ORDIN Nr. 1539
din 19 iulie 2007
privind normele de incadrare
si de activitate ale mediatorului scolar
ACT EMIS DE:
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 670 din 1 octombrie 2007
In baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu
Hotărârea Guvernului nr. 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului
României de îmbunătăţire a situaţiei romilor, cu modificările şi completările
ulterioare,
în temeiul Ordinului ministrului educaţiei şi
cercetării nr. 5.418/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă
educaţională şi a regulamentelor-cadru ale instituţiilor din subordine,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului,
cu modificările ulterioare,
ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin.
Art. 1. - Se aprobă funcţionarea mediatorului şcolar în
unităţile de învăţământ preuniversitar, în condiţiile prezentului ordin.
Art. 2. - Se aprobă Metodologia de identificare a
unităţilor de învăţământ preuniversitar în care se impune furnizarea
serviciilor de mediere şcolară. Metodologia este prevăzută în anexa nr. 1, care
face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 3. - Se aprobă Normele de încadrare, activitate şi
salarizare ale mediatorului şcolar. Normele sunt prevăzute în anexa nr. 2, care
face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 5. - Direcţia generală management învăţământ
preuniversitar, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor şi
relaţia cu Parlamentul, Direcţia generală managementul resurselor umane,
Direcţia generală buget-finanţe, patrimoniu şi investiţii, inspectoratele
şcolare judeţene/inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti, centrele de
resurse şi de asistenţă educaţională judeţene/al municipiului Bucureşti şi
unităţile de învăţământ preuniversitar pun în aplicare
prezentul ordin.
p. Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,
Dumitru Miron,
secretar de stat
ANEXA Nr. 1
METODOLOGIE
de identificare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar în care se impune furnizarea serviciilor de mediere şcolară
Art. 1. - (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar în
care se impune furnizarea serviciilor de mediere şcolară, servicii prestate de
către mediatorul şcolar, vor fi identificate ca urmare a aplicării setului de
criterii de tip educaţional, socioeconomic şi cultural, menţionat în prezenta
metodologie.
(2) Criteriile de tip educaţional sunt următoarele:
1. în comunitatea în care se află şcoala există copii
de vârstă preşcolară care nu sunt cuprinşi în învăţământul preşcolar şi copii
de vârstă şcolară care nu au frecventat niciodată şcoala sau care au abandonat
învăţământul obligatoriu;
2. rata abandonului şcolar în învăţământul obligatoriu
şi rata absenteismului şcolar sunt ridicate, iar rezultatele şcolare ale
elevilor sunt nesatisfăcătoare într-un procent semnificativ;
3. şcoala este multietnică sau
este o şcoală în care predomină elevi de etnie romă;
4. limba de predare este
diferită de limba maternă;
5. cultura minorităţii este slab reprezentată la
nivelul şcolii;
6. deşi în şcoală sunt mulţi elevi care aparţin unei
minorităţi naţionale, nu există cadre didactice care aparţin acelei etnii;
7. există sau se manifestă riscul unor conflicte în
comunitate şi/sau în şcoală care pot afecta participarea şcolară a copiilor
romi, din cauze care ţin de segregarea etnică sau de alte forme de
discriminare;
8. există comportamente discriminatorii faţă de elevii
romi.
(3) Criteriile de tip socioeconomic sunt următoarele:
1. localitatea se află într-o zonă cunoscută ca
defavorizată;
2. în comunitate există familii
cu mulţi copii sau cu copiii aflaţi în grija altor persoane decât a părinţilor;
3. există semnale că în
comunitate este exploatată munca minorilor, ceea ce conduce la abandon şcolar;
4. în comunitate există o rată
ridicată a şomajului sau numărul persoanelor încadrate în muncă cu forme legale
este mic;
5. în comunitate există multe persoane care nu au acte
de identitate;
6. un mare număr dintre membrii
comunităţii sunt nevoiţi să migreze temporar pentru a-şi asigura sursele de
existenţă;
7. în comunitate există o
atitudine negativă faţă de minoritatea naţională sau în comunitate au avut loc
conflicte interetnice ori există premise pentru declanşarea lor;
8. elevii şcolii provin, în majoritate, din familii
dezavantajate.
(4) Criteriile de tip cultural sunt următoarele:
1. comunitatea este multietnică;
2. locuitorii din comunitate folosesc meseriile
tradiţionale ale etniei ca mijloc de supravieţuire;
3. accesul la publicaţii, librării, biblioteci, radio,
televiziune este redus sau inexistent;
4. nivelul de educaţie şcolară
al membrilor comunităţii este scăzut.
