel 4.4
______________________________________________________________________________
| Denumirea si caracterizarea | Indicele porilor*b) | Consistenta*a),b)
|
| terenului de fundare | e
|___________________|
| | | I_c = 0.5| I_c =
1|
| |
|__________|________|
| | | _
|
| | | p_conv (kPa)
|
|____________________________________|_____________________|___________________|
| Pamanturi| Cu plasticitate redusa | 0.5 | 300 | 350
|
| coezive | (I_p </= 10%):
|_____________________|__________|________|
| | nisip argilos, praf | | |
|
| | nisipos, praf | 0.7 | 275 | 300
|
|
|_________________________|_____________________|__________|________|
| | Cu plasticitatea | | |
|
| | mijlocie | 0.5 | 300 | 350
|
| | (10% < I_p </= 20%):
|_____________________|__________|________|
| | nisip argilos, praf | | | |
| | nisipos argilos, praf | 0.7 | 275 | 300
|
| | argilos, argila
|_____________________|__________|________|
| | prafoasa, argila | | |
|
| | prafoasa nisipoasa si | 1.0 | 200 | 250
|
| | argila nisipoasa | | |
|
|
|_________________________|_____________________|__________|________|
| | Cu plasticitate mare si | 0.5 | 550 | 650
|
| | foarte mare (I_p >
20%):|_____________________|__________|________|
| | argila nisipoasa, argila| 0.6 | 450 | 525
|
| | prafoasa, argila, argila|_____________________|__________|________|
| | grasa | 0.8 | 300 | 350
|
| |
|_____________________|__________|________|
| | | 1.1 | 225 | 300
|
|__________|_________________________|_____________________|__________|________|
*a) In cazul in care nu este posibila prelevarea de probe netulburate,
aprecierea consistentei se poate face pe baza penetrarii dinamice in foraj sau
a penetrarii statice.
*b) La pamanturi coezive avand valori intermediare ale indicelui porilor e
si indicelui de consistenta I_c se admite interpolarea liniara a valorii
presiunii conventionale de calcul dupa I_c si e succesiv.
Tabel 4.5
______________________________________________________________________________
| Denumirea terenului de fundare | Pamanturi | Nisipuri prafoase,
|
| | nisipoase si | pamanturi coezive,
|
| | zguri (cu | cenusi etc.,
avand:|
| | exceptia |
|
| | nisipurilor |
|
| | prafoase) |
|
| | avand: |
|
|
|______________|____________________|
| | S_r*b)
|
|
|___________________________________|
| | </= 0.5| >/= 0.8| </=
0.5| >/= 0.8|
| |________|________|________|________|
| | _
|
| | p_conv (kPa)
|
|__________________________________________|___________________________________|
| Umpluturi*a)| Umpluturi din pamanturi | | | |
|
| | omogene, realizate si | | | |
|
| | compactate in mod | | | | |
| | organizat (perne, | | | |
|
| | ramblee) | 250 | 200 | 180 | 150
|
|
|____________________________|________|________|________|________|
| | Depozite | compactate | | | |
|
| | omogene | controlat | 250 | 200 | 180 | 150
|
| | rezultate
in|______________|________|________|________|________|
| | urma unor | necompactate,| | | |
|
| | activitati | dar avand o | | | |
|
| | sistematice | vechime de | | | |
|
| | de depunere | de depunere | | | |
|
| | de pamanturi| de minimum 2 | | | |
|
| | | ani | 180 | 150 | 120 | 100
|
|_____________|_____________|______________|________|________|________|________|
*a) Umpluturi cu continut de materii organice mai mic de 5% .
*b) Pentru valori 0.5 < S_r < 0.8 valorile presiunii conventionale se
determina prin interpolare liniara.
Valorile de baza din tabelele 4.2, 4.3, 4.4, 4.5 corespund cu presiunile
conventionale pentru fundatii avand latimea talpii B = 1,0 si adancimea de
fundare fata de nivelul terenului sistematizat D_f = 2.0 m.
Pentru alte latimi ale talpii sau alte adancimi de fundare presiunea
conventionala se calculeaza cu relatia:
_
p_conv = p_conv + C_B + C_D, (kPa) (4.4)
in care:
- p_conv este valoarea de baza a presiunii conventionale pe teren, conform
tabelelor 4.2 - 4.5 in kPa;
- C_B este corectia de latime, in kPa;
- C_D este corectia de adancime, in kPa.
Corectia de latime pentru B </= 5 m se determina cu relatia:
_
C_B = p_conv K1 (B - 1) (kPa) (4.5)
in care:
K1 este un coeficient, care are valorile:
- 0.10 pentru pamanturi necoezive (cu exceptia nisipurilor prafoase) si
- 0.05 pentru nisipuri prafoase si pamanturi coezive.
B este latimea fundatiei, exprimata in metri.
Pentru B > 5 corectia de latime se calculeaza dupa cum urmeaza:
_
C_B = 0.4 p_conv pentru pamanturi necoezive, cu exceptia nisipurilor
prafoase;
_
C_B = 0.2 p_conv pentru nisipuri prafoase si pamanturi coezive.
Corectia de adancime se determina cu relatiile:
- pentru D_f < 2 m
_
C_D = p_conv (D_f - 2)/4 (kPa) (4.6)
- pentru D_f > 2 m
____
C_D = K2 gama (D_f - 2) (kPa) (4.7)
in care:
- D_f - adancimea de fundare, in metri;
- K2 - coeficient conform tabelului 4.6;
____
- gama - greutatea volumica de calcul a straturilor situate deasupra
nivelului talpii fundatiei (calculata ca medie ponderata cu grosimea
straturilor), in kN/mc.
Tabel 4.6
_____________________________________________
| Denumirea pamanturilor | K2 |
|_______________________________________|_____|
| Pamanturi necoezive, cu exceptia | |
| nisipurilor prafoase | 2,5 |
|_______________________________________|_____|
| Nisipuri prafoase si pamanturi coezive| |
| cu plasticitate redusa si mijlocie | 2,0 |
|_______________________________________|_____|
| Pamanturi coezive cu plasticitate mare| |
| si foarte mare | 1,5 |
|_______________________________________|_____|
5. PRESCRIPTII GENERALE DE PROIECTARE PENTRU ELEVATIILE SI FUNDATIILE
INFRASTRUCTURILOR DE PODURI
5.1. Solutia de fundare va fi stabilita pe baza studiilor geotehnice care
trebuie sa indice: sistemul de fundare, stratul in care se fundeaza, adancimea
de fundare, presiunea conventionala de baza pe teren, inclusiv sporurile de
adancime si latime.
