ORDIN Nr. 1091
din 7 septembrie 2006
privind aprobarea
protocoalelor de transfer interclinic al pacientului critic
ACT EMIS DE:
MINISTERUL SANATATII
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 775 din 13 septembrie 2006
Având în vedere prevederile art. 102 alin. (3) din
titlul IV „Sistemul naţional de asistenţă medicală de
urgenţă şi de prim ajutor calificat" din Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătăţii,
văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale
politici, strategii si managementul calităţii în sănătate nr. EN. 3.849/2006,
în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice,
ministrul sănătăţii publice emite următorul ordin:
Art. 1. - In înţelesul prezentului ordin, termenii şi
noţiunile folosite au următoarele semnificaţii:
1. pacient critic - pacient
cu funcţiile vitale instabile sau cu afecţiuni care pot avea complicaţii
ireversibile necesitând investigaţii, intervenţii şi/sau îngrijiri medicale
speciale acordate de către o echipă complexă, pluridisciplinară, într-o clinică
sau secţie de terapie intensivă generală sau specializată;
2. transfer interclinic - transferul unui pacient între două unităţi sanitare, din care
unitatea sanitară care primeşte pacientul este de un nivel de competenţă şi/sau dotare mai mare
decât unitatea sanitară care trimite pacientul;
3. spital sau unitate
sanitară trimiţătoare - oricare unitate sanitară
cu paturi al cărei personal medical decide transferul unui pacient către o altă
unitate sanitară cu paturi în vederea asigurării unor îngrijiri medicale de
grad mai înalt de complexitate decât cele care sunt asigurate în acea unitate
din cauza lipsei de competenţă şi/sau dotare necesară;
4. spital sau unitate
sanitară primitoare - spital regional, spital
judeţean sau o clinică universitară care poate asigura îngrijirile complexe şi
complete unui pacient transferat pentru o anumită patologie;
5. medic responsabil de organizarea transferului - medic care răspunde, prin funcţia şi competenţa pe care le deţine,
de organizarea transferului la nivelul unităţii care solicită transferul sau la
nivelul unităţii primitoare;
6. acord de colaborare - acord care se semnează între unităţile potenţial trimiţătoare şi
unităţile potenţial primitoare, prin care se stabilesc regulile de transfer,
procedurile de lucru şi datele de contact în vederea aplicării prevederilor
acestui ordin;
7. pacient critic internat - pacient critic pentru care s-au completat şi înregistrat actele de
internare într-o unitate sanitară cu paturi, responsabilitatea asupra acestui
pacient fiind preluată de o secţie sau clinică din cadrul spitalului sau
unităţii sanitare;
8. pacient critic neinternat - pacient critic pentru care nu s-au înregistrat actele de internare,
aflându-se în unitatea de primiri urgenţe sau compartimentul de primiri urgenţe
al unităţii sanitare respective, responsabilitatea asupra acestui pacient fiind
a medicului din cadrul unităţii de primiri urgenţe, al compartimentului de primiri
urgenţe sau, în lipsa unei structuri de primire a urgenţelor cu personal
propriu, a medicului care asigură gardă de urgenţă în unitatea sanitară
respectivă;
9. serviciul care
efectuează transferul - serviciul care efectuează
transferul cu mijloacele aflate în dotare şi personal propriu sau serviciul
care asigură personalul de transfer, utilizând mijloacele puse la dispoziţie de
un serviciu de urgenţă prespitaliceasca sau de o altă instituţie care deţine
mijloacele necesare;
10. unitate de terapie intensivă
mobilă - o ambulanţă tip C dotată complet cu
echipamentele, medicamentele şi materialele necesare acordării îngrijirilor la
nivel de terapie intensivă de către personal competent şi experimentat în
domeniu;
11. echipaj de urgenţă - echipaj de asistenţă medicală de urgenţă prespitaliceasca condus de
un medic sau, după caz, de un asistent medical cu pregătire specifică, care
deţine în dotare echipamentele, materialele şi medicamentele necesare
îngrijirii corecte, pe durata transferului unui pacient critic, în condiţiile
minime necesare de siguranţă, precum şi competenţele şi experienţa necesare îngrijirii pe durata transferului pacientului respectiv;
12. persoanele
responsabile de evaluarea pacienţilor şi organizarea transferului - persoanele din ambele unităţi sanitare, unitatea trimiţătoare şi
unitatea primitoare, precum şi persoanele din alte instituţii implicate în
organizarea transferului interclinic şi efectuarea acestuia. Aceste persoane
sunt desemnate, în prealabil, de conducerile unităţilor implicate după
funcţiile şi competenţele necesare organizării unui transfer interclinic al
unui pacient critic. Persoane care deţin funcţiile şi competenţele necesare
organizării transferului se află în permanenţă în spital [de exemplu: medic şef
de gardă din cadrul unităţii de primire a urgenţelor (UPU), chirurg de gardă, internist de
gardă etc], ele neputând fi limitate la persoane cu funcţii unice (şef de
secţie, director de spital etc);
13. pacient critic netransportabil - pacientul aflat în stop cardiorespirator sau pacientul care se află
într-o stare critică care necesită investigare, intervenţie imediată cu scopul
salvării vieţii şi/sau îngrijiri complexe într-o secţie de terapie intensivă,
fără de care nu va supravieţui sau va suferi complicaţii ireversibile, cu
condiţia ca unitatea sanitară în care se află să aibă posibilitatea din punct
de vedere al resurselor tehnico-materiale, precum şi al resurselor umane de a
acorda îngrijirile necesare. Dacă transportul unui pacient critic către o altă
unitate reprezintă unica şansă de diagnosticare şi/sau rezolvare definitivă în vederea salvării vieţii acestuia,
pacientul este considerat transportabil indiferent de starea acestuia şi
riscurile posibil a apărea pe durata transportului, cu condiţia asigurării
condiţiilor adecvate de transport din punct de vedere tehnic, precum şi din
punct de vedere al resurselor umane necesare.
Art. 2. - Se aprobă protocoalele de transfer
interclinic al pacientului critic, prevăzute în anexa nr. I.
Art. 3. - Protocoalele de transfer interclinic al
pacientului critic sunt aplicabile în cazul transferului unui pacient critic între două unităţi sanitare, când transferul are loc către o unitate
cu capacitate terapeutică mai mare decât unitatea care solicită transferul.
Art. 4. - Toate unităţile sanitare arondate unui spital
regional de urgenţă încheie un acord de colaborare cu spitalul respectiv,
conform modelului prevăzut în anexa nr. II, în termen de cel mult 30 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentului ordin.
Art. 5. - Toate unităţile sanitare dintr-un judeţ
încheie un acord de colaborare cu spitalul judeţean din judeţul respectiv, pe
baza prevederilor prezentului ordin, în termen de cel mult 30 de zile de la
publicare.
Art. 6. - Copiile acordurilor semnate sunt trimise, în
termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, către
autorităţile de sănătate publică, care trimit o listă cu toate acordurile
semnate Direcţiei generale politici, strategii şi managementul calităţii în
sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice.
Art. 7. - Acordurile de colaborare sunt multiplicate la
nivelul fiecărui spital şi distribuite secţiilor, clinicilor, unităţilor şi
compartimentelor de primire a urgenţelor, precum şi personalului serviciilor de
urgenţă prespitaliceasca. Persoanele implicate care fac parte din structurile
instituţiilor semnatare au obligaţia legală de a respecta cele stabilite prin
acord.
