ORDIN   Nr. 1022 din 24 august 2007

pentru publicarea acordurilor de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind programele de cooperare transfrontaliera ale Romaniei pentru 2006: Programul de cooperare transfrontaliera a Romaniei cu Bulgaria 2006, Programul de cooperare transfrontaliera a Romaniei cu Ungaria 2006, Programul de cooperare transfrontaliera a Romaniei cu Serbia 2006, Programul de cooperare transfrontaliera a Romaniei cu Moldova 2006, Programul de cooperare transfrontaliera a Romaniei cu Ucraina 2006

ACT EMIS DE: MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 682 din 8 octombrie 2007

In temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Finanţelor, cu modificările ulterioare,

în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

ministrul economiei şi finanţelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă publicarea acordurilor de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitoare la: Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Bulgaria 2006, Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Ungaria 2006,  Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Serbia 2006, Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Moldova 2006, Programul de cooperare transfrontalieră a României cu Ucraina 2006.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul economiei şi finanţelor,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

ACORD-CADRU

Comisia Comunităţilor Europene, denumită în cele ce urmează Comisia, acţionând pentru şi în numele Comunităţii Economice Europene, denumită în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi România, pe de altă parte, şi împreună denumite părţi contractante,

având în vedere faptul că România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistenţă PHARE din partea Comunităţii, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunităţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,

având în vedere faptul că este convenabilă menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea măsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenţă al Comunităţii,

au convenit după cum urmează:

ARTICOLUL 1

Pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, părţile contractante sunt de acord să implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, aşa cum s-a specificat în regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 (C).

România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor.

ARTICOLUL 2

Fiecare măsură finanţată în cadrul acestui acord va fi implementată în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.

Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuţie.

ARTICOLUL 3

Pentru problemele legate de măsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentată de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţată în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, că măsura este executată în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.

ARTICOLUL 4

Când părţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unei măsuri către o terţă parte, un stat sau o agenţie.

In acest caz, termenii şi condiţiile unei asemenea delegări vor fi menţionaţi în acordul ce urmează să fie încheiat între Comisie şi terţa parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.

ARTICOLUL 5

Orice dispută legată de acest acord care nu poate fi rezolvată prin consultare va fi soluţionată în conformitate cu procedura de arbitraj menţionată în anexa B.

ARTICOLUL 6

Acest acord este întocmit în două exemplare, în limba engleză.

ARTICOLUL 7

Acest acord va intra în vigoare la data la care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea lui în conformitate cu legislaţia sau procedura internă a fiecărei părţi.

Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinită, dacă nu îşi încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părţile contractante către cealaltă.

La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de execuţie va fi dusă la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.

ARTICOLUL 8

Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperării tehnice şi altor tipuri de cooperare convenite între părţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenţă PHARE, la cererea Guvernului României.

Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui acord.

Intocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmarescu,

ministru de stat

ROMÂNIA

Frans Andriessen,

vicepreşedinte al Comisiei Europene

COMUNITATEA

ANEXA  A

CONDIŢII  GENERALE

privind memorandumurile de finanţare

In aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I

Finanţarea proiectelor

ARTICOLUL 1

Obligaţia Comunităţii

Angajamentul Comunităţii, denumit în cele ce urmează finanţarea gratuită a CEE, a cărui valoare este menţionată în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător.

Orice cheltuieli ce depăşesc finanţarea gratuită a CEE vor fi suportate de Beneficiar.

ARTICOLUL 2

Disponibilitatea finanţării gratuite a CEE

Acolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuită a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanţare.

ARTICOLUL 3

Cheltuirea

Contractele sunt eligibile pentru plăţi în baza memorandumului de finanţare numai dacă sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţională a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.

In cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuită a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegaţiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicită.

Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii, împreună cu documentele justificative necesare.

Pentru partea de program implementată de Beneficiar, autoritatea de implementare va înainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementării programului, cu condiţia ca întreaga finanţare gratuită a CEE să fi fost angajată anterior.

In ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o primă tranşă de plată, care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II

Achiziţionarea

ARTICOLUL 4

Generalităţi

Procedura ce trebuie urmată pentru încheierea contractelor de lucrări, de livrări şi de cooperare tehnică va fi menţionată în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.

ARTICOLUL 5

Condiţii de participare

1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzător.

2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanţa internaţională, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de livrări finanţate din fondurile PHARE.

ARTICOLUL 6

Derogarea de la procedurile standard

Acolo unde este recunoscută urgenţa situaţiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importanţei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operaţii de finanţare în două etape, operaţii multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, să autorizeze în mod excepţional:

- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;

- încheierea contractelor prin acord direct;

-  realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.

O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în memorandumul de finanţare.

ARTICOLUL 7

Acordarea contractelor de lucrări şi livrări

Comisia şi Beneficiarul se vor asigura că pentru fiecare operaţie oferta selectată este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificărilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calităţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare şi valorii tehnice.

Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cât de repede posibil.

ARTICOLUL 8

Contractele de cooperare tehnică

1.  Contractele de cooperare tehnică, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistenţă tehnică, vor fi încheiate după negocierea directă cu consultantul sau, dacă se justifică din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitaţiei la licitaţie.

2.   Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.

3. In situaţia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o listă scurtă cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificărilor, experienţei şi independenţei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.

4. In cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber să aleagă dintre cei propuşi candidatul cu care intenţionează să încheie contractul.

5.  Când există recurs la o procedură de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

TITLUL III

Acordarea de facilităţi

ARTICOLUL 9

Privilegii generale

Personalului care participă la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinaţionale ori aranjamente pentru programe de asistenţă economică şi de cooperare tehnică.

ARTICOLUL 10

Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţă

In cazul contractelor de lucrări, de livrări sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi de rezidenţă în cazurile în care importanţa contractului justifică aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitaţiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o lună după desemnarea contractantului.

Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, de livrări sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiaţi ai acestuia să intre în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, să lucreze acolo şi să părăsească statul respectiv, aşa cum o justifică natura contractului.

ARTICOLUL 11

Importul şi reexportul de echipament

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului.

Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, de livrări sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.

ARTICOLUL 12

Controlul importurilor şi schimburilor valutare

Pentru executarea măsurilor Beneficiarul se obligă să acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.

ARTICOLUL 13

Impozitare şi vamă

1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţată din finanţarea gratuită a CEE.

2.  Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuită a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.

Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, aşa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţa imediată conform cerinţelor pentru implementarea normală a contractului, fără a ţine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plăţilor ori a impozitelor menţionate mai sus.

3.  Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuită a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plăţii TVA, timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe există sau urmează să fie instituite.

4.  Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunităţii Europene, care execută contracte de cooperare tehnică finanţate din finanţarea gratuită a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.

5.  Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnică, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţară conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.

6.   Persoanele fizice şi juridice ce importă echipament profesional, aşa cum se prevede la art. 11, dacă solicită astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, aşa cum este definit prin legislaţia naţională a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV

Executarea contractelor

ARTICOLUL 14

Originea livrărilor

Beneficiarul se declară de acord ca, atunci când Comisia nu autorizează altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

ARTICOLUL 15

Proceduri de efectuare a plăţilor

1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuită a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile vor fi efectuate fie în unităţi europene de cont (ECU) fie, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrările.

2.  Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauză vor fi efectuate în mod corespunzător în valuta prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedentă efectuării plăţii.

3.  Beneficiarul şi Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V

Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

ARTICOLUL 16

Inspecţie şi evaluare

1.  Comisia va avea dreptul să îşi trimită propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzător autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnică sau financiară ori de audit pe care o consideră necesară pentru a urmări execuţia măsurii. In orice caz, Comisia va comunica în avans autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.

Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite să aducă la îndeplinire evaluările sau inspecţiile.

2.  Beneficiarul:

a)  va păstra înregistrări şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;

b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus menţionaţi ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentaţia şi înregistrările contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunităţii Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea finanţării gratuite a CEE.

Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară şi o evaluare contabilă finală a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat.

Evaluarea contabilă finală va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independentă asupra corectitudinii şi compatibilităţii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformităţii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabilă va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.

ARTICOLUL 17

Urmărirea măsurilor

Ca urmare a executării măsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveşte măsura care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.

Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii şi după încheierea acesteia.

Comisia, pe baza rapoartelor şi, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiară despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI

Prevederi generale şi finale

ARTICOLUL 18

Consultări. Dispute

1. Orice problemă legată de executarea sau interpretarea memorandumului de finanţare ori a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducând, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.

2.  In situaţia în care se constată neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu a fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.

3.  Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori.

ARTICOLUL 19

Anunţ. Adrese

Orice anunţ şi orice acord între părţi, prevăzute aici, trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicită la numărul şi la titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate să primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectivă. In caz de urgenţă sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.

ANEXA B

ARBITRAJ

Orice dispută între părţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrării de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi după cum urmează:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru (numit în continuare şi conducător) va fi numit prin acordul părţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.

Dacă oricare dintre părţi nu reuşeşte să numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisionează, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

ACORD  DE  FINANŢARE

Comisia Europeană, denumită Comisia în cele ce urmează, acţionând în numele şi beneficiul Comunităţii Europene, denumită Comunitatea în cele ce urmează, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în cele ce urmează Beneficiarul, pe de altă parte,

au convenit următoarele:

Măsurile la care se face referire în art. 1 vor fi executate şi finanţate din resursele bugetului Comunităţii în conformitate cu prevederile incluse în prezentul acord de finanţare. Cadrul tehnic, legal şi administrativ de implementare a acestor măsuri este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie şi Beneficiar, cu adăugările aduse de prezentul acord de finanţare şi de Prevederile speciale anexate la acesta.

ARTICOLUL 1

Natura şi subiectul

Ca parte a programului propriu de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţări nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri:

Numărul programului:      RO/2006/018-445.01

Denumirea:        Program de cooperare trans- frontalieră între România şi Bulgaria

Durata contractării:          până la 30 noiembrie 2008

ARTICOLUL 2

Angajamentele Comunităţii

Contribuţia financiară din partea Comunităţii este stabilită la maximum 8 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumită finanţarea nerambursabilă a CE.

ARTICOLUL 3

Durata şi finalizarea

Pentru măsura descrisă, finanţarea nerambursabilă a CE este valabilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2008, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finanţare. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilă a CE care nu au fost contractate până la această dată va fi anulat.

Termenul de execuţie a contractelor finanţării nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2009. Comisia poate totuşi ca în circumstanţe excepţionale să acorde o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca această prelungire să fie solicitată în timp util şi justificată corespunzător de către beneficiar. Plata fondurilor poate continua până la 12 luni după data limită a perioadei de execuţie a contractelor pentru achitarea completă a plăţilor rezultate din executarea contractelor acestui program.

Prezentul acord de finanţare va expira numai după încheierea contractelor sub acest program. Toate fondurile care nu au fost plătite (folosite, cheltuite) până la această dată vor fi returnate Comisiei.

ARTICOLUL 4

Adrese

Corespondenţa aferentă executării măsurii de mai sus, cu specificarea numărului şi denumirii acesteia, va fi adresată următorilor:

Comunitatea:

Dl Donato Chiarini

Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti

Str. Jules Michelet nr. 18, sectorul 1

1000, Bucureşti,

România

Telefon+(4021) 203.54.00

Fax:+(4021) 212.88.08

Beneficiar:

Dl Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Secretar de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor

Str. Apolodor nr. 17, sectorul 3, Bucureşti,

România

Telefon+(4021) 319.97.39

Fax:+(4021) 312.20.11

ARTICOLUL 5

Numărul de exemplare originale

Prezentul acord de finanţare este întocmit în două exemplare în limba engleză.

ARTICOLUL 6

Intrarea în vigoare

Prezentul acord de finanţare va intra în vigoare la data la care va fi semnat de către ambele părţi. Nicio cheltuială înainte de această dată nu va fi eligibilă pentru finanţarea nerambursabilă a CE.

Anexele constituie parte integrantă din prezentul acord de finanţare.

Intocmit la Bucureşti la 16 iulie 2007.