5.1.1. Adancimea de fundare a infrastructurilor va fi stabilita conform
prescriptiilor in vigoare luandu-se in considerare si urmatoarele:
- conditiile geologice si hidrologice;
- variatiile de umiditate;
- adancimea de inghet;
- adancimea stratului de fundare nealterat in care trebuie sa fie
incastrata fundatia;
- adancimea de afuiere, daca nu se iau masuri de protejare (radiere,
saltele de fascine, saltele de gabioane, gabioane etc.);
- adancirea albiei, datorita lucrarilor de regularizare si de imbunatatiri
funciare;
- influenta reciproca a fundatiilor existente si noi.
5.1.2. Pentru infrastructurile fundate in terenuri care se altereaza in
contact cu apa, trebuie sa se indice, prin proiect, ca betonarea fundatiei sa
fie executata imediat dupa inlaturarea stratului alterat.
5.1.3. La infrastructurile fundate in terenuri ce se dizolva in contact cu
apa (sare sau roci similare) adancimea de fundare va fi stabilita in functie de
procesul de dizolvare in timp, luandu-se masuri pentru evitarea patrunderii
apei curgatoare in adancime, precum si pentru protectia fundatiei contra
coroziunii.
5.1.4. La terenurile stancoase dure (granit, bazalt, andezit etc.),
adancimea minima de incastrare in stratul nealterat va fi de cel putin 50 cm.
La terenurile stancoase alterabile, la stabilirea adancimii de incastrare se va
tine seama de posibilitatea sporirii in timp a grosimii stratului alterabil si
de posibilitatea de a fi erodat.
5.1.5. Fundatiile directe ale infrastructurilor vor fi coborate cu cel
putin 50 cm sub adancimea de inghet. Pentru podete tubulare (cu sectiunea
dreptunghiulara, circulara, ovoidala etc.) adancimea de fundare va fi de cel
putin 20 cm sub adancimea de inghet.
5.1.6. In cazul unor fundatii noi, care se coboara sub nivelul unor
fundatii invecinate vechi, se va efectua un studiu asupra comportarii terenului
in timpul executiei fundatiei noi (in afara studiilor obligatorii privind
comportarea terenului in timpul exploatarii celor doua constructii), pe baza
carora in timpul executiei vor fi luate masuri corespunzatoare de evitare a
degradarii infrastructurii existente. In cazul fundatiilor aflate in
vecinatatea unor ramblee, vor fi luate de asemenea masuri care sa impiedice
pierderea stabilitatii si eventualele tasari ale acestora.
5.1.7. In terenuri afuiabile, unde nu se iau masuri pentru stabilizarea
fundului albiei, se recomanda ca talpa fundatiei sa fie astfel incastrata in
teren, incat nivelul acesteia sa se gaseasca mai jos decat nivelul afuierilor
maxime posibile (generale si locale) cu valorile h' aratate in tabelul 5.1.
Tabelul 5.1
______________________________________________
| Adancimea de fundare| Adancimea de fundare |
| sub cota fundului | sub nivelul afuierilor |
| albiei h, in metri | maxime posibile h', in |
| | metri |
|_____________________|________________________|
| h </= 10 | 2.50 |
|_____________________|________________________|
| h > 10 | 5.00 |
|_____________________|________________________|
5.1.8. Daca talpa fundatiei se aseaza la cel putin 5 m sub nivelul maxim de
afuiere, se recomanda ca fundatia sa fie calculata luandu-se in considerare
incastrarea in teren.
5.1.9. In cazul terenurilor de fundare sensibile la umezire, respectiv cu
umflari si contractii mari, fundatiile infrastructurilor de poduri se vor
realiza tinand seama si de prevederile prescriptiilor in vigoare.
5.2. Fundatiile directe de suprafata vor fi proiectate conform
prescriptiilor in vigoare. Fundatiile directe de adancime se vor proiecta
tinand seama de incastrarea in terenul inconjurator (a se vedea anexa III)
respectiv de reglementarile tehnice conexe respectiv de documentele tehnice
normative de referinta. Fundatiile indirecte, pe piloti, vor fi proiectate
conform prescriptiilor tehnice in vigoare. In cazul fundatiilor pe barete se
vor respecta reglementarile si documentele tehnice normative de referinta din
anexa I si II).
5.3. Infrastructurile podurilor de sosea si cale ferata se calculeaza la
stari limita.
5.3.1. Calculele la stari limita vor fi efectuate pentru cele trei grupari
de actiuni, in urmatoarea ordine:
- gruparea I, fundamentala;
- gruparea a II-a, fundamentala suplimentata;
- gruparea a III-a, speciala.
5.3.2. Valorile normate ale actiunilor, clasificarea si gruparea actiunilor
precum si coeficientii de calcul corespunzatori sunt conform prescriptiilor in
vigoare.
Infrastructurile vor fi calculate la urmatoarele stari limita:
- stari limita ultime:
- starea limita de rezistenta;
- starea limita de stabilitate a pozitiei (rasturnare, alunecare);
- stari limita ale exploatarii normale:
- starea limita de fisurare;
- starea limita de deformatie (tasare, rotire).
5.3.3. Infrastructurile nu se verifica la starea limita de oboseala.
Calculele la stari limita se efectueaza fara a lua in considerare coeficientul
dinamic, cu exceptia cuzinetilor, pentru care coeficientul dinamic se va lua
conform prescriptiilor in vigoare.
5.3.4. Calculele la diferitele stari limita vor fi efectuate la
solicitarile cele mai defavorabile ce apar in diferitele etape (executie,
exploatare etc.), conform conditiilor de compatibilitate reciproca si de
simultaneitate prevazute in prescriptiile in vigoare. Calculul la actiunea
seismica (in gruparea a III-a) se va face in conformitate cu normele in
vigoare.
5.3.5. Elementele constitutive ale elevatiilor si fundatiilor din beton sau
beton armat ca si calculul cuzinetilor la compresiune locala se calculeaza la
starea limita de rezistenta, conform prescriptiilor in vigoare.
5.3.6. Starea limita de stabilitate la rasturnare, in rosturile elementelor
de beton simplu, respectiv la talpa fundatiei, este asigurata daca punctul de
aplicare al rezultantei incarcarilor in rostul respectiv avand excentricitatea
de calcul e_oc se gaseste pe suprafata limitata de curbele definite de
relatiile (5.1) sau (5.2), in care m, coeficientul conditiilor de lucru, va fi
introdus cu valorile din tabelul 5.2:
- pentru rosturi dreptunghiulare (Figura 5.1)
/ e_x \ 2 / e_y \ 2
(-------) + (-------) </= m (5.1)
\ a_x / \ a_z /
Figura 5.1 se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 374
bis din 4.05.2005, la pagina 13.