Art. 8. - Acorduri de colaborare pot fi încheiate de
către un spital sau o unitate sanitară de nivel IV, III
sau II cu mai multe spitale regionale şi/sau clinici
de specialitate, fiind obligatorie încheierea a cel puţin un acord cu cel mai
apropiat spital regional la care spitalul sau unitatea sanitară respectivă este
arondată.
Art. 9. - Spitalele regionale pot încheia între ele
acorduri de colaborare care să asigure complementaritatea mai ales în cazul
lipsei de locuri pentru internare la clinicile de terapie intensivă sau în
cazul defecţiunii unor echipamente de investigaţii ori al lipsei temporare de
personal calificat într-un anumit domeniu.
Art. 10. - Organizarea unui transfer interclinic al unui
pacient critic către un spital regional sau judeţean
se face, după caz, în colaborare cu serviciile de ambulanţă judeţene şi al
municipiului Bucureşti, serviciile mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare
(SMURD) şi/sau cu echipajele de transport neonatal sau alte servicii de
transport sanitar, abilitate prin lege, care deţin competenţele necesare pentru
efectuarea acestuia.
Art. 11. - Medicii din spitalele care urmează să
transfere pacientul critic sunt obligaţi să se consulte, înainte de efectuarea
transferului, cu echipajele aeriene de salvare, în situaţia în care cazul face
parte din cele prevăzute în acest ordin sau în conformitate cu prevederile Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcţionarea şi
finanţarea asistenţei de urgenţă acordate cu elicopterele achiziţionate de
Ministerul Sănătăţii şi repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic
Fundeni şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, aprobata prin Legea
nr. 40/2004, şi ale Normelor metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin
Ordinul ministrului administraţiei si internelor si al ministrului sănătăţii
nr. 277/777/2004.
Art. 12. - In cazul pacienţilor critici care necesită
intervenţie de urgenţă cu scopul salvării vieţii la un spital judeţean sau
regional, medicul din spitalul care solicită transferul are dreptul de a
solicita echipajul aerian de salvare sau, după caz, un echipaj mobil de terapie
intensivă, un echipaj de transfer neonatal ori un echipaj de urgenţă, fără
obţinerea acordului în prealabil al spitalului care urmează să primească
pacientul respectiv, cu condiţia informării în cel mai scurt timp posibil a
medicilor din spitalul primitor.
Art. 13. - Medicul care efectuează transferul pe cale
aeriană sau cu ambulanţă are dreptul de a modifica destinaţia iniţială şi de a
transfera pacientul către o altă unitate, în oricare din următoarele situaţii:
a) starea clinică a pacientului impune acest lucru;
b) condiţiile de zbor sau de drum nu permit sosirea la
destinaţia iniţială;
c) există un spital mai apropiat, de acelaşi nivel sau
cu aceleaşi competenţe ca şi spitalul la care a fost trimis pacientul, distanţa
între cele două spitale fiind mai mare de 15 minute de deplasare, starea
clinică a pacientului deteriorându-se brusc şi necesitând investigaţii şi/sau
intervenţie medicală specializată în regim de urgenţă.
Art. 14. - In cazul în care medicul care efectuează
transferul decide schimbarea destinaţiei, acesta informează spitalul la care va
fi transferat pacientul, precum şi spitalul care a solicitat transferul,
telefonic, radiotelefonic sau prin dispeceratul medical, prezentând şi motivele
care stau la baza deciziei sale.
Art. 15. - In cazurile în care, din motive obiective,
lipseşte un mijloc adecvat de transfer interclinic al unui pacient critic care
necesită un transfer de urgenţă sau în cazul în care pacientul necesită un
mijloc special de transfer interclinic, cum ar fi unitatea de terapie intensivă
mobilă pentru nou-născuţi, elicopter sau o unitate mobilă de terapie intensivă,
medicul din spitalul care organizează transferul, în colaborare cu serviciul de
urgenţă prespitalicească, va solicita acest mijloc de transfer de la un spital
regional sau de la un alt serviciu de urgenţă apropiat, care deţine asemenea
mijloace de transfer.
Art. 16. - In lipsa unui
personal medical adecvat, instruit pentru transferul unui pacient critic,
spitalul care organizează transferul asigură personalul de însoţire sau
solicită intervenţia unui echipaj adecvat de la un alt spital sau serviciu de
urgenţă.
Art. 17. - Serviciile de
urgenţă prespitalicească au obligaţia să informeze, prin medicul coordonator al
dispeceratului medical, medicul care organizează transferul despre nivelul de
competenţă al echipajului pe care îl pot asigura şi nivelul de dotare al
acestuia, cu respectarea nivelului de competenţă şi dotării echipajului
solicitat de medicul care cere transferul.
Art. 18. - Echipajul de transfer interclinic are
obligaţia de a solicita sprijinul altui echipaj la întâlnire, în cazul în care
starea pacientului se agravează, iar personalul din echipajul respectiv nu
deţine competenţele şi/sau echipamentele şi medicamentele necesare stabilizării
pacientului. In astfel de situaţii echipajul de sprijin va fi solicitat de la
cel mai apropiat serviciu de urgenţă prespitalicească, prin apelarea 112 sau
prin apelarea radiotelefonică, dacă este posibil. In lipsa unui echipaj
terestru în apropiere se solicită intervenţia unui echipaj de salvare aeriană,
apelând la dispeceratul regional prin 112 sau, dacă este posibil,
radiotelefonic.
Art. 19. - Pentru transferul interclinic al pacientului
critic se aplică şi prevederile Ordinului ministrului administraţiei şi
internelor şi al ministrului sănătăţii nr. 277/777/2004 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
126/2003 privind operarea, funcţionarea şi finanţarea asistenţei de urgenţă
acordate cu elicopterele
achiziţionate de Ministerul Sănătăţii şi repartizate operatorilor medicali
Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş,
aprobată prin Legea nr. 40/2004, cu excepţia anexei privind recomandările
pentru transferul interclinic, care va fi înlocuită de prevederile prezentului
ordin.
Art. 20. - Fiecare unitate sanitară potenţial
trimiţătoare sau primitoare asigură accesul personalului medical la un fax
funcţional 24 de ore din 24, 7 zile din 7, preferabil în cadrul unităţilor de
primire a urgenţelor sau, în lipsa acestora, într-o încăpere cu supraveghere
permanentă.
Art. 21. - Toate sediile dispeceratelor medicale sau ale dispeceratelor integrate, precum şi sediile centrale
ale serviciilor de ambulanţă judeţene şi al municipiului Bucureşti şi
serviciilor mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare, inclusiv toate bazele
aeriene de salvare, vor fi dotate cu aparate fax funcţionale şi accesibile
personalului 24 de ore din 24, 7 zile din 7.
Art. 22. - Transferul interclinic al pacientului critic
este considerat, din punctul de vedere al serviciilor de urgenţă
prespitalicească, intervenţie de urgenţă şi este finanţat/decontat ca atare,
fiind eligibile în vederea decontării următoarele: costul/km şi
costul/solicitare la tarifele contractate pentru intervenţii la urgenţele
majore sau orice altă modalitate de finanţare a intervenţiilor la urgenţele
majore, în conformitate cu prevederile în vigoare.
