ORDIN   Nr. 1518 din 15 decembrie 2008

pentru publicarea acceptarii Standardelor si criteriilor aplicabile constructiei bordajului vrachierelor cu simplu bordaj, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia MSC. 168(79) a Comitetului Securitatii Maritime din 9 decembrie 2004

ACT EMIS DE: MINISTERUL TRANSPORTURILOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 10 din 7 ianuarie 2009

Având în vedere prevederile art. 10 din Ordinul ministrului transporturilor nr. 282/2007 privind acceptarea unor amendamente la anexa la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, amendată, şi la apendicele anexei la Protocolul din 1988 privind Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare,

în temeiul prevederilor art. 12 lit. b) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 2 pct. 18 şi art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se publică Standardele şi criteriile aplicabile construcţiei bordajului vrachierelor cu simplu bordaj, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC. 168(79) a Comitetului Securităţii Maritime din 9 decembrie 2004, standarde şi criterii intrate în vigoare pentru România la data de 1 iulie 2006, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Pentru navele maritime care arborează pavilionul român şi cărora li se aplică standardele şi criteriile prevăzute în anexă,   dimensionarea   structurilor  de   bordaj,   precum   şi caracteristicile lor, menţionate la secţiunea 2.1, respectiv la secţiunile 4.4 şi 4.5 din anexa nr. 1 la anexa la prezentul ordin, trebuie să corespundă prevederilor normelor tehnice aprobate de Ministerul Transporturilor sau prevederilor reglementărilor tehnice elaborate şi publicate de organizaţiile recunoscute în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 3. - Autoritatea Navală Română va lua măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul transporturilor,

Septimiu Buzaşu,

secretar de stat

ANEXĂ

REZOLUŢIA   MSC.1 68(79)

(adoptată la 9 decembrie 2004)

Standarde şi criterii aplicabile construcţiei bordajului vrachierelor cu simplu bordaj

Comitetul Securităţii Maritime,

amintind art. 28(b) din Convenţia privind crearea Organizaţiei Maritime Internaţionale, referitor la funcţiile comitetului,

amintind, de asemenea, cap. XII din Convenţia SOLAS cu privire la măsurile suplimentare de siguranţă pentru vrachiere, pe care Conferinţa SOLAS din 1997 le-a adoptat în scopul îmbunătăţirii siguranţei navelor care transportă mărfuri solide în vrac,

amintind şi faptul că, recunoscând necesitatea îmbunătăţirii pe viitor a siguranţei vrachierelor în ceea ce priveşte proiectarea, construcţia, echiparea şi exploatarea lor, s-au examinat rezultatele diferitelor studii oficiale de evaluare (FSA) cu privire la siguranţa vrachierelor,

recunoscând că interzicerea încărcării alternative în magazii a mărfurilor grele în situaţia de încărcare completă a vrachierelor cu simplu bordaj care nu respectă cerinţele constructive corespunzătoare de rezistenţă a bordajului ar contribui la îmbunătăţirea siguranţei acestor nave prin reducerea forţelor tăietoare şi momentelor încovoietoare,

notând Rezoluţia MSC.170(79), prin care s-a adoptat, printre altele, cap. XII revizuit din Convenţia SOLAS 1974, în mod special regula XII/14 „Restricţii privind navigaţia cu oricare dintre magazii goale", unde se face referire la standardele şi criteriile obligatorii pe care trebuie să le respecte un vrachier pentru a evita restricţiile mai sus menţionate,

cunoscând faptul că Asociaţia Internaţională a Societăţilor de Clasificare (IACS) a difuzat următoarele cerinţe unificate relevante:

S12 Rev.2.1 - Structura bordajului la vrachierele cu simplu bordaj; şi

S31 - Criterii aplicabile la reînnoirea coastelor bordajului vrachierelor cu simplu bordaj care nu sunt construite în conformitate cu Cerinţele unificate UR S12 Rev.1 sau versiunile ulterioare revizuite,

luând în considerare faptul că cerinţele unificate IACS mai sus menţionate includ standardele şi criteriile necesare pentru a stabili dacă regula XII/14 din Convenţia SOLAS trebuie să se aplice unui anumit vrachier şi, deci, trebuie să formeze baza pentru aceste standarde şi criterii,

luând în considerare recomandarea făcută de Subcomitetul pentru proiectarea şi echiparea navei la cea de-a 77-a sesiune a sa:

1. adoptă, în scopul aplicării regulii XII/14 din Convenţia SOLAS:

1. Standardele aplicabile construcţiei bordajului vrachierelor cu simplu bordaj, prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta rezoluţie; şi