- pentru rosturi circulare (Figura 5.2)
e
--- </= m (5.2)
r
Figura 5.2 se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 374
bis din 4.05.2005, la pagina 13.
- pentru rosturi in forma de paralelogram, relatia (5.1), transformand
paralelogramul (Figura 5.3 a) in dreptunghi echivalent (Figura 5.3 b), cu
relatiile:
_________________________________
a_x = \/ a_x1^2 + a_x1 * a_y1 * cos(teta) (5.3)
_________________________________
a_y = \/ a_y1^2 + a_x1 * a_y1 * cos(teta) (5.4)
/ a_x \
e_ocx = e_ocx1 (--------) (5.5)
\ a_x1 /
/ a_y \
e_ocy = e_ocy1 (--------) (5.6)
\ a_y1 /
Figura 5.3 a. se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
374 bis din 4.05.2005, la pagina 14.
Figura 5.3 b. se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
374 bis din 4.05.2005, la pagina 14.
Tabelul 5.2
______________________________________________________________________________
| Forma rosturilor | m |
|
|____________________________________________________|
| |La rosturi intermediare si |La talpile
fundatiilor|
| |la talpile fundatiilor |asezate pe terenuri
|
| |asezate in terenuri stancoase|nestancoase
|
|_________________________|_____________________________|______________________|
|Rosturi dreptunghiulare | 0,16 | 0,12
|
|_________________________|_____________________________|______________________|
|Rosturi circulare | 0,72 | 0,62
|
|_________________________|_____________________________|______________________|
|Rosturi in forma de | 0,14 | 0,10
|
|paralelogram transformate| |
|
|in dreptunghi echivalent | |
|
|_________________________|_____________________________|______________________|
Pentru rosturi cu alte forme (triunghi, trapez, poligon, elipsa etc.)
stabilitatea la rasturnare se poate considera ca este asigurata daca punctul de
aplicatie al rezultantei incarcarilor se gaseste pe suprafata asemenea cu
suprafata samburelui central (Figura 5.4) ale carei laturi se obtin
multiplicand distanta de la centrul de greutate al sectiunii rostului pana la
limita samburelui central, cu coeficientii:
- 2,4 la rosturile intermediare ale infrastructurilor si la talpile
fundatiilor asezate pe stanca;
- 2,1 la talpile fundatiilor asezate pe terenuri nestancoase.
Figura 5.4 se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 374
bis din 4.05.2005, la pagina 15.
5.3.7. Starea limita de stabilitate la alunecare in rosturile elementelor
de zidarie sau de beton simplu si la talpa fundatiei va fi verificata cu
relatia:
_
>_ H_i
__________ </= 0,8 (5.7)
_
>_ N_i * f
in care:
- H_i sunt componentele orizontale ale solicitarilor care actioneaza pana
la nivelul sectiunii considerate;
- N_i sunt componentele verticale ale solicitarilor care actioneaza pana la
nivelul sectiunii considerate;
- f este coeficientul de frecare pe teren, ale carui valori se gasesc in
tabelul 5.3.
Tabel 5.3
________________________________________________________
| Natura terenului | Valorile coeficientului|
| | de frecare, f, pe |
| | terenul de fundare |
|_______________________________|________________________|
| Argile, terenuri stancoase si | |
| suprafete saponificabile | |
| (calcar argilos, sisturi etc.)| |
| in stare umeda | 0,25 |
| in stare uscata | 0,30 |
|_______________________________|________________________|
| Argile nisipoase si nisipuri | |
| argiloase | 0,30 |
|_______________________________|________________________|
| Nisipuri | 0,40 |
|_______________________________|________________________|
| Pietrisuri si bolovanisuri | 0,50 |
|_______________________________|________________________|
| Stanca (cu suprafata | |
| nesaponificabila) si la | |
| rosturi intermediare | 0,60 |
|_______________________________|________________________|
Stabilirea valorii coeficientului de frecare, f, se va face tinand seama de
caracteristicile si starea fizica a terenului de fundare precizate in studiul
geotehnic.
5.3.8. La starea limita de fisurare, calculele vor fi efectuate conform
prescriptiilor in vigoare. La elementele de beton simplu conditiile de fisurare
sunt indeplinite prin limitarea excentricitatii rezultantei, iar la elementele
din beton armat prin limitarea deschiderii fisurilor.
In zona variabila a nivelului apelor si sub nivelul apelor, la elementele
din beton armat fisurile nu trebuie sa depaseasca deschiderea de 0,1 mm.
In cazul elementelor cu sectiuni dreptunghiulare din beton simplu
solicitate la compresiune cu excentricitate pe o singura directie,
excentricitatea trebuie sa satisfaca relatia:
e_0 </= c x_0 (5.8)
in care:
e_0 este excentricitatea rezultantei incarcarilor din exploatare normala;
c este un coeficient avand valorile:
- 0,50 pentru actiunile din gruparea I;
- 0,60 pentru actiunile din gruparea a II-a;
- 0,67 pentru actiunile din gruparea a III-a.
x_0 este distanta de la centrul de greutate al sectiunii la muchia cea mai
comprimata.
Daca valoarea excentricitatii rezulta mai mare decat valorile prevazute
prin relatia (5.8), dar nu le depaseste cu mai mult de 10%, in zona intinsa se
prevede o arie de armatura cu un coeficient de armare de 0.05% . Pentru
depasiri mai mari de 10%, aria de armatura necesara se stabileste ca pentru
elementele din beton armat.
In cazul elementelor din beton simplu solicitate la compresiune cu
excentricitate pe doua directii cu aria sectiunii A_b, sectiunea activa de
suprafata A_bc trebuie sa indeplineasca conditia:
A_bc >/= c_a A_b (5.9)
In care c_a este un coeficient avand valorile:
- 0,75 pentru actiunile din gruparea I;
- 0,60 pentru actiunile din gruparea a II-a;
- 0,50 pentru actiunile din gruparea a III-a.
5.3.9. La starea limita de deformatie vor fi verificate tasarile
infrastructurilor produse de incarcarile permanente si temporare de lunga
durata considerate cu valori de exploatare. Totodata trebuie verificate si
deplasarile orizontale ale partii superioare a infrastructurilor (datorita
rotirilor acestora) pe directia longitudinala si pe directia transversala a
podului, produse de incarcarile cu valori de exploatare in gruparea II
fundamentala suplimentata.