Art. 23. - Materialele sanitare şi medicamentele
necesare pe durata transferului pacientului, inclusiv produsele sanguine, dacă
este cazul, sunt asigurate, pentru toată durata transferului, de către unitatea
sanitară care solicită transferul, urmând ca echipajul de transfer să predea
materialele şi medicamentele rămase neutilizate medicului din unitatea care
primeşte pacientul, acestea fiind trecute în fişa pacientului.
Art. 24. - Transferul interclinic al nou-născuţilor
aflaţi în stare critică este finanţat/decontat ca o intervenţie de urgenţă, la
tarifele stabilite pentru finanţarea unităţilor de terapie intensivă mobilă. In
acest sens, casele de asigurări de sănătate semnează contracte de prestări
servicii cu spitalele sau serviciile de urgenţă prespitalicească care asigură
transferul interclinic al nou-născuţilor aflaţi în stare critică.
Art. 25. - (1) In cazul pacienţilor consideraţi
netransportabili din cauza stării lor clinice, dar al căror transfer către o
altă unitate sanitară reprezintă unica şansă de salvare a vieţii lor, decizia
asupra efectuării transferului se ia de către medicii din spitalul în care se
află pacientul la momentul respectiv, de comun acord cu medicii din spitalul la
care urmează a fi trimis pacientul şi cu serviciul care urmează să efectueze
transferul.
(2) In situaţiile prevăzute la alin. (1), medicul sau
medicii care decid transferul în beneficiul pacientului explică situaţia şi
riscurile acestui transfer familiei, care îşi va da acordul. In lipsa familiei,
aceasta va fi reprezentată de medicii din spitalul în care se află pacientul.
Art. 26. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin
atrage răspunderea administrativă, civilă sau, după caz, penală, în condiţiile
legii.
Art. 27. - Anexele nr. I şi II fac parte integrantă din prezentul
ordin.
Art. 28. - Prezentul ordin intră în vigoare în termen
de 30 de zile de la data publicării.
Art. 29. - Autorităţile de sănătate publică judeţene şi
a municipiului Bucureşti, unităţile sanitare şi personalul medical implicat vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 30. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Ministrul sănătăţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
ANEXA Nr. I
PROTOCOALE DE TRANSFER
interclinic al pacientului critic
1. Principii generale
1. Scopul principal al transferului este asigurarea
asistenţei medicale optime pentru pacient.
2. Inaintea efectuării transferului unitatea sanitară
în care se află pacientul are obligaţia să îl evalueze şi să îi asigure
tratamentul necesar stabilizării în vederea transferului, evitând întârzierile
nejustificate care pot influenţa negativ tratamentul definitiv în centrul de
specialitate. Examinările şi manevrele efectuate vor fi consemnate în fişa
pacientului. Originalul sau o copie a acestei fişe însoţeşte pacientul la
unitatea unde acesta este transferat.
3. Medicul din unitatea sanitară în care se află
pacientul are obligaţia să îl informeze pe acesta sau pe aparţinătorii acestuia
asupra riscurilor şi a posibilelor beneficii ale transferului, consemnând
această informare. Acceptul pacientului sau al aparţinătorilor se obţine, dacă
este posibil, înaintea începerii transferului, fără ca aceasta să ducă la
întârzieri ce ar fi în detrimentul pacientului. In cazul în care acceptul
pacientului sau al aparţinătorilor nu poate fi obţinut, acest lucru este
documentat şi motivele sunt explicate în fişa pacientului.
4. Spitalele vor avea un protocol prestabilit, prin
care se vor numi persoanele responsabile de evaluarea
pacienţilor şi organizarea transferului. Spitalele care primesc pacienţi pentru
tratament de specialitate stabilesc persoanele responsabile de acceptarea
transferurilor şi organizarea acestora, în colaborare cu spitalele ce doresc să
transfere pacienţi.
5. Medicul responsabil din spitalul care transferă
pacientul evaluează starea acestuia, necesitatea transferului, momentul
transferului, modalitatea transportului, nivelul asistenţei medicale pe durata
transferului (competenţele echipajului şi dotarea necesară) şi destinaţia
transferului, având ca scop final asigurarea îngrijirilor medicale optime
pacientului transferat, fără întârziere nejustificată. In situaţia în care
spitalul la care se solicită transferul pacientului refuză să accepte din lipsa
locurilor, acestuia îi revine obligaţia de a găsi un loc într-un spital care
deţine competenţe şi condiţii de investigaţii şi tratament cel puţin egale cu
nivelul propriu.
6. Acceptul pentru transfer se obţine de la spitalul
care primeşte pacientul, înaintea începerii transferului, cu excepţia cazurilor
în care pacientul necesită un transfer de urgenţă, fiind instabil hemodinamic
sau în pericol vital eminent. In cazul pacienţilor aflaţi în stare critică sau
cu potenţial de agravare, în lipsa îngrijirilor adecvate şi care necesită
asistenţă medicală de specialitate ce nu poate fi asigurată de spitalul în care
acesta se află, un spital care poate asigura acest nivel de îngrijiri medicale
nu are dreptul de a refuza transferurile.
7. Documentaţia ce cuprinde starea pacientului,
investigaţiile efectuate şi rezultatele acestora, medicaţia administrată, cu
specificaţia dozelor şi a orelor de administrare, consulturile de specialitate
etc. este copiată sau trimisă în original spitalului care primeşte pacientul.
In situaţia în care este posibil, documentaţia poate fi trimisă şi prin poştă
electronică. Investigaţiile imagistice efectuate (CT, RX, RMN, angiografii
etc), precum şi alte teste vor fi trimise cu documentaţia medicală a
pacientului.
2. Organizarea
transferului
1. Reponsabilităţile medicului din centrul care cere
transferul pacientului:
a) identifică pacientul cu indicaţie pentru transfer;
b) iniţiază procesul de transfer, prin contactul
direct cu medicul din unitatea primitoare;
c) asigură stabilizarea maximă posibilă a pacientului,
în limita posibilităţilor din instituţia în care se află pacientul;
d) determină modalitatea de transfer, prin consultare
cu serviciul care efectuează transferul;
e) evită întârzierile nejustificate din punct de
vedere medical;
f) asigură păstrarea unui nivel adecvat şi constant de
îngrijire pe durata transferului, până la preluarea pacientului de către
medicul din unitatea primitoare, prin indicarea la solicitarea transferului a
competenţelor echipajului şi a nivelului de dotare necesară pentru realizarea
in cele mai bune condiţii a transferului;
g) transferă documentaţia şi rezultatele
investigaţiilor pacientului către unitatea primitoare.
2. Responsabilităţile medicului din centrul care
urmează să primească pacientul:
a) asigură din timp resursele necesare (materiale şi
umane) pentru primirea cazului transferat;
b) recomandă soluţiile optime de transfer şi măsurile
terapeutice de resuscitare înaintea începerii transportului şi pe durata
transportului, dacă este necesar.