2. Criteriile aplicabile la reînnoirea coastelor de bordaj şi bracheţilordin bordajul vrachierelor cu simplu bordaj care nu sunt construite în conformitate cu Standardele aplicabile construcţiei bordajului vrachierelor cu simplu bordaj, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta rezoluţie;

2. invită guvernele contractante la Convenţia SOLAS să noteze că standardele şi criteriile de reînnoire prevăzute în anexe vor avea efect la 1 iulie 2006 ca urmare a intrării în vigoare a cap. XII revizuit din Convenţia SOLAS;

3.  solicită secretarului general să transmită tuturor guvernelor contractante la Convenţia SOLAS copii certificate ale prezentei rezoluţii şi ale textului standardelor şi criteriilor de reînnoire prevăzute în anexe;

4. solicită în plus secretarului general să transmită copii certificate ale acestei rezoluţii şi ale textului standardelor şi criteriilor de reînnoire prevăzute în anexe tuturor membrilor Organizaţiei care nu sunt guverne contractante la Convenţia SOLAS.

ANEXA Nr. 1 la Rezoluţia MSC. 168(79)

STANDARDE

aplicabile construcţiei bordajului vrachierelor cu simplu bordaj

1.  Domeniul de aplicare

In scopul regulii XII/14 din Convenţia SOLAS, prezentele cerinţe definesc standardele minime cerute, aplicabile structurilor de bordaj situate în zona de marfă a vrachierelor cu simplu bordaj cu lungimea mai mare sau egală cu 150 m, care transportă mărfuri solide în vrac cu densitatea mai mare sau egală cu 1.780 kg/m3, pentru ca acestea să nu fie supuse restricţiilor atunci când navighează cu orice magazie goală.

2.  Dimensionarea structurilor de bordaj

2.1.  Grosimea învelişului de bordaj exterior, modulul de rezistenţă şi aria de forfecare a coastelor de bordaj trebuie să fie determinate conform criteriilor unei societăţi de clasificare care este recunoscută de Administraţie în conformitate cu prevederile regulii XI-1/1 din Convenţia SOLAS sau conform cu standardele naţionale aplicabile ale Administraţiei, care asigură un nivel echivalent de siguranţă.

2.2.  Dimensionarea coastelor din magazie de pe bordaj situate în imediata apropiere a peretelui de coliziune trebuie să fie majorată pentru a preveni apariţia deformării excesive a bordajului exterior. Ca alternativă, trebuie prevăzute structuri de susţinere care menţin continuitatea stringherilor picului prova situaţi în magazia cea mai din prova.

3.  Grosimea minimă a inimilor coastelor

Grosimea minimă a inimilor coastelor din zona de marfă nu trebuie să fie mai mică decât t_w,min, în mm, dată de:

t_{w, min} = C (7,0 + 0.03L),

unde:

C = 1,15 pentru inimile coastelor din dreptul magaziei situate cel mai în prova;

1 pentru inimile coastelor din dreptul altor magazii

L = distanţa, în m, la linia de plutire de încărcare de vară de la extremitatea prova a etravei până la extremitatea pupa a etamboului de cârmă sau centrul axului cârmei, în cazul în care nu există etambou de cârmă. L nu trebuie să fie mai mic de 96% şi nici mai mare de 97% din lungimea maximă pe linia de plutire de încărcare de vară, dar nu este necesar să fie luată mai mare de 200 m.

4.  Bracheţi inferiori şi superiori

4.1. Grosimea bracheţilor inferiori ai coastei nu va fi mai mică decât t_w şi t_w,min + 2 mm, unde t_w este grosimea adoptată a inimii coastei de bordaj. Grosimea brachetului superior al coastei nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare valoare dintre t_w si t_w,min.

4.2 Modulul de rezistenţă SM al coastei şi brachetului sau brachetului integrat şi învelişul exterior aferent, în locurile indicate în figura 1, nu trebuie să fie mai mic decât dublul modulului de rezistenţă SM_F prevăzut pentru deschiderea în planul diametral al coastei.

4.3.  Dimensiunile bracheţilor inferiori şi superiori nu trebuie să fie mai mici decât cele indicate în figura 2.

4.4. Continuitatea structurală a îmbinărilor de capăt inferioare şi superioare ale coastelor de bordaj trebuie să fie asigurată la tancurile de gurnă şi tancurile de bordaj prin bracheţi de îmbinare, aşa cum se arată în figura 3. Aceşti bracheţi trebuie să fie întăriţi, astfel încât să se prevină încovoierea, conform criteriilor unei societăţi de clasificare care este recunoscută de către Administraţie în conformitate cu prevederile regulii XI-1/1 din convenţia SOLAS sau conform cu standardele naţionale aplicabile ale Administraţiei, care asigură un nivel echivalent de siguranţă.

