Ordinul Nr.112 din 27.10.2017

Văzând Referatul de aprobare nr. 5.267 din 29 august 2017, întocmit de Direcţia generală sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor şi Direcţia generală control oficial din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, având în vedere prevederile art. 2 şi ale art. 24 din Legea nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale, republicată,ţinând cont de prevederile art. 6³ şi ale art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 pentru organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,în baza prevederilor art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora, cu completările ulterioare, în temeiul art. 3 alin. (1) şi (3), precum şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin: Articolul IOrdinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 şi 303 bis din 20 aprilie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. În anexa nr. 1, după punctul 11 al notei se introduce un nou punct, punctul 11¹, cu următorul cuprins: 11¹. Prin excepţie de la pct. 11, în situaţii de risc epidemiologic de apariţie a unor boli majore sau de răspândire a lor, se pot primi în vederea testării în laborator, în scop de diagnostic, probe prelevate de la animale neidentificate, vii sau moarte, cu proprietar necunoscut sau cu proprietar cunoscut a cărui exploataţie nu este înregistrată. Probele sunt trimise la laborator însoţite de toate informaţiile disponibile pentru asigurarea trasabilităţii acestora, respectiv coordonatele GPS ale locului în care se afla animalul ce face obiectul testării sau alte date de identificare ale acestuia. 2. În anexa nr. 1, la capitolul I secţiunea 1, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: 1. PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ŞI ERADICAREA PESTEI PORCINE CLASICE ÎN ROMÂNIA A. Supravegherea în exploataţiile comerciale

__________________* Prelevarea şi testarea probelor pentru detecţia anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploataţiilor comerciale se vor realiza în perioada iunie-iulie, de către medicul veterinar oficial. Pentru efectuarea schimbului intracomunitar cu porci vii din exploataţiile comerciale care fac obiectul unui plan de supraveghere a pestei porcine clasice, implementat de autoritatea competentă în conformitate cu procedurile de prelevare de probe prevăzute în cap. IV lit. F pct. 2 din anexa la Decizia 2002/106/CE, este necesară efectuarea de teste de laborator, cu rezultate negative, în decursul unei perioade de o lună înainte de mişcarea loturilor de porci din exploataţie. Plata prelevării şi testării se face de către proprietar. ** Rata mortalităţii zilnice se calculează astfel: numărul de porci care au murit într-un adăpost în aceeaşi zi, împărţit la numărul de porci prezenţi în adăpost în acea zi şi înmulţit cu 100. Fiecare exploataţie îşi calculează şi o rată a mortalităţii lunare şi pe ciclu de producţie. *** Prelevarea probelor pentru detecţia anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploataţiilor comerciale de tip A se realizează în perioada iunie-iulie, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în conformitate cu prevederile legale, sub stricta supraveghere a medicului veterinar oficial. Plata manoperei de prelevare a probelor, a analizelor şi a examenelor de laborator este suportată de către proprietarul de animale. B. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

_______________٭ În oricare din situaţiile menţionate, medicul veterinar de liberă practică împuternicit completează o fişă de inspecţie, urmăreşte identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte şi solicită informaţii referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluţie a unor boli la porci. Fişele de inspecţie se completează la verificarea oricărui tip de exploataţii comerciale şi în cele nonprofesionale. Dacă medicul veterinar de liberă practică împuternicit identifică animale moarte sau cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice, prelevează probe pentru teste specifice de laborator, notifică imediat DSVSA şi ia pe loc măsurile prevăzute de legislaţia sanitar-veterinară. DSVSA se asigură de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit, împreună cu primele informaţii epidemiologice transmise de acesta şi rezultatele testelor de laborator, justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică şi să recolteze probe oficiale în scopul clarificării situaţiei. ٭٭ Prelevarea şi testarea probelor pentru detecţia anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploataţiilor nonprofesionale. Pentru anul 2017, prelevarea de probe în cadrul supravegherii active trebuie implementată după efectuarea analizei de risc în fiecare judeţ, luând în considerare gradul scăzut de realizare al supravegherii pasive în ultimii ani, precum şi vecinătatea cu trei state, respectiv Republica Serbia, Ucraina şi Republica Moldova. C. Supravegherea la mistreţi*

______________* Probele provenite de la porcii mistreţi se recoltează de către medicii veterinari oficiali, de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sau de alte persoane abilitate şi instruite în prealabil în acest sens, conform legislaţiei în vigoare. 3. În anexa nr. 1 capitolul I secţiunea 1 punctul 3 subpunctul 3.1, la „Precizări tehnice" litera B „Programul de control oficial", litera b) „Prelevarea oficială pentru confirmare" se modifică şi va avea următorul cuprins:

4. În anexa nr. 1 capitolul I secţiunea 1 punctul 3 subpunctul 3.1, la „Precizări tehnice" litera C „Categorii de probe ce se prelevează", litera b) „Prelevarea oficială pentru confirmare" se modifică şi va avea următorul cuprins:

5. În anexa nr. 1 capitolul I secţiunea 1 punctul 3 subpunctul 3.2, la „Precizări tehnice" litera B „Programul de control oficial", literele c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