3. Inaintea efectuării transferului pacientul este
reanimat şi stabilizat în limita posibilităţilor unităţii în care este
internat, evitând întârzierile nejustificate. Se efectuează următoarele manevre
de stabilizare, atunci când există indicaţie:
a) Căile respiratorii:
1. se utilizează un adjuvant simplu de cale aeriană
sau se intubează pacientul, dacă este necesar;
2. se aspiră căile respiratorii şi se eliberează;
3. se introduce o sondă nazogastrică (orogastrică în
cazul traumatismelor craniene şi faciale grave) în vederea reducerii riscului
de aspiraţie.
b) Respiraţia:
4. se stabilizează frecvenţa şi se administrează
oxigen;
5. se asigură ventilaţia mecanică, dacă este necesar;
6. se efectuează drenajul toracic, dacă este nevoie. (Se acordă atenţie sporită
pacienţilor intubaţi, cu traumatism toracic închis, mai ales dacă transferul se
efectuează pe calea aerului.)
c) Circulaţia:
7. se controlează hemoragiile externe;
8. se asigură două linii intravenoase (i.v.) groase
(minimum 18 - 16 G) şi se administrează cristaloide;
9. se reumple patul vascular utilizând cristaloide sau
sânge integral, dacă este indicat, pe toată durata transferului, în
conformitate cu protocoalele medicale în vigoare;
10. se introduce un cateter urinar, dacă nu este
contraindicaţie în acest sens, în vederea monitorizării debitului urinar;
11. se monitorizează ritmul cardiac şi frecvenţa
cardiacă;
12. se administrează medicamente inotrope şi
vasoactive la pacienţii la care se indică (şoc cardiogen, insuficienţă cardiacă
stângă etc.), utilizând un injectomat sau o altă modalitate sigură de control
al dozelor.
d) Sistemul nervos central:
13. se asistă ventilaţia în cazul pacientului comatos;
14. se administrează Manitol sau diuretice, dacă sunt
indicate;
15. se imobilizează capul,
gâtul, toracele şi coloana vertebrală la pacientul traumatizat.
e) Examinările diagnostice:
(Când acestea sunt indicate, ele nu trebuie să ducă
la întârzierea transferului. Ele pot fi efectuate şi la centrul care primeşte
pacientul.)
16. Rx coloană cervicală,
torace, bazin şi extremităţi;
17. examinările de înaltă performanţă, cum ar fi: CT,
angiografie etc, nu sunt indicate dacă vor duce la întârzierea transferului.
Ele se efectuează doar dacă pacientul este stabil şi dacă întârzierea
transferului nu afectează pacientul în mod negativ;
18. hemoglobinemie, hematocrit, grup sanguin şi gaze
arteriale;
19. test de sarcină pentru toate pacientele
traumatizate, aflate în intervale de vârstă în care sarcina este posibilă;
20. monitorizarea ritmului
cardiac şi a pulsoximetriei, cu notarea periodică a valorilor în documentaţia
pacientului;
21. monitorizarea TA si documentarea periodică.
f) Plăgile:
(Efectuarea manevrelor de mai jos nu trebuie să ducă
la întârzierea efectuării transferului.)
22. se efectuează toaleta plăgilor şi pansamentul;
23. se efectuează seroprofilaxia antitetanică şi se
documentează acest lucru în scris;
24. se administrează antibiotice, dacă se indică în
cazul respectiv.
g) Fracturile:
(Nu se întârzie transferul pentru efectuarea radiografiilor, mai ales dacă pacientul suferă de
alte leziuni grave în afara fracturilor.)
25. se efectuează imobilizarea în atele;
26. se folosesc atele de tracţiune, dacă există, acolo
unde este nevoie;
27. se verifică circulaţia periferică şi se
documentează în scris.
4. Asigurarea îngrijirilor pe durata transferului
- medicul care solicită transferul, precum şi unitatea
care realizează transferul au obligaţia de a se asigura că:
a) transferul se efectuează de personal calificat care
deţine echipamentele şi medicamentele necesare pentru a face faţă eventualelor
complicaţii;
b) există materiale şi medicamente suficiente pentru
realizarea transferului. Acestea se asigură de unitatea care solicită
transferul, pentru toată durata acestuia (inclusiv produse sanguine, dacă este
cazul). In lipsa unor materiale sau medicamente speciale de la unitatea care
solicită transferul, în cazul în care transferul este asigurat de personal din
cadrul unităţii sanitare care primeşte pacientul, materialele şi medicamentele
pot fi asigurate de această unitate sanitară primitoare;
c) se asigură permanent monitorizarea funcţiilor
vitale ale pacientului pe durata transferului;
d) există capacitatea de a asigura funcţiile vitale,
în caz de necesitate, pe timpul transferului (ventilaţie, aspiraţie, IOT,
suport hemodinamic, imobilizare coloana etc);
e) există capacitatea de a documenta starea
pacientului şi modificările ce apar pe durata transferului;
f) există posibilitatea de a comunica cu centrul de
specialitate la care se transferă pacientul pentru consult şi cu medicul care a
solicitat transferul, dacă va fi cazul, pe durata transportului;
g) în lipsa personalului calificat pentru efectuarea
transferului, spitalul care transferă pacientul asigură
personal de însoţire sau solicită efectuarea
transferului de către un serviciu specializat pe cale aeriană sau rutieră, după
caz;
h) în cazul efectuării transferului de către servicii
specializate care nu fac parte din structura spitalelor care transferă sau care
primesc pacientul respectiv, aceste servicii au obligaţia să asigure personalul
calificat sau să solicite personalul din partea uneia dintre instituţiile
implicate. Medicul care solicită transferul are obligaţia de a menţiona
competenţele echipajului care să asigure transferul şi dotarea necesară în
acest scop;
i) echipajul care efectuează transferul are dreptul de
a recomanda şi de a utiliza mijlocul de transfer cel mai adecvat cazului
respectiv, de comun acord cu medicul din unitatea sanitară care solicită
transferul;
j) şeful echipajului de urgenţă desemnat să efectueze
transferul are dreptul de a refuza efectuarea transferului în cazul în care
dotarea ambulanţei sau competenţa echipajului nu permite îngrijirile
corespunzătoare pe durata transportului, caz în care va solicita medicului
coordonator din dispeceratul medical sau responsabilului din serviciul din care
face parte trimiterea unui mijloc de transport corespunzător;
k) în situaţii excepţionale, când viaţa pacientului
depinde de transferul de urgenţă al acestuia, medicul coordonator din
dispecerat poate ordona echipajului disponibil să efectueze transferul chiar în
situaţia în care echipajul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în prezentul
ordin, cu condiţia asigurării unui echipaj adecvat la întâlnirea cu acesta,
dacă distanţa şi durata transferului impun o asemenea măsura. Astfel de situaţii
trebuie să rămână excepţii, fiind obligatorie documentarea lor la nivelul
dispeceratului, precum şi la nivelul echipajului care efectuează transferul,
descriind situaţia, circumstanţele şi motivele care au stat la baza deciziei.
5. Informaţiile minime ce trebuie să însoţească
pacientul:
a) numele pacientului, dacă este posibil, cu adresa şi
datele despre persoanele de contact şi numerele de telefon;
b) istoricul afecţiunii pentru
care pacientul este transferat;
c) în caz de traumă, mecanismul leziunii, data şi ora
la care a avut loc accidentul;
d) afecţiunile/leziunile identificate;
e) antecedentele medicale ale pacientului;
f) medicaţia administrată şi medicaţia curentă;
g) medicul curant al pacientului şi datele de
contact;
h) semnele vitale la sosirea pacientului în spitalul care solicită transferul, scorul Glasgow (GCS) şi, în cazul
pacientului traumatizat, scorul revizuit de traumă (RTS), prevăzut în anexa nr.