Pentru Beneficiar,

Varujan Vosganian

ministrul economiei şi finanţelor

Pentru Comunitate,

Onno Simons,

locţiitor al şefului Reprezentanţei Delegaţiei Comisiei Europene în România

Anexe:

1. Acord-cadru (inclusiv anexele Aşi B)

2.  Prevederi speciale (anexa C)

3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)

ANEXA C la acordul de finanţare pentru programul PHARE CBC dintre România si Bulgaria 2006

PREVEDERI  SPECIALE

1. Obiective şi descriere

1.1. Obiectivele globale ale programului

• Intărirea cooperării şi stimularea integrării între cele două ţări şi Uniunea Europeană şi sprijinirea stabilităţii şi securităţii în regiune

• Promovarea bunei vecinătăţi şi a stabilităţii în regiunile de graniţă CEEC (şi a celei româno-bulgare, în particular) prin finanţarea de proiecte care vor genera beneficii tangibile pentru regiunile şi comunităţile de pe ambele părţi ale graniţei

•  Promovarea cooperării dintre regiunile de graniţă din ambele ţări, ajutând aceste regiuni să depăşească problemele specifice de dezvoltare care ar putea apărea din poziţia lor, în cadrul economiilor naţionale, în beneficiul comunităţii locale şi într-o manieră compatibilă cu protecţia mediului

• Promovarea creării şi dezvoltării pe mai departe a reţelelor de cooperare pe fiecare parte a graniţei şi înfiinţarea de conexiuni între aceste legături şi reţelele mai vaste ale Comunităţii

1.2.   Obiectivele specifice şi rezultatele se reflectă în următoarele domenii prioritare:

•  Dezvoltarea infrastructurii de transport şi accesibilitate (2006/018-445.01.01) - schemă de grant

• Imbunătăţirea dezvoltării economice în regiunea de graniţă (2006/018-445.01.02) - Cooperarea de afaceri şi dezvoltarea infrastructurii de afaceri - schemă de grant

•Imbunătăţirea şi implementarea managementului comun al mediului (2006/018-445.01.03) - schemă de grant

•  Punerea în funcţiune a unui mecanism flexibil pentru finanţarea dezvoltării socioeconomice prin intermediul proiectelor people to people (dezvoltare economică locală, măsuri de instruire şi crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea fluxului de informaţii şi comunicare, schimburi culturale etc.) cu impact transfrontalier (2006/018-445.01.04) - schemă de grant.

Mai mult decât atât, în scopul dezvoltării capacităţii de a pregăti proiecte şi pentru îmbunătăţirea programării şi a abilităţilor manageriale în domeniul programelor de cooperare transfrontalieră, pregătirea proiectelor la nivel local poate constitui o parte a sprijinului pentru implementarea programului prin asistenţă tehnică (2006/018-445.01.05).

1.3 Descrierea programului

Programul 2006 a fost conceput ca urmare a definirii în comun de către ţările partenere a unei categorii de proiecte. Descrierile rezumate1) ale proiectelor individuale grupate în cadrul obiectivelor sectoriale sunt după cum urmează:

Prioritatea 1 din Documentul comun de programare: Imbunătăţirea infrastructurii:

RO 2006/018-445.01.01 - Dezvoltarea infrastructurii de transport şi accesibilitate în cadrul regiunii de graniţă -  schemă de grant
Durată	18 luni
Twinning	N/A
Buget PHARE	2,400 milioane euro
Agenţie de implementare	Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor din România

Această prioritate este menită să îmbunătăţească infrastructura de transport şi coeziunea spaţială a zonei de graniţă. Ea se îndreaptă către contracararea eşecului pieţei în a oferi o infrastructură economică esenţială şi va susţine dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere, în scopul de a ajuta exploatarea oportunităţilor economice mai ales printr-o accesibilitate şi mobilitate crescute ale persoanelor şi bunurilor în regiunea de graniţă şi reducerea timpului de transport.

1) Descrierile sunt indicative; unele dintre detalii pot fi schimbate.

•  Dezvoltarea continuă a transportului în zona de graniţă şi peste graniţă în sprijinul turismului şi al dezvoltării economice

• Contacte transfrontaliere intensificate între persoanele din regiunile de graniţă

• Imbunătăţirea, în general, a calităţii vieţii celor care trăiesc şi muncesc în regiunea comună de graniţă

•  Imbunătăţirea managementului eficient al traversărilor frontierei

Creşterea cooperării de afaceri de o parte şi de alta a frontierei, incluzând cooperarea din domeniul furnizării de materiale, marketing şi transport de bunuri pe piaţă

• Imbunătăţirea calităţii drumurilor de acces care să conducă direct la graniţă sau a drumurilor de legătură către graniţă

•   Imbunătăţirea calităţii drumurilor locale din reţeaua transfontalieră, cu acces la întreprinderi, materii prime indigene şi obiective ale infrastructurii de afaceri

• Imbunătăţirea căilor de acces care să faciliteze turismul transfrontalier şi legăturile transfrontaliere

• Imbunătăţirea serviciilor legate de traficul pe drumurile care conduc la graniţă

• Drumuri mai sigure

•Activităţi adecvate de pregătire a proiectelor şi supervizare a lucrărilor

Prioritatea 2 din Documentul comun de programare: Dezvoltare economică

RO 2006/018-445.01.02 - Cooperarea în domeniul afacerilor şi dezvoltarea infrastructurii de afaceri -  schemă de grant
Durată	18 luni
Twinning	N/A
Buget PHARE	2,200 milioane euro
Agenţie de implementare	Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor din România

Rezultatul previzionat este acela de a îmbunătăţi cooperarea în domeniul afacerilor şi a infrastructurii, care să conducă la o dezvoltare economică sustenabila şi la o coerenţă îmbunătăţită în regiunea de graniţă.

Efectele ulterioare ale acestei componente a schemei de grant vor fi următoarele:

-  infrastructură de afaceri de importanţă transfrontalieră îmbunătăţită (reţea modernizată, blocaje eliminate, infrastructură creată/modernizată), inclusiv nivelul afacerilor şi serviciilor de comunicare furnizate. Fiecare dintre aceste activităţi va respecta protecţia mediului;

-  eficienţă îmbunătăţită a cooperării transfrontaliere în cadrul instituţiilor de cercetare, inclusiv reţeaua şi fluxul de informaţii între instituţiile de cercetare şi de dezvoltare şi centrele de inovaţie;

- iniţiative pentru cooperarea transfrontalieră încurajate prin furnizarea accesului la informaţie cu privire la posibilităţile de afaceri şi pieţele existente dincolo de frontieră;

- intensificarea cercetărilor pentru identificarea partenerilor, dezvoltarea şi crearea proiectelor de cooperare şi parteneriatelor de afaceri;

- sisteme de instruire armonizate legate de dezvoltarea economică;

- îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a instituţiilor de susţinere a afacerilor.

Prioritatea 3 din Documentul comun de programare: Protecţia şi managementul mediului

RO 2006/018-445.01.03 - Protecţia mediului şi mediu -  schemă de grant
Durată	18 luni
Twinning	N/A
Buget PHARE	2,200 milioane euro
Agenţie de implementare	Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor din România

Rezultatul previzionat este un mediu îmbunătăţit, protejat şi bine gestionat în regiunea de graniţă şi folosirea sustenabilă a resurselor naturale.

Efectele ulterioare ale acestei componente a schemei de grant vor fi următoarele:

- înfiinţarea de entităţi/organizaţii/asociaţii comune, ca şi crearea de parteneriate în domeniul mediului şi implementarea acestora în sectorul protecţiei mediului;

- analiza impactului, a necesităţilor, a elaborării studiilor de fezabilitate şi altor studii care acoperă documentaţia pregătitoare pentru activităţile de investiţii în domeniul mediului;

- înfiinţarea de sisteme comune armonizate de monitorizare şi informaţii;

- restaurarea habitatelor importante din punct de vedere ecologic;

- îmbunătăţirea şi armonizarea managementului comun al siturilor naturale;

- realizarea de studii şi inventare;

-  realizarea unei informări în domeniul mediului, unor campanii de conştientizare, implementarea programelor educaţionale şi înfiinţarea şi dotarea centrelor de informare;

- planificarea îndiguirilor şi a regularizării râurilor;

-  implementarea prevenirii inundaţiilor şi a controlului eroziunii de coastă şi a malurilor râurilor;

- îmbunătăţirea capacităţii pentru managementul mediului şi a reacţiei la urgenţe generate de fenomene (calamităţi) legate de apă, inclusiv planificarea comună pentru situaţii de dezastre de mediu

Prioritatea 4 din Documentul comun de programare: Acţiuni people to people, Fondul comun al proiectelor mici (JSPF)

RO 2006/018-445.01.04 -Acţiuni people to people
Durată	24 de luni
Twinning	N/A
Buget PHARE	0,800 milioane euro
Agenţie de Implementare	Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor din România

Acţiunile people to people sunt destinate încurajării şi susţinerii înfiinţării sau dezvoltării viitoare a unor reţele de cooperare sustenabila între actorii locali şi regionali din regiunea de graniţă, în scopul creşterii capacităţilor instituţionale şi de personal, pentru cooperare şi participarea la programele de dezvoltare viitoare.

Fondul va finanţa proiectele mici people to people selectate. Granturile vor fi disponibile doar pentru proiectele ale căror obiective imediate sunt necomerciale şi nonprofit. Proiectele comune, mai ales acelea cofinanţate de parteneri din Bulgaria şi România, vor fi încurajate în mod special. Solicitarea de propuneri de proiecte va fi concentrată pe teme de dezvoltare economică, mediu, turism, schimburi culturale, democraţie locală şi planificare/dezvoltare de studii.

Măsura orizontală a Documentului comun de programare: Asistenţă tehnică pentru sprijinul implementării programului

RO2006/018-445.01.05 - Asistenţă tehnică
Durată	24 de luni
Twinning	N/A
Buget PHARE	0,400 milioane euro
Agenţie de Implementare	Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor din România

Scopul proiectului este acela de a oferi asistenţă tehnică pentru întărirea capacităţii de identificare, pregătire şi implementare a proiectelor potrivite pentru următorul program de cooperare transfrontalieră între Bulgaria şi România şi pentru sprijinirea autorităţilor regionale şi locale relevante în eforturile lor de înfiinţare a unor organisme tehnice comune viitoare şi de gestionare a viitoarelor proiecte, după aderarea la Uniunea Europeană.

2. Buget

2.1. Structura bugetară pentru 2006

Nr.	Titlu	Intărirea capacităţii instituţionale	Investiţii	Total PHARE	Bugetul naţional*)	Contribuţia Beneficiarului	Total
1. Infrastructură de transport
2006/018-445.01.01	Dezvoltarea infrastructurii de transport şi accesibilitate	0,000	2,400	2,400	0,800	0,356	3,556
2. Dezvoltare economică
2006/018-445.01.02	Cooperare în domeniul afacerilor şi dezvoltarea infrastructurii de afaceri	0,000	2,200	2,200	0,733	0,326	3,259
3. Protecţia mediului
2006/018-445.01.03	Protecţia mediului şi mediu	0,000	2,200	2,200	0,733	0,326	3,259
4. People to people
2006/018-445.01.04	Fondul comun al  proiectelor mici	0,800	0,000	0,800	0,200	0,110	1,110
5. Asistenţă tehnică pentru sprijinul implementării programului
2006/018-445.01.05	Asistenţă       tehnică/Activităţi pentru sprijinul implementării programului	0,400	0,000	0,400	0,000	0,000	0,648
	TOTAL:	1,200	6,800	8,000	2,667	1,126	11,793

*) Contribuţie de la autorităţile naţionale, regionale, locale, municipale, împrumuturi către entităţi publice, fonduri de la întreprinderi publice.

Distribuirea sumelor între liniile bugetare este indicativă în limitele art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional. Sumele sunt date în milioane de euro.

2.2. Principii de cofinanţare

In concordanţă cu Ghidul solicitantului PHARE, toate proiectele de investiţii sprijinite de PHARE trebuie să primească cofinanţare de la bugetul naţional.

Contribuţia Comunităţii se poate ridica până la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu sunt un element eligibil pentru cofinanţare.

Cofinanţarea pentru proiectele de întărire a capacităţii instituţionale este oferită - dacă nu se prevede altfel - de către ţara beneficiară, suportând anumite costuri de infrastructură şi implementare operaţională, prin finanţarea suficientă a resurselor umane şi a altor resurse cerute pentru atingerea efectivă şi la timp a obiectivelor proiectului.

In cazurile particulare ale proiectelor people to people - Fondul comun al proiectelor mici (2006/018-448.01.04), contribuţia naţională egală cu 25% din totalul sprijinului oficial va fi oferită în concordanţă cu politica naţională a României. Această contribuţie naţională nu exonerează beneficiarul grantului de plata contribuţiei sale.

Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investiţii şi întărirea capacităţii instituţionale) vor fi cofinanţate de PHARE, Beneficiar şi resurse de la bugetul naţional. Beneficiarul trebuie să contribuie cu cel puţin 10% din costul total. Contribuţia minimă a Beneficiarului va fi calculată ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE şi contribuţia naţională, după cum se cere în propunerea de grant relevantă.

Costurile eligibile rămase vor fi suportate în proporţie de 75% din fonduri PHARE, restul finanţării urmând a proveni de la bugetul naţional.

3. Agenţiile de implementare

Agenţia de implementare va fi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor din România, prin Direcţia de cooperare transfrontalieră, care va avea responsabilitatea globală a implementării întregului program, inclusiv aprobarea documentaţiei de licitaţie, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea facturilor. Direcţia autorizare şi plăţi programe va realiza plata facturilor.

Pentru partea română, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor va delega, pe cât posibil, responsabilităţile sale în ceea ce priveşte implementarea Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Călăraşi, care va acţiona într-o colaborare strânsă cu ministerul şi va cuprinde şi Secretariatul tehnic comun.

4. Reglementări privitoare la implementare

4.1. Metode de implementare

Implementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar2). Ţara beneficiară va continua să asigure că toate condiţiile stabilite în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.

Inainte de acreditarea agenţiilor de implementare prevăzută în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/19933) selecţia proiectelor, ofertarea şi contractarea de către ţara beneficiară vor fi supuse aprobării ex ante a Comisiei, în afară de cazul în care se face derogare de la această cerinţă, în cazul în care condiţiile art. 27 din Actul de aderare sunt îndeplinite.

Există reguli generale pentru fiecare măsură, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul naţional al asistenţei le propune Comisiei, în concordanţă cu acordul de finanţare. Din momentul în care s-a luat o decizie comună, programele şi proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achiziţii pentru investiţii şi/sau servicii ori scheme de grant, gestionate de autorităţile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau de mai multe autorităţi de implementare şi implementat de o agenţie de implementare.

4.2. Reguli generale pentru achiziţii

Achiziţiile trebuie să respecte prevederile părţii a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar şi ale cap. 3 al părţii a 2-a titlul III din regulile sale de implementare4), precum şi ale Deciziei Comisiei SEC (2003)387/25).

Până la aderarea României la Uniunea Europeană, autorităţile contractante trebuie să facă uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard şi de modelele care facilitează aplicarea regulilor de mai sus, prevăzute în Ghidul practic referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), după cum este publicat pe site-ul EuropeAid6) la data iniţierii achiziţiilor sau procedurii de acordare a granturilor.

In concordanţă cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autorităţilor contractante cărora li s-au încredinţat responsabilităţile managementului descentralizat să execute achiziţiile în concordanţă cu legislaţia naţională şi liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achiziţiile publice.

4.3. Schemele de grant

Pentru schemele de grant vor fi specificate reglementări precise în fişele de proiect corespunzătoare, în concordanţă cu următoarele principii:

Procedurile şi formatele care se vor folosi în implementarea schemelor şi atribuirea granturilor vor urma regulile de achiziţii pentru acţiuni externe. In mod special, se va acorda o atenţie deosebită procesului de selecţie a proiectelor. Până la aderarea României la Uniunea Europeană, granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic şi urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Până la acreditarea EDIS, va fi necesară aprobarea ex ante a Delegaţiei Comisiei din Bucureşti, în afară de cazul în care Comisia a decis altfel.

Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) competent pentru programul din care este finanţată schema de grant va avea responsabilităţi contractuale şi financiare pentru implementarea schemelor. In particular, RAP trebuie să aprobe formal solicitările de propuneri de proiecte, formularele de aplicaţie, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele. RAP trebuie să semneze contractele de grant cu beneficiarii şi să asigure monitorizarea adecvată şi controlul financiar, ca fiind supuse autorizării şi responsabilităţii sale. Cu această rezervă, managementul poate fi descentralizat de RAP către entităţile competente la nivel sectorial şi regional.

Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrări, furnizări şi servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusă reglementărilor privitoare la achiziţii pentru acţiunile externe, aflate în vigoare în momentul implementării.

Ca urmare a rezultatelor pozitive obţinute de Al privind capacitatea de a gestiona operaţional şi financiar schema de grant într-o manieră competentă7) şi eficientă, delegaţia Comisiei poate decide să renunţe la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizată de beneficiarii finali ai granturilor individuale.

Prevederile detaliate care reglementează rolul delegaţiei Comisiei în faza mai sus menţionată a subcontractării vor fi specificate, după caz, în schimbul de scrisori dintre delegaţie şi autorităţile naţionale, urmându-se procedura de mai sus privind exerciţiul de evaluare.

Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contribuţia PHARE este mai mică de 50.000 euro (cu excepţia Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de două milioane euro. Această limită inferioară poate fi exceptată ca rezultat al evaluării capacităţii, mai sus menţionate, a Al de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioară nu este aplicabilă în cazul ONG-urilor.

Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnării contractelor de grant de către RAP competent. Proiectele trebuie să fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevăzute în acordul de finanţare corespunzător pentru executarea contractului.

4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinning Nu se aplică.

4.5.  Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră

Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră va finanţa proiecte cu o contribuţie PHARE sub 50.000 euro. El nu va include investiţii fizice, altele decât furnizări mici sau infrastructură care să nu genereze profit.

5. Managementul asistenţei

5.1. Managementul de proiect

5.1.1. Responsabilităţi

Coordonatorul naţional al asistenţei comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programare, coordonarea implementării şi monitorizarea programelor PHARE.

Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF) şi CNA vor fi responsabili împreună pentru coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE cooperare transfrontalieră), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi de coeziune.

RNAF şi RAP se vor asigura că programele sunt implementate în concordanţă cu procedurile elaborate în instrucţiunile Comisiei. De asemenea, aceştia se vor asigura că toate contractele ce urmează să implementeze acordul de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi a documentelor standard pentru acţiuni externe în vigoare în momentul implementării şi că reglementările privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.

Se precizează în mod special că tuturor propunerilor de grant, acolo unde este cazul, li se va cere să demonstreze adiţionalitatea pentru rezultatele altor acţiuni finanţate din alte surse, programe PHARE CBC anterioare.

De asemenea, autoritatea de management şi agenţiile subordonate se vor îngriji în mod special să se asigure că toate acţiunile din cadrul acestui program vor fi înregistrate, de exemplu în PERSEUS, dar şi în înregistrările locale şi regionale, în aşa fel încât să se poată identifica uşor submăsura specifică şi anul bugetar în care acestea sunt contractate.

5.1.2.  Mărimea proiectului

Toate componentele programului vor fi mai mari de două milioane euro, în afară de acelea care implică scheme de grant, de exemplu Fondul comun al proiectelor mici şi componenta de asistenţă tehnică, datorită naturii specifice acţiunilor de cooperare transfrontalieră.

5.1.3.  Termenul limită pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul limită pentru programare

(1) Toate contractele de grant trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2008.

(2) Toate contractele trebuie să fie executate până la data de 30 noiembrie 2009, în concordanţă cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare: ...„acţiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în următorii 2 ani (după aderare). In mod excepţional şi în cazuri temeinic justificate, se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor". In niciun caz, perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depăşi 3 ani de la data asumării angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plăţi pe durata a 3 ani de la data asumării angajamentului legal vor fi considerate desfiinţate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].

(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertă complet se va depune la delegaţia Comisiei în vederea aprobării, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finanţare. In cazul neconformării, ţara beneficiară va informa Comitetul mixt de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordanţă cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.

5.1.4.  Evaluarea impactului asupra mediului şi conservării naturii Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, după cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)8), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiţii PHARE. Dacă prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie să fie asemănătoare cu acelea ale directivei mai sus menţionate. Dacă un proiect se încadrează în scopurile prevăzute în anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevăzute în directiva EIA trebuie să fie susţinute de documente9).

Dacă este probabil ca un proiect să afecteze situri naturale protejate, trebuie să se întocmească o documentaţie care să cuprindă o evaluare adecvată, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate10).

Toate investiţiile trebuie realizate în concordanţă cu legislaţia comunitară relevantă referitoare la protecţia mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice conforme cu legislaţia comunitară relevantă în domeniul protecţiei mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfăşurată în cadrul fiecărui proiect de investiţii.

5.2. Managementul financiar

5.2.1. Principii şi responsabilităţi

Fondul Naţional al Ministerului Economiei şi Finanţelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil cu raportarea către Comisia Europeană. RNAF va avea responsabilitatea generală pentru managementul financiar al fondurilor PHARE şi gestiunea totală a fondurilor dintr-un program până la încheierea acestuia.

RNAF se va asigura că regulile şi regulamentele PHARE şi procedurile care au legătură cu raportarea şi managementul financiar sunt respectate şi că există în funcţiune un sistem de informaţii referitor la proiecte şi raportări.

Comisia va face plăţile către Fondul Naţional, în concordanţă cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România în 1998 şi modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003.

Plăţile vor fi făcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de Fondul Naţional la o bancă agreată în prealabil de Comisie. In principiu, toate conturile bancare generează dobânzi. In concordanţă cu art. 3 şi 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulată este proprietatea ţării beneficiare. RNAF trebuie, în orice caz, să se asigure că dobânda acumulată este înregistrată efectiv şi în totalitate ca venit la bugetul naţional. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodică a dobânzii prin intermediul PERSEUS.

5.2.2.  Plăţile către Fondul Naţional

O primă plată11) de până la 20% din fondurile care se gestionează local12) va fi trimisă la Fondul Naţional după semnarea acordului de finanţare şi a acordurilor de implementare între Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. In plus, RNAF trebuie să depună la Comisie desemnarea RAP şi o descriere a sistemului pus în practică, evidenţiind fluxul de informaţii dintre Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră, precum şi modalitatea în care se va desfăşura funcţia de plată dintre acestea.

Alte două plăţi următoare13) de până la 30% din fondurile care se gestionează local14) se vor realiza. A doua plată va fi făcută atunci când 5% din bugetul total în vigoare15) au fost plătite de Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. A treia plată poate fi solicitată atunci când 35% din bugetul total în vigoare16) au fost plătite.

O a patra plată, finală, se va face când 70% din bugetul total în vigoare17) au fost plătite şi toate contractele au fost semnate.

In mod excepţional, RNAF poate solicita o sumă mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legată de plăţi că solicitările de plată din perioada următoare vor depăşi respectivele procente. In cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului Naţional şi Agenţiei de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră depăşesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod excepţional, o plată dacă RNAF oferă o dovadă fundamentată solid că obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.

5.2.3.  Plăţile de la Fondul Naţional către Agenţia de implementare (Al)

Fondul Naţional va face plăţile către Al, în concordanţă cu acordul de implementare semnat între Fondul Naţional şi Al. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalieră în numele Al responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalieră, în concordanţă cu art. 13 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.

Atâta vreme cât implementarea urmează Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare trebuie să fie avizat în avans de Comisia Europeană. Fiecare Al trebuie să fie condusă de un RAP numit de RNAF, după consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile desfăşurate de Al.

2)  Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JO L 248, 16.09.2002; p. 1.

3)  Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JO L 161, 26.06.1999; p. 68.

4) Regulamentul (CE, EURAROM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005, JO L 201, 2.08.2005, p. 3.

5)  Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la regulile şi procedurile pentru contractele de servicii, furnizări şi lucrări finanţate din bugetul general al Comunităţilor Europene în contextul cooperării cu ţări terţe, adoptată la 25 martie 2003.

6) Adresă: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.

7) Ase vedea secţiunea 11 şi anexa 4 din Ghidul de programare PHARE 2006.

8)  Directiva 85/337 CEE, JOL 175/40, 5.07.1985, după cum a fost modificată.

9) In anexa EIA la fişa de proiect de investiţii corespunzătoare.

10)  In anexa Conservarea naturii la fişa de proiect de investiţii corespunzătoare.

11)  Reprezentând avansul, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.

12)  Exclusiv suma prevăzută pentru programele Comunităţii.

13)  Reprezentând plăţile intermediare sau înnoirea avansului, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementarea Regulamentului financiar.

14)  Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

15)  Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

16)  Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

17) Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

5.2.4.  Modalităţi de plată în situaţia aplicării clauzelor de retenţie

Pentru acele contracte care conţin clauze de retenţie (de exemplu, fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (aşa cum este calculat de RAP şi decis de Comisie) poate fi plătit Al înainte de data limită pentru executarea contractelor. Al îşi asumă întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor până când plata finală este datorată, ca şi pentru asigurarea că fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plăţi legate de clauzele de retenţie.