6. În anexa nr. 1 capitolul I secţiunea 1 punctul 3, subpunctul 3.2, la „Precizări tehnice", litera B „Programul de control oficial", după punctul 2 se introduc două puncte noi, punctele 3 şi 4, cu următorul cuprins: 3. În situaţia în care există incertitudini cu privire la obţinerea unor rezultate pozitive la autocontrol, în cel mai scurt timp posibil de la primirea buletinului de analiză cu rezultatul serotipizării efectuate la LNR- IDSA, DSVSA recoltează probe în cadrul controlului oficial de confirmare. Recoltarea probelor se realizează conform prevederilor lit. D pct. 4 din anexa II la Regulamentul CE nr. 2.160/2003, respectiv: prelevarea unui număr de 7 probe, dintre care 5 de fecale şi 2 de praf, fiecare dintre acestea fiind testată individual sau investigaţia bacteriologică a cecumurilor şi oviductelor provenite de la 300 de păsări ori investigaţia bacteriologică a cojii şi a conţinutului a 4.000 de ouă, de la nivelul efectivului suspicionat; toate probele recoltate trebuie analizate la LNR din cadrul IDSA şi respectiv, pentru probele de ouă recoltate, la IISPV. 4. Un efectiv de găini ouătoare este considerat pozitiv: a)în cazul în care se depistează prezenţa serotipurilor de Salmonella relevante, cu excepţia tulpinilor vaccinale, în una sau mai multe probe prelevate de la efectiv, în cadrul programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găini ouătoare chiar dacă serotipurilor de Salmonella relevante sunt detectate în probe de praf; sau b)în cazul în care au fost depistaţi în efectiv agenţi antimicrobieni sau cu acţiune bacteriostatică.Această regulă nu se aplică situaţiilor excepţionale descrise la pct. 3, atunci când rezultatul iniţial pozitiv pentru Salmonella la autocontrol nu a fost confirmat de protocolul de prelevare a probelor detaliat la acest punct. 7. În anexa nr. 1 capitolul I secţiunea 1, punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins: 4. PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA BOLII LIMBII ALBASTRE (BLUETONGUE, FEBRA CATARALĂ OVINĂ) ÎN ROMÂNIA Scopul: evidenţierea lipsei circulaţiei virale Supravegherea pasivă 1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 129/566/2007 pentru aprobarea Normei privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului intracomunitar cu anumite animale vii şi produse de origine animală. 2. Observarea stării de sănătate a rumegătoarelor - bovine, ovine şi caprine - efectuată de către proprietarii sau reprezentanţii acestora şi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA. 3. Inspecţia rumegătoarelor receptive din specii domestice şi sălbatice existente pe teritoriul României astfel: a)toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare; inspecţia este efectuată de medicul veterinar oficial; b)rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar sau cele importate din ţări terţe cu destinaţia abatorizare; inspecţia este efectuată de medicul veterinar oficial responsabil de abator; c)rumegătoarele sălbatice vânate în condiţii normale, dar care la inspecţia externă prezintă aspecte lezionale, ori vânate datorită faptului că prezintă semne clinice de boală; paznicii de vânătoare din cadrul fondurilor de vânătoare au obligaţia de a anunţa medicul veterinar de liberă practică împuternicit cu privire la orice modificare a stării de sănătate a animalelor sălbatice, precum şi cu privire la orice leziuni observate la animalele moarte.4. În cazul în care, în urma inspecţiei, se suspicionează infecţia cu virusul bluetongue, aceasta este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora; de la animalele vii se prelevează ser sanguin şi sânge pe EDTA, iar de la cele moarte se prelevează organe, respectiv splină, limfoganglioni şi pulmon. Supravegherea activă Are ca scop îndeplinirea prevederilor anexei I pct. 1 lit. (b) şi (c) din Regulamentul (CE) nr. 1.266/2007 al Comisiei din 26 octombrie 2007 referitor la normele de punere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului în ceea ce priveşte combaterea, monitorizarea, supravegherea febrei catarale ovine, precum şi restricţiile privind deplasările unor animale din specii receptive la aceasta. I. Supraveghere serologică: Monitorizarea serologică se realizează în conformitate cu Programul anual pentru supravegherea bolii limbii albastre (bluetongue, febra catarală ovină) în România, astfel: 1. Frecvenţa de testare: testarea serologică se efectuează în lunile iunie, septembrie şi noiembrie. 2. Monitorizarea se realizează pe efective de animale- santinelă, seronegative, nevaccinate, peste vârsta de 4 luni (în primul rând bovine, apoi ovine şi caprine) din interiorul localităţilor-ţintă desemnate în cadrul unor unităţi epidemiologice reprezentate de pătrate cu dimensiunea de 50/50 km (2.500 km²), calculate în funcţie de suprafaţa totală a fiecărui judeţ. Fiecare unitate epidemiologică are o localitate-ţintă. Identificarea localităţilor-ţintă se efectuează de către DSVSA, prin suprapunerea gridului de pătrate peste suprafaţa judeţului, astfel încât între localităţile-ţintă să fie o distanţă de minimum 50 km; lista cu localităţile-ţintă identificate este transmisă la ANSVSA pentru aprobare; precizări în acest sens sunt transmise de ANSVSA prin note de serviciu. În cazul în care sunt dificultăţi în ce priveşte selectarea animalelor-santinelă în localităţile ţintă, ANSVSA poate aproba selectarea animalelor-santinelă din localităţile situate în jurul localităţii-ţintă selectate iniţial. Procentele de prevalenţă şi confidenţă se aplică pentru fiecare localitate-ţintă. 3. Numărul de probe care va fi prelevat din fiecare localitate- ţintă este calculat astfel încât să asigure depistarea animalelor infectate, la o prevalenţă de 5% şi o confidenţă de 95%. 4. Testarea se realizează prin tehnica imunoenzimatică de competiţie/blocare (ELISA). 5. În tabelul de mai jos sunt precizate numărul localităţilor-ţintă şi numărul de probe ce urmează a fi prelevate, pentru fiecare judeţ:

6. Selectarea animalelor-santinelă care urmează a fi incluse în programul de monitorizare serologică se efectuează în perioada ianuarie-februarie sau cel mai târziu până la sfârşitul perioadei libere de vectori, prin tehnica imunoenzimatică de competiţie/blocare pentru a se stabili dacă sunt seronegative. Prelevarea probelor, atât pentru selectarea animalelor-santinelă, cât şi pentru testarea ulterioară a acestora se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului oficial. Pentru atribuirea calităţii de „santinele", animalele se testează de două ori la interval de două săptămâni, de către acelaşi laborator, cu acelaşi kit, de către acelaşi operator. În cazuri justificate pot fi acceptate ca santinele şi animale cu un singur test serologic cu rezultat negativ. Animalele-santinelă stabilite în anul anterior pot fi selectate în continuare ca santinele cu condiţia ca acestea să fie testate obligatoriu în perioada ianuarie-februarie sau cel mai târziu până la sfârşitul perioadei libere de vectori. Animalele care au rezultate pozitive la testul ELISA sunt eliminate de la testare, reluându-se testarea până la completarea numărului de animale seronegative necesar pentru realizarea programului de monitorizare. Animalele cu seroconversie în perioada de selectare a animalelor-santinelă nu sunt considerate suspecte de boală şi nu se întocmeşte raport de notificare a suspiciunii. 7. Selectarea animalelor-santinelă se efectuează numai din cadrul exploataţiilor nonprofesionale; proprietarii acestora sunt înştiinţaţi despre statutul de „santinelă" al animalului deţinut şi despre obligaţiile ce decurg din aceasta. 8. La stabilirea numărului de animale-santinelă se ia în considerare un procent de 10% peste numărul propus; acestea constituie rezerve pentru înlocuirea santinelelor eliminate din efectiv - vândute de către proprietar, tăieri de necesitate sau alte situaţii în care animalele nu mai există în exploataţie. 9. În cadrul acţiunilor de prelevare a probelor de sânge în lunile iunie, septembrie şi noiembrie se prelevează concomitent atât probe de sânge integral pentru examen serologic, cât şi probe de sânge pe EDTA pentru examen PCR. 10. Animalele-santinelă care prezintă seroconversie în perioada iunie-noiembrie sunt considerate suspecte de boală, se întocmeşte raport de notificare a suspiciunii şi se elimină de la testarea serologică. Acestea se testează conform arondării, prin tehnica PCR pe probele de sânge pe EDTA prelevate conform prevederilor pct. 9. În cazul unui rezultat negativ la testul PCR, acestea sunt de asemenea eliminate de la testarea serologică. Până la confirmarea primului focar de boală în judeţ, probele de sânge pe EDTA pentru care au fost obţinute rezultate pozitive la testarea PCR conform arondării vor fi expediate la IDSA în vederea confirmării/infirmării focarului de boală. În cazul în care în judeţ este declarat cel puţin un focar de boala limbii albastre, dacă localitatea-ţintă este situată în zona de 20 km în jurul focarului - zona de control, atunci aceasta se elimină de la testare. 11. Pentru animalele-santinelă care prezintă seroconversie se expediază la IDSA, în vederea determinării serotipului viral prin virusneutralizare, un număr de maximum 3 probe ser sanguin, pentru fiecare lună în care se face testarea serologică prin testul ELISA. 12. În cazul achiziţiei prin schimburi intracomunitare se efectuează testarea serologică, randomizat pe un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot de la rumegătoarele care intră în România. În cazul achiziţiilor din ţări terţe, vor fi testate toate animalele. Animalele care fac parte din transport pot fi certificate după cum urmează: – nevaccinate sau netrecute prin infecţie naturală - animalele provin din zone sau ţări libere de bluetongue sau din zone de restricţie indiferent de serotip; în acest caz, rezultatul aşteptat al testelor este cel negativ; probele cu rezultat pozitiv sunt trimise la IDSA pentru confirmarea rezultatelor; dacă rezultatele sunt tot pozitive, animalele sunt testate prin tehnica PCR pe probe de sânge pe EDTA, conform arondării. Până la confirmarea primului focar de boală în judeţ, probele de sânge pe EDTA, pentru care au fost obţinute rezultate pozitive la testarea PCR conform arondării, se expediază la IDSA în vederea confirmării/infirmării focarului de boală. De asemenea se expediază la IDSA, în vederea determinării serotipului viral prin virusneutralizare, un număr de 3 probe ser sanguin pozitive/lot de animale;