1 sau, după caz, scorul pediatric de traumă, prevăzut în anexa nr. 2;
i) măsurile terapeutice efectuate şi rezultatul
obţinut;
j) rezultatele testelor diagnostice şi ale analizelor
de laborator;
k) soluţiile intravenoase administrate (tipul, inclusiv
produsele sanguine şi cantitatea);
l) semnele vitale, inclusiv
GCS, măsurate şi documentate periodic în spitalul care cere transferul;
m) fişa medicală din prespital, dacă pacientul a ajuns
în spital cu ambulanţa;
n) fişa medicală de transfer interclinic al pacientului
critic, prevăzută în anexa nr. 3, cu funcţiile vitale măsurate şi documentate
periodic pe durata transferului, inclusiv GCS, medicamentele şi soluţiile
administrate pe durata transferului. Manevrele
efectuate pe durata transferului vor fi de asemenea documentate;
o) numele şi datele de contact ale medicului care a cerut transferul;
p) numele şi datele de contact ale medicului care a acceptat transferul;
q) numele şi datele de contact ale medicului sau
cadrului sanitar care a efectuat transferul.
6. Criteriile, indicaţiile şi contraindicaţiile
transferului pe calea aerului:
(Transferul pe calea aerului se utilizează în cazul
în care nu se poate asigura un transfer potrivit pe cale terestră sau în cazul
în care timpul de transfer pe cale terestră este mai lung decât permite starea
pacientului, ducând la agravarea acesteia sau la instalarea unor complicaţii
ireversibile. Pacientul traumatizat sau netraumatizat, instabil ori cu
potenţial ridicat de agravare pe durata transportului, care necesită transfer
interclinic la o unitate specializată, trebuie să beneficieze de o modalitate
de transport optimă care să asigure transferul în siguranţă şi în timp util.)
a) oricare dintre criteriile
de transfer menţionate mai jos poate fi o indicaţie pentru transfer pe calea
aerului;
b) în situaţiile în care timpul are o importanţă
majoră (pacient traumatizat instabil, cu suspiciune de hematom epidural, cu
IMA, necesitând tromboliză sau angioplastie etc), transferul pe cale aerului
este soluţia optimă, dacă transferul terestru necesită un timp mai îndelungat,
cu condiţia disponibilităţii unui mijloc de transfer aerian în timp util;
c) este preferabil în unele situaţii (fracturi
instabile de coloană, pacienţi instabili care nu suportă transfer de lungă
durată pe cale rutieră, lipsa de mijloc de transport rutier adecvat sau de
echipaj competent etc.) ca pacientul care urmează a fi transferat să rămână sub
observaţie medicală în unitatea care a cerut transferul, până la sosirea unui
mijloc de transport aerian cu personal calificat. Decizia se ia de comun acord
între medicul care organizează transferul şi şeful echipajului aerian de
salvare care urmează să efectueze transferul;
d) în cazul în care transferul pacientului critic pe
cale aeriană nu poate fi efectuat din motive obiective (condiţii meteo, lipsă
mijloc aerian etc), transferul trebuie efectuat în condiţii optime, utilizând,
în limita posibilităţilor, unităţi de terapie intensivă mobilă cu personal
calificat;
e) contraindicaţiile transferului pe calea aerului
includ:
1. pacient în stop cardiac;
2. pacient în stare terminală;
3. boală contagioasă activă, netratată, ce poate
periclita viaţa echipajului;
4. pacient combativ,
necontrolat (eventual necesită anestezie);
5. pacient conştient, coerent, care refuză transferul
pe calea aerului;
6. pacient instabil ce necesită o procedură (de
exemplu, laparotomie) ce poate fi efectuată în spitalul în care se află;
7. pacient stabil, care poate
fi transportat cu alt mijloc medicalizat, factorul timp nefiind de importanţă
majoră.
3. Criteriile de
transfer al pacientului adult netraumatizat
1. Criterii generale:
a) pacientul se află în stare critică şi necesită
investigaţii/îngrijiri de specialitate într-o unitate terţiară;
b) spitalul în care se află pacientul nu poate asigura
tratamentul optim acestuia. Un astfel de caz este reprezentat de, dar nu se
rezumă la, pacienţii cu IMA ce necesită tromboliză sau angioplastie, care nu
poate fi realizată în spitalul în care se află pacientul.
2. Criterii specifice:
a) pacient cu starea de conştientă alterată, necesitând
investigaţii/terapie intensivă/IOT/ ventilaţie mecanică;
b) anevrism disecant de aortă;
c) hemoragie cerebrală (hemoragie subarahnoidă);
d) hipotermie/hipotermie severă;
e) pacient care necesită intervenţie cardiacă de
urgenţă (ruptură valvulară etc);
f) pacient cu disritmii maligne;
g) pacient cu IMA, necesitând tromboliză sau
angioplastie;
h) pacient cu IMA la care
tromboliză este contraindicată, necesitând angioplastie;
i) pacient în şoc, necesitând IOT/ventilaţie mecanică
şi/sau medicaţie inotropă (cum ar fi şocul septic);
j) pacient instabil care necesită investigaţii avansate
ce nu pot fi efectuate în unitatea fn care se află, cum ar fi: CT, angiografie
etc;
k) intoxicaţii severe;
I) insuficienţă renală acută
care necesită dializă de urgenţă;
m) status epilepticus ce nu poate fi controlat;
n) pacient cu indicaţii de terapie hiperbară de
urgenţă.
4. Criteriile de
transfer al pacientului adult traumatizat
1. Sistem nervos central:
a) traumă craniocerebrală:
1. plăgi craniene penetrante (plăgi craniocerebrale),
cu sau fără pierdere de LCR sau substanţă cerebrală;
2. fracturi cu înfundare;
3. GCS sub 14 sau în curs de deteriorare;
4. pacienţi care necesită IOT/ventilaţie;
b) leziuni majore ale coloanei şi/sau leziuni
medulare.
2. Torace:
a) mediastin lărgit sau alte semne ce sugerează
leziuni ale vaselor mari;
b) leziuni grave ale peretului toracic (volet costal,
torace moale etc);
c) contuzie pulmonară;
d) leziune cardiacă;
e) pacienţi care necesită IOT/ventilaţie;
f) pacienţi care necesită ventilaţie prelungită şi
îngrijiri speciale.
3. Bazin/abdomen:
a) fracturi instabile ale bazinului;
b) fracturi de bazin cu şoc şi
hemoragie continuă;
c) leziuni/fracturi deschise ale bazinului.
4. Extremităţi:
a) fracturi deschise grave;
b) amputaţie traumatică cu potenţial de reimplantare;
c) fracturi articulare complexe;
d) leziune majoră prin strivire;
e) ischemia unei extremităţi.
5. Politrauma:
a) traumatism craniocerebral asociat cu traumatism al
feţei, toracelui, abdomenului sau al bazinului;
b) orice traumatism simultan a mai mult de două
regiuni corporale care pun în pericol viaţa pacientului;
c) arsuri majore sau arsuri asociate cu leziuni
traumatice grave.
6. Factori agravanţi:
a) vârsta > 55 de ani;
b) copii;
c) afecţiuni cardiace sau pulmonare preexistente;
d) diabet insulinodependent, obezitate morbidă;
e) sarcină;
f) imunodepresie.
7. Agravare secundară (sechele tardive):
a) necesitatea ventilaţiei mecanice;
b) sepsis;
c) insuficienţă organică sau pluriorganică
(deteriorarea la nivel SNC, cardiac, pulmonar, hepatic, renal sau a sistemului
de coagulare); d) necroza tisulară majoră.