Al îşi asumă întreaga responsabilitate faţă de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Fondurile neplatite către contractori după ce plăţile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.

5.2.5.  Cheltuielile finale şi lichidarea conturilor

Intr-un termen de cel mult 16 luni după încheierea execuţiei contractelor, Fondul Naţional va depune o declaraţie cu privire la cheltuieli, care să cuprindă atât sumele acordate de PHARE, cât şi cofinanţarea, şi va transmite o atestare a regularităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor. Plata finală certificată trebuie să fie, în această fază, valoarea originară a contractelor minus orice deducere şi rezervă agreate cu contractorii în cursul implementării. Aceasta trebuie, de asemenea, să fie egală cu plăţile făcute plus orice sume distincte din conturile aferente retenţiei prevăzute în contract.

Dacă plăţile primite de la Comisie depăşesc cheltuiala (plata) finală certificată, Fondul Naţional va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declaraţiei finale.

Dacă există alte plăţi distincte (cu excepţia fondurilor contractuale de retenţie), Fondul Naţional va oferi o explicaţie şi o previziune cu privire la momentul când plăţile vor fi finalizate. Fondul Naţional va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retenţie şi la celelalte plăţi distincte o dată la 4 luni. Dacă acestea nu au fost plătite contractorului, vor fi returnate Comisiei.

După evaluarea declaraţiei finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuială ce trebuie exclusă de la finanţarea comunitară, acolo unde se constată că acestea nu au fost executate în conformitate cu regulile comunitare.

Rezultatele verificărilor Comisiei, precum şi concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finanţare vor fi formulate în scris către Fondul Naţional, căruia i se va da un termen de o lună pentru a-şi transmite răspunsul în scris.

Dacă, în termen de o lună de la primirea răspunsului scris de la Fondul Naţional, nu se ajunge la o înţelegere, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura şi gravitatea încălcării regulilor, precum şi pierderea financiară suferită de Comisie pentru fiecare caz în parte.

Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără a se aduce atingere regimului neregulilor şi compensării financiare subsecvente, în concordanţă cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directă de la Fondul Naţional, fie prin compensare, în concordanţă cu regulile comunitare.

6. Monitorizare şi evaluare

In completarea atribuţiilor de cooperare transfrontalieră ale Comitetului mixt de cooperare şi Comitetului mixt de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizată prin intermediul Comitetului mixt de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF şi pe CNA, precum şi serviciile Comisiei. Comitetul mixt de monitorizare se va întruni cel puţin o dată pe an.

Comitetul mixt de monitorizare va lua în discuţie toate programele finanţate de PHARE în scopul evaluării progresului către atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finanţare şi în Parteneriatul de aderare.

Comitetul mixt de monitorizare poate recomanda o schimbare a priorităţilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.

Mai mult decât atât, o dată pe an, Comitetul mixt de monitorizare va lua în discuţie progresul tuturor programelor de asistenţă de Preaderare finanţate de CE (PHARE, ISPA şi SAPARD).

Pentru programele PHARE, Comitetul mixt de monitorizare va fi asistat de Subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA şi pe RAP al Al şi serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele sale şi contractele, aprobate de Comitetul mixt de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzătoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obişnuite elaborate de Al, iar evaluările intermediare vor fi realizate de evaluatori independenţi. Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandărilor cu privire la aspectele de management şi design, asigurându-se că acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta Comitetului mixt de monitorizare, căruia îi va înainta opiniile generale detaliate cu privire la toate programele din sectorul său finanţate din PHARE.

Serviciile Comisiei se vor asigura că aceste programe vor fi supuse evaluărilor intermediare (centralizate sau descentralizate) şi/sau evaluărilor ex post.

7. Tratament egal

Oportunităţile egale şi egalitatea de gen reprezintă principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare şi care se reflectă şi în programarea şi implementarea finanţării PHARE.

8.  Audit, control financiar, măsuri antifraudă, acţiuni preventive şi corective

8.1. Supervizarea şi controlul financiar realizat de Comisie şi de Curtea Europeană a Auditorilor

Toate acordurile de finanţare, precum şi contractele care rezultă din acestea sunt supuse supervizării şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudă) şi auditărilor realizate de Curtea Europeană a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încă aplicabil pentru agenţiile de implementare din ţara beneficiară, acesta include măsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertării şi contractării desfăşurate de delegaţia Comisiei în ţara beneficiară.

In scopul asigurării unei protecţii eficiente a interesului financiar al Comunităţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate realiza verificări inopinate şi inspecţii în concordanţă cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/9618).

Controalele şi auditările descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor şi Subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.

Fără a se aduce atingere responsabilităţilor Comisiei şi Curţii Europene a Auditorilor19), conturile şi operaţiile Fondului Naţional şi, acolo unde se aplică, Oficiului de Plăţi şi Contractare PHARE şi tuturor agenţiilor de implementare relevante pot fi verificate la discreţia Comisiei, de Comisie însăşi sau de către un auditor extern contractat de aceasta.

8.2. Obligaţiile ţării beneficiare

8.2.1. Audit şi control financiar

In scopul asigurării unui management financiar corect al fondurilor PHARE, ţara beneficiară trebuie să aibă un sistem pentru managementul şi controlul asistenţei, în concordanţă cu principiile general acceptate şi standardele în vigoare. Acest sistem trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite în art. 164 din Regulamentul financiar şi, în particular, să ofere asigurarea corespunzătoare cu privire la regularitatea, corectitudinea şi eligibilitatea cerinţelor privitoare la asistenţa comunitară.

Sistemele de management şi control ale ţării beneficiare trebuie să ofere o cale de control suficientă, după cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/200120).

Autoritatea naţională competentă de control financiar va exercita controalele financiare adecvate la toţi actorii implicaţi în implementarea programului.

In fiecare an se vor realiza un plan de audit şi un rezumat al constatărilor şi principalelor recomandări ale auditărilor desfăşurate şi se va trimite Comisiei o schiţă a urmărilor recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispoziţia Comisiei.

8.2.2.  Măsuri preventive

Ţara beneficiară va lua măsurile potrivite pentru a preveni şi contracara practicile de corupţie activă şi pasivă21) în orice stadiu al procedurii de achiziţii sau al procedurii de atribuire a granturilor, cât şi pe durata implementării contractelor corespunzătoare.

Autorităţile din ţara beneficiară, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, îşi vor lua toate precauţiile necesare pentru prevenirea oricărui risc de conflict de interese şi vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situaţie de natură să dea naştere unui conflict de interese.

8.2.3.  Măsuri antifraudă şi acţiuni corective

Ţara beneficiară va avea, în primă instanţă, responsabilitatea de a asigura investigarea şi un tratament satisfăcător al cazurilor reale sau suspecte de fraudă ori nereguli conform controalelor naţionale sau comunitare.

Autorităţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent aceluia prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/9422

In particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudă23) şi nereguli24), ca şi toate măsurile referitoare la acestea luate de autoritatea naţională trebuie raportate serviciilor Comisiei fără întârziere. Dacă nu există cazuri reale sau suspectate de fraudă ori nereguli de raportat, ţara beneficiară va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de două luni următoare sfârşitului fiecărui trimestru.

In caz de nereguli sau fraudă, ţara beneficiară va face toate corecţiile financiare necesare cerute în legătură cu fiecare neregulă în parte. Corecţiile făcute de ţara beneficiară vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contribuţiei comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul Naţional în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.

8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudă

Orice nereguli probate25) sau fraudă26) descoperite în orice moment al implementării programului sau ca rezultat al unui audit vor conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.

Dacă, după încheierea tuturor verificărilor necesare, Comisia va concluziona că:

a) ţara beneficiară nu s-a conformat obligaţiilor de prevenire, detectare şi corectare a neregulilor; sau

b)  implementarea unui proiect nu pare să justifice în parte sau în totalitate asistenţa financiară alocată; sau

c)  există scăpări serioase în sistemele de control sau management, care ar putea conduce la nereguli,

Comisia poate suspenda finanţarea viitoare a programului în discuţie şi, după ce şi-a exprimat motivele, poate cere ţării beneficiare să înainteze comentarii şi, unde este cazul, să întreprindă corecţii într-o perioadă determinată de timp.

Dacă nu se ajunge la nicio înţelegere până la sfârşitul perioadei stabilite de Comisie şi dacă corecţiile solicitate nu au fost făcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii făcute de ţara beneficiară, să decidă în termen de 3 luni:

a) să reducă sau să anuleze orice plată pentru programul în discuţie; sau

b)  să facă corecturile financiare cerute prin anularea în totalitate sau în parte a asistenţei oferite în programul respectiv.

Dacă s-a hotărât asupra sumei pentru corecţie, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalităţii, tipul neregulii, întinderea şi implicaţiile financiare ale neconcordanţei detectate în sistemul de management al ţării beneficiare.

In absenţa unei decizii de a apela la una dintre măsurile prevăzute la lit. a) sau b), finanţarea programului îşi va relua cursul.

CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau a oricărei sume plătite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă CNA nu plăteşte suma datorată Comunităţii, ţara beneficiară va returna această sumă Comisiei.

Penalităţile pentru întârzierea plăţii vor fi aplicate sumelor neplatite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.

9. Transparenţa şi publicitatea

RAP va avea obligaţia să se asigure că au fost luate toate măsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzătoare pentru toate activităţile finanţate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsă legătură cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate şi publicitate.

10. Condiţii speciale

In cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie iniţiativă, poate revizui programul în scopul anulării în totalitate ori în parte şi/sau al realocării fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor Programului PHARE.

18)  Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

19)  Dupa cum este vorba în Condiţiile generale referitoare la acordul de finanţare, ataşate la acordul-cadru.

20)  Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63, 3.03.2001, p. 21.

21) Corupţia activă este definită ca fiind acţiunea deliberată a oricărei persoane care promite sau oferă direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale, pentru sine sau pentru un terţ, în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legătură cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încălcarea acestor atribuţii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunităţilor Europene.

Corupţia pasivă este definită ca fiind acţiunea deliberată a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primeşte un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un terţ ori acceptă o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legătură cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încălcarea acestor atribuţii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunităţilor Europene.

22)  Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iulie 1994, 12.07.1994, p. 43.

23)  Fraudă înseamnă orice act intenţionat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însuşirea ilegală sau reţinerea ilegală a fondurilor de la bugetul general al Comunităţilor Europene sau bugetele gestionate de ori pe seama Comunităţilor Europene; tăinuirea informaţiilor cu violarea unei obligaţii specifice cu un efect asemănător; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate iniţial.

24) Neregulă înseamnă orice încălcare a unei prevederi a legislaţiei naţionale sau comunitare, a acestui acord de finanţare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultă din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor sau bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuială nejustificată. Termenul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunităţii aplicabile între părţile acordului de finanţare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional etc).

25) Ase vedea definiţia de mai sus.

26) Ase vedea definiţia de mai sus.

ACORD DE FINANŢARE

Comisia Europeană, denumită în cele ce urmează Comisia, acţionând în numele şi beneficiul Comunităţii Europene, denumită în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în cele ce urmează Beneficiarul, pe de altă parte,

au convenit următoarele:

Măsurile la care se face referire în art. 1 de mai jos vor fi executate şi finanţate din resursele bugetului Comunităţii în conformitate cu prevederile incluse în prezentul acord de finanţare. Cadrul tehnic, legal şi administrativ de implementare a acestor măsuri este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie şi Beneficiar, cu completările aduse de prezentul acord de finanţare şi de Prevederile speciale anexate la acesta.

ARTICOLUL 1

Natura şi subiectul

Ca parte a programului propriu de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţări nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri:

Numărul programului:        RO/2006/018-446.01

Denumirea:                        Program de cooperare trans- frontalieră între România şi Ungaria

Durata contractării:            până la 30 noiembrie 2008

ARTICOLUL 2

Angajamentele Comunităţii

Contribuţia financiară din partea Comunităţii este stabilită la maximum 5 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumită finanţarea nerambursabilă a CE.

ARTICOLUL 3

Durata şi finalizarea

Pentru măsura descrisă, finanţarea nerambursabilă a CE este valabilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2008, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finanţare. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilă a CE care nu au fost contractate până la această dată va fi anulat.

Termenul de execuţie a contractelor finanţării nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2009. Comisia poate totuşi ca în circumstanţe excepţionale să acorde o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca această prelungire să fie solicitată în timp util şi justificată corespunzător de către Beneficiar. Plata fondurilor poate continua până la 12 luni după data limită a perioadei de execuţie a contractelor pentru achitarea completă a plăţilor rezultate din executarea contractelor acestui program.