– vaccinate sau trecute prin infecţie naturală - animalele provin din zone sau ţări libere de bluetongue - numai în cazul animalelor vaccinate - sau din zone de restricţie indiferent de serotip; în acest caz, rezultatul aşteptat al testelor este cel pozitiv; probele cu rezultat negativ sunt trimise la IDSA pentru confirmarea rezultatelor.Prin excepţie de la cele două paragrafe anterioare, în perioada liberă de vectori, animalele certificate ca fiind fără semne clinice în ziua expedierii, care provin din zone de restricţie în care evoluează acelaşi serotip care evoluează pe teritoriul României, nu sunt testate pentru bluetongue la locul de destinaţie. Prelevarea probelor se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial. Probele sunt prelevate în primele 5-7 zile de la sosirea animalelor. Testele efectuate în cadrul controalelor oficiale la locul de destinaţie al animalelor provenite din comerţ intracomunitar sau din ţări terţe nu sunt eligibile pentru programul de cofinanţare. 13. În caz de suspiciune clinică, animalele sunt testate prin testul ELISA. Animalele cu rezultat negativ la testul ELISA sunt testate încă o dată după 5 zile, prin testul ELISA. Pentru animalele cu rezultate pozitive la testul ELISA se întocmeşte raport de suspiciune. Acestea sunt testate mai departe prin testul PCR. Până la confirmarea primului focar de boală din fiecare judeţ, probele de sânge pe EDTA se expediază la IDSA, în vederea confirmării suspiciunii şi a precizării serotipului viral prin testul de tipizare prin PCR. Ulterior confirmării primului focar de boală în judeţ, probele de sânge pe EDTA se testează/ expediază conform arondării. 14. Nu vor fi considerate eligibile testările nejustificate în mai multe localităţi-ţintă decât cele stabilite prin program. 15. Nu va fi considerată eligibilă testarea unui număr mai mare de santinele decât cele stabilite în cadrul programului (respectiv 59 animale/localitatea-ţintă). 16. Probele de sânge pe EDTA provenite de la animalele destinate exportului în ţări terţe se pot testa în pool-uri prin metoda Real Time RT-PCR. Testarea în pool-uri se efectuează numai în laboratoarele desemnate de ANSVSA. II. Supravegherea entomologică 1. Are ca obiective stabilirea debutului şi sfârşitului perioadei libere de vectori, identificarea genului şi speciilor vectorilor bolii bluetongue şi stabilirea compoziţiei specifice şi a abundenţei vectoriale. 2. Supravegherea entomologică se efectuează după cum urmează: 2.1. capturi săptămânale cu capcane fixe plasate în fiecare judeţ, respectiv o capcană fixă pentru fiecare judeţ în lunile martie şi noiembrie sau până se obţin date epidemiologice relevante, cu scopul de a stabili începutul şi sfârşitul perioadei libere de vectori; – capturi lunare cu capcane fixe plasate în fiecare judeţ, respectiv o capcană fixă pentru fiecare judeţ, în perioadele de activitate vectorială, cu scopul de a stabili abundenţa spaţială şi temporală a vectorilor culicoizi;

– capturi lunare cu capcane fixe plasate în fiecare judeţ, respectiv o capcană fixă pentru fiecare judeţ, în interiorul adăposturilor, în perioada liberă de vectori.2.2. Pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se vor înregistra coordonatele GPS, respectiv latitudinea, longitudinea şi altitudinea. 2.3. Meteostaţia HOBO instalată în judeţul Botoşani înregistrează parametrii mediului ambiant, iar datele colectate sunt transmise în format electronic la LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, cu o frecvenţă lunară. 2.4. Capcanele pentru vectori, fixe sau mobile, se amplasează numai în localităţile-ţintă în care se efectuează şi monitorizarea serologică. În cazul suspicionării/confirmării unui focar de bluetongue se aplică măsuri în conformitate cu Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 32/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte prevederi specifice pentru controlul şi eradicarea bolii limbii albastre, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru prevenirea apariţiei bolii la animalele proprii se recomandă ca deţinătorii de animale să aplice măsurile de profilaxie nespecifică transmise de ANSVSA prin note de serviciu, în special îndepărtarea gunoiului de grajd din apropierea adăpostului şi de pe platforma de gunoi, care constituie un biotop favorabil dezvoltării vectorilor şi efectuarea de dezinsecţii periodice. Observaţii 1. Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare. 2. Prelevarea probelor pentru testele efectuate în vederea expedierii animalelor în Uniunea Europeană sau în ţări terţe, precum şi prelevarea probelor pentru testele efectuate animalelor achiziţionate prin schimburi intracomunitare sau din ţări terţe se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial. 3. Testele serologice şi virusologice se efectuează la LSVSA judeţene desemnate şi/sau IDSA. Probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul de Referinţă al Uniunii Europene pentru bluetongue. 4. Examenele de identificare a genului şi speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA desemnate şi/sau IDSA. Probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la Laboratorul de Referinţă al Uniunii Europene corespondent. Metodă screening: Detecţia anticorpilor antivirus bluetongue prin tehnica imunoenzimatică de competiţie/blocare (ELISA). Metodă confirmare: Identificarea genomului virusului bluetongue (Real Time RT - PCR). VACCINAREA ÎMPOTRIVA BOLII LIMBII ALBASTRE 1. Se aplică vaccinarea voluntară a rumegătoarelor mari şi mici din exploataţiile comerciale, la solicitarea proprietarului de animale. 2. Vaccinurile împotriva virusului bluetongue şi serotipul/ serotipurile izolat/izolate pe teritoriul României trebuie să fie inactivate. 3. Inocularea vaccinului este efectuată de către medicul veterinar de liberă practică din unitatea care desfăşoară activităţi de asistenţă medical veterinară cu care exploataţia are încheiat contract de prestări servicii, sub supravegherea şi controlul oficial al direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. 4. Medicii veterinari responsabili de vaccinare au obligaţia respectării condiţiilor de transport, depozitare şi administrare a vaccinului utilizat, conform instrucţiunilor prevăzute în prospectul aprobat al vaccinului. 5. Pentru produse medicinale veterinare imunologice utilizate în combaterea bolii Bluetongue, autorizate pentru comercializare în România în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 187/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ICPBMV efectuează eliberarea oficială pentru toate seriile de vaccin, pe baza evaluării protocoalelor de producţie şi control. NOTĂ: Utilizarea produsului medicinal veterinar imunologic pentru combaterea bolii Bluetongue la alte specii de rumegătoare domestice şi sălbatice decât speciile-ţintă prevăzute în prospect, dar care sunt considerate un risc de infecţie, trebuie realizată cu precauţie şi după testarea vaccinului pe un număr mic de animale înainte de vaccinarea în masă, în condiţiile stabilite de ANSVSA. Nivelul de eficienţă la alte specii poate fi diferit faţă de cel observat la bovine şi ovine. 8. În anexa nr. 1 la capitolul I secţiunea 1 punctul 8, subpunctul IV se modifică şi va avea următorul cuprins: IV. Bovinele din localităţile Deltei Dunării aferente circumscripţiilor sanitar-veterinare de asistenţă Crişan, Ceatalchioi, Chilia Veche, Jurilovca, Mahmudia, Maliuc, Murighiol, Pardina, Sfântu Gheorghe, Sulina şi C.A. Rosetti, precum şi suburbia Tudor Vladimirescu, având în vedere sistemul de creştere în semilibertate, pot fi incluse în programul de eradicare şi calificare a exploataţiilor în raport cu leucoza enzootică bovină, conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 49/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină, numai la solicitarea scrisă a proprietarilor de bovine şi după verificarea de către Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Tulcea a îndeplinirii condiţiilor care pot garanta aplicarea programului; în acest caz se solicită proprietarului acordul scris privind respectarea planului de măsuri şi a restricţiilor stabilite în cazul diagnosticării leucozei enzootice bovine. În cazul în care exploataţiile nu îndeplinesc condiţiile pentru includerea în programul de eradicare, conform Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 49/2010, precum şi în cazul proprietarilor care nu au solicitat înscrierea în programul de eradicare, mişcarea animalelor din zona menţionată este permisă către alte exploataţii de creştere a animalelor, numai după testarea serologică a întregului efectiv, efectuată cu cel mult 10 zile înainte de mişcare şi care are rezultate negative pentru toate animalele. Bovinele dirijate direct către abator nu vor fi supuse testării. Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul de imunodifuzie în gel de agar - ID. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare. 9. În anexa nr. 1 la capitolul I secţiunea 1, punctul 37 se modifică şi va avea următorul cuprins: 37. ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ Scop: eradicarea anemiei infecţioase ecvine