5. Criteriile de
transfer al pacientului pediatric netraumatizat
1. Criterii fiziologice/fiziopatologice:
a) status neurologic alterat sau în curs de agravare;
b) insuficienţă respiratorie;
c) detresă respiratorie care nu răspunde la
tratamentul efectuat, asociată cu una dintre următoarele condiţii:
1. cianoză;
2. retracţii musculare (moderate/severe);
3. apnee;
4. stridor (moderat/sever);
5. respiraţii patologice (gasping, respiraţie
acidotică etc);
6. status astmaticus;
d) copii necesitând intubaţie
endotraheală şi/sau protezare ventilatorie;
e) disritmii grave;
f) insuficienţă cardiacă;
g) şoc care nu răspunde corespunzător la tratamentul
instituit;
h) copii care necesită oricare dintre următoarele:
1. monitorizarea presiunii intracraniene;
2. monitorizarea presiunii venoase centrale, a
presiunii arteriale invazive sau a presiunii în artera pulmonară;
3. administrarea de medicamente vasoactive;
i) hipotermie sau hipertermie severă;
j) insuficienţă hepatică;
k) insuficienţă renală, acută sau cronică, care
necesită dializă imediată.
2. Alte criterii:
a) înec incomplet, cu pierderea stării de conştientă,
semne vitale instabile sau probleme respiratorii;
b) status epilepticus;
c) muşcătură de şarpe;
d) ingestie sau expunere la substanţe
toxice cu potenţial pericol vital;
e) tulburări electrolitice severe;
f) tulburări metabolice severe;
g) deshidratare severă;
h) infecţii cu potenţial pericol vital, sepsis;
i) copii a căror stare generală necesită măsuri de terapie intensivă;
j) orice copil al cărui medic consideră că există beneficiu posibil în cazul transferului
de urgenţă la un centru
specializat în terapie intensivă pediatrică.
6. Criteriile de transfer al pacientului pediatric
traumatizat
1. Criterii fiziologice/fiziopatologice:
a) status neurologic alterat sau în curs de agravare;
b) detresă sau insuficienţă respiratorie;
c) copii care necesită intubaţie endotraheală şi/sau
suport ventilator;
d) şoc, compensat sau necompensat;
e) leziuni care necesită transfuzii sanguine;
f) copii care necesită oricare dintre următoarele:
1. monitorizarea presiunii intracraniene;
2. monitorizarea presiunii venoase centrale, a
presiunii arteriale invazive sau a presiunii în artera pulmonară;
3. administrare de medicaţie vasoactivă.
2. Criterii anatomice:
a) fracturi şi plăgi penetrante profunde la nivelul
extremităţilor, complicate prin leziuni neurovasculare sau sindrom de
compartiment;
b) fracturi a două sau mai multe oase lungi (femur,
humerus);
c) fracturi ale scheletului axial;
d) suspiciune de fractură a coloanei vertebrale,
mielică sau amielică;
e) amputaţii traumatice cu potenţial pentru
reimplantare;
f) traumatism craniocerebral asociat cu oricare dintre
următoarele:
1. scurgere de lichid cefalorahidian;
2. fracturi deschise ale
extremităţii cefalice;
3. fracturi cu înfundare ale extremităţii cefalice;
4. indicaţii pentru monitorizarea presiunii
intracraniene;
g) plăgi penetrante la nivelul capului, gâtului,
toracelui, abdomenului sau al bazinului;
h) fracturi majore la nivelul bazinului; i) traumatism
închis semnificativ la nivelul toracelui sau al abdomenului.
3. Alte criterii:
a) copii care necesită terapie intensivă;
b) copii care necesită intervenţii chirurgicale
complexe;
c) orice copil al cărui medic consideră că există
beneficiu posibil în cazul transferului de urgenţă la un centru specializat în
traumă sau/şi în terapie intensivă pediatrică.
4. Criterii în cazul arsurilor (termice sau chimice):
Copilul trebuie transferat la un centru cu capacitate de
a trata copiii cu arsuri, inclus fiind în criteriile
care urmează:
a) arsuri de gradele II şi III
ale unei suprafeţe mai mari de 10% din suprafaţa corporală la copii cu vârsta
sub 10 ani;
b) arsuri de gradele II şi III
ale unei suprafeţe mai mari de 20% din suprafaţa corporală la copii cu vârstă
de peste 10 ani;
c) arsuri de gradul III ale unei suprafeţe mai mari de
5% din suprafaţa corporală, indiferent de vârsta copilului;
d) arsuri ce implică următoarele:
1. semne sau simptome de leziuni de inhalare;
2. detresă respiratorie;
3. faţa;
4. urechile (arsuri ce implică grosimea completă a
urechii, canalul auditiv sau timpanul);
5. cavitatea bucală şi faringele;
6. arsuri profunde sau excesive ale mâinilor,
picioarelor, organelor genitale, articulaţiilor majore
sau perineului;
e) leziuni sau arsuri prin curent electric (inclusiv
fulgerare);
f) arsuri asociate cu traumatisme sau alte condiţii
medicale ce pot complica starea copilului.
7. Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele
protocoale de transfer.
ANEXA Nr. 1*)
SCORUL REVIZUIT DE TRAUMĂ
Revised Trauma Score (RTS)
A. Frecvenţa respiratorie
i. 10-29 4
ii. > 29 3
iii. 6-9 2
iv. 1 - 5 1
v. 0 0
B. Presiunea arterială sistolică
i. >89 4
ii. 76-89 3
iii. 50-75 2
iv.
01-49 1
v. 0 0
C. GCS (Cpt. adult = D + Ei + F) (C pi. pediatric - D
+ E ii + F)
i. 13-15
4
ii.
09-12 3
iii.
06-08 2
iv. 04-05 1
v.
3 0
D. Deschiderea ochilor
Spontana 4
La apel 3
La stimul dureros 2
Nu
deschide 1
E. Răspuns verbal
i. Adult
Orientat 5
Confuz
4
Cuvinte fără sens 3
Zgomote
2
Fără răspuns 1
ii. Pediatric
Potrivit 5
Plânge, conso/abil 4
Iritat în continuare 3
Neliniştit, agitat 2
Fără 1
F. Răspuns motor La comandă 6
Localizează la stimul
5
Retrage la stimul 4
Flexie la stimul 3
Extensie la stimul 2
Absent
1
Glasgow Coma Score (GCS) C = D + (E i sau E ii) + F
Scorul Revizuit de Traumă (RTS) =A+B+C
*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
ANEXA Nr. 2*)
SCORUL PEDIATRIC DE TRAUMĂ
Componenta de evaluat
|
+2
|
+1
|
-l
|
Greutatea
|
>20 kg
|
10-20 kg
|
< 10 kg
|
Calea aeriană
|
Normală
|
Cale aeriană orală
sau nazală şi oxigen
|
Intubat, cricotiroidotomie sau traheostomie
|
Presiunea arterială
sistolică
|
> 90 mmhg
Puls periferic şi
perfuzie periferică
adecvate
|
50-90 mmHg Puls carotidian / femural palpabil
|
<50 mmHg
Puls slab sau
nepalpabil
|
Nivelul de
conştientă
|
Treaz
|
Obnubilat sau cu istoric de pierdere a stării de conştientă
|
Coma
Nu reacţionează
|
Fracturi
|
Fără fracturi vizibile sau
suspicionate
|
O singură fractură închisă
|
Mai multe fracturi sau una deschisă
|
Tegumente
|
Nimic vizibil
|
Contuzie, abraziuni; laceraţii sub 7
cm; fascia neafectată
|
Pierdere tisulară Fascia penetrată
|
Total
|
|
|
|
*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.