4.5.  Modulele de rezistenţă ale longitudinalelor bordajului şi longitudinalele peretelui înclinat, care susţin bracheţii de îmbinare, trebuie să fie calculate cu deschiderea luată între coastele transversale, conform cerinţelor unei societăţi de clasificare care este recunoscută de către Administraţie în baza prevederilor regulii XI-1/1 din Convenţia SOLAS sau conform cu standardele naţionale aplicabile ale Administraţiei, care asigură un nivel echivalent de siguranţă. Dacă se adoptă alte soluţii, după cum consideră Administraţia sau o societate de clasificare recunoscută, modulele de rezistenţă ale longitudinalelor de bordaj şi longitudinalelor peretelui înclinat trebuie să fie calculate conform criteriilor aplicabile în scopul susţinerii eficiente a bracheţilor.

5. Secţiuni ale coastelor de bordaj

5.1. Coastele trebuie să fie confecţionate din profile simetrice cu bracheţi inferiori şi superiori integraţi şi trebuie să fie montate cu extremitatea inferioară teşită.

5.2. Platbanda coastei de bordaj trebuie să fie rotunjită (şi nu îndoită) în punctul de îmbinare la bracheţii de capăt. Raza de curbură nu trebuie să fie mai mică decât r, în mm, dată de formula:

unde b_f şi t_f sunt lăţimea platbenzii şi grosimea bracheţilor, în mm. Capătul platbenzii trebuie să fie teşit.

5.3. La navele cu lungimea mai mică de 190 m, coastele din oţel obişnuit pot fi asimetrice şi prevăzute cu bracheţi separaţi. Platbanda sau brachetul trebuie să fie teşită/teşit la ambele capete. Bracheţii trebuie să fie montaţi cu extremitatea inferioară teşită.

5.4. Media grosimii inimii coastelor nu trebuie să depăşească următoarele valori:

1.  60 k0,5 pentru coaste simetrice cu flanşă;

2.  50 k0,5 pentru coaste asimetrice cu flanşă,

unde:

k = 1 pentru oţel obişnuit pentru construcţia corpului;

k = 0,78 pentru oţel cu limita de curgere de 315 N/mm2; şi

k = 0,72 pentru oţel cu limita de curgere de 355 N/mm2.

Coastele cu flanşă nu trebuie să depăşească de 10 k0,5 ori grosimea netă a flanşei.

6. Bracheţi de îmbinare

In dreptul magaziei situate cel mai în prova, coastele de bordaj cu secţiune asimetrică trebuie să fie prevăzute cu bracheţi de îmbinare la fiecare două coaste, aşa cum se indică în figura 4.

7. Imbinări de sudură la coastele şi bracheţii de capăt

7.1. Sudura bilaterală continuă trebuie să fie utilizată pentru îmbinările coastelor şi bracheţilor la învelişul de bordaj şi tablele tancului de gurnă şi tancului superior de bordaj, precum şi pentru îmbinarea inimii cu platbenzile.

7.2. In acest sens, grosimea sudurii trebuie să fie egală cu (a se vedea figura 1):

1. 0,44 t în zona „a";

2. 0,4 t în zona „b",

unde t este cea mai subţire grosime dintre grosimile celor două elemente îmbinate.

7.3. In cazul în care forma corpului este astfel încât să nu permită efectuarea unei suduri de colţ eficiente, se poate cere pregătirea marginii inimii coastei şi a brachetului, în scopul asigurării aceleiaşi eficiente ca şi îmbinarea sudurii mai sus menţionate.

8. Grosimea minimă netă a tablelor învelişului de bordaj Grosimea tablelor învelişului de bordaj situate între tancul de

gurnă şi tancul de bordaj nu trebuie să fie mai mică decât t_p,min, în mm,'dată prin formula:

Figura 4

Bracheţi de fixare prevăzuţi în dreptul magaziei situate cel mai în prova

ANEXA Nr. 2 la Rezoluţia MSC. 168(79)

CRITERII

aplicabile la reînnoirea coastelor de bordaj şi bracheţilor din bordajul vrachierelor cu simplu bordaj care nu sunt construite în conformitate cu Standardele aplicabile construcţiei bordajului vrachierelor cu simplu bordaj

1. Domeniul de aplicare şi definiţii

In scopul regulii XII/14 din Convenţia SOLAS, aceste cerinţe se aplică coastelor de bordaj şi bracheţilor din magaziile de marfă de la vrachierele cu simplu corp care nu au fost construite în conformitate cu anexa nr. 1, dar trebuie să atingă un nivel echivalent de siguranţă pentru a nu fi supuse restricţiilor atunci când navighează cu orice magazie goală.