10. În anexa nr. 1 capitolul I secţiunea 1 punctul 38, punctul I „Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale", la „Precizări tehnice", la „Supravegherea pasivă", punctul 2 se abrogă. 11. În anexa nr. 1, la capitolul I secţiunea 1 punctul 38, punctul II „Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a cabalinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A", la „Precizări tehnice", la „Supravegherea pasivă", punctul 2 se abrogă. 12. În anexa nr. 1, capitolul II se modifică şi va avea următorul cuprins:

______________¹ Examene corespunzătoare matricilor indicate. ² În cererea de analiză se precizează, obligatoriu, tipul furajului combinat - complet sau complementar -, conform definiţiilor din Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea furajelor, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.831/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 79/373/CEE a Consiliului, a Directivei 80/511/CEE a Comisiei, a Directivelor 82/471/CEE, 83/228/CEE, 93/74/CEE, 93/113/CE şi 96/25/CE ale Consiliului şi a Deciziei 2004/217/CE a Comisiei, cu amendamentele ulterioare, şi se specifică inclusiv datele cu privire la specia, categoria, vârsta animalelor cărora le sunt destinate - în zile, săptămâni, luni, corespunzătoare speciei -, acesta fiind criteriu de acceptare a cererii de analiză (de exemplu, bovine - vaci lapte, viţei 4 luni; păsări - pui carne 21 de zile; puicuţe ouătoare 16 săptămâni; porci - tineret la îngrăşat peste 2 luni, scrofiţe reproducţie). ³ Cu privire la referenţialul pentru interpretarea rezultatelor precizăm că actele normative care reglementează domeniul se pot reactualiza în conformitate cu legislaţia naţională, comunitară şi internaţională. Fiecare regulament european poate include alte referinţe care să amendeze documentul iniţial.

______________⁴ Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conţinut de făină proteică (analiza prafului din benă poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încrucişate. ⁵ În cazul furajelor cu conţinut declarat de proteină provenită de la procesarea subproduselor de origine animală (mamifer terestru/pasăre) se va utiliza metoda PCR.

______________⁶ Utilizarea ca aditivi furajeri a acestor substanţe nu este permisă pentru niciuna dintre matricile şi unităţile prevăzute. ⁷ Furajele nevizate reprezintă furajele care nu conţin coccidiostatic. Nu se trimit spre analiză furaje care conţin coccidiostatic cu solicitarea de substanţe coccidiostatice pentru furaje nevizate. ⁸ Lista combinaţiilor de analiţi/matrici/specii în acord cu limitele prevăzute de regulamentele specifice conform Registrului comunitar al aditivilor furajeri - Regulamentul (CE) nr. 1.831/2003 (Community Register of Feed Additives - Regulation (EC) No 1.831/2003en). ⁹ Furajele vizate reprezintă furajele care conţin coccidiostatic. În cererea de analiză se precizează în mod obligatoriu destinaţia produsului (specie, categorie şi vârstă), coccidiostaticul utilizat, denumirea comercială şi rata includerii. Solicitarea este strict pentru determinarea coccidiostaticului inclus. ¹⁰ Reţetele furajere controlate sunt cele destinate categoriilor de vârstă de peste 12 săptămâni.