Calculul tasarilor infrastructurilor si al rotirii acestora vor fi
efectuate conform prescriptiilor in vigoare.
In cazul podurilor cu structuri exterior static nedeterminate, tasarile si
rotirile infrastructurilor sunt limitate de valorile considerate in calculele
de verificare la starile limita de rezistenta si de fisurare in care s-au luat
in considerare aceste deformatii.
La toate tipurile de poduri, tasarile si rotirile infrastructurilor vor fi
limitate, avandu-se in vedere si urmatoarele:
- evitarea deschiderii unor fisuri peste limitele admise in structura de
rezistenta;
- respectarea gabaritului, la pasaje si poduri de incrucisare;
- evitarea deteriorarii hidroizolatiilor la racordarea infrastructurilor;
- evitarea formarii de denivelari in cale peste limitele admise la
racordarea podurilor cu terasamentele, precum si in dreptul pilelor si
culeelor;
- alte situatii speciale.
In toate cazurile, indiferent de structura de rezistenta a podului,
deformatiile vor fi limitate dupa cum urmeaza:
__
- tasarea totala uniforma a unei infrastructuri, in cm: 1,5 \/ l;
- diferenta tasarilor totale uniforme ale infrastructurilor alaturate,
__
in cm: 0,75 \/ l;
- deplasarea orizontala a partii superioare a infrastructurii produsa de
tasarea neuniforma si de deformatia elastica a elementelor
__
infrastructurii, in cm: 1,5 \/ l.
in care l este deschiderea minima alaturata infrastructurii respective,
exprimata in m, dar nu mai mica de 25 m.
La podurile fundate in terenuri stancoase nu este necesara verificarea
deformatiilor produse de tasarea fundatiilor.
Calculul terenului de fundare la starea limita de deformatii se efectueaza
in toate cazurile indiferent de natura terenului de fundare, cu urmatoarele
exceptii: infrastructuri fundate direct sau indirect pe terenuri alcatuite din
roci stancoase sau roci semistancoase daca nu sunt prevazute restrictii
speciale pentru exploatarea podului.
La podurile cu structuri exterioare static determinate, cu deschideri pana
la 50 m, se poate renunta la verificarea deformatiilor daca infrastructurile
sunt fundate pe terenuri putin compresibile (grohotisuri, pietrisuri etc.,
indesate).
La infrastructurile fundate pe terenuri nestancoase, se recomanda ca
rezultanta incarcarilor cu valori de exploatare, permanente si de lunga durata
in sectiunea de la rostul dintre fundatie si teren, sa satisfaca urmatoarele
conditii, pentru evitarea tasarilor inegale care conduc la deplasari orizontale
la partea superioara a infrastructurilor:
- in terenuri argiloase, rezultanta sa actioneze aproximativ centric;
- in celelalte terenuri, punctul de aplicatie al rezultantei trebuie sa
ramana in interiorul suprafetei delimitate de curbele date de relatiile (5.1)
si (5.2) in functie de forma talpii fundatiei dupa cum urmeaza:
- la forma dreptunghiulara, relatia (5.1), in care m = 0,016;
- la forma circulara, relatia (5.2), in care m = 0,165;
- la forma de paralelogram, folosind dreptunghiul transformat
echivalent, relatia (5.1), in care m = 0,014;
- la alte forme (triunghi, trapez, poligon, elipsa etc.) punctul de
aplicare al rezultantei trebuie sa se gaseasca in interiorul samburelui central
la o distanta de 0,75 ds, in care ds este distanta de la centrul de greutate al
sectiunii pana la limita samburelui central, masurata pe dreapta ce trece prin
centrul de greutate si punctul de aplicatie al rezultantei incarcarilor.
5.3.10. Calculele la stari limita vor fi efectuate cel putin in sectiunile
corespunzatoare rosturilor dintre elevatie si fundatie si dintre fundatie si
teren, precum si in dreptul schimbarilor de forma a sectiunilor prin
infrastructura.
5.4. In cazul fundatiilor directe de beton simplu nu se mai efectueaza alte
calcule de rezistenta privind blocul de fundatie daca dimensiunile b si h
(Figura 5.5) ale acestuia satisfac relatia:
_________________
h / / 100 p_f \
--- >/= 0,9 / (-----------) + 1 (5.10)
b \/ \ R_b /
in care:
- h este inaltimea totala a fundatiei, in m;
- b este latimea totala a treptelor fundatiei fata de marginea elevatiei,
in m;
- p_f este presiunea efectiva maxima pe teren in kPa, la muchia exterioara
sub incarcarile cu valori de exploatare;
- R_b reprezinta valoarea medie teoretica a rezistentei la compresiune
prevazuta in prescriptiile de proiectare (pentru o valoare normata de 15% a
coeficientului de variatie) exprimata in kPa; daca se utilizeaza rezistenta
caracteristica, R_ck, atunci in relatia de mai sus R_b = 1.6 R_ck.
Figura 5.5 se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 374
bis din 4.05.2005, la pagina 18.
In cazul fundatiilor cu talpi inclinate, in calculul stabilitatii la
alunecare se va tine seama ca fortele ce pot produce alunecari sa nu conduca la
depasirea rezistentei la taiere a pamantului; se recomanda ca inclinarea talpii
fata de orizontala, in terenuri nestancoase, sa nu depaseasca 6 grade.
6. DATE CONSTRUCTIVE
6.1. Dimensiunile elevatiilor vor fi stabilite astfel incat distantele
dintre extremitatile tablierelor si zidurile de garda ale culeelor sau
distantele dintre extremitatile tablierelor ce reazema pe aceeasi pila sa fie,
cel putin:
- 2 cm, in cazul tablierelor de beton armat sau beton precomprimat monolit;
- 5 cm, in cazul tablierelor de beton armat prefabricat, beton precomprimat
prefabricat sau metalice.
Ca regula generala dimensiunile elevatiilor vor fi stabilite astfel incat
distantele dintre extremitatile tablierelor si zidurilor de garda respectiv
distantele dintre extremitatile tablierelor ce reazema pe aceeasi pila sa
permita deplasarea libera asigurand in acelasi timp spatiul minim si maxim
necesar dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie.
6.2. Fetele vazute ale elevatiilor, respectiv suprafetele aparente ale
culeelor si pilelor vor fi executate cu un strat de beton de fata vazuta de cel
putin 20 cm grosime, alcatuit cu agregate sortate special. Cimentul din betonul
de fata vazuta si cel din elevatie trebuie sa fie de aceeasi clasa. Betonul de
fata va fi turnat odata cu betonul de elevatie. Se poate renunta la executia
betonului de fata vazuta daca infrastructurile sunt executate din beton armat.