Art. 2. -Aplicarea setului de criterii menţionate la
art. 1 se poate face de:
a) unităţile şcolare; după caz,
acestea pot apela la sprijinul centrului de resurse şi de asistenţă
educaţională judeţean/al municipiului Bucureşti şi al autorităţilor locale;
b) inspectoratul şcolar
judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, în colaborare cu
centrul de resurse şi de asistenţă educaţională judeţean/al municipiului
Bucureşti;
c) consiliul judeţean sau local
de care aparţine unitatea;
d) organizaţii neguvernamentale
sau grupuri de iniţiativă locale, în colaborare cu inspectoratul şcolar
judeţean/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi cu centrul de
resurse şi de asistenţă educaţională judeţean/al municipiului Bucureşti.
Art. 3. - (1) In urma aplicării setului de criterii şi
pe baza interpretării indicatorilor, instituţiile, organizaţiile şi structurile menţionate la art. 2 fundamentează
solicitarea de servicii de mediere şcolară şi o înaintează spre aprobare
inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
(2) Inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar
al Municipiului Bucureşti analizează documentaţia transmisă de instituţiile,
organizaţiile şi structurile menţionate la art. 2 şi decide, în colaborare cu
autorităţile locale sau judeţene, după caz, alocarea de servicii de mediere
şcolară.
Art. 4. - In urma stabilirii, pe baza criteriilor de
mai sus, a unităţilor de învăţământ beneficiare de servicii educaţionale de
mediere şcolară, inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al
Municipiului Bucureşti le identifică drept zone de intervenţie educaţională
prioritară pentru care prevede măsuri în strategia judeţeană privind asigurarea
accesului la educaţie pentru grupurile dezavantajate.
ANEXA Nr. 2
NORME
de încadrare, activitate si salarizare ale mediatorului
şcolar
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Principala responsabilitate a mediatorului
şcolar este de a sprijini participarea tuturor copiilor din comunitate la
învăţământul general obligatoriu, încurajând implicarea părinţilor în educaţia
copiilor şi în viaţa şcolii şi facilitând colaborarea dintre familie,
comunitate şi şcoală.
Art. 2. - (1) Mediatorul şcolar este angajat de
unitatea de învăţământ preuniversitar sau de centrul de resurse şi de asistenţă
educaţională judeţean/al municipiului Bucureşti, înfiinţat conform Ordinului
ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5.418/2005 privind aprobarea
Regulamentului de organizare şi funcţionare a centrelor judeţene/al
municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională şi a regulamentelor-cadru
ale instituţiilor din subordine.
(2) Indrumarea metodologică a activităţii mediatorului
şcolar revine centrului de resurse şi de asistenţă educaţională judeţean/al
municipiului Bucureşti, iar coordonarea şi monitorizarea activităţii mediatorului
revin conducerii unităţii/unităţilor de învăţământ preuniversitar în care îşi
desfăşoară activitatea.
(3) Mediatorul şcolar colaborează cu personalul
unităţii de învăţământ preuniversitar, cu consiliul părinţilor sau cu alte
structuri asociative ale părinţilor recunoscute de unitatea de învăţământ
preuniversitar, cu autorităţile locale/judeţene, cu organizaţii
neguvernamentale şi cu ceilalţi parteneri ai unităţii de învăţământ
preuniversitar care au ca scop creşterea gradului de participare la educaţie şi
îmbunătăţirea calităţii serviciilor educaţionale.
Art. 3. - Mediatorul şcolar îşi desfăşoară activitatea
în unităţile de învăţământ preuniversitar şi în comunităţile de care aparţin
acestea, unităţi autoidentificate sau identificate pe baza criteriilor
prevăzute în anexa nr. 1. Angajarea mediatorului se face la solicitarea şcolii
sau a comunităţii, la propunerea inspectoratelor şcolare judeţene/al
municipiului Bucureşti, a autorităţilor publice locale/judeţene, a
organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale sau la solicitarea părinţilor
elevilor din unitatea şcolară respectivă.
CAPITOLUL II
Selecţia, încadrarea, normarea şi salarizarea
personalului
Art. 4. - (1) Mediatorul şcolar poate fi:
a) absolvent de liceu, filieră vocaţională - specializare
mediator şcolar sau absolvent al oricărui alt profil, urmat de un curs
de formare profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscut de
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
b) absolvent al învăţământului obligatoriu cu durata
de cel puţin 8 clase, urmat de parcurgerea cursurilor de formare profesională
cu specializarea mediator şcolar, recunoscute de Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului, şi în curs de completare a studiilor liceale.
(2) Pe postul de mediator
şcolar se recomandă angajarea unei persoane care cunoaşte limba şi cultura
comunităţii locale pentru care sunt necesare serviciile de mediere şcolară.
(3) Intr-o primă etapă
unităţile angajatoare vor avea în vedere, pentru ocuparea posturilor de
mediator şcolar, persoane care au urmat cursurile organizate în cadrul
programelor PHARE „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate" şi care
au mai lucrat ca mediatori.
