ORDIN   Nr. 147 din 18 august 2003

pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind stabilirea dilutiei si a pierderilor in cazul minereurilor aurifere, neferoase si feroase

ACT EMIS DE: AGENTIA NATIONALA PENTRU RESURSE MINERALE

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 604 din 26 august 2003

    Avand in vedere prevederile art. 55 alin. (1) lit. l) din Legea minelor nr. 85/2003,
    in temeiul prevederilor art. 4 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 756/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

    presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

    ARTICOL UNIC
    Se aproba Instructiunile tehnice privind stabilirea dilutiei si a pierderilor in cazul minereurilor aurifere, neferoase si feroase, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

          Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,
                         Maria Iuliana Stratulat

    ANEXA 1

                          INSTRUCTIUNI TEHNICE
privind stabilirea dilutiei si a pierderilor in cazul minereurilor aurifere, neferoase si feroase

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Prin resursa minerala se intelege substanta minerala naturala din scoarta terestra, formata in urma proceselor geologice, utilizabila ca atare sau prin prelucrare in activitatea economico-sociala.
    Art. 2
    Prin rezerve exploatabile - codurile 111, 121 si 122 - (rezerve dovedite si probabile sau rezerve de bilant Tb) se intelege partea din zacamant, masurata si determinata cantitativ si calitativ prin lucrari de explorare sau exploatare, avand stabilite conditiile tehnice si economice de valorificare, pentru care studiile de fezabilitate sau prefezabilitate demonstreaza posibilitatile de exploatare.
    Art. 3
    Resursele minerale valorificabile conjunctural - cod 211 - (rezerve in afara de bilant) cuprind acea parte din rezervele masurate complet, cunoscute in ceea ce priveste conditiile geologice si tehnico-economice de valorificare, pentru care studiul de fezabilitate demonstreaza ca la momentul dat nu se justifica exploatarea, in conditii economice sau tehnice. Tot aici se includ si rezervele imobilizate in pilierii de protectie de lunga durata pentru protejarea constructiilor industriale, cailor ferate, soselelor, apelor curgatoare sau statatoare de la suprafata, asezarilor omenesti etc., pentru protectia constructiilor miniere subterane, pentru prevenirea unor avarii, precum si pentru protejarea altor obiective prevazute in proiectele tehnice.
    Art. 4
    Resursele minerale valorificabile potential - codurile 221 si 222 - (rezerve in afara de bilant) cuprind acea parte a rezervelor minerale probabile si/sau resursele indicate pentru care studiul de prefezabilitate demonstreaza posibilitatea exploatarii in conditii economice si tehnice specifice ale momentului, numai ca urmare a completarii cunoasterii tehnice si/sau a conditiilor de zacamant analizate intr-un studiu de fezabilitate.
    Art. 5
    Prin rezerve industriale se intelege rezervele calculate din rezervele exploatabile - codurile 111, 121 si 122 - (rezerve dovedite si probabile sau rezerve de bilant) prin aplicarea unor coeficienti care includ aportul de steril si pierderea de substanta minerala utila in procesul de exploatare, denumiti coeficienti de transformare cantitativa si calitativa. Acesti coeficienti se stabilesc prin documentatiile tehnico-economice de exploatare aprobate.
    Art. 6
    Prin rezerva excavata (Tz1) se intelege partea din rezerva exploatabila - codurile 111, 121 si 122 - (rezerve dovedite si probabile sau rezerva de bilant) exploatata din zacamant. Ea se calculeaza pe baza parametrilor cantitativi si calitativi obtinuti in procesul de exploatare, prin utilizarea acelorasi criterii de stabilire a parametrilor medii (grosime, lungime, latime, continuturi, greutate volumetrica etc.) si prin aplicarea acelorasi metode de calcul care s-au utilizat la calculul rezervelor exploatabile.
    Art. 7
    Prin rezerva exploatata (Tz) se intelege rezerva excavata din rezerva exploatabila - codurile 111, 121 si 122 - (rezerve dovedite si probabile sau rezerva de bilant) plus rezervele din pilierii de siguranta care raman definitiv si sunt prevazuti in documentatiile tehnico-economice aprobate, conform metodelor de exploatare.
    Art. 8
    Prin minereu extras (Te) se intelege partea din rezervele industriale scoase din mina, determinate cantitativ si calitativ la locurile de receptie.
    Art. 9
    Prin dilutie se intelege procesul fizic care se produce in timpul exploatarii prin amestecul rezervei excavate cu steril, avand ca efect reducerea continuturilor componentilor utili.
    Principalele surse ale dilutiei sunt:
    - materialul din rocile sterile inconjuratoare (culcus si acoperis);
    - materialul provenit din intercalatiile sterile care nu au fost luate in considerare la calculul rezervelor exploatabile - codurile 111, 121 si 122 - (rezerve de bilant);
    - rambleul din vatra sau tavanul abatajelor;
    - materialul steril introdus pe traseele de transport si la manipulari etc.
    Materialul de diluare (sterilul) in general nu contine metale sau are continuturi de metal inferioare continutului minim limita stabilit prin documentatiile tehnico-economice de conditii industriale.
    Art. 10
    Prin pierderi se intelege acea parte din rezerva exploatata care nu se valorifica.
    Principalele surse ale pierderilor sunt:
    - rezervele din pilierii de siguranta ai galeriilor si suitorilor din panoul (blocul) de exploatare, care au fost stabilite prin documentatiile tehnico-economice sa ramana definitiv in zacamant;
    - rezervele cuprinse in zonele puternic tectonizate, diferite de cele care fac obiectul documentatiilor de scoatere din evidenta;
    - pierderile specifice metodei de exploatare aplicate;
    - pierderile in vatra abatajelor la metodele de exploatare ascendente, cu rambleierea spatiului excavat;
    - pierderile cauzate de avarii;
    - pierderile datorita geometriei complicate a corpurilor de minereu (contur neregulat, ramificatii, inclinari variabile, efilari etc.);
    - pierderile in zona surpata la metodele de exploatare cu surpare;
    - pierderile survenite in timpul transportului.