La infrastructuri masive de beton simplu se poate renunta la betonul de
fata vazuta daca, la poduri, betonul elevatiei este de clasa C20/25 sau de
clasa C16/20 la podete. La aceste infrastructuri, granulometria stratului
superficial pe minimum 20 cm grosime va fi aceea prevazuta pentru betonul de
fata vazuta.
6.3. Dimensiunile cuzinetilor vor fi stabilite conform prescriptiilor in
vigoare, dar nu vor avea o inaltime mai mica de 40 cm. In afara banchetei
cuzinetii vor avea inaltimea de minim 10 cm.
6.3.1. Distanta de la marginea cuzinetilor pana la marginea aparatelor de
reazem va fi de minimum 15 cm.
6.3.2. Cuzinetii vor fi inglobati intr-o bancheta de beton armat care la
culee va fi executata pe intreaga ei latime iar la pile pe intreaga suprafata a
partii ei superioare. Clasa de beton a banchetei trebuie sa fie aceeasi cu cea
a cuzinetilor. In bancheta se prevad cel putin plase din otel avand diametrul
de 8 - 12 mm cu latura ochiului de aproximativ 20 cm, dupa cum urmeaza:
- la poduri, una la partea superioara si alta la partea inferioara;
- la podete, una la partea superioara.
Fata superioara a banchetei, in afara cuzinetilor, va avea o panta de
minimum 1:20 (pentru scurgerea apelor).
6.4. Elevatiile alcatuite din stalpi de beton armat pot fi folosite numai
la pasaje si la rauri unde nu exista scurgeri de gheturi. In caz contrar aceste
elevatii se pot folosi numai deasupra nivelului maxim de scurgere a gheturilor.
6.4.1. La pasajele superioare, liniile ferate alaturate pilelor vor fi
prevazute cu contrasine de ghidare. Daca nu se prevad contrasine, pilele vor fi
protejate impotriva izbirii de catre vehiculele deraiate, prin blocuri de
aparare de 0,85 m inaltime deasupra nivelului traverselor. Aceste blocuri vor
fi comune pentru toate elementele unei pile, lungimea lor depasind cu cel putin
0,75 m fetele laterale ale elementelor marginale ale pilei iar latimea lor cu
cel putin 0,40 m pe cea a elementelor pilei, in fiecare parte a acestora.
6.4.2. La pasajele inferioare si la incrucisarile rutiere denivelate,
pilele vor fi protejate fie prin borduri de cel putin 0,15 m inaltime situate
la distanta de cel putin 0,85 m de fetele elementelor elevatiei, fie prin
parapete de ghidaj de cel putin 0,40 m inaltime dispuse la 0,40 m distanta de
acestea.
6.5. Elevatiile executate in ape curgatoare vor fi prevazute cu avanbec si
arierbec, care pot fi de forma ovoidala sau circulara.
6.5.1. In cazul cursurilor de apa cu gheturi si flotanti mari avanbecurile
vor fi prevazute la parament cu moloane de piatra naturala dura, avand
rezistenta la compresiune minim 100,000.0 kPa. La podurile peste Dunare,
moloanele vor fi prevazute pe toata suprafata elevatiilor. Moloanele vor avea
coada de min. 30 cm, incastrandu-se in masa betonului si ancorandu-se cu
armaturi de otel beton.
6.5.2. In cazul cursurilor de apa fara gheturi si flotanti mari se pot
prevedea avanbecuri fara moloane de piatra, cu conditia ca la avantbecurile
ogivale muchia sa fie consolidata cu un profil metalic incastrat in masa
betonului si ancorat cu suruburi de scelment.
6.6. Zidurile intoarse mai lungi de 1 m ale elevatiilor culeelor vor fi
armate conform prescriptiilor tehnice in vigoare.
6.7. In spatele culeelor si aripilor, la podurile de cale ferata, vor fi
prevazute drenuri pentru captarea si evacuarea apelor infiltrate in
terasamente. Drenurile vor fi prevazute spre terasamente cu straturi filtrante
care sa le impiedice colmatarea. La podurile de sosea aceste prevederi au
caracter de recomandare; scurgerea apelor se va asigura prin casiuri amenajate
la capetele podurilor.
6.7.1. In cazul culeelor situate in albia majora, drenurile din spatele
aripilor vor fi inchise pe taluzuri cu un pereu zidit din piatra bruta cu
mortar de ciment, asezat pe o fundatie de beton, de aproximativ 25 cm grosime.
Acest pereu trebuie sa fie cu 50 cm deasupra nivelului corespunzator debitului
de calcul tinandu-se seama si de inaltimea valurilor si va fi executat in
spatele culeelor conform pct. 6.17, ultimul aliniat.
6.7.2. Rigola de la partea inferioara a drenului va fi la cel putin 50 cm
sub nivelul apelor subterane, sau va fi introdusa in stratul filtrant. In cazul
adancimilor mari la care se gaseste stratul filtrant sau nivelul apelor
subterane, apele colectate de rigola vor fi evacuate intr-un put coborat in
stratul filtrant sau cu 50 cm sub nivelul apelor subterane.
6.7.3. Daca stratul filtrant sau nivelul apelor subterane se gaseste sub
cota de fundare a culeelor, apele colectate vor fi evacuate printr-o rigola
situata in spatele culeelor si aripilor, avand o panta longitudinala de min. 5%
. Rigola va avea panta de scurgere spre aval si gura de scurgere pe taluzul din
aval.
6.7.4. La infrastructurile fundate in terenuri sensibile la umezire nu vor
fi prevazute drenuri; vor fi luate masuri pentru evitarea patrunderii apelor in
terasamente si la fundatii.
6.8. Elevatiile culeelor, zidurilor de sprijin si aripilor vor fi prevazute
cu hidroizolatii conform prescriptiilor tehnice in vigoare.
6.9. In cazul terasamentelor inalte, ale podurilor cu oblicitate mare sau
amplasate pe cursuri de apa cu viteze mari, racordarea culeelor cu
terasamentele se recomanda a fi realizata cu aripi sau ziduri de sprijin; in
celelalte cazuri se recomanda folosirea sferturilor de con.
6.10. Lungimea zidurilor intoarse trebuie sa fie astfel incat sa depaseasca
25 cm, peste marginea dinspre terasamente a aripei sau a zidului de sprijin,
respectiv 50 cm, peste varful sfertului de con. La culeele ce nu sunt inglobate
in terasamente, generatoarea sfertului de con dinspre albia raului sau muchia
dinspre albie a aripii, nu trebuie sa depaseasca elevatia culeei la partea
inferioara.