Art. 5. - Identificarea mediatorului şcolar este
responsabilitatea comună a consiliului de administraţie al şcolii şi a
comitetului reprezentativ al părinţilor sau a altei forme de asociere a
părinţilor, recunoscută de şcoală.
Art. 6.-Angajarea mediatorului şcolar se face, după
caz, de centrul de resurse şi de asistenţă educaţională judeţean/al
municipiului Bucureşti sau de unitatea de învăţământ preuniversitar, ca urmare
a paşilor descrişi la art. 2 şi 3 din anexa nr. 1.
Art. 7. - Nivelul de salarizare a mediatorului şcolar
este cel prevăzut pentru categoria personal didactic auxiliar, poziţiile: 279,
280 şi 281.
Art. 8. - Organizaţiile neguvernamentale sau grupurile
de iniţiativă locale pot angaja mediatori şcolari, cărora le asigură costurile
salariale, pentru şcoli cuprinse/partenere în diferite proiecte educaţionale,
dacă desfăşurarea activităţii mediatorului şcolar în şcoală este agreată de
comunitate şi de şcoală şi în urma acordului inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului
Şcolar al Municipiului Bucureşti.
CAPITOLUL III
Responsabilităţile şi atribuţiile mediatorilor
şcolari
Art. 9. -Atribuţiile
mediatorului şcolar sunt următoarele:
1. facilitează dialogul şcoală-familie-comunitate;
2. contribuie la menţinerea şi
dezvoltarea încrederii şi a respectului faţă de şcoală în comunitate şi a
respectului şcolii faţă de comunitate;
3. monitorizează copiii de
vârstă preşcolară din comunitate care nu sunt înscrişi la grădiniţă şi sprijină
familia/susţinătorii legali ai copilului în demersurile necesare pentru
înscrierea acestora în învăţământul preşcolar;
4. monitorizează copiii de vârstă şcolară, din
circumscripţia şcolară, care nu au fost înscrişi niciodată la şcoală, propunând
conducerii şcolii soluţii optime pentru recuperarea lor şi facilitând accesul
acestora la programele alternative de învăţământ (înscrierea în învăţământul de
masă la cursuri de zi sau la cursuri cu frecvenţă redusă, includerea în
Programul „A doua şansă" etc);
5. sprijină organizarea de
programe-suport pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare (programe de
recuperare, programe de intervenţie personalizată, programe de tip „şcoala de
după şcoală" etc);
6. colectează datele statistice relevante pentru
monitorizarea accesului la educaţie şi menţinerea copiilor în sistemul
educaţional obligatoriu;
7. consemnează cu acurateţe şi
obiectivitate problemele educaţionale sau de altă natură care au efect asupra
participării la educaţie a copiilor din comunitate, informând familiile despre
rolul şcolii şi despre prevederile legale referitoare la participarea copiilor
la educaţie;
8. asigură actualizarea bazei
de date despre copiii aflaţi în pericol de abandon şcolar, monitorizează
situaţia şcolară şi activitatea
extrascolară a acestora, încurajând participarea lor la educaţie;
9. transmite şcolii toate
datele colectate din comunitate, în scopul identificării soluţiilor optime
pentru asigurarea accesului egal la educaţie al copiilor;
10. contribuie la deschiderea
şcolii către comunitate şi la promovarea caracteristicilor etnoculturale în
mediul şcolar, prin implicarea în organizarea de activităţi cu părinţii/alţi
membri ai comunităţii, organizarea de activităţi cu dimensiune multiculturală,
organizare de activităţi extracurriculare etc;
11. monitorizează şi încurajează prezenţa elevilor la
orele din cadrul programelor alternative, suplimentare/de sprijin;
12. sprijină elaborarea
planului de desegregare şcolară şi implementarea acestuia, prin colaborare cu
conducerea şcolii;
13. informează autorităţile
responsabile despre eventualele încălcări ale drepturilor copilului şi sprijină
demersurile acestora pentru soluţionarea situaţiilor respective.
Art. 10. -Atribuţiile prevăzute la art. 9 pot fi
detaliate şi completate prin fişa postului.
Art. 11. -(1) Evaluarea anuală a mediatorului şcolar se
face de instituţia angajatoare.
(2) In cazul în care mediatorul este angajat de centrul
de resurse şi asistenţă educaţională judeţean/al
municipiului Bucureşti, evaluarea se face pe baza rapoartelor de monitorizare
elaborate de unitatea/unităţile în care mediatorul şcolar şi-a desfăşurat
activitatea.
(3) Evaluarea se va face pe baza raportului directorului unităţii şcolare, care trebuie să cuprindă:
- tipuri de activităţi organizate sau la care a luat
parte mediatorul şcolar (întâlniri cu părinţii, realizarea recensământului
copiilor etc);
- impactul activităţii desfăşurate asupra comunităţii;
- gradul de satisfacţie a
unităţii şcolare, a părinţilor, a elevilor, a comunităţii.