Aceste cerinţe definesc criteriile de reînnoire a oţelului şi alte măsuri care trebuie să fie luate pentru inimile şi flanşele coastelor de bordaj şi bracheţilor, conform paragrafului 2.

Măsurile pentru întărirea coastelor de bordaj sunt, de asemenea, definite la secţiunea 2.3.

O analiză a metodei elementelor finite o altă analiză numerică ori metodă de calcul direct nu se poate utiliza ca alternativă la conformitatea cu cerinţele din această anexă, cu excepţia cazurilor amenajărilor neobişnuite de construcţie din bordaj sau a coastelor pentru care cerinţele din această anexă nu se pot aplica în mod direct.

Evaluarea conformităţii cu aceste cerinţe va fi efectuată înainte de data la care nava împlineşte vârsta de 10 ani şi la fiecare inspecţie intermediară şi de reînnoire ulterioară.

1.1. Nave cu întărituri pentru gheaţă

1.1.1. In cazul în care vrachierele sunt întărite în vederea obţinerii simbolului de clasă pentru navigaţia prin gheaţă, coastele lor intermediare nu trebuie să fie luate în considerare atunci  când se examinează conformitatea cu  prevederile prezentei anexe.

1.1.2.   Grosimea luată în considerare pentru reînnoirea structurii cerută suplimentar pentru obţinerea simbolului de clasă pentru navigaţia prin gheaţă trebuie să se bazeze pe regulile unei societăţi de clasificare.

1.1.3. In cazul în care se cere retragerea simbolului de clasă pentru navigaţia prin gheaţă, structura suplimentară pentru întăriturile contra gheţii, cu excepţia bracheţilor de rigidizare (a se vedea 2.1.2.1 .b şi 2.3), nu se ia în considerare în ceea ce priveşte respectarea prevederilor prezentei anexe.

2. Măsuri de reînnoire sau alte măsuri

2.1. Criterii de reînnoire sau alte măsuri

2.1.1. Simboluri utilizate la secţiunea 2.1

t_M = grosimea aşa cum s-a măsurat, în mm

t_REN = grosimea la care este necesară reînnoirea (2.1.2)

t_REN, d/t - criterii de grosime pe care se bazează raportul d/t (2.1.2.1)

t_REN, _s - criterii de grosime pe care se bazează rezistenţa (2.1.2.2)

t_COAT - 0,75 t_s12

t_s12 = grosimea, în mm, aşa cum s-a cerut în anexa nr. 1 paragraful 3 pentru inimile coastelor şi paragraful 4 pentru bracheţii superiori şi inferiori

t_AB = grosimea în momentul construirii, în mm

t_c = a se vedea tabelul 1 de mai jos

Tabelul 1 - valori ale t_c, în mm

Lungimea navei, L, în m	Magazii, altele decât magazia  nr. 1		Magazia nr. 1
	Deschidere şi bracheti superiori	Bracheti superiori	Deschidere şi bracheti superiori	Bracheti superiori
=<100	2	2,5	2	3
150	2	3	3	3,5
>=200	2	3	3	4
Notă: Pentru lungimile intermediare de navă, tc se obţine prin interpolare liniară între valorile de mai sus.

2.1.2. Criterii pentru inimi (forfecare şi alte verificări)

Inimile coastelor şi bracheţii de bordaj trebuie să fie reînnoiţi atunci când grosimea măsurată (t_M) este mai mică sau egală cu grosimea (t_REN) aşa cum s-a definit mai jos:

t_REN este cea mai mare dintre următoarele valori:

1.  t_COAT - t_c 2. 0,75 t_AB

3.  t_{REN, d/t}

4. t_REN, _s (dacă se cere la 2.1.2.2)

2.1.2.1. Criterii de grosime bazate pe raportul d/t

Sub rezerva lit. b) şi c) de mai jos, t_{REN, d/t} este dat de următoarea ecuaţie:

t_{REN, d/t} - (înălţimea inimii în mm)/R

unde:

R = pentru coaste:

65 k0,5 pentru coaste de bordaj simetrice;

55 k0,5 pentru coaste de bordaj asimetrice;

pentru bracheti inferiori [a se vedea lit. a) de mai jos]:

87 k0,5 pentru coaste de bordaj simetrice;

73 k0,5 pentru coaste de bordaj asimetrice;

k = 1 pentru oţel obişnuit de construcţie;

k = 0,78 pentru oţel cu limita de curgere de 315 N/mm2; şi

k = 0,72 pentru oţel cu limita de curgere de 355 N/mm2.