6.11. Daca panta sfertului de con este mai mare decat panta taluzului
terasamentelor, sfertul de con va fi pereat. Acest pereu va fi prelungit cu
minim 1.0 m pe terasament.
6.12. In cazul terenurilor necoezive sau stancoase, incastrarea fundatiilor
directe de adancime trebuie asigurata prin masuri constructive speciale cum ar
fi: injectarea cu mortar sau lapte de ciment a spatiului dintre fundatie si
teren, turnarea betonului in fundatie astfel ca aceasta sa fie in contact
direct cu peretii gropii de fundatie etc.
6.13. In cazul infrastructurilor supuse unor forte exterioare mari
orizontale sau inclinate (infrastructuri de poduri boltite), rosturile de
separare intre diferitele straturi de betoane de clase diferite sau de betoane
turnate in etape, trebuie sa fie normale pe curba de presiune.
6.14. Rostul elevatie - fundatie trebuie sa fie prevazut la urmatoarele
niveluri:
- la culei, cu cel putin 50 cm sub nivelul fundului albiei (din fata culeelor);
- la pile, sub fundul albiei din talveg;
- la viaducte si pasaje, cel putin 0,5 m sub nivelul terenului.
Daca la culei si pile, in mod exceptional, rostul fundatie-elevatie va fi
prevazut deasupra nivelurilor aratate mai sus (dar nu peste nivelul etiajului),
blocul de fundatie va fi alcatuit din beton de elevatie; la pile acest bloc va
avea o forma hidrodinamica.
Conturul fundatiei se recomanda sa fie aproximativ 5 cm in afara conturului
elevatiei (pentru montarea cofrajelor).
6.15. Pentru fundatii executate in terenuri macroporice, sensibile la
umezire, respectiv in terenuri cu umflari si contractii mari, vor fi respectate
prescriptiile tehnice specifice in vigoare.
6.16. Fundatiile aripilor, zidurilor de sprijin si sferturilor de con vor
fi coborate cu minim 20 cm sub adancimea de inghet.
Daca lungimea podului este mai mica decat latimea albiei majore, fundatiile
aripilor, zidurilor de sprijin, sferturilor de con si ale pereurilor vor fi
coborate sub adancimea de afuiere, iar pereurile vor fi executate pe taluzurile
terasamentelor pana la limita albiei majore.
6.17. Aripile si zidurile de sprijin vor fi separate de corpul culeei,
printr-un rost.
Fetele laterale ale culeelor vor fi verticale pana la adancimea de
aproximativ 1 m sub nivelul inferior al fundatiilor aripilor, zidurilor de
sprijin sau sferturilor de con (pentru a se permite tasarea independenta a
culeelor si a lucrarilor de racordare la terasamente).
La podurile de sosea, partea carosabila va fi racordata cu aceea de pe
rambleele din spatele culeelor prin dispozitive care sa asigure trecerea lina a
vehiculelor de pe platforma elastica si tasabila a drumului, la cea rigida a
podului. In acest scop, se recomanda folosirea placilor de racordare rezemate
articulat pe culee. Lungimea acestor placi se va stabili in functie de
inaltimea rambleului si de diferentele de tasari probabile ale caii de pe
rambleu pe pod.
6.18. Pe toata lungimea culeelor si a zidurilor intoarse vor fi prevazute
trotuare si parapete in continuarea celor de pe suprastructura. La poduri de
sosea, se va asigura racordarea progresiva intre trotuare si acostamentele
rampelor de acces pe pod. In cazul podurilor de cale ferata mai lungi de 50 m,
la trotuare vor fi prevazute si refugiile impuse de normele de protectia
muncii.
6.19. La podurile de cale ferata, pe terasamente, langa pod, va fi
prevazuta la fiecare culee, cate o scara de acces pe partea dreapta fata de
sensul de mers al trenurilor. In cazul podurilor pentru doua sau mai multe
linii de cale ferata vor fi prevazute la fiecare culee, cate o scara de acces,
pe fiecare taluz. La podurile de sosea se va prevedea cel putin o scara de
acces la fiecare culee. La terasamente inalte de peste 5.0 m scarile de acces
vor fi prevazute cu parapet pe o singura parte.
6.20. La podurile peste cursuri de apa mari vor fi prevazute mire
hidrometrice, fixate de pile in partea aval, astfel incat sa se poata citi de
pe pod. Gradarea mirelor va fi raportata la nivelul caii (fata superioara a
traversei, in cazul podurilor de cale ferata).
ANEXA 1
A. Reglementari tehnice conexe cu caracter general
P 100-92 Normativ pentru proiectare antiseismica a
constructiilor de locuinte social-culturale,
agro-zootehnice si industriale
P 103-82 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea
elementelor din beton precomprimat partial, folosind
armaturi pretensionate si nepretensionate complementare
(Buletinul Constructiilor nr. 2/1983)
P 59-86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea
armarii cu plase sudate a elementelor de beton
(Buletinul Constructiilor nr. 10/1986)
PD 34-71 Normativ departamental pentru proiectarea chesoanelor
cu aer comprimat si deschise de beton si beton armat
PD 95-2002 Normativ privind proiectarea hidraulica a podurilor si
podetelor (Buletinul Tehnic Rutier nr. 13/2002)
PD 161-85 Normativ departamental privind proiectarea lucrarilor
de aparare a drumurilor, cailor ferate si podurilor
(Buletinul Constructiilor nr. 4/1986)
PD 197-80 Normativ pentru proiectarea antiseismica a
constructiilor din domeniul transporturilor si
telecomunicatiilor
C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente
(Buletinul Constructiilor nr. 6/1985)
C 26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode
nedistructive (Buletinul Constructiilor nr. 8/1985
completat cu 2/1987)
C 28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel
beton (Buletinul Constructiilor nr. 7/1983)
C 54-81 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu
ajutorul carotelor (Buletinul Constructiilor nr.