ANEXA Nr. 3*)
FIŞA MEDICALĂ
de transfer interclinic al pacientului critic
(această fişă se completează de către medicul care
solicită transferul şi se trimite serviciului de urgenţă care urmează să
efectueze transferul, precum şi spitalului care urmează să primească pacientul
la numere de fax prestabilite şi/sau la adresa de e-mail prestabilită. In caz
de urgenţă medicul solicitant poate înmâna fişa echipajului care efectuează
transferul la predarea pacientului, el fiind obligat să trimită o copie
spitalului primitor, înaintea sosirii pacientului la destinaţie) O copie a
acestei fişe rămâne în serviciul care solicită transferul.
Spitalul care solicită transferul: ___________________________________________
Secţia__________________________Medicul_______________________________
Date de contact ale medicului : tel fix______________int.____tel
mobil__________
Pacientul:
Nume_____________________prenume___________________sex____vârsta____
Domiciliu în
judeţul____________localitatea_______________str.______________
nr._______apt.________etaj tel.__________
Persoana de contact din partea pacientului:
Nume________________prenume_________________în calitate
de____________
__________________ tel._______________
Data la care se realizează transferul______________________(zi/luna/an)
Ora la care s-a solicitat autorizarea
transferului de către unitatea
primitoare________________________(ora-minut)
Modalitatea de solicitare : |_| telefonic______|_| fax
Spitalul /Clinica la care este trimis pacientul:________________________________
|_| Transferul a fost autorizat la spitalul primitor
Secţia_________________________Medicul________________________________
Date de contact ale medicului: tel fix___________int._____tel
mobil_____________
Ora la care s-a primit
autorizarea transferului de către unitatea primitoare_____(ora-minut)______
*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.
|_| Transferul încă
nu a fost autorizat de spitalul primitor, însă cazul constituie o urgenţii
majoră ce nu poate aştepta autorizarea transferului. (In această situaţie medicii! din spitalul care trimite pacientul
are obligaţia de a informa spitalul primitor în cel mai scurt timp posibil,
înaintea sosirii pacientului la destinţtie, fie prin informarea unitaţii de
primire a urgenţelor sau direct a medicului de gardă la secţia la care este
trimis pacientul).
Istoric / anamneză:
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Diagnostic / diagnostic prezumptiv:
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Motivele solicitării de transfer interclinic:
Pacient instabil, transferat la
o unitate sanitară cu nivel de competenţă şi/sau dotare mai mare decât unitate
sanitară care trimite pacientul.
Transfer după stabilizare, în vederea asigurării unor
îngrijiri medicale de un grad mai complex decât cel care poate fi asigurat în
aceea unitate sanitară din cauza lipsei de competenţă şi / sau dotare necesară.
Alte ________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Starea actuală a pacientului (înaintea efectuării transferului):
|_| Conştient:
|_| GCS_____(M___V___O
___)
|_| Inconştient:
|_| GCS_____(M___
V___O___)
|_| Intubat endo-traheal:
|_| Sondă mărime______
|_| Cu balonaş;
|_| Fără balonaş;
|_| Fixată la____cm la nivelul comisurii bucale;
|_| Balonaşul umplut
cu____ml. aer;
|_| Balonaşul umplut
cu ____ml, ser fiziologic / apa (pentru transport
aerian la mare înălţime);
|_| Are crico-tirotomie;
|_| Are traheostomie;
|_| Ventilat mecanic:
|_| Ventilator
(controlat___asistat___VM ____ FR___VT___FiO2___);
|_| Balon;
|_| Este stabil hemodinamic:
(Puls____TA ______ /_____Temperatura centrala ______ )
|_| Este instabil hemodinamic:
(Puls____ TA______/_____Temperatura centrala _______)
|_| Are drenaj toracic:
|_| Drept cu valva
Heimlich____fară valva Heimlich____;
|_| Stâng cu valva
Heimlich____fără valva Heimlich____.
|_| Imobilizat;
|_| Guler cervical;
|_| Back-board;
|_| Saltea vacuum;
|_| Atele;
|_|
Altele______________________________________________________
|_| Are acces IV periferic:
|_| Memb. sup
stg.canule utilizate_____G._____G.
|_| Memb. sup. dr.
canule utilizate____ G._____G.
|_| Memb. inf. stg.
canule utilizate_____G._____G.
|_| Memb. inf dr.
canula utilizate______G._____G.
|_| Are acces IV central:
|_| Subclavicular;
|_| Jugular intem;
|_| Jugular extern;
|_| Are acces intra-osos:
|_| Memb. inf. stg;
|_| Memb. inf. dr.
|_| Are sondă nazo/oro - gastrică;
|_| Are sondă urinară;
|_| Medicaţie anestezică:
1. _____________________ cale admin._____doza___________
2. _____________________ cale
admin._____doza___________
3. _____________________ cale
admin._____doza___________
4. _____________________ cale
admin._____doza___________
|_| Medicaţie inotropă:
1. _____________________ cale admin._____doza
__________
2. _____________________ cale
admin._____doza___________
3. _____________________ cale
admin._____doza___________
4. _____________________ cale
admin._____doza___________
|_| Medicaţie sedativă:
1. _____________________ cale admin._____doza__________
2. _____________________ cale
admin._____doza__________
3. _____________________ cale
admin._____doza__________
4. _____________________ cale
admin._____doza__________
|_| Medicaţie analgetică:
1. _____________________ cale
admin._____doza___________
2. _____________________ cale
admin._____doza___________
3. _____________________ cale
admin._____doza___________
4. _____________________ cale
admin._____doza___________
|_| Soluţii perfuzabile:
1. _____________________ml / ora____________
2. _____________________ml / ora____________
3. _____________________rnl / ora____________
4. _____________________ml / ora____________
|_| Sânge şi derivate izogrup:
Grupa sanguină ______ Rh______
1. _____________________ml / ora___________
2. _____________________ml / ora___________
3. _____________________ml / ora ___________
4. Sânge zero negativ_____ml / ora____________
|_| Alte medicamente:
1. _____________________ cale
admin._____doza__________
2. _____________________ cale
admin._____doza__________
3. _____________________ cale
admin._____doza__________
4. _____________________ cale
admin._____doza__________
|_| Ora la care s-a efectuat ultima
evaluare înaintea transferului de către
1. medic_____________________(ora-minut)
2. asistent____________________(ora-minut)
Calea de transfer:
Aer: Terestru: Alt:
Ora la care s-a
solicitat efectuarea transferului de către serviciul de ambulanţa/ unitatea SMURD _____________
(ora-minut)
Tipul de echipaj: Terapie Intensivă
Mobilă: Urgenţă cu medic:
Urgenţă cu asistent:
Echipajul medical care efectuează transferul:
Medic:
Asistent:
Alt personal:
Date contact echipaj:
Tel mobil 1: Tel mobil 2: Ind.
radio: Dispecerat:
Mijlocul de transport:
|_| Ambulanţă tip
C;
|_| Ambulanţă tip
B;
|_| Elicopter;
|_| Avion;
|_| Altul_________________
Ora la care echipajul şi pacientul părăsesc unitatea
trimiţătoare __________(ora-minut)
Documente anexate:
|_| Copie/original
(se taie ceea ce nu corespunde) foaia de observaţie, inclusiv fisa
prespitalicească;
|_| Radiografiile
pacientului;
|_| CT (inclusiv
filme sau CD cu imaginile);
|_| RMN (inclusiv
filme sau CD cu imaginile);
|_| Angiografie
(inclusiv filme sau CD cu imaginile); - Test sarcină;
|_| Rezultate examene
biochimice / hematologice / raport toxicologic;
|_| Acordul
pacientului / aparţinătorilor (Nu este obligatoriu în cazurile de urgenţă)
|_| Alte documente,
se menţioneaz
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
ANEXA Nr. II
ACORD DE COLABORARE
pentru aplicarea prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.091/2006 privind aprobarea
protocoalelor de transfer interclinic al
pacientului critic
Incheiat între ...............................................,
cu sediul în .......................................,
str................................... nr.........., în
calitate de unitate sanitară trimiţătoare, reprezentată prin
...................................................................., în calitate de .......................................,
şi ........................................., cu sediul
în .........................., str............................. nr.........., în calitate de unitate sanitară primitoare, reprezentată prin ................................................., în calitate
de..............................................