In niciun caz valoarea lui t_{REN, d/t} pentru bracheţii inferiori integraţi nu se va lua mai mică decât t_{REN, d/t} pentru coastele pe care le susţin.

a) Bracheti inferiori

La calculul înălţimii inimii bracheţilor inferiori trebuie să se aplice următoarele:

1. înălţimea inimii brachetului inferior poate fi măsurată de la intersecţia peretelui înclinat al tancului de gurnă şi învelişul bordajului, perpendicular pe platbanda brachetului inferior (a se vedea figura 3);

2.  dacă sunt prevăzute nervuri de rigidizare pe brachetul inferior, înălţimea inimii poate fi luată ca distanţa dintre învelişul bordajului şi nervură, între nervuri sau între nervura situată cel mai în afară şi platbanda bracheţilor, luându-se valoarea cea mai mare dintre acestea.

b) Bracheti de rigidizare ca soluţie alternativă

Dacă t_M este mai mic decât t_{REN, d/t} din secţiunea b) a coastelor de bordaj (a se vedea figura 2), bracheti de rigidizare conform 2.3 se pot monta ca alternativă la cerinţele privind raportul dintre înălţimea inimii şi grosimea coastelor de bordaj, caz în care t_{REN, d/t} poate să nu fie luat în calcul la determinarea lui t_REN conform 2.1.2.

c) Coastele situate imediat în spatele peretelui de coliziune In cazul coastelor de bordaj situate imediat în spatele peretelui de coliziune, a căror dimensionare este majorată pentru ca momentul lor de inerţie să fie astfel încât să permită evitarea flexibilităţii nedorite a învelişului de bordaj, atunci când grosimea de construcţie a inimii lor t_AB este mai mare decât 1,65 t_{REN, s}, grosimea t_{REN, d/t} poate fi luată ca egală cu valoarea t_{REN, d/t} obţinută din următoarea ecuaţie:

în care t_{REN, s} este obţinut de la 3.3.

2.1.2.2. Criterii de grosime bazate pe verificarea rezistenţei la forfecare

Dacă t_M din partea inferioară a coastelor de bordaj, aşa cum s-a definit în figura 1, este mai mic sau egal cu t_C0AT, atunci t_{ren, s} trebuie să fie determinat conform 3.3.

2.1.2.3.   Grosimea inimilor reînnoite ale coastelor de bordaj şi bracheţilor inferiori

In cazul în care se cere reînnoirea oţelului, grosimea inimilor reînnoite nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare dintre următoarele valori: t_AB, 1,2 t_C0AT sau 1.2 t_REN

2.1.2.4.  Criterii pentru alte măsuri

In cazul în care t_REN < t_M =< t_COAT, măsurile care trebuie luate constau în următoarele:

1.  sablarea sau o măsură echivalentă şi acoperirea de protecţie (a se vedea 2.2);

2. montarea bracheţilor de rigidizare (a se vedea 2.3), atunci când situaţia de mai sus se produce pentru oricare dintre zonele coastelor de bordaj A, B, C şi D indicate în figura 1; şi

3. întreţinerea acoperirii de protecţie în starea „ca nouă" (şi anume fără urme de degradare sau rugină), urmărită la inspecţia de reînnoire şi cea intermediară.

Se poate renunţa la măsurile de mai sus dacă elementele de construcţie nu indică vreo reducere a grosimii în raport cu grosimea de construcţie şi dacă acoperirea de protecţie este în stare „ca nouă" (şi anume fără urme de degradare sau rugină).

2.1.3. Criterii aplicabile coastelor şi bracheţilor (verificarea rezistenţei la încovoiere)

In cazul în care lungimea sau înălţimea brachetului inferior nu respectă cerinţele din anexa nr. 1, trebuie efectuată o verificare a rezistenţei la încovoiere în conformitate cu 3.4, iar reînnoirea sau întărirea coastelor şi/sau bracheţilor trebuie efectuată conform aceloraşi cerinţe.

2.2. Măsurătorile de grosime, reînnoirea tablei, sablarea şi acoperirea de protecţie

Pentru reînnoirea tablei, sablarea şi acoperirea de protecţie, sunt definite patru zone -A, B, C şi D, aşa cum se indică în figura 1.

Măsurătorile reprezentative de grosime trebuie luate pentru fiecare zonă si trebuie să fie evaluate în raport cu criteriile de la 2.1.

In cazul bracheţilor integraţi, dacă criteriile de la 2.1 nu sunt îndeplinite pentru zona A sau B, reînnoirea tablei, sablarea şi acoperirea de protecţie, după caz, trebuie să fie efectuate pentru ambele zone Aşi B.