    CAP. 2
    Determinarea indicatorilor care definesc fenomene de dilutie si pierderi

    Art. 11
    Coeficientii care definesc fenomenele de dilutie si pierderi sunt urmatorii:
    - coeficient de transformare cantitativ   - Kq;
    - coeficient de transformare calitativ    - Kc;
    - coeficient de recuperare in metal       - Km;
    - coeficient de confirmare a rezervelor   - Kr;
    - coeficient de valorificare a rezervelor - Kv.
    Art. 12
    Prin coeficient de transformare cantitativ (Kq) se intelege raportul dintre minereul extras (Te) si rezerva exploatata (Tz). Acest coeficient se calculeaza cu formula:

          Te
    Kq = ----
          Tz

    Art. 13
    Prin coeficient de transformare calitativ (Kc) se intelege raportul dintre continutul mediu in componenti utili al minereului extras (Ce) si continutul mediu in componenti utili al rezervei exploatate (Cz). Acest coeficient se calculeaza, pentru fiecare component util, cu formula:

          Ce
    Kc = ----
          Cz

    Art. 14
    Prin coeficient de recuperare in metal (Km) se intelege raportul dintre cantitatea de metal din minereul extras (Me) si cantitatea de metal din rezerva exploatata (Mz). Acest coeficient se calculeaza, pentru fiecare component util valorificabil, cu formula:

          Me
    Km = ----
          Mz

    In cazul in care sterilul care dilueaza minereul are si un continut de metal Ms (mai mare decat continutul sterilului de evacuare de la flotatie) care se determina prin probare, este necesar sa se tina seama si de aceasta, calculul coeficientului de recuperare in metal exprimandu-se prin formula:

           Me - Ms
    Km1 = ---------
             Mz

    In aceasta formula Ms (metalul din steril) este egal cu produsul dintre Ts (sterilul care dilueaza minereul) si Cs (continutul in metal al sterilului), ceea ce impune si evidentierea lui Cs.
    Art. 15
    Prin coeficient de confirmare a rezervelor se intelege raportul dintre rezervele exploatate (Tz) si rezervele exploatabile - codurile 111, 121 si 122 - (rezervele de bilant - Tb), calculate pe aceeasi unitate de calcul. Acest coeficient se determina, atat pentru cantitatea (Kr1), cat si pentru calitatea (Kr2) rezervelor, dupa formula:

           Tz              Cz
    Kr1 = ---- ;    Kr2 = ----,
           Tb              Cb

    in care:
    Cz = continutul rezervelor exploatate;
    Cb = continutul rezervelor exploatabile - codurile 111, 121 si 122 - (rezervele de bilant).
    Art. 16
    Prin coeficient de valorificare (Kv) se intelege raportul dintre cantitatea de metal din concentrat (Mc) si cantitatea de metal din rezerva exploatata (Mz). Acest coeficient se calculeaza cu formula:

          Mc
    Kv = ----
          Mz

    Art. 17
    Prin coeficient de excavare (Ke) se intelege raportul dintre volumul total abatat (util + steril) si volumul rezervei excavate.
    Acest coeficient se determina cu formula:

          Ve
    Ke = -----,
          Vz1

    in care:
    Ve = volumul total abatat (util + steril);
    Vz1 = volumul rezervei excavate.