NOTĂ: Probă planificată - prelevare planificată (obiectivă) sau prelevare programată în conformitate cu planul cifric al acţiunilor de supraveghere. Probă selectivă - prelevare selectivă sau prelevare suplimentară, ca urmare a identificării unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconform, ce impune o supraveghere suplimentară, antecedente, studii de distribuţie. Prelevare la suspiciune - prelevare în cazul suspiciunii unor cauze care pot declanşa boli la animale sau la om, contaminare încrucişată. Probele prelevate trebuie să ajungă în laborator în maximum 48 de ore de la prelevare. Prelevarea de probe se realizează de către medicii veterinari oficiali ai PIF/PI, în conformitate cu procedurile stabilite de ANSVSA. Transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către PIF/PI ale ANSVSA, prin firme specializate de transport care să asigure condiţiile specifice pentru furajele în cauză, costurile fiind asigurate din bugetul PIF/PI ale ANSVSA. Costurile aferente testării de laborator a probelor de furaje prelevate în posturile de inspecţie la frontieră/punctele de intrare în cadrul Planului de monitorizare pentru detectarea reziduurilor/contaminanţilor sau altor substanţe periculoase pentru om, animale sau mediul înconjurător în furaje sunt suportate de către importator sau reprezentantul legal al acestuia. Analizele de laborator ale probelor de furaje prelevate în posturile de inspecţie la frontieră/punctele de intrare se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de ANSVSA." 13. În anexa nr. 2 capitolul I secţiunea 4, literele A şi B se modifică şi vor avea următorul cuprins: A. EXPERTIZA SANITAR-VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ, INTRODUSE PE PIAŢĂ ŞI DIN IMPORT, AFLATE ÎN PERIOADA DE VALABILITATE** Criterii microbiologice de siguranţă a alimentelor de origine animală În caz de neconformitate se aplică măsuri directe asupra produselor de origine animală, conform Regulamentului (CE) nr. 2.073/2005 al Comisiei, cu amendamentele ulterioare.

B. EXPERTIZA SANITAR-VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ LA NIVELUL UNITĂŢILOR DE PROCESARE ŞI DIN IMPORT Criterii microbiologice de igienă a procesului tehnologic de fabricaţie a alimentelor de origine animală În caz de neconformitate, se aplică măsuri de revizuire a igienei procesului tehnologic, a programelor de autocontrol, a procedurilor specifice, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare

14. În anexa nr. 2 la capitolul I secţiunea 11 subsecţiunea „OVINE/CAPRINE", punctele 5 şi 17 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

15. În anexa nr. 2 capitolul I secţiunea 11 subsecţiunea „PĂSĂRI", punctele 1-4, 7, 9-12, 15 şi 16 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

16. În anexa nr. 2 la capitolul I secţiunea 11 subsecţiunea „ACVACULTURĂ", punctele 1, 5-10 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

17. În anexa nr. 2, la capitolul I secţiunea 11 subsecţiunea ,,LAPTE DE BOVINE/LAPTE DE OVINE/ LAPTE DE CAPRINE", titlul se modifică şi va avea următorul cuprins: ,,LAPTE DE BOVINE ŞI DE LA ALTE SPECII". 18. În anexa nr. 2 la capitolul I secţiunea 11 subsecţiunea ,,MIERE", punctele 1, 2, 3, 5, 6 şi 7 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

19. În anexa nr. 2, la capitolul I secţiunea 11 subsecţiunea ,,MIERE", după punctul 7 se introduce un nou punct, punctul 8, cu următorul cuprins:

20. În anexa nr. 2, la capitolul I, la secţiunea 12, „DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A FURAJELOR IMPORTATE (RADIOACTIVITATE CUMULATĂ DE CS¹³⁷ ŞI CS¹³⁴)" se modifică şi va avea următorul cuprins: DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A FURAJELOR IMPORTATE (RADIOACTIVITATE CUMULATĂ DE CS¹³⁷ ŞI CS¹³⁴)

21. În anexa nr. 2 capitolul II, litera C se modifică şi va avea următorul cuprins: C. Controlul oficial al reziduurilor de pesticide din şi/sau de pe produse alimentare de origine nonanimală