In cazul bracheţilor separaţi, dacă criteriile de la 2.1 nu sunt îndeplinite pentru zona A sau B, reînnoirea tablei, sablarea şi acoperirea de protecţie trebuie să fie efectuate pentru fiecare dintre aceste zone, după caz.

In cazul în care reînnoirea tablei se cere pentru zona C conform 2.1, aceasta trebuie să se efectueze pentru ambele zone B şi C. Dacă sablarea şi acoperirea de protecţie se cer pentru zona C conform 2.1, acestea trebuie să se efectueze pentru zonele B, C şi D.

In cazul în care reînnoirea tablei se cere pentru zona D conform 2.1, aceasta se va efectua numai la această zonă. Dacă se cere efectuarea sablării şi acoperirii de protecţie pentru zona D conform 2.1, aceasta trebuie să se efectueze pentru ambele zone C şi D.

O atenţie deosebită poate fi acordată zonelor reînnoite anterior sau reacoperite, dacă Administraţia sau o societate de clasificare care este recunoscută de Administraţie în conformitate cu prevederile regulii XI-1/1 din Convenţia SOLAS a constatat că acestea sunt într-o stare „ca noi" (şi anume fără urme de degradare sau rugină).

Dacă se decide aplicarea unei reînnoiri, pe baza criteriilor de reînnoire a grosimii conform prevederilor de la 2.1, trebuie ca, în general, această măsură să fie luată conform prevederilor Organizaţiei.

In cazul în care, conform cerinţelor de la 2.1, un număr limitat de coaste de bordaj şi bracheti necesită o reacoperire de protecţie pe o parte din lungimea lor, se aplică următoarele criterii:

1.  Partea ce urmează să fie acoperită include:

- inima şi platbanda coastelor de bordaj şi bracheţilor;

- suprafaţa învelişului de bordaj, în magazie, tablele tancului de gurnă şi ale tancului de bordaj, după caz, pe o lăţime care nu va fi mai mică de 100 mm, măsurată de la inima coastei de bordaj.

2. Trebuie să se aplice o acoperire epoxidică de protecţie. In toate cazurile, toate suprafeţele ce vor fi acoperite trebuie să fie sablate înaintea aplicării acoperirii.

2.3. Măsuri de întărire

Măsurile de întărire constau în bracheti de rigidizare, amplasaţi în partea inferioară şi la mijlocul deschiderii coastelor de bordaj (a se vedea figura 4). Bracheti de rigidizare pot fi amplasaţi la fiecare două coaste, dar bracheţii inferiori şi bracheţii de la mijlocul deschiderii trebuie să fie amplasaţi în linie între perechile alternative de coaste.

Grosimea bracheţilor de rigidizare nu trebuie să fie mai mică decât grosimea de construcţie a inimilor coastelor de bordaj la care acestea se prind.

Sudura bilaterală continuă trebuie să fie practicată la îmbinările bracheţilor de rigidizare de coastele de bordaj şi de învelişul de bordaj.

2.4. Grosimea cusăturii sudate

In cazul reînnoirii tablei, îmbinările sudate trebuie să corespundă paragrafului 7 din anexa nr. 1.

2.5. Piting şi striuri

Dacă intensitatea pitingului este mai mare de 15% din suprafaţă (a se vedea figura 5), trebuie efectuată o măsurătoare de grosime pentru verificarea coroziunii pitingului.

Grosimea minimă acceptabilă rămasă în zonele cu piting sau striuri este egală cu:

1. 75% din grosimea de construcţie, pentru piting sau striuri în inimile şi flanşele coastelor şi bracheţilor; şi

2. 70% din grosimea de construcţie, pentru piting sau striuri la învelişul de bordaj, tablele tancului de gurnă şi tancului de bordaj îmbinate la coasta de bordaj, pe o lăţime de până la 30 mm măsurată de la fiecare faţă a sa.

3. Criterii pentru verificarea rezistenţei

In general, sarcinile trebuie să fie calculate şi verificările de rezistenţă trebuie efectuate pentru coastele din fiecare magazie situată în pupa, mijlocul şi prova navei. Dimensiunile cerute pentru coaste din poziţii intermediare trebuie să fie determinate prin interpolare liniară între rezultatele obţinute pentru coastele de mai sus.

Dacă dimensiunile coastelor de bordaj variază în cadrul unei magazii, dimensiunile cerute trebuie de asemenea să fie calculate pentru coasta de mijloc de la fiecare grup de coaste care are aceleaşi dimensiuni. Dimensiunile cerute pentru coastele din poziţii intermediare trebuie să fie obţinute prin interpolare liniară între rezultatele obţinute pentru coastele calculate.