Prezentul acord de finanţare va expira numai după încheierea contractelor sub acest program. Toate fondurile care nu au fost plătite (folosite, cheltuite) până la această dată vor fi returnate Comisiei.

ARTICOLUL 4

Adrese

Corespondenţa aferentă executării măsurii de mai sus, cu specificarea numărului şi a denumirii acesteia, va fi adresată următorilor:

Comunitatea:

Dl Donato Chiarini

Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti

Str. Jules Michelet nr. 18, sectorul 1

1000, Bucureşti

România

Telefon: (4021)203.54.00

Fax: (4021)212.88.08

Beneficiar:

Dl Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Secretar de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor

Str. Apolodor nr. 17, sectorul 3, Bucureşti

România

Telefon: (4021) 319.97.39

Fax: (4021)312.20.11

ARTICOLUL 5

Numărul de exemplare originale

Prezentul acord de finanţare este întocmit în două exemplare în limba engleză.

ARTICOLUL 6

Intrarea în vigoare

Prezentul acord de finanţare va intra în vigoare la data la care va fi semnat de către ambele părţi. Nicio cheltuială înainte de această dată nu va fi eligibilă pentru finanţarea nerambursabilă a CE.

Anexele constituie parte integrantă din prezentul acord de finanţare.

Intocmit la Bucureşti, la 16 iulie 2007.

Pentru Beneficiar,

Varujan Vosganian,

ministrul economiei şi finanţelor

Pentru Comunitate,

Onno Simons,

locţiitor al Şefului Reprezentanţei Delegaţiei Comisiei Europene în România

Anexe:

1. Acord-cadru (inclusiv anexele A şi B)

2.  Prevederi speciale (anexa C)

3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)

ANEXA C la Acordul de finanţare pentru Programul PHARE CBC dintre România $i Ungaria 2006

PREVEDERI SPECIALE

1. Obiective şi descriere

1.1. Obiectivul global al programului:

•  apropierea oamenilor, comunităţilor şi actorilor economici din zona de graniţă, în scopul de a crea o bază solidă pentru o dezvoltare economică şi socială echilibrată, asigurând oportunităţi de dezvoltare optimă pentru ambele ţări

1.2.   Obiectivele specifice şi rezultatele se reflectă în următoarele domenii prioritare:

•   obiectivul specific nr. 1.1: Infiinţarea şi dezvoltarea sistemelor de infrastructură şi fizice care să susţină cooperarea;

•  obiectivul specific nr. 1.2: Infiinţarea şi dezvoltarea unui sistem comun care să protejeze şi să capitalizeze resursele naturale prin promovarea unei dezvoltări sustenabile;

• obiectivul specific nr. 2.1: Intărirea legăturilor economice dintre zonele de graniţă, în scopul de a impulsiona dezvoltarea economică sustenabilă a valorilor comune;

• obiectivul specific nr. 2.3: Dezvoltarea coerenţei sociale şi culturale printre oameni şi comunităţi.

1.3. Descrierea programului

In lumina obiectivelor mai sus menţionate, partenerii au căzut de acord cu privire la priorităţile şi măsurile care constituie baza dezvoltării strategiei de cooperare transfrontalieră pentru anii 2004 - 2006.

Măsura 1.1: Imbunătăţirea infrastructurii transfrontaliere (prioritatea 1)

Rezultatul scontat al măsurii 1.1 este îmbunătăţirea infrastructurii din zona de graniţă, care să conducă la o accesibilitate şi mobilitate mai mare a persoanelor şi bunurilor în zona de graniţă şi la reducerea timpului de transport.

Dată fiind limitarea disponibilului de fonduri, această prioritate este destinată finanţării proiectelor la scară mică sau a studiilor pregătitoare pentru investiţii subsecvente mai mari finanţate din alte surse.

Măsura 1.2: Se adresează provocărilor din domeniul protecţiei mediului şi al prevenirii inundaţiilor (prioritatea 1)

In cadrul măsurii 1.2, fondurile vor fi folosite pentru susţinerea protecţiei comune a mediului şi a valorilor naturale din zona de graniţă, cu o atenţie deosebită protecţiei întinderilor comune de apă şi a apelor de suprafaţă, precum şi activităţi comune de prevenire a inundaţiilor.

Măsura 2.1: Dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi a serviciilor de afaceri comune (prioritatea 2)

Regiunea de graniţă este caracterizată în principal de diferenţe mari în nivelurile de dezvoltare. Aceste diferenţe sunt prezente mai ales în zona de infrastructură şi dezvoltare economică. In acelaşi timp, regiunea dispune de importante resurse umane şi fizice care ar putea fi folosite în scopul de a impulsiona creşterea economică şi de a nivela diferenţele existente dintre regiunile de graniţă româneşti şi ungare.

Măsura 2.2: Cooperare de susţinere a iniţiativelor de afaceri (prioritatea 2)

Cooperarea iniţiativelor de afaceri este singurul aspect de cooperare, de altfel foarte important; implicarea altor actori diferiţi este, de asemenea, necesară pentru atingerea unei dezvoltări reciproce sustenabile şi echilibrate în zona de graniţă.

Măsura 2.3: Fondul comun al proiectelor mici -încurajarea cooperării dintre instituţii şi comunităţi - acţiuni people to people (prioritatea 2)

Analiza zonei de graniţă a identificat tradiţii multiculturale ale zonei eligibile ca fiind un punct forte. Aceasta a evidenţiat iniţiative de cooperare transfrontalieră puternice sub forma unor acţiuni comune ale instituţiilor, comunităţilor şi ONG-urilor, care constituie rezultate ale programelor de cooperare transfrontalieră anterioare.

Măsura 2.4: Promovarea cooperării în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologiei şi dezvoltării resurselor umane (prioritatea 2)

Cele mai bune exemple de iniţiative locale în aria cooperării transfrontaliere pot fi găsite în domeniul educaţiei şi instruirii.

O parte a activităţilor de cooperare transfrontalieră a început deja şi poate fi dezvoltată în continuare. Acestea includ un nivel ridicat de educaţie la nivel general, seminarii de afaceri, conferinţe şi ateliere - toate cu caracter interdisciplinar. Cele mai importante dintre aceste activităţi posibile sunt acelea care implică înfiinţarea legăturilor economice permanente sau acelea care implică participanţi din diverse domenii.

Sprijinul activităţilor programelor - asistenţa tehnică (prioritatea 3)

In cadrul acestei priorităţi, o măsură concentrată pe sprijinul implementării programului va oferi o resursă esenţială pentru ducerea la bun sfârşit a programului de cooperare transfrontalieră. Scopul măsurii este de a asigura un management eficient, eficace şi transparent şi o operare lipsită de dificultăţi a programului PHARE CBC.

CBC RO-HU 2004-2006 - Priorităţi şi măsuri indicative multianuale
Grant scheme
Prioritatea 1	Intărirea integrităţii spaţiale şi fizice a infrastructurii din zonele de cooperare transfrontalieră pe graniţa România - Ungaria
Măsura 1.1	Imbunătăţirea infrastructurii transfrontaliere
Măsura 1.2	Lansarea de provocări comune în domeniul protecţiei mediului şi al prevenirii inundaţiilor
Prioritatea 2	Promovarea iniţiativelor de cooperare în scopul de a facilita integrarea pieţelor şi intensificarea coerenţei dintre societăţile locale
Măsura 2.1	Dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi a serviciilor de afaceri comune
Măsura 2.2	Sprijinirea cooperării dintre iniţiativele de afaceri
Măsura 2.4	Promovarea cooperării în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologiei şi, de asemenea, al dezvoltării resurselor umane

	Fondul comun al proiectelor mici
Măsura 2.3	Incurajarea cooperării dintre instituţii şi comunităţi
Prioritatea 3	Asistenţă tehnică
Măsura 3.1	Administrarea şi managementul programelor
Măsura 3.2	Publicitatea, monitorizarea şi evaluarea programelor
Măsura 3.3	Activităţi pentru sprijinul programelor
Notă: Aceste priorităţi şi măsuri sunt transpuse din documentele de programare de cooperare transfrontalieră, elaborate în comun.

PHARE/2006/018 - 446. 01 - Cooperare transfrontalieră între România şi Ungaria

Programul este menit să permită cooperarea României cu Ungaria pe această graniţă, conform regulilor compatibile cu cele ale INTERREG MIA, inclusiv ofertarea comună şi procedurile de selecţie.

Acest proiect PHARE pe 2006 va contribui la implementarea următoarelor sarcini specifice:

Reabilitarea drumurilor secundare în scopul susţinerii turismului, mai ales pentru biciclete

Investiţii legate de dezvoltarea zonelor de protecţie naturală comune şi a parcurilor naturale

Investiţii legate de dezvoltarea protecţiei comune a râurilor şi de prevenire a inundaţiilor

Dezvoltarea facilităţilor infrastructurii de afaceri existente

Infiinţarea unor noi incubatoare de afaceri

Sprijin pentru evenimentele de afaceri trasfrontaliere care să uşureze întâlnirile IMM-urilor

Sprijin pentru cooperarea iniţiativelor de afaceri cu privire la activităţile de cooperare transfrontalieră

Sprijin pentru înfiinţarea noilor Parteneriate, colaborări între instituţii de cercetare

Cooperare în domeniul educaţiei şi instruirii profesionale

Sprijin pentru evenimentele transfrontaliere, acţiuni people to people şi cooperarea instituţiilor şi comunităţilor

Asistenţă tehnică pentru implementarea şi managementul programelor

Criteriile de eligibilitate de bază, criteriile generale de selecţie şi potenţialii beneficiari ai acestor scheme de grant pot fi găsiţi în § 6.

In plus, fişa de proiect identifică criterii specifice pentru fiecare dintre atribuţiile identificate pentru programul 2006.

Acest program este legat de proiectele corespunzătoare pe care Ungaria le desfăşoară în cadrul INTERREG IIIA.

2. Buget

2.1. Structura bugetară pentru 2006

                                                                                                                                       - milioane euro -

Proiectele aflate în implementare se împart în trei componente	Finanţare PHARE			Buget naţional	Contribuţia Beneficiarului	Cost total
	Investiţii	Intărirea capacităţii instituţionale	Total
Schemă de grant - Dezvoltare economică şi socială (priorităţile 1 şi 2)	4,090	0,000	4,090	1,364	0,606	6,06
People to people - Acţiuni JSPF (prioritatea 2). Incurajarea cooperării dintre instituţii şi comunităţi	0,000	0,660	0,660	0,220	0,098	0,978
Asistenţă tehnică pentru sprijinul implementării programului (prioritatea 3)	0,000	0,250	0,250	0,000	0,000	0,250
Total proiect 2006:	4,090	0,910	5,000	1,584	0,704	7,288

[Distribuirea sumelor între liniile bugetare este indicativă în limitele art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional. Sumele sunt date în milioane de euro. Contribuţia minimă a Beneficiarului (10%) va fi calculată ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE şi contribuţia naţională.]

Cofinanţarea naţională poate fi asigurată din contribuţii de la autorităţile naţionale, regionale, locale sau municipale (numai dacă aceeaşi autoritate nu este şi beneficiar al aceleaşi acţiuni), împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale către instituţii publice sau fonduri de la întreprinderi publice, nota bene numai pentru cazurile în care organizaţiile publice care oferă fonduri nu sunt şi beneficiarii proiectului în cauză. Aceasta înseamnă că respectiva contribuţie a Beneficiarului trebuie să fie o sumă separată şi, în oricare dintre cazuri, adiţională.

Programele de cooperare transfrontalieră cu Ungaria oferă şi asistenţă tehnică financiară (de până la 5% din totalul fondurilor PHARE, de exemplu, 0,250 milioane euro) pentru asistarea administrării şi managementului programului, publicitatea programului, monitorizare şi evaluare. Sarcinile acestei asistenţe tehnice vor include dezvoltarea capacităţilor locale şi regionale pentru managementul şi mobilizarea cooperării transfrontaliere.

Se precizează în mod special că tuturor propunerilor de grant, acolo unde este cazul, li se va cere să demonstreze adiţionalitatea pentru rezultatele altor acţiuni finanţate din alte surse, programe PHARE CBC anterioare.

De asemenea, autoritatea de management şi agenţiile subordonate se vor îngriji în mod special să se asigure că toate acţiunile din cadrul acestui program vor fi înregistrate, de exemplu în PERSEUS, în aşa fel încât să se poată identifica uşor submăsura specifică şi anul bugetar în care acestea sunt contractate.