    CAP. 3
    Urmarirea si evidenta indicatorilor care definesc dilutia si pierderile

    Art. 18
    Pentru urmarirea, inregistrarea si determinarea indicatorilor care definesc dilutia si pierderile tehnologice unitatile miniere vor tine evidenta urmatoarelor elemente:
    - volumul total abatat (Ve), in mc;
    - volumul rezervei excavate (Vz1), in mc;
    - cantitatea de minereu extras (Te), in tone;
    - cantitatea de rezerve exploatate (Tz), in tone;
    - continutul in elemente utile al minereului extras (Ce), in g/t sau %;
    - continutul in elemente utile al rezervei exploatate (Cz), in g/t sau %;
    - continutul in elemente utile al rezervei excavate (Cz1), in g/t sau %;
    - cantitatea de metal in minereu extras (Me), in kg;
    - cantitatea de metal in rezerva exploatata (Mz), in kg sau tone;
    - cantitatea de metal in concentrat (Mc), in kg sau tone.
    Art. 19
    Volumul total abatat (Ve) se determina direct, prin masuratori topografice, cu ocazia receptiilor lunare sau ori de cate ori este necesar, pentru fiecare lucrare ce se executa in cadrul aceluiasi panou (bloc). In cazul abatarii selective, volumul total abatat este echivalent cu volumul rezervei excavate.
    Art. 20
    Volumul rezervei excavate (Vz1) se determina o data cu volumul total abatat (Ve), prin masuratori directe.
    Art. 21
    Cantitatea minereului extras (Te) se determina direct prin cantarire la locul de receptie si se repartizeaza pe fiecare loc de munca. Repartizarea pe locuri de munca se face proportional cu numarul de vagonete extrase de la fiecare loc de munca.
    Art. 22
    Rezerva exploatata (Tz) se determina pe baza parametrilor de calcul obtinuti din lucrarile de exploatare pentru fiecare panou (bloc), corp si zacamant.
    Art. 23
    Rezerva excavata (Tz1) se determina prin produsul volumului rezervei excavate (Vz1) cu greutatea volumetrica, pentru fiecare abataj si pe total zacamant.
    Art. 24
    Evidenta minereului extras (Te) se va tine zilnic pe baza productiei raportate, a rezervei excavate (Tz1) lunar, iar a rezervei exploatate (Tz) pe fiecare panou (bloc), corp, la terminarea exploatarii acestuia.
    Art. 25
    In cazul zacamintelor unde se aplica metoda de exploatare cu inmagazinare, cantitatea rezervei excavate (Tz1) se va deduce din cantitatea de minereu extras (Te) prin aplicarea coeficientului de excavare determinat corespunzator nivelului de evacuare din abataje, dupa formula:

           Te
    Tz1 = ----
           Ke

    Marimea acestui coeficient (Ke) fiind orientativa, cantitatea rezervei excavate (Tz1) se va determina numai pentru perioade scurte, reconsiderandu-se dupa terminarea evacuarii complete a abatajului (magazinului), pe baza datelor obtinute in timpul exploatarii.
    Art. 26
    Continutul mediu in elemente utile al minereului extras (Ce) se determina prin analizarea probelor recoltate la locurile de receptie.
    Art. 27
    Continutul mediu in elemente utile al rezervei exploatate (Cz) se determina prin luarea in considerare a tuturor probelor recoltate din lucrarile de exploatare, pentru fiecare panou (bloc), corp si zacamant.
    Art. 28
    Continutul mediu in elemente utile al rezervei excavate (Cz1) se va determina prin ponderea rezervei excavate din fiecare panou sau bloc cu media continuturilor rezultate din probele luate la lucrarile de pregatire si de abataj.
    In functie de tipul si de caracteristicile zacamantului se vor recolta probe din abataj cel putin la a patra felie, in aceleasi conditii ca si la conturare.
    Art. 29
    Cantitatea de metal in minereul extras (Me) este produsul dintre minereul extras (Te) si continutul mediu in elemente utile al acestuia (Ce).
    Art. 30
    Cantitatea de metal in rezerva exploatata (Mz) este produsul dintre rezerva exploatata (Tz) si continutul mediu in elemente utile al acesteia (Cz).
    Art. 31
    Cantitatea de metal in concentrate (Mc) este produsul dintre cantitatea de concentrate obtinute la uzina de preparare si continutul lor mediu in elemente utile.
    Art. 32
    Evidenta continutului mediu in elemente utile al minereului extras (Ce) se va tine zilnic, al rezervei excavate (Cz1) lunar, iar al rezervei exploatate (Cz) pe panou (bloc), corp, la terminarea exploatarii acestuia.
    Art. 33
    Pentru fiecare panou (bloc) se va tine o fisa care va cuprinde:
    - planul de abataj al panoului sau blocului, cu sectiuni orizontale si verticale;
    - rezervele exploatabile - codurile 111, 121 si 122 - (rezerve dovedite si probabile sau rezervele de bilant), calculate si confirmate, lucrarile care au stat la baza acestora, parametrii de calcul si documentarea geologica;
    - lucrarile miniere executate in panou, documentarea geologica, rezultatele analizelor probelor recoltate si continutul mediu;
    - calculul semestrial si anual al rezervelor pe baza datelor de exploatare;
    - pilierii de protectie ai galeriilor si suitorilor de panou (cantitativ si calitativ);
    - rezultatele analizelor probelor recoltate din vatra abatajelor;
    - metoda de exploatare aplicata;
    - situatia golurilor create si rambleierea acestora;
    - elementele care determina indicatorii de la art. 12, 13, 14, 15, 16 si 17;
    - datele privind volumul excavat pe ramificatiile filonului respectiv, pentru determinarea raportului acestora fata de volumul total excavat;
    - elementele cu ajutorul carora se determina coeficientii care definesc diluarea rezervei excavate si pierderile de exploatare.
    Art. 34
    Minereul extras si rezerva excavata ce rezulta din lucrarile de cercetare sau deschidere executate in zacamant in afara panourilor nominalizate se vor tine in evidenta separata.
    Art. 35
    Pentru fiecare zacamant, prin documentatii tehnico-economice, trebuie sa se stabileasca:
    - metodele de exploatare;
    - dimensionarea pilierilor de protectie temporari;
    - gradul de recuperare a rezervelor cuprinse in pilierii temporari;
    - dimensionarea pilierilor de protectie, specifici metodei de exploatare, care raman in zacamant ca pierderi.
    Documentatiile tehnico-economice, studiile de fezabilitate privind punerea in exploatare a zacamintelor de minereuri aurifere, neferoase si feroase, ce se vor elabora dupa data aprobarii prezentelor instructiuni tehnice, vor cuprinde in mod obligatoriu elementele mai sus mentionate.
    Pentru zacamintele in exploatare unitatile miniere se vor incadra in prevederile de mai sus o data cu intrarea in vigoare a prezentelor instructiuni tehnice.
    Art. 36
    Unitatile miniere vor tine evidenta separata a rezervelor cuprinse in pilierii de protectie temporari, precum si miscarea lor.
    Art. 37
    Pe planurile miniere, anexate la programul de exploatare (planul general al minei si planurile corpurilor de minereu), vor fi evidentiate toate rezervele exploatabile - codurile 111, 121 si 122 - (rezerve dovedite si probabile sau rezerve de bilant) si resursele minerale valorificabile conjunctural si potential valorificabile - codurile 211, 221 si 222 (rezerve in afara de bilant), cantitativ si calitativ, precum si pilierii de protectie si siguranta temporari si definitivi.
    Art. 38
    Studiile de fezabilitate si cele de modernizare sau de retehnologizare a exploatarii vor trata separat si coeficientii de transformare a rezervelor exploatabile - codurile 111, 121 si 122 - (rezerve dovedite si probabile sau rezerve de bilant) in rezerve industriale, precum si pierderile in procesul de preparare si elementele care le definesc.
    De asemenea, in aceste studii se va arata cuantumul rezervelor din pilierii de protectie temporari care se vor exploata in perioada la care se refera.
    Art. 39
    Programele anuale de exploatare (preliminariile) vor cuprinde in mod obligatoriu, la capitolul care trateaza coeficientii ce definesc dilutia si pierderile, si masurile ce trebuie luate de agentii economici in scopul micsorarii efectelor negative ale acestora in procesul de exploatare.
    Semestrial si ori de cate ori este necesar, conducerile agentilor economici vor analiza modul cum au fost duse la indeplinire masurile stabilite si cauzele care au determinat efectele negative ale dilutiei si ale pierderilor, luand in continuare masurile corespunzatoare.
    Art. 40
    Raportarea coeficientilor care definesc dilutia si pierderile se intocmeste semestrial si anual, avand la baza realizarile obtinute, in termen de 30 de zile de la expirarea perioadei.
    Explicatii privind fundamentarea parametrilor introdusi in calculul indicatorilor care definesc dilutia si pierderile, cauzele si masurile preconizate pentru perioada care urmeaza vor fi cuprinse intr-un memoriu justificativ insusit de conducerea agentului economic.
    Art. 41
    Coeficientii care caracterizeaza dilutia si pierderile se vor evidentia, centralizat, la unul dintre serviciile stabilite de conducerile agentilor economici.
    Art. 42
    La data publicarii prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului industriei miniere si geologiei nr. 994 din 28 noiembrie 1970.