3.1. Model de sarcini

3.1.1. Forţe

Forţele P_fr,a şi P_fr,b, în kN, de care trebuie să se ţină seama la verificarea rezistenţei în secţiunile a) şi b) ale coastelor de bordaj [specificate în figura 2; în cazul bracheţilor inferiori separaţi, secţiunea b) se situează la partea superioară a brachetului inferior], sunt date de următoarele formule:

unde:

P_s        = forţa presiunii apei calme, în kN

  dacă extremitatea superioară a deschiderii h a coastei de bordaj (a se vedea figura 1) se află sub linia de plutire de încărcare

 dacă extremitatea superioară a deschiderii h a coastei de bordaj (a se vedea figura 1) se află deasupra liniei de plutire de încărcare

P₁      = forţa presiunii valului, în kN. la valurile din prova

P₂     = forţa presiunii valului, în kN. la valurile de travers

h, h_B = deschiderea coastei de bordaj şi lungimea brachetului inferior. în m, definite în figurile 1 şi respectiv 2

h       = distanţa, în m, între extremitatea inferioară a deschiderii h a coastei de bordaj (a se vedea figura 1) şi linia de plutire de încărcare

s   = distanţa dintre coaste, în m

P_s,u,Ps_,l   =    presiunea apei calme, în kN/m2 , la extremitatea superioară şi inferioară a deschiderii h a coastei de bordaj (a se vedea figura 1)

P_1,u,P_1,l   =    presiunea  valului,  în  kN/m2,  aşa cum se  defineşte  la 3.1.2.1.  sub extremitatea superioară şi inferioară a deschiderii h a coastei de bordaj

p_2,u,p_2,L   =    presiunea valului,  în  kN/m2.  aşa  cum  se  defineşte  la  3.1.2.2.  sub extremitatea superioară şi inferioară a deschiderii h a coastei de bordaj

3.1.2. Presiunea valului

3.1.2.1. Presiunea valului p₁

1. Presiunea valului p₁, în kN/m2, la linia de plutire şi sub aceasta este dată de:

2. Presiunea valului p₁, în kN/m2, deasupra liniei de plutire este dată de:

3.1.2.2. Presiunea valului p₂

1. Presiunea valului p₂, în kN/m2, la linia de plutire şi sub aceasta este dată de:

2. Presiunea valului p₂, în kN/m2, deasupra liniei de plutire este dată de:

unde:

P_1wI = P₁ presiunea valului mării la linia de plutire

p_2wI = P₂ presiunea valului mării la linia de plutire

L = distanţa, în m, la linia de plutire de încărcare de vară de la extremitatea prova a etravei până la extremitatea pupa a etamboului de cârmă sau centrul axului cârmei, în cazul în care nu există etambou de cârmă. L nu trebuie să fie mai mică de 96% şi nici mai mare de 97% din lungimea maximă pe linia de plutire de încărcare de vară.

B = cea mai mare lăţime teoretică de construcţie, în m

C_b = coeficientul bloc de construcţie la pescajul d corespunzător liniei de plutire de încărcare de vară, bazat pe lungimea L şi lăţimea teoretică de construcţie B, dar nu va fi mai mic de 0,6:

             

C_B    = deplasamentul teoretic (nr1) la pescajul d

                                LBd

T = pescajul maxim de construcţie, în m

C = coeficient

k = 1,2 pentru navele fără chilă de ruliu

= 1 pentru navele cu chilă de ruliu

k_r = raza de giraţie la ruliu. Dacă valoarea reală a lui  k_r nu este disponibilă,

= 0,39 B pentru navele a căror masă este uniform repartizată în secţiunea transversală (de exemplu, încărcătură alternativă de mărfuri grele sau încărcătură omogenă de mărfuri uşoare)

= 0,25 B pentru navele cu distribuţie neuniformă a masei în secţiunea transversală (de exemplu, repartizare omogenă de mărfuri grele)

GM = 0,12 B dacă valoarea reală a GM nu este disponibilă

z = distanţa verticală, în m, măsurată de la linia de bază la punctul de încărcare

k_s = C_B +      0,83_  la extremitatea pupa a lungimii L

                                  vC_B             

= C_B                   între 0,2L şi 0.6L. măsurată de la extremitatea pupa a lungimii L

= C_B +     1,33_la extremitatea prova a lungimii L

                 C_B             

Intre punctele specificate mai sus, k_s trebuie să varieze în mod liniar

k_f = 0,8 C

3.2. Tensiuni admisibile

Tensiunile normale si de forfecare admisibile _a si _a, în N/mm2, la coastele de bordaj sunt date de:

unde σ _f este limita superioară minimă de curgere, în N/mm , a materialului.