______________¹ Aldrin şi dieldrin (aldrin şi dieldrin combinaţi exprimaţi în dieldrin)*, azinfos-metil*, azinfos-etil*, acefat*, acetamiprid*, acrinatrin* aldicarb (sumă de aldicarb, aldicarb sulfoxid şi aldicarb sulfone, exprimată în aldicarb)*, atrazin, azoxistrobin*, bifentrin*, bitertanol*, bromofos*, bromopropilat*, buprofezin*, bupirimat*, boscalid*, captan*, carbendazim (sumă de benomil şi carbendazim exprimată în carbendazim)*, clorfenapir*, clotianidin*, carbaril*, carbofuran*, carbosulfan*, ciproconazol*, ciprodinil*, cihalotrin*, ciflutrin (sumă de 4 izomeri)*, cipermetrin (sumă de 4 izomeri)*, cipermetrin alfa*, clorpirifos*, clorpirifos-metil*, clorotalonil*, clorfenvinfos, cloroprofarm* DDT (sumă de p,p’- DDT, o,p’-DDT, p,p’-DDE şi p,p’ DDD exprimată în DDT)*, deltametrin*, diazinon*, dicrotofos, diafentiuron, diclorfluanid*, diclorvos*, dicofol*, dicloran, difenilamină*, dimetoat*, disulfoton, difenoconazol*, endosulfan (sumă de izomeri alfa endosulfan, beta endosulfan şi endosulfan sulfat exprimată în endosulfan)*, endrin*, EPN*, epoxiconazol*, etoprofos, etion*, etofenprox*, fenclorfos, fenarimol*, fenitrotion*, fenvalerat/esfenvalerat (sumă de RS/SR şi izomeri RR/SS)*, fenhexamid*, fenpropatrin*, fention*, fipronil, fenpropinorf, flutriafol, flusilazol, flufenoxuron, formetanat, fenamidon, flucitrinat, fludioxonil*, fenoxicarb, folpet*, formation, forat, heptaclor*, hexaclorbenzen*, hexaclorciclohexan HCH - izomerul alfa*, hexaclorciclohexan - hch, izomerul beta*, hexaflumuron, hexitriazox*, hexaconazol*, imazalil*, imidacloprid*, iprodion*, indoxacarb*, iprovalicarb*, izofenfos-metil, kresoxim-methil*, lambda-cihalotrin*, linuron*, lufenuron, lindan (izomerul gama al hexaclorciclohexanului HCH)*, malation (sumă de malation şi malaoxon exprimată în malation)*, mandipropanid, metamidofos*, metidation*, metalaxil*, metconazol* metiocarb*, metiocarb-sulfoxid*, metiocarb-sulfone*, metomil*, metribuzin, mevinfos, monocrotofos*, miclobutanil*, mepanipirim, ometoat*, oxamyl*, oxadixil*, oxidemeton-metil* paration*, paration-metil*, paclobutrazol, pencicuron, piriproxifen, penconazol*, pendimetalin*, fosmet*, piraclostrobin*, prefenofos*, propamocarb*, permetrin - (sumă de cis- şi trans-permetrin)*, pirimicarb*, pirimetanil*, pirimifos-metil*, procimidon*, procloraz*, fentoat*, fosalon*, propiconazol*, propoxur, procloraz*, profenofos*, propargit*, propizamid*, piridaben*, protiofos, resmetrin*, spiroxamin*, taufluvalinat*, tetradifon, teflubenzuron, teflutrin, tiodicarb*, triadimefon şi triadimenol* (sumă de triadimefon şi triadimenol)*, triazofos*, triflumuron, trifluralin, tebuconazol*, tebufenpirad*, tiabendazol*, tiametoxam (sumă de tiametoxam şi clotianidin, exprimată în tiametoxam)*, tolilfluanid*, tolclofos-metil*, trifloxistrobin*, tiacloprid*, triforin, tiofanat-metil*, vinclozolin*, quinalfos, zoxamid*, 3-hidroxi carbofuran. NOTĂ: * Substanţă activă inclusă în programul comunitar de control, multianual şi coordonat de asigurare a respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide şi de evaluare a expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din ţări terţe, astfel cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Birou vamal - orice birou la care pot fi îndeplinite toate sau unele dintre formalităţile vamale prevăzute în reglementările vamale. Pentru produsele alimentare care se supun controalelor consolidate, procedura de control oficial la import este stabilită în cadrul Regulamentului (CE) nr. 669/2009 şi a procedurilor specifice elaborate şi aprobate de ANSVSA. Precizări tehnice: a)analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de ANSVSA; b)nivelurile maxime admise de reziduuri de pesticide sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 396/2005, cu amendamentele ulterioare, şi cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului sănătăţii nr. 12/181/380/2009 privind reziduurile de pesticide în şi pe alimente şi furaje de origine animală şi vegetală; c)metodele de prelevare a probelor se aplică în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală şi nonanimală şi reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale procedurii pentru prelevarea de probe din produse alimentare de origine nonanimală în vederea determinării concentraţiei de reziduuri de pesticide elaborată de ANSVSA; d)prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul DSVSA, respectiv din cadrul posturilor de inspecţie la frontieră; transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează, în condiţiile legii, de către DSVSA, respectiv de către posturile de inspecţie la frontieră, prin intermediul unor operatori economici specializaţi în domeniul transportului specializat, care trebuie să asigure condiţiile specifice pentru produsele în cauză, costurile fiind asigurate din bugetul DSVSA; e)la stabilirea Planului cifric la nivel judeţean sunt luate în considerare criterii precum: numărul depozitelor de destinaţie ale operatorilor economici care realizează activitatea de import şi comerţ intraunional, capacitatea depozitelor, ponderea produselor în regimul alimentar, disponibilitatea sezonieră a produselor alimentare, sistemul de control al operatorului economic, volumul importurilor derulate prin posturile de inspecţie la frontieră, biroul vamal şi depozite de destinaţie, notificările SRAAF şi rezultatele analizelor de laborator privind depăşirile limitelor maxime admise din anii precedenţi, alte criterii stabilite la nivel judeţean, precum şi de prevederile Regulamentului Comisiei Europene de stabilire a programului de control multianual coordonat al Uniunii şi ale Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare. Sistemul de control al operatorului economic trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