2/1982)
C 139-82 Instructiuni tehnice departamentale pentru protectia
anti-coroziva a elementelor din beton ale
suprastructurii podurilor expuse factorilor climatici,
noxelor si actiunii fondantilor chimici utilizati pe
timp de iarna (Buletinul Constructiilor nr. 7/1982)
C 149-87 Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a
defectelor pentru elementele de beton si beton armat
C 167-77 Norme privind cuprinsul, modul de intocmire, completare
si pastrare a cartii tehnice a constructiilor
(Buletinul
Constructiilor nr. 12/1977 completat cu 5 - 6/1983)
CD 99-2001 Instructiuni tehnice privind repararea si intretinerea
podurilor si podetelor de sosea din beton, beton
armat, beton precomprimat si zidarie de piatra
NE 012-99 partea I Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton
si beton armat (Buletinul Constructiilor nr. 8 -
9/1999)
NE 012-99 partea II Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton
precomprimat (Buletinul Constructiilor nr. 10/1999)
B. Reglementari tehnice conexe privind suprastructura
PD 46-2001 Normativ pentru calculul placilor armate pe doua
directii la podurile de beton armat pentru sosea
CD 118-78 Instructiuni tehnice privind executarea rosturilor din
asfalt turnat armat in vederea continuizarii caii la
podurile de sosea din beton armat si beton precomprimat
C. Reglementari tehnice conexe privind infrastructura si terenul de fundare
P7-2000 Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea
constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la
umezire; aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul
nr. 4/N/26.01.1993 (Buletinul Constructiilor nr. 2/1993
si nr. 2 - 3/1996)
P10-86 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor
de fundatii directe la constructii
P 15-2000 Normativ pentru proiectarea aparatelor de reazem la
poduri de sosea din beton armat
P 70-79 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea
constructiilor fundate pe pamanturi cu umflari si
contractii mari (Buletinul Constructiilor nr. 4/1979)
P 106-85 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea
baretelor pentru fundarea constructiilor (Buletinul
Constructiilor nr. 7/1985)
P 198-86 Normativ pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de
podete pentru drumuri (Buletinul Constructiilor
nr. 11/1986)
C 29-VIII-96 Normativ privind imbunatatirea terenurilor stabile de
fundare prin procedee mecanice. Caietul VIII -
compactarea cu maiul foarte greu (intre 5 - 20 t)
C 41-86 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea
cofrajelor glisante (Buletinul Constructiilor
nr. 7/1986)
C 156-89 Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS
6657/3-89.
Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton
precomprimat. Procedee si dispozitive de verificare a
caracteristicilor geometrice (Buletinul Constructiilor
nr. 1/1991)
C 160-75 Normativ privind alcatuirea si executarea pilotilor
pentru fundatii (Buletinul Constructiilor nr. 6/1975)
C 168-80 Instructiuni tehnice pentru consolidarea pamanturilor
sensibile la umezire si a nisipurilor fine prin
silicatizare si electrosilicatizare (Buletinul
Constructiilor nr. 12/1980)
C 182-87 Normativ privind executarea mecanizata a terasamentelor
de drumuri (Buletinul Constructiilor nr. 6/1987)
C 193-79 Instructiuni tehnice pentru executarea zidariilor din
piatra bruta (Buletinul Constructiilor nr. 9/1979)
C 197-88 Instructiuni tehnice pentru utilizarea chiturilor
tiocolice la etansarea rosturilor in constructii
(Buletinul Constructiilor nr. 9/1988)
CD 63-2000 Normativ departamental privind proiectarea si folosirea
aparatelor de reazem din neopren la podurile de cale
ferata si sosea
NP 045-2000 Normativ privind incercarea in teren a pilotilor de
proba din fundatii
Ordinul M.T. nr. 45 Norme tehnice privind proiectarea, construirea si
modernizarea drumurilor
D. Reglementari tehnice conexe privind materialele
P 59-86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea
armarii cu plase sudate a elementelor de beton
(Buletinul Constructiilor nr. 10/1986)
C 26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode
nedistructive (Buletinul Constructiilor nr. 8/1985
completat 2/1987)
C 28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel
beton (Buletinul Constructiilor nr. 7/1983)
C 54-81 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu
ajutorul carotelor (Buletinul Constructiilor nr. 2/1982)
C 112-86 Normativ pentru proiectarea si executarea
hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile
de constructii (Buletinul Constructiilor nr. 9/1986)
C 130-78 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin cercetare a
mortarelor si betoanelor (Buletinul Constructiilor
nr. 8/1979)
C 139-82 Instructiuni tehnice departamentale pentru protectia
anticoroziva a elementelor din beton ale
suprastructurii
podurilor expuse factorilor climatici, noxelor si
actiunilor fondantilor chimici utilizati pe timp de
iarna (Buletinul Constructiilor nr. 7/1982)
C 155-89 Normativ privind prepararea si utilizarea agregatelor
usoare (Buletinul Constructiilor nr. 2/1991)
E. Reglementari tehnice conexe privind executia, receptia si revizia
GT035/2002 Ghid privind modul de intocmire si verificare a
documentatiilor geotehnice pentru constructii
ANEXA 2
A. Documente tehnice normative de referinta cu caracter general
STAS 2900-89 Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor
STAS 2924-91 Poduri de sosea. Gabarite
STAS 3221-86 Convoaie tip si clase de incarcare
STAS 3684-71 Scara intensitatilor seismice
STAS 4068/2-87 Debite si volume maxime de apa. Probabilitatile anuale
ale debitelor si volumelor maxime in conditii normale
si
speciale de exploatare
STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de
importanta
STAS 4392-84 Cai ferate normale. Gabarite
STAS 4531-89 Cai ferate inguste. Gabarite
STAS 5626-92 Poduri. Terminologie
STAS 6102-86 Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si
conditii tehnice de calitate
STAS 9165-72 Principii generale de proiectare pentru constructii din
regiuni seismice
STAS 10100/0-75 Principii generale de verificare a sigurantei
constructiilor
STAS 10101/0-75 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea
actiunilor
STAS 10101/1-78 Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari
permanente
STAS 10101/3-87 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea
actiunilor pentru podurile de cale ferata si sosea
STAS 10101/23-75 Actiuni in constructii. Incarcari date de temperatura
exterioara
SR 11100-1:93 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei
B. Documente tehnice normative de referinta privind suprastructura
STAS 175-87 Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald.