Mai mult decât atât, acea înregistrare specifică va fi organizată în aşa fel încât să faciliteze o legătură uşor de identificat cu rezultatele fiecărui contract, inclusiv demonstrarea în termeni de rezultate a adiţionalităţii mai sus menţionate.

2.2. Principii de cofinanţare

In concordanţă cu Ghidul Solicitantului Phare, toate proiectele de investiţii sprijinite de PHARE trebuie să primească cofinanţare de la bugetul naţional. Contribuţia Comunităţii se poate ridica până la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu reprezintă un element eligibil pentru cofinanţare.

Cofinanţarea pentru proiectele de Intărire a capacităţii instituţionale poate fi oferită de către ţara beneficiară, suportând anumite costuri de infrastructură şi implementare operaţională, prin finanţarea resurselor umane şi a altor resurse cerute pentru atingerea eficace şi eficientă a obiectivelor programului.

Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investiţii şi întărirea capacităţii instituţionale) vor fi cofinanţate de PHARE, Beneficiar şi resurse de la bugetul naţional. Beneficiarul trebuie să contribuie cu cel puţin 10% din costul total eligibil al propunerii sale. Costurile eligibile rămase vor fi suportate în proporţie de 75% din fonduri PHARE, restul finanţării urmând a proveni de la bugetul naţional.

3. Agenţiile de implementare

3.1. Agenţiile de implementare

Agenţia de implementare românească va fi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor din România, care va avea responsabilitatea globală a implementării programului.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

Direcţia de cooperare transfrontalieră

Bd. Libertăţii nr. 12, sectorul 5

Bucureşti, România

3.2.  Biroul regional pentru cooperare transfrontalieră

Pentru  partea  română, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor va delega o parte considerabilă a responsabilităţilor sale pentru implementarea Programului de cooperare transfrontalieră România - Ungaria către un organism regional, situat în zona de graniţă. In acest sens, agenţiile pentru dezvoltare regională Vest şi Nord-Vest au înfiinţat Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră din Oradea (judeţul Bihor), care va acţiona în strânsă legătură cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Acest birou va cuprinde partea română a Secretariatului tehnic comun din Ungaria (VATI).

3.3. Comitetul comun de cooperare (JCC)

Comitetul comun de cooperare este un organism strategic al programului de cooperare transfrontalieră. El îndeplineşte funcţiile de comitet comun de cooperare, aşa cum sunt descrise în Regulamentul de cooperare transfrontalieră şi de Comitet mixt de monitorizare pentru INTERREG. Cu membri din ambele ţări şi de la nivel regional şi local, Comitetul comun de cooperare va asigura un management comun al programului şi astfel va realiza o politică de ansamblu şi de implementare financiară a operaţiilor.

Principalele responsabilităţi ale Comitetului comun de cooperare sunt:

-  să adopte documentele de programare (Documentul comun de programare şi Programul complement) şi orice modificare viitoare a acestora, după caz;

- să adopte fişele de proiect şi propunerile de finanţare prioritare pentru exerciţiul de programare anual;

-  să ia în considerare şi să aprobe rapoartele comune anuale şi finale şi implementarea rapoartelor înainte ca acestea să fie transmise Comisiei;

-  să aprobe cadrul general al atribuţiilor Secretariatului tehnic comun.

Comitetul comun de cooperare este format din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale.

Comitetul comun de cooperare va include, de asemenea, reprezentanţi ai societăţii civile, ONG-urilor şi actorilor sociali, organizaţiilor sectoriale, de exemplu, camere de comerţ, uniuni etc. Aceştia pot lua parte la Comitetul comun de cooperare într-o manieră consultativă, nu ca membri votanţi.

Şi reprezentanţi ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de cooperare cu rol consultativ.

Comitetul comun de cooperare se va reuni cel puţin o dată pe an, în scopul de a monitoriza implementarea programului şi de a aproba fişele de proiect pentru propunerea de finanţare anuală.

3.4. Comitetul comun de coordonare

Comitetul comun de coordonare este organismul operaţional al programului de cooperare transfrontalieră. Principalele sale responsabilităţi sunt selecţia şi aprobarea proiectelor şi monitorizarea implementării lor. Comitetul comun de coordonare are următoarele sarcini:

- de a face propuneri de criterii de evaluare şi selecţie a proiectelor pentru a fi înaintate Comitetului comun de cooperare;

-  de a aproba/aviza materialele pentru solicitarea de propuneri de proiecte;

- dea ratifica operaţiile pentru selecţia proiectelor şi de a formula clasificarea proiectelor ce vor fi finanţate;

- de a examina documentele de monitorizare;

- de a adăuga comentarii şi de a formula directive pentru autoritatea de management, autorităţile naţionale, Comitetul comun de cooperare şi agenţiile de implementare.

Comitetul comun de coordonare este compus din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale. Reprezentanţi ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de coordonare ca observatori.

3.5. Secretariatul tehnic comun (JTS)

Pentru acest program a fost înfiinţat un JTS în cadrul Societăţii Publice Nonprofit Ungare VATI pentru Dezvoltare Regională şi Planificare Urbană. (VÂTIHungarian Public Non-profit Company for Regional Development and Town Planning). JTS îşi are sediul la biroul regional VATI din Bekescsaba. El oferă în mod direct, cu prioritate, servicii pentru autoritatea de management şi autoritatea de plată din Ungaria în legătură cu managementul operaţional al acestor responsabilităţi şi, de asemenea, susţine activităţile autorităţilor naţionale române şi sârbe.

Secretariatul Tehnic comun Ungaria/România/Serbia

Societatea Publică Nonprofit Ungară VATI pentru Dezvoltare Regională şi Planificare Urbană (VATI Teruletfejlesztesi Igazgatosag)

Gellerthegy u. 30-32

1016 Budapesta

Ungaria

Telefon: (36 1)224.32.78

Fax: (36 1)224.32.91

Pentru a asigura o evoluţie eficientă în cadrul componentei româneşti a programului, autorităţile româneşti au hotărât să constituie un birou regional de cooperare transfrontalieră la Oradea (judeţul Bihor), care să acţioneze ca parte a secretariatului subprogramului pentru partea română din acest program, cu reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor; el cuprinde oficial şi o contraparte locală a JTS. Acest birou regional combinat oferă asistenţă potenţialilor aplicanţi pentru proiecte şi va participa în selecţia proiectelor şi în activităţile de monitorizare în strânsă cooperare cu JTS.

4. Reglementări privitoare la implementare

4.1. Metode de implementare

Implementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar1). Ţara beneficiară va continua să asigure că toate condiţiile stabilite în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.

Inainte de acreditarea agenţiilor de implementare prevăzută în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/19992) selecţia proiectelor, ofertarea şi contractarea de către ţara beneficiară vor fi supuse aprobării ex ante a Comisiei, în afară de cazul în care se face o derogare de la această cerinţă, în cazul în care condiţiile art. 27 din Tratatul de aderare sunt îndeplinite.

Există reguli generale pentru fiecare măsură, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul naţional al asistenţei le propune Comisiei, în concordanţă cu acordul de finanţare. Din momentul în care s-a luat o decizie comună, programele şi proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achiziţii pentru investiţii şi/sau servicii ori scheme de grant, gestionate de autorităţile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau de mai multe autorităţi de implementare şi implementat de o agenţie de implementare.

4.2. Reguli generale pentru achiziţii

Achiziţiile trebuie să respecte prevederile părţii a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar şi ale cap. 3 al părţii a 2-a titlul III din regulile sale de implementare3), precum şi ale Deciziei Comisiei SEC (2003) 387/24).

Până la aderarea României la Uniunea Europeană, autorităţile contractante trebuie să facă uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard şi de modelele care facilitează aplicarea regulilor de mai sus, prevăzute în Ghidul practic referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), după cum este publicat pe site-ul EuropeAid5) la data iniţierii achiziţiilor sau procedurii de acordare a granturilor.

In concordanţă cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autorităţilor contractante cărora li s-au încredinţat responsabilităţile managementului descentralizat să execute achiziţiile în concordanţă cu legislaţia naţională şi liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achiziţiile publice.

4.3. Scheme de grant

Pentru schemele de grant vor fi specificate reglementări precise în fişele de proiect corespunzătoare, în concordanţă cu următoarele principii:

Procedurile şi formatele care se vor folosi în implementarea schemelor şi atribuirea granturilor vor urma regulile de achiziţii pentru acţiuni externe. In mod special, se va acorda o atenţie deosebită procesului de selecţie a proiectelor. Până la aderarea României la Uniunea Europeană, granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic şi urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Până la acreditarea EDIS, va fi necesară aprobarea ex ante a Delegaţiei Comisiei din Bucureşti, în afară de cazul în care Comisia a decis altfel.

Responsabilul cu autorizarea programului (R/APJcompetent pentru programul din care este finanţată schema de grant va avea responsabilităţi contractuale şi financiare pentru implementarea schemelor. In particular, RAP trebuie să aprobe formal solicitările de propuneri de proiecte, formularele de aplicaţie, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele. RAP trebuie să semneze contractele de grant cu beneficiarii şi să asigure monitorizarea adecvată şi controlul financiar, ca fiind supuse autorizării şi responsabilităţii sale. Cu această rezervă, managementul poate fi descentralizat de RAP către entităţile competente la nivel sectorial şi regional.

Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrări, furnizări şi servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusă reglementărilor privitoare la achiziţii pentru acţiunile externe, din momentul implementării.

Ca urmare a rezultatelor pozitive obţinute de Al privind capacitatea de a gestiona operaţional şi financiar schema de grant într-o manieră competentă6) şi eficientă, Delegaţia Comisiei poate decide să renunţe la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizată de beneficiarii finali ai granturilor individuale. Prevederile detaliate care reglementează rolul delegaţiei Comisiei în faza mai sus menţionată a subcontractării vor fi specificate, după caz, în schimbul de scrisori dintre delegaţie şi autorităţile naţionale, urmându-se procedura de mai sus privind exerciţiul de evaluare.

Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contribuţia PHARE este mai mică de 50.000 euro (cu excepţia Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de două milioane euro. Această limită inferioară poate fi exceptată ca rezultat al evaluării mai sus menţionate a capacităţii Al de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioară nu este aplicabilă în cazul ONG-urilor.

Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnării contractelor de grant de către RAP competent. Proiectele trebuie să fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevăzute în acordul de finanţare corespunzător pentru executarea contractului.

4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinning

Nu se aplică.

4.5.  Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră

Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră va finanţa proiecte a căror contribuţie PHARE se va situa sub 50.000 euro. Acesta nu va include investiţii fizice, altele decât furnizări mici sau infrastructură care să nu genereze profit.

1)  Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JO L 248, 16.09.2002, p. 1.

2)  Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JO L 161, 26.06.1999, p. 68.

3)  Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005, JO L 201, 2.08.2005, p. 3.

4)  Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la Regulile şi procedurile pentru contractele de servicii, furnizări şi lucrări finanţate din bugetul general al Comunităţilor Europene în contextul cooperării cu ţări terţe, adoptată pe 25 martie 2003.

5) Adresă: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.

6) A se vedea secţiunea 11 şi anexa 4 la Ghidul de programare PHARE 2006.

5. Managementul asistenţei

5.1. Managementul de proiect

5.1.1.  Responsabilităţi

Coordonatorul naţional al asistenţei comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programare, coordonarea implementării şi monitorizarea programelor PHARE.

Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF) şi CNA vor fi responsabili împreună pentru coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE cooperare transfrontalieră), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi de coeziune.

RNAF şi RAP se vor asigura că programele sunt implementate în concordanţă cu procedurile elaborate în instrucţiunile Comisiei. De asemenea, aceştia se vor asigura că toate contractele ce urmează să implementeze acordul de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi a documentelor standard pentru acţiuni externe în vigoare în momentul implementării şi că reglementările privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.

5.1.2.  Mărimea proiectului

Toate componentele programului vor fi mai mari de două milioane euro, în afară de acelea care implică scheme de grant, de exemplu Fondul comun al proiectelor mici şi componenta de asistenţă tehnică, datorită naturii specifice a acţiunilor de cooperare transfrontalieră.

5.1.3.  Termenul limită pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul limită pentru programare

(1) Toate contractele de grant trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2008.

(2) Toate contractele trebuie să fie executate până la data de 30 noiembrie 2009, în concordanţă cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare: ..."acţiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în următorii doi ani (după aderare). In mod excepţional şi în cazuri temeinic justificate, se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor". In niciun caz, perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depăşi 3 ani de la data asumării angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plăţi pe durata a 3 ani de la data asumării angajamentului legal vor fi considerate desfiinţate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].