3.3. Verificarea rezistenţei de forfecare

Dacă t_M din partea inferioară a coastelor de bordaj, aşa cum s-a definit în figura 1, este mai mic sau egal cu t_COAT. verificarea rezistenţei la forfecare trebuie să fie efectuată conform următoarelor.

Grosimea t_{REN s}, în mm, este valoarea maximă între grosimea t_REN, _Sa şi grosimea t_{REN Sb}, obţinută din verificarea rezistenţei de forfecare în secţiunile a) şi b) (a se vedea figura 2 şi 3.1), dată de următoarele formule, dar fără a depăşi 0,75 t_s12:

unde:

k_s = coeficientul de distribuţie a forţei de forfecare; trebuie să fie luat egal cu 0,6 P_fr,a, P_fr,b = forţele de presiune definite la 3.1.1

d_a, d_b = înălţimea brachetului şi înălţimea coastei întărite, în mm, în secţiunile a) şi b) (a se vedea figura 2); în cazul bracheţilor separaţi (neintegraţi), d_b trebuie să fie luat ca înălţimea minimă a inimii din care se scad posibilele decupări în zigzag

φ = unghiul dintre coasta întărită şi învelişul de bordaj

τ_a = tensiunea admisibilă la forfecare. în N/mm2, definită la 3.2,

3.4. Verificarea rezistenţei la încovoiere

Dacă lungimea sau înălţimea brachetului inferior nu corespunde cerinţelor din anexa nr. 1, modulul de rezistenţă real, în cm3, al bracheţilor şi coastelor de bordaj în secţiunile a) şi b) nu trebuie să fie mai mic de:

1. în secţiunea a):

unde:

P_fr,a = forta datorată presiunii definite la 3.1.1

h = deschiderea coastei de bordaj, în m, definită în figura 1

σ_a = tensiunea normală admisibilă, în N/mm2, definită la 3.2

m_a , m_b = coeficienţi ai momentului încovoietor definiţi în tabelul 2

Modulul de rezistenţă real al bracheţilor şi coastelor de bordaj trebuie să fie calculat pe o axă paralelă la fâşia adiţională, pe baza grosimilor măsurate. Pentru calcule preliminare, pot fi utilizate alte valori de grosime, cu condiţia ca acestea să nu fie mai mici de:

1. t_ren, pentru grosimea inimii;

2. grosimea minimă admisă conform criteriilor de reînnoire pentru platbenzi şi fâşia adiţională ale unei societăţi de clasificare care este recunoscută de Administraţie în baza prevederilor regulii XI-1/1 din Convenţia SOLAS sau conform standardelor naţionale ale Administraţiei, care asigură un nivel echivalent de siguranţă.

Lăţimea fâşiei adiţionale este egală cu distanţa dintre coaste, măsurată de-a lungul învelişului la mijlocul deschiderii h.

Dacă modulele de rezistenţă reale în secţiunile a) şi b) sunt mai mici decât valorile Z_a şi Z_b, coastele şi bracheţii trebuie să fie reînnoiţi sau întăriţi pentru a obţine module de rezistenţă reale care să nu fie mai mici decât 1,2 Z_a şi, respectiv, 1,2 Z_b.

In acest caz, reînnoirea sau întăririle platbenzii trebuie să se extindă la partea inferioară a coastelor de bordaj, aşa cum s-a definit în figura 1.

Tabelul 2 - Coeficienţii momentului încovoietor m_a şi m_b

	ma	mb
		hB = 0,08 h	hB = 0,1 h	hB = 0,125 h
Magaziile goale ale navelor autorizate să opereze în condiţii de încărcare neomogene	10	17	19	22
Alte cazuri	12	20	22	26
Nota 1: Situaţie de încărcare neomogenă înseamnă o situaţie de încărcare în care raportul dintre cel mai mare şi cel mai mic coeficient de umplere, calculat pentru fiecare magazie de marfă, depăşeşte 1,2, această valoare trebuind să fie corectată în funcţie de densităţile diferite ale mărfurilor. Nota 2: Pentru valori intermediare ale lungimii brachetului hB, coeficientul mb este obţinut prin interpolare liniară între valorile din tabel.

Figura 1 - Partea inferioară a coastelor de borgaj

Figura 3 - Definirea înălţimii brachetului inferior întărit

Figura 5 - Diagrame cu intensitatea piting-ului (intensitate de la 5% până la 25 %)