Conditii tehnice generale de calitate
STAS 1545-89 Poduri pentru strazi si sosele, pasarele. Actiuni
STAS 4031/2-75 Poduri din beton armat si beton precomprimat, de cale
ferata si sosea. Aparate de reazem din otel
STAS 5088-75 Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de
proiectare si executie
STAS 8270-86 Poduri de sosea. Dispozitive pentru acoperirea
rosturilor de dilatatie
STAS 10102-75 Constructii din beton, beton armat, si beton
precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul si
alcatuirea elementelor
STAS 10111/2-87 Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri din
beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii
de
proiectare
STAS 10167-83 Poduri de cale ferata si sosea. Aparate de reazem din
neopren armat
STAS 11348-87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase pentru
calea de pod. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 1489-78 Poduri de cale ferata. Actiuni
STAS 3220-89 Poduri de cale ferata. Convoaie tip
C. Documente tehnice normative de referinta privind infrastructura si
terenul de fundare
STAS 1242/1-89 Teren de fundare. Principii generale de cercetare
STAS 1242/2-83 Teren de fundare. Cercetari geologice tehnice si
geotehnice, specifice traseelor de cai ferate, drumuri
si autostrazi
STAS 1242/4-85 Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje
executate in pamanturi
STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea
pamanturilor
STAS 2561/1-83 Teren de fundare. Piloti. Clasificare si terminologie
STAS 2561/3-90 Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de
proiectare
STAS 2561/4-90 Teren de fundare. Piloti forati de diametru mare.
Prescriptii generale de proiectare, executie si
receptie
STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmarirea tasarii constructiilor prin
metode topografice
STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul
STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in
cazul
fundarii directe
STAS 3950-81 Geotehnica. Terminologie, simboluri si unitati de
masura
STAS 6054-77 Terenuri de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea
teritoriului R.S. Romania
STAS 7484-74 Elemente prefabricate din beton armat si beton
precomprimat. Piloti
D. Documente tehnice normative de referinta privind materialele
SR EN 197-1:2002 Ciment. Partea 1. Compozitie, specificatii si criterii
de conformitate ale cimenturilor uzuale
SR 438/3-98 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate
SR 438/4-98 Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma cu
profil periodic obtinuta prin deformare plastica la
rece
SR EN 197-1:2002 Ciment. Partea 1. Compozitie, specificatii si criterii
de conformitate ale cimenturilor uzuale
SR 3011-96 Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu
rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de
sulfati
SR 183/1-95 Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment
executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate
STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald. Marci. Conditii tehnice de
calitate
STAS 438/2-91 Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda
trefilata
STAS 661-71 Chit de bitum filerizat cu var hidratat si fibre de
celuloza
SE EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru
prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii de
utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din
procese ale industriei de beton, ca apa de preparare
pentru beton
SR EN 12620:2003 Agregate pentru beton
STAS 3349/1-83 Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea
gradului de agresivitate a apei
STAS 3622-86 Betoane de ciment - clasificare
STAS 6102-86 Beton pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si
conditii tehnice de calitate
STAS 6165-88 Hartie suport. Hartia suport pentru benzi adezive
STAS 6482/1-73 Sarme de otel si produse din sarma pentru beton
precomprimat. Reguli pentru verificarea calitatii
STAS 6482/2-80 Sarme de otel produse din sarma pentru beton
precomprimat. Sarma neteda
STAS 6482/3-80 Sarma de otel si produse de sarma pentru beton
precomprimat. Sarma amprentata
STAS 6482/4-80 Sarma de otel si produse din sarma pentru beton
precomprimat. Toroane
STAS 8573-78 Aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment
STAS 8625-90 Aditiv plastifiat mixt pentru betoane
SR EN 1766:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de beton. Metode de incercari. Beton de
referinta pentru incercari
E. Documente tehnice normative de referinta privind privind executia,
receptia, revizia
STAS 1910-83 Poduri de beton, beton armat si beton precomprimat.
Suprastructura. Conditii generale de executie
STAS 2920-83 Poduri de sosea. Supravegheri si revizii tehnice
SR EN 13369:2002 Reguli comune pentru produsele prefabricate de beton
STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate din beton armat si beton
precomprimat. Reguli si metode de verificare a
calitatii
ANEXA 3
Calculul fundatiilor directe de adancime tinand seama de incastrarea in
terenul inconjurator
Fundatia rigida din figura III. 1 este incastrata in teren pe adancimea l.
Actiunile de calcul din originea sistemului de axe sunt:
- forta axiala verticala N0;
- forta orizontala H;
- momentul M.
Figura III.1, reprezentand calculul fundatiilor directe de adancime tinand
seama de incastrarea in terenul inconjurator, se gaseste in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 374 bis din 4 mai 2005, la pagina 29.
Din scrierea conditiilor de echilibru se obtine un sistem de ecuatii avand
ca solutii deplasarile fundatiei, si anume tasarea delta z, deplasarea pe
orizontala delta x si rotirea teta.
Acestea au expresiile:
N
delta z = ---------
k_vl a b_c
12
teta = ------ R (III.1)
k_vl
2H 81R
delta x = ---------- + ----
k_hl b_c l k_vl
in care s-au facut notatiile:
- k_vl este coeficientul de pat sau de reactiune pe verticala a terenului
de fundare la adancimea l;
- k_hl este coeficientul de pat sau de reactiune pe orizontala a terenului
de fundare la adancimea l;
Pentru stabilirea valorilor coeficientilor k_vl si k_hl, in lipsa altor
informatii teoretice sau experimentale se vor utiliza precizarile din P 106-85,
"Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea baretelor pentru
fundarea constructiilor" - Buletinul Constructiilor nr. 7/1985.
2Hl + 3M k_hl
R = ------------------------ cu beta = ---- (III.2)
3 a^3 b_c + beta l^3 b_c k_vl
Presiunile maxime si minime p_z max, min pe talpa fundatiei se calculeaza
cu relatia:
N
P_z max, min = ----- +/- 6 a R (III.3)
a b_c
Presiunile reactive orizontale p_xz se calculeaza cu relatia:
12 z^2 R 2 Hz
p_xz = -------- beta - ------- - 8 z R beta (III.4)
l b_c l^2
De regula, distributia acestor presiuni pe fetele laterale ale fundatiei
este cea din figura III.2. Adancimea z_0 pentru care presiunile reactive
orizontale se anuleaza, se calculeaza cu relatia:
2 H
z_0 = --- l + -------------- (III.5)
3 6 beta l b_c R
Figura III.2, reprezentand distributia presiunii pe fetele laterale ale
fundatiei, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 374 bis
din 4 mai 2005, la pagina 31.
Presiunea reactiva p_x (z_0/2) se calculeaza cu relatia:
3 z_0^2 R H z_0
p_x (z_0/2) = ----------- beta - ------- - 4 z_0 R beta (III.6)
l b_c l^2
Presiunea reactiva p_xl se calculeaza cu relatia:
2H
p_xl = 4 beta l R - ----- (III.7)
1 b_c
Momentul incovoietor corespunzator unei sectiuni situata la cota y in
terenul de fundare se calculeaza cu relatia:
y^2 y 4
M_y = M + H_y l + R beta b_c y^3 (III.8)
3 l^2 l 3