(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertă complet se va depune la delegaţia Comisiei în vederea aprobării, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finanţare. In cazul neconformării, ţara beneficiară va informa Comitetul comun de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordanţă cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.

5.1.4.  Evaluarea impactului asupra mediului şi conservării naturii Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, după cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)7), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiţii PHARE. Dacă prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie să fie asemănătoare cu acelea ale directivei mai sus menţionate. Dacă un proiect se încadrează în scopurile prevăzute în anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevăzute în directiva EIA trebuie să fie susţinute de documente8).

Dacă este probabil ca un proiect să afecteze situri naturale protejate trebuie să se întocmească o documentaţie care să cuprindă o evaluare adecvată, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate9).

Toate investiţiile trebuie realizate în concordanţă cu legislaţia comunitară relevantă referitoare la protecţia mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice conforme cu legislaţia comunitară relevantă în domeniul protecţiei mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfăşurat în cadrul fiecărui proiect de investiţii.

5.2. Managementul financiar

5.2.1.  Principii şi responsabilităţi

Fondul Naţional al Ministerului Economiei şi Finanţelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil cu raportarea către Comisia Europeană. RNAF va avea responsabilitatea generală pentru managementul financiar al fondurilor PHARE şi gestiunea totală a fondurilor dintr-un program până la încheierea acestuia.

RNAF se va asigura că regulile şi regulamentele PHARE şi procedurile care au legătură cu raportarea şi managementul financiar sunt respectate şi că există în funcţiune un sistem de informaţii referitor la proiecte şi raportări.

Comisia va face plăţile către Fondul Naţional, în concordanţă cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România în 1998 şi modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003.

Plăţile vor fi făcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de Fondul Naţional la o bancă agreată în prealabil de Comisie. In principiu, toate conturile bancare generează dobânzi. In concordanţă cu art. 3 şi 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulată este proprietatea ţării beneficiare. RNAF trebuie, în orice caz, să se asigure că dobânda acumulată este înregistrată efectiv şi în totalitate ca venit la bugetul naţional. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodică a dobânzii prin intermediul PERSEUS.

5.2.2.  Plăţile către Fondul Naţional

O primă plată10) de până la 20% din fondurile care se gestionează local11), va fi trimisă la Fondul Naţional după semnarea acordului de finanţare şi a acordurilor de implementare între Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. In plus, RNAF trebuie să depună la Comisie desemnarea RAP şi o descriere a sistemului pus în practică, evidenţiind fluxul de informaţii dintre Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră, precum şi modalitatea în care se va desfăşura funcţia de plată dintre acestea.

Alte două plăţi următoare12) de până la 30% din fondurile care se gestionează local13) se vor realiza. A doua plată va fi făcută atunci când 5% din bugetul total în vigoare14) au fost plătite de Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. A treia plată poate fi solicitată atunci când 35% din bugetul total în vigoare15) au fost plătite.

O a patra plată, finală, se va face când 70% din bugetul total în vigoare16) au fost plătite şi toate contractele au fost semnate.

In mod excepţional RNAF poate solicita o sumă mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legată de plăţi că solicitările de plată din perioada următoare vor depăşi respectivele procente. In cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului Naţional şi Agenţiei de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră depăşesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod excepţional, o plată dacă RNAF oferă o dovadă fundamentată solid că obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.

7)  Directiva 85/337/CEE; JO L 175/40, 5.07.1985, după cum a fost modificată.

8) In anexa EIA la fişa de proiect de investiţii corespunzătoare.

9) In anexa Conservarea naturii la fişa de proiect de investiţii corespunzătoare.

10) Reprezentând avansul, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar. 11) Exclusiv suma prevăzută pentru programele Comunităţii.

12)  Reprezentând plăţile intermediare sau înnoirea avansului, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementarea Regulamentului financiar.

13)  Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

14)  Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

15)  Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

16)  Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

5.2.3.  Plăţile de la Fondul Naţional către Al

Fondul Naţional va face plăţile către Al, în concordanţă cu acordul de implementare semnat între Fondul Naţional şi Al. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalieră în numele Al responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalieră, în concordanţă cu art. 13 al Memorandumului de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.

Atâta vreme cât implementarea urmează Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare trebuie să fie avizat în avans de Comisia Europeană. Fiecare Al trebuie să fie condusă de un RAP numit de RNAF după consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile desfăşurate de Al.

5.2.4.  Modalităţi de plată în situaţia aplicării clauzelor de retenţie

Pentru acele contracte care conţin clauze de retenţie (de exemplu, fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (aşa cum este calculat de RAP şi decis de Comisie) poate fi plătit Al înainte de data limită pentru executarea contractelor. Al îşi asumă întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor până când plata finală este datorată, ca şi pentru asigurarea că fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plăţi legate de clauzele de retenţie. Al îşi asumă întreaga responsabilitate faţă de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Fondurile neplatite către contractori după ce plăţile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.

5.2.5.  Cheltuielile finale şi lichidarea conturilor

Intr-un termen de cel mult 16 luni după încheierea execuţiei contractelor, Fondul Naţional va depune o declaraţie cu privire la cheltuieli, care să cuprindă atât sumele acordate de PHARE, cât şi cofinanţarea, şi va transmite o atestare a regularităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor. Plata finală certificată trebuie să fie, în această fază, valoarea originară a contractelor minus orice deducere şi rezervă agreate cu contractorii în cursul implementării. Aceasta trebuie, de asemenea, să fie egală cu plăţile făcute plus orice sume distincte din conturile aferente retenţiei prevăzute în contract.

Dacă plăţile primite de la Comisie depăşesc cheltuiala (plata) finală certificată, Fondul Naţional va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declaraţiei finale.

Dacă există alte plăţi distincte (cu excepţia fondurilor contractuale de retenţie), Fondul Naţional va oferi o explicaţie şi o previziune cu privire la momentul când plăţile vor fi finalizate. Fondul Naţional va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retenţie şi la celelalte plăţi distincte o dată la 4 luni. Dacă acestea nu au fost plătite contractorului, vor fi returnate Comisiei.

După evaluarea declaraţiei finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuială ce trebuie exclusă de la finanţarea comunitară, acolo unde se constată că aceasta nu a fost executată în conformitate cu regulile comunitare.

Rezultatele verificărilor Comisiei, precum şi concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finanţare vor fi formulate în scris către Fondul Naţional, căruia i se va da un termen de o lună pentru a-şi transmite răspunsul în scris.

Dacă în termen de o lună de la primirea răspunsului scris de la Fondul Naţional nu se ajunge la o înţelegere, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura şi gravitatea încălcării regulilor, precum şi pierderea financiară suferită de Comisie pentru fiecare caz în parte.

Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără a se aduce atingere   regimului   neregulilor   şi   compensării   financiare subsecvente, în concordanţă cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directă de la Fondul Naţional, fie prin compensare, în concordanţă cu regulile comunitare.

6.  Monitorizare şi evaluare

In completarea atribuţiilor de cooperare transfrontalieră ale Comitetului comun de cooperare şi ale Comitetului comun de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizată prin intermediul Comitetului comun de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF şi pe CNA, precum şi serviciile Comisiei. Comitetul comun de monitorizare se va întruni cel puţin o dată pe an.

Comitetul comun de monitorizare va lua în discuţie toate programele finanţate de PHARE în scopul evaluării progresului către atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finanţare şi în Parteneriatul de aderare.

Comitetul comun de monitorizare poate recomanda o schimbare a priorităţilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.

Mai mult decât atât, o dată pe an, Comitetul comun de monitorizare va lua în discuţie progresul tuturor programelor de asistenţă de Preaderare finanţate de CE (PHARE, ISPA şi SAPARD).

Pentru programele PHARE, Comitetul comun de monitorizare va fi asistat de Subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNAşi pe RAP al Al şi serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele sale şi contractele, aprobate de Comitetul comun de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzătoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obişnuite elaborate de Al, iar evaluările intermediare vor fi realizate de evaluatori independenţi. Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandărilor cu privire la aspectele de management şi design, asigurându-se că acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta către Comitetul comun de monitorizare, căruia îi va înainta opiniile generale detaliate cu privire la toate programele din sectorul său, finanţate din PHARE.

Serviciile Comisiei se vor asigura că aceste programe vor fi supuse evaluărilor intermediare (centralizate sau des­centralizate) şi/sau evaluărilor ex post.

7. Tratament egal

Oportunităţile egale şi egalitatea de gen reprezintă principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare şi care se reflectă şi în programarea şi implementarea finanţării PHARE.

8.  Audit, control financiar, măsuri antifraudă, acţiuni preventive şi corective

8.1. Supervizarea şi controlul financiar realizat de Comisie şi de Curtea Europeană a Auditorilor

Toate acordurile de finanţare, precum şi contractele care rezultă din acestea sunt supuse supervizării şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudă) şi auditărilor realizate de Curtea Europeană a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încă aplicabil pentru agenţiile de implementare din ţara beneficiară, acesta include măsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertării şi contractării desfăşurate de delegaţia Comisiei în ţara beneficiară.

In scopul asigurării unei protecţii eficiente a interesului financiar al Comunităţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate realiza verificări inopinate şi inspecţii în concordanţă cu procedurile prevăzute în Regulamentele Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/9617).

Controalele şi auditările descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor şi Subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.

Fără a se aduce atingere responsabilităţilor Comisiei şi Curţii Europene  a Auditorilor18),  conturile şi  operaţiile  Fondului Naţional şi, acolo unde se aplică, Oficiului de Plăţi şi Contractare PHARE şi anterior agenţiilor de implementare relevante pot fi verificate la discreţia Comisiei, de Comisie însăşi sau de către un auditor extern contractat de aceasta.

8.2. Obligaţiile ţării beneficiare

8.2.1. Audit şi control financiar

In scopul asigurării unui management financiar corect al fondurilor PHARE, ţara beneficiară trebuie să aibă un sistem pentru managementul şi controlul asistenţei, în concordanţă cu principiile general acceptate şi standardele în vigoare. Acest sistem trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite în art. 164 din regulamentul financiar şi, în particular, să ofere asigurarea corespunzătoare cu privire la regularitatea, corectitudinea şi eligibilitatea cerinţelor privitoare la asistenţa comunitară.

Sistemele de management şi control ale ţării beneficiare trebuie să ofere o cale de control suficientă, după cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/200119).

Autoritatea naţională competentă de control financiar va exercita controalele financiare adecvate faţă de toţi actorii implicaţi în implementarea programului.

In fiecare an se vor realiza un plan de audit şi un rezumat al constatărilor şi principalelor recomandări ale auditărilor desfăşurate şi se va trimite Comisiei o schiţă a urmărilor recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispoziţia Comisiei.

8.2.2.  Măsuri preventive

Ţara beneficiară va lua măsurile potrivite pentru a preveni şi contracara practicile de corupţie activă şi pasivă20) în orice stadiu al procedurii de achiziţii sau al procedurii de atribuire a granturilor, cât şi pe durata implementării contractelor corespunzătoare.

Autorităţile din ţara beneficiară, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, îşi vor lua toate precauţiile necesare pentru prevenirea oricărui risc de conflict de interese şi vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situaţie de natură să dea naştere unui conflict de interese.

8.2.3.  Măsuri antifraudă şi acţiuni corective

Ţara beneficiară va avea, în primă instanţă, responsabilitatea de a asigura investigarea şi un tratament satisfăcător al cazurilor reale sau suspecte de fraudă ori nereguli conform controalelor naţionale sau comunitare.

Autorităţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent aceluia prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/9421).

In particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudă22) şi nereguli23), ca şi toate măsurile referitoare la acestea luate de autoritatea naţională trebuie raportate serviciilor Comisiei fără întârziere. Dacă nu există cazuri reale sau suspectate de fraudă ori nereguli de raportat, ţara beneficiară va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de două luni următoare sfârşitului fiecărui trimestru.

In caz de nereguli sau fraudă, ţara beneficiară va face toate corecţiile financiare necesare cerute în legătură cu fiecare neregulă în parte. Corecturile făcute de ţara beneficiară vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contribuţiei comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul Naţional în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.

8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudă

Orice nereguli probate24) sau orice fraudă25) descoperită în orice moment al implementării programului sau ca rezultat al unui audit   va conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.