Prin prezentul acord de colaborare, unităţile sanitare
semnatare convin asupra următoarelor prevederi ce vor reglementa aplicarea
protocoalelor de transfer interclinic:
Art. 1. - In cazul transferului interclinic al unui
pacient sau mai multor pacienţi aflaţi în stare
critică, personalul din ambele unităţi aplică protocoalele de transfer
interclinic prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.091/2006,
precum şi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2003, aprobată
prin Legea nr. 40/2004, şi normele de aplicare a acesteia, aprobate prin
Ordinul ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului sănătăţii
publice nr. 277/777/2004.
Art. 2. - Pentru efectuarea unui transfer interclinic al
unui pacient neinternat aflat în stare critică,
medicul de gardă din cadrul unităţii de primire a urgenţelor (UPU), al compartimentului de primire a
urgenţelor (CPU) sau
din cadrul secţiei care răspunde de pacientul respectiv contactează medicul de
gardă din cadrul unităţii de primire a urgenţelor din spitalul la care urmează
a fi transferat pacientul în vederea informării acestuia despre caz şi în
vederea luării deciziei asupra modalităţii de transfer şi a mijlocului de
transport necesar.
Art. 3. - La rândul său, medicul de gardă din cadrul
UPU de la spitalul care urmează să primească pacientul respectiv are obligaţia
de a informa prompt toate serviciile şi secţiile care urmează a fi implicate în
investigarea, evaluarea şi tratamentul acestuia.
Art. 4. - Pentru efectuarea
unui transfer interclinic al unui pacient internat aflat în stare critică,
medicul curant sau medicul aflat de gardă la secţia unde este internat
pacientul contactează şeful secţiei sau al clinicii la care se doreşte
transferul pacientului ori medicul de gardă din secţia respectivă, în vederea
organizării transferului şi luării unei decizii comune asupra oportunităţii
transferului şi modalităţii de transfer.
Art. 5. - Medicul de gardă din secţia unde urmează să
fie primit pacientul are obligaţia de a informa prompt toate serviciile şi
secţiile care urmează a fi implicate în investigarea, evaluarea şi tratamentul
pacientului transferat, inclusiv UPU.
Art. 6. - Numerele de telefon la care se va suna la
spitalul primitor în vederea organizării unui transfer interclinic sunt: ...
(numerele de telefon trebuie să fie uşor accesibile 24 de ore din 24, 7 zile
din 7, incluzând numărul de telefon direct al UPU.
Art. 7. - Medicul din spitalul care cere transferul
solicită echipajul care va efectua transferul pacientului critic prin numărul
de telefon unic pentru apel de urgenţă 112, solicitând conectarea la medicul
coordonator al dispeceratului, dacă transferul urmează a fi efectuat cu ambulanţă, sau la dispeceratul
regional pentru salvare aeriană, în cazul în care pacientul necesită transferul
cu elicopterul.
Art. 8. - La cererea transferului, medicul solicitant
furnizează următoarele informaţii:
1. numele şi datele de contact personale;
2. datele personale ale pacientului, dacă acestea sunt
cunoscute;
3. diagnosticul prezumtiv sau cert;
4. investigaţiile efectuate până la momentul cererii
transferului şi rezultatele acestora;
5. starea în care se află pacientul la momentul
cererii transferului:
a) Este pacientul conştient?
b) Glasgow Coma Score?
c) Când a fost pacientul adus sau internat la spitalul
respectiv?
d) Funcţiile vitale (pulsul, respiraţia,
pulsoximetria, tensiunea arterială, temperatura).
e) Este pacientul intubat la momentul respectiv?
f) Va fi pacientul intubat înaintea efectuării
transferului?
g) Se administrează medicaţie inotropă pacientului?
Cum? Ce anume?
6. spitalul şi secţia la care urmează a fi transferat
pacientul;
7. numele şi datele de contact ale medicului care a
acceptat transferul;
8. ce fel de echipaj este necesar;
9. dacă există medic care să
însoţească pacientul în cazul în care nu există personal competent la serviciul
de urgenţă prespitalicească ce urmează să efectueze transferul;
10. dacă este necesară chemarea unui echipaj
specializat pentru acest transfer (echipaj aerian de
salvare/transport sanitar sau echipaj de transport neonatal).
Art. 9. - In cazul în care nu este disponibil un echipaj
cu personal competent pentru efectuarea transferului, spitalul solicitant va
organiza trimiterea unui echipaj competent de însoţire
sau va solicita, direct sau prin intermediul serviciului de urgenţă
prespitalicească judeţean, intervenţia unui echipaj competent pentru cazul
respectiv, dintr-un centru regional sau alt centru care deţine un asemenea
echipaj.
Art. 10. - Medicul care
organizează transferul este obligat să ia în considerare toate condiţiile ce
privesc transferul în cel mai scurt timp, în deplină siguranţă, al pacientului
aflat în stare critică şi care necesită investigaţii şi/sau îngrijiri de un
nivel mai complex decât cele ce pot fi asigurate în spitalul în care se află
pacientul.
Art. 11. - Medicul din cadrul UPU sau al CPU din
spitalul în care se află pacientul ori medicul din secţia în care se află
pacientul are dreptul şi obligaţia de a începe procedurile de transfer imediat
ce sesizează necesitatea acestuia. In cazul în care pacientul este instabil şi
necesită transferul, în cel mai scurt timp posibil, medicul din spitalul în
care se află pacientul are dreptul de a începe procedurile de transfer, fără a
avea avizul prealabil al spitalului primitor. El are obligaţia de a organiza
primirea simultan cu începerea procedurilor de transfer sau după ce pacientul a
plecat către spitalul primitor.
Art. 12. - Toţi medicii de la unităţile sanitare
semnatare au obligaţia de a lua cunoştinţă de prezentul acord, pe bază de
semnătură.
Părţi semnatare:
Directorul spitalului potenţial trimiţător, Directorul spitalului primitor,
..............................................................
............................................................
Medicul şef al serviciului Medicul şef al serviciului,
judeţean de
ambulanţă,
judeţean de ambulanţă
.................................................
..........................................................
Medicul şef din cadrul SMURD,
Medicul şef din cadrul SMURD,
în cazul în care există
în cazul în care există,
.......................................................
........................................................
Medicul şef din cadrul UPU/CPU,
dacă există, sau Medicul şef din cadrul UPU
medicul care răspunde de primirea urgenţelor,
....................................................................
......................................................