Frecvenţa de monitorizare prin prelevare de probe a unui operator economic se stabileşte în funcţie de evaluarea sistemului de control aplicat de acesta; f)în cazul unor rezultate de laborator care indică depăşirea limitelor legale maxime admise, personalul de specialitate din cadrul DSVSA, respectiv din cadrul posturilor de inspecţie la frontieră notifică prin Sistemul rapid de alertă pentru alimente şi furaje şi prelevează probe şi pentru următoarele loturi ce provin din ţări terţe sau state membre cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise; în aceste situaţii, probele prelevate sunt însoţite de o notă justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice; g)loturile de produse alimentare pentru care s-au depistat reziduuri de pesticide peste limitele legale maxime admise nu sunt puse pe piaţă şi/sau sunt retrase de pe piaţă, după caz; h)produsele alimentare pentru care s-au depistat reziduuri de pesticide peste limitele legale maxime admise nu sunt destinate consumului uman direct şi nu sunt utilizate ca ingrediente la fabricarea altor produse alimentare şi nici amestecate cu alte produse alimentare; i)în cazul în care există suspiciuni cu privire la prezenţa neconformităţii cu legislaţia privind siguranţa alimentelor sau când există îndoieli cu privire la destinaţia reală a lotului sau la corespondenţa dintre lot şi garanţiile certificate, inspectorii din cadrul DSVSA/posturilor de inspecţie la frontieră/punctelor de intrare desemnate efectuează controale oficiale pentru a confirma sau pentru a elimina suspiciunea sau îndoiala, lotul este reţinut oficial până la finalizarea controalelor oficiale; aceste activităţi sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor constau în: controlul documentelor care însoţesc lotul, examinarea vizuală pentru asigurarea corespondenţei dintre certificatele sau alte documente care însoţesc lotul cu eticheta şi conţinutul lotului, verificarea ambalajelor, prelevarea de probe pentru analize de laborator, verificarea sistemului de control al operatorului; în funcţie de rezultatul acestora personalul de specialitate ia măsurile ce se impun aplicând instrucţiunile, procedurile şi prevederile legale în vigoare aplicabile fiecărui caz în parte; j)pentru respectarea prevederilor art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, personalul de specialitate din cadrul ANSVSA prelevează, obligatoriu, proba pentru opinie suplimentară şi consemnează, în procesul-verbal de prelevare-recoltare a probei; atunci când operatorul economic refuză prelevarea probei de opinie suplimentară acesta pierde dreptul de a contesta rezultatul obţinut în controlul oficial; motivele refuzului se consemnează în procesul verbal de prelevare; proba pentru opinie suplimentară etichetată şi ambalată corespunzător se păstrează de către operatorii din industria alimentară în condiţii adecvate şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare; k)dacă, în urma analizei probei de laborator, lotul se clasifică ca fiind neconform, operatorul din industria alimentară este informat imediat. În cazul în care operatorul din industria alimentară doreşte să conteste rezultatul obţinut în controlul oficial, notifică acest lucru direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti responsabilă cu prelevarea probelor, în termen de cinci zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă despre rezultat. În cel mai scurt timp posibil de la data înregistrării notificării privind contestarea rezultatului controlului oficial, operatorul din industria alimentară prezintă autorităţii competente buletinul de analiză obţinut în urma testării probei pentru opinie suplimentară. Buletinul de analiză cu care poate fi contestat rezultatul controlului oficial trebuie să fie eliberat de un laborator acreditat (conform SR ISO EN 17025) care utilizează o metodă de determinare care prezintă criterii de performanţă cel puţin egale cu cele ale metodei de determinare prin care s-a analizat proba de laborator. În caz de litigiu se iniţiază analiza probei de referinţă în laboratorul naţional de referinţă care utilizează metode de referinţă/de confirmare. Rezultatul obţinut în urma analizării probei de referinţă este cel care stabileşte, în final, conformitatea lotului. Costurile privind analiza probei de referinţă sunt suportate de operatorul din industria alimentară care a contestat rezultatul controlului oficial; l)în cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică PS 04 DGSA denumită „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import", elaborată de ANSVSA; m)orice modificare a legislaţiei la nivel european, aplicabilă direct statelor membre, va fi luată în considerare în controlul oficial în ceea ce priveşte produsele alimentare, modul de prelevare şi frecvenţa controalelor fizice; n)supravegherea unităţilor cu activitate în domeniul alimentar se face în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, pentru verificarea respectării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 369/2005, cu amendamentele ulterioare, şi art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu amendamentele ulterioare; aceasta se realizează prin evaluarea schemelor de prelevare şi testare/sistemul de control al operatorului, analiza înregistrărilor obţinute - buletine de analiză obţinute în urma testării - şi evaluarea acţiunilor corective şi preventive întreprinse, prin identificarea corectă a măsurilor corective şi preventive în concordanţă şi proporţionale cu neconformităţile constatate; în cazul în care, în urma controlului, se constată nerespectarea cerinţelor legislative, se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator în vederea verificării conformităţii cu legislaţia şi a aplicării măsurilor de control ce se impun; costurile aferente prelevării, transportului şi testării produselor alimentare sunt suportate de operatori; o)în cadrul controlului oficial, personalul de specialitate din cadrul ANSVSA verifică existenţa şi implementarea unor sisteme şi/sau proceduri privind respectarea cerinţelor de trasabilitate în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare, cu amendamentele ulterioare; p)la solicitarea operatorului, personalul de specialitate din cadrul ANSVSA poate să elibereze o copie a buletinului de analiză. 22. În anexa nr. 2 capitolul II litera K, punctul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: 2. Produse care conţin, constau sau sunt obţinute din porumb

23. În tot cuprinsul ordinului, sintagmele „posturile de inspecţie la frontieră din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor" şi „posturile de inspecţie la frontieră ale ANSVSA" se înlocuiesc cu sintagma „posturile de inspecţie la frontieră". 24. În tot cuprinsul anexei nr. 2, sintagma „din bugetul DSVSA, respectiv a posturilor de inspecţie la frontieră ale ANSVSA" se înlocuieşte cu sintagma „din bugetul DSVSA." Articolul II Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Geronimo Răducu Brănescu