Dacă, după încheierea tuturor verificărilor necesare, Comisia va concluziona că:

a) ţara beneficiară nu s-a conformat obligaţiilor de prevenire, detectare şi corectare a neregulilor; sau

b)  implementarea unui proiect nu pare să justifice în parte sau în totalitate asistenţa financiară alocată; sau

c)  există scăpări serioase în sistemele de control sau management, care ar putea conduce la nereguli.

Comisia poate suspenda finanţarea viitoare a programului în discuţie şi, după ce şi-a exprimat motivele, poate cere ţării beneficiare să înainteze comentarii şi, unde este cazul, să întreprindă corecţii într-o perioadă determinată de timp.

Dacă nu se ajunge la nicio înţelegere până la sfârşitul perioadei stabilite de Comisie şi dacă corecţiile solicitate nu au fost făcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii făcute de ţara beneficiară, să decidă în termen de 3 luni:

a) să reducă sau să anuleze orice plată pentru programul în discuţie; sau

b)  să facă corecturile financiare cerute prin anularea în totalitate sau în parte a asistenţei oferite în programul respectiv.

Dacă s-a hotărât asupra sumei pentru corecţie, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalităţii, tipul neregulii, întinderea şi implicaţiile financiare ale neconcordanţei detectate în sistemul de management al ţării beneficiare.

In absenţa unei decizii de a apela la una dintre măsurile prevăzute la lit. a) sau b), finanţarea programului îşi va relua cursul.

CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau oricărei sume plătite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă CNA nu plăteşte suma datorată Comunităţii, ţara beneficiară va returna această sumă Comisiei.

Penalităţile pentru întârzierea plăţii vor fi aplicate sumelor neplatite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.

9. Transparenţa şi publicitatea

RAP va avea obligaţia să se asigure că au fost luate toate măsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzătoare pentru toate activităţile finanţate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsă legătură cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate şi publicitate.

10. Condiţii speciale

In cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie iniţiativă, poate revizui programul în scopul anulării în totalitate ori în parte şi/sau al realocării fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor programului PHARE.

17)  Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

18)  După cum este vorba in Condiţiile generale referitoare la Acordul de finanţare, ataşat la acordul-cadru.19)  Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63, 3.03.2001, p. 21.

20) Corupţia activă este definită ca fiind acţiunea deliberată a oricărei persoane care promite sau oferă direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale pentru sine sau pentru un terţ, în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legătură cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încălcarea acestor atribuţii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunităţilor Europene.

Corupţia pasivă este definită ca fiind acţiunea deliberată a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primeşte un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un terţ ori acceptă o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legătură cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încălcarea acestor atribuţii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunităţilor Europene.

21)  Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iulie 1994, p. 43.

22)  Fraudă înseamnă orice act intenţionat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însuşirea ilegală sau reţinerea ilegală a fondurilor de la bugetul general al Comunităţilor Europene sau bugetele gestionate de ori pe seama Comunităţilor Europene; tăinuirea informaţiilor cu violarea unei obligaţii specifice cu un efect asemănător; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate iniţial.

23) Neregulă înseamnă orice încălcare a unei prevederi a legislaţiei naţionale sau comunitare, a acestui acord de finanţare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultă din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor ori bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuială nejustificată. Termenul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunităţii aplicable între părţile acordului de finanţare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional etc).

24) Ase vedea definiţia de mai sus.

25) Ase vedea definiţia de mai sus.

ACORD DE FINANŢARE

Comisia Europeană, denumită în cele ce urmează Comisia, acţionând în numele şi beneficiul Comunităţii Europene, denumită în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în cele ce urmează Beneficiarul, pe de altă parte, au convenit următoarele:

Masurile la care se face referire in art. 1 de mai jos vor fi executate şi finanţate din resursele bugetului Comunităţii în conformitate cu prevederile incluse în prezentul acord de finanţare. Cadrul tehnic, legal şi administrativ de implementare a acestor măsuri este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie şi Beneficiar, cu completările aduse de prezentul acord de finanţare şi de prevederile speciale anexate la acesta.

ARTICOLUL 1

Natura şi subiectul

Ca parte a programului propriu de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţări nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri:

Numărul programului:      RO/2006/018-448.01

Denumirea:                      Program de cooperare trans- frontalieră între România şi Serbia

Durata contractării:           până la 30 noiembrie 2008

ARTICOLUL 2

Angajamentele Comunităţii

Contribuţia financiară din partea Comunităţii este stabilită la maximum 7 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumită finanţarea nerambursabilă a CE.

ARTICOLUL 3

Durata şi finalizarea

Pentru măsura descrisă, finanţarea nerambursabilă a CE este valabilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2008, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finanţare. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilă a CE care nu au fost contractate până la această dată va fi anulat.

Termenul de execuţie a contractelor finanţării nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2009. Comisia poate totuşi ca în circumstanţe excepţionale să acorde o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca această prelungire să fie solicitată în timp util şi justificată corespunzător de către Beneficiar. Plata fondurilor poate continua până la 12 luni după data limită a perioadei de execuţie a contractelor pentru achitarea completă a plăţilor rezultate din executarea contractelor acestui program.

Prezentul acord de finanţare va expira numai după încheierea contractelor sub acest program. Toate fondurile care nu au fost plătite (folosite, cheltuite) până la această dată vor fi returnate Comisiei.

ARTICOLUL 4

Adrese

Corespondenţa aferentă executării măsurii de mai sus, cu specificarea numărului şi a denumirii acesteia, va fi adresată următorilor:

Comunitatea:

Dl Donato Chiarini

Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti

Str. Jules Michelet nr. 18, sectorul 1

1000, Bucureşti

România

Telefon: (4021)203.54.00

Fax:(4021)212.88.08

Beneficiar:

Dl Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Secretar de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor

Str. Apolodor nr. 17, sectorul 3, Bucureşti

România

Telefon: (4021) 319.97.39

Fax:(4021)312.20.11

ARTICOLUL 5

Numărul de exemplare originale

Prezentul acord de finanţare este întocmit în două exemplare în limba engleză.

ARTICOLUL 6

Intrarea în vigoare

Prezentul acord de finanţare va intra în vigoare la data la care va fi semnat de către ambele părţi. Nicio cheltuială înainte de această dată nu va fi eligibilă pentru finanţarea nerambursabilă a CE.

Anexele constituie parte integrantă din prezentul acord de finanţare.

Intocmit la Bucureşti la 16 iulie 2007.

Pentru Beneficiar,

Varujan Vosganian,

ministrul economiei şi finanţelor

Pentru Comunitate,

Onno Simons,

locţiitor al şefului Reprezentanţei Delegaţiei Comisiei Europene în România

Anexe:

1. Acord-cadru (inclusiv anexele Aşi B)

2.  Prevederi speciale (anexa C)

3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)

ANEXA C la Acordul de finanţare pentru Programul PHARE CBC dintre România şi Serbia 2006

PREVEDERI SPECIALE

1. Obiective şi descriere

1.1. Obiectivele globale ale programului

Obiectivele globale ale Programului de vecinătate România-Serbia 2004-2006:

• vizarea unei dezvoltări socioeconomice sustenabile a zonei eligibile în România şi Serbia prin dezvoltarea principiului cooperării transfrontaliere

Două obiective strategice vor întări obiectivele globale:

• creşterea nivelului general de competitivitate a economiei regionale; şi

• îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei din zonă.

In lumina obiectivelor mai sus menţionate, partenerii au căzut de acord cu privire la priorităţile şi măsurile care constituie baza dezvoltării strategiei de cooperare transfrontalieră pentru anii 2004-2006.

1.2. Obiectivele specifice şi rezultatele se reflectă în următoarele domenii prioritare:

Priorităţile şi măsurile programului de vecinătate
Prioritatea 1	Dezvoltare economică şi socială
Măsura 1.1	Cooperare pentru susţinerea afacerilor şi agriculturii
Măsura 1.2	Cooperare între serviciile publice locale
Măsura 1.3	Suport pentru dezvoltarea infrastructurii mici locale şi de protecţie a mediului la nivel local
Măsura 1.4	Cooperare pentru dezvoltarea turismului
Prioritatea 2	Acţiuni people to people
Măsura 2.1	Fondul comun al proiectelor mici
Prioritatea 3	Asistenţă tehnică
Măsura 3.1	Pregătirea, managementul şi implementatarea programului
Măsura 3.2	Publicitatea şi evaluarea programelor

1.3. Descrierea programului

PHARE/2006/448.01.01 - Dezvoltare economică şi socială - schemă de grant

Contribuţia PHARE pentru acest proiect se poate ridica la maximum 5,950 milioane euro.

Una dintre trăsăturile acestui program de vecinătate este de a încuraja relaţiile de afaceri (inclusiv în domeniul agriculturii) de-a lungul zonei de graniţă, prin intermediul unei reţele de afaceri sustenabile, servicii de susţinere a calităţii afacerilor, asistenţă profesională şi alte servicii importante, în special pentru IMM-uri.

Această măsură este menită să înfiinţeze diverse reţele de facilităţi pentru afaceri care să ofere servicii de afaceri de înaltă calitate, cu accent pe cooperarea transfrontalieră business-to-business. Ea va ajuta la cooperarea şi întărirea capacităţii instituţionale dintre serviciile de susţinere a sectorului agricol în scopul susţinerii viabilităţii acestui sector.

Acest proiect PHARE pe 2006 va contribui la implementarea următoarelor sarcini:

Atribuţii ale programului pe 2006

Cooperare pentru susţinerea afacerilor şi agriculturii prin înfiinţarea unei reţele diverse de facilităţi pentru afaceri

Facilitarea cooperării şi întăririi capacităţii instituţionale între serviciile de susţinere a sectorului agricol

Cooperare între serviciile publice locale

Suport pentru dezvoltarea infrastructurii mici locale şi de protecţie a mediului la nivel local

Cooperare pentru dezvoltarea turismului

Proiecte mici de transport şi infrastructură de graniţă: suport pentru pregătire şi implementare

Infiinţarea/reinstalarea reţelelor de monitorizare pentru calitatea aerului şi a apei în regiunea de graniţă

Managementul parcului natural

Programe educaţionale de protecţie a mediului la nivel local

Criteriile de eligibilitate de bază, criteriile generale de selecţie şi potenţialii beneficiari ai acestei scheme de grant pot fi găsiţi în §6.

In plus, fişa de proiect identifică criterii specifice pentru fiecare dintre atribuţiile identificate pentru 2006.

PHARE/2006/018-448.01.02- People to people - Fondul comun al proiectelor mici - schemă de grant

Contribuţia PHARE la acest proiect se poate ridica la maximum 0,800 milioane euro.

Acest proiect se adresează priorităţii 2 menţionate în tabelul de mai sus şi constă într-o singură măsură, a măsurilor Fondului comun al proiectelor mici, inclusiv reţelelor de cooperare transfrontalieră şi contractelor locale.

Acţiunile people to people au ca scop susţinerea înfiinţării şi dezvoltării unor reţele de cooperare pe ambele părţi ale graniţei şi crearea unor legături între aceste reţele şi reţelele mai vaste ale Uniunii Europene.

Proiectele selectate în cadrul acestui fond trebuie să se încadreze în domeniile de prioritate stabilite în Documentul comun de programare pentru perioada 2004-2006. Proiectele vor încuraja noi forme de cooperare transfrontalieră şi întărirea celor existente.

Atribuţii potenţiale ale Fondului comun al proiectelor mici pentru programul 2006

Intărirea cooperării locale peste graniţă

Stimularea şi susţinerea creării unor structuri permanente printre organizaţiile locale şi regionale din regiunea de graniţă

Crearea şi dezvoltarea unor resurse specializate de instituţii locale şi regionale implicate în dezvoltarea regională şi cooperarea transfrontalieră

Dezvoltarea economiei locale/regionale şi a pieţei muncii

Dezvoltarea şi întărirea unei structuri eficiente de implementare

Oferirea unei asistenţe continue pentru participanţi pentru identificarea şi pregătirea proiectelor; creşterea capacităţii personale şi instituţionale pentru cooperare şi participarea în programele viitoare de dezvoltare, în special pentru pregătirea activităţilor programului de vecinătate

Criteriile de eligibilitate de bază, criteriile generale de selecţie şi potenţialii beneficiari ai acestei scheme de grant pot fi găsiţi în §6.

In plus, fişa de proiect identifică criterii specifice pentru fiecare dintre atribuţiile identificate pentru programul 2006.

PHARE/2006/018-488.01.03 - Asistenţă tehnică pentru sprijinul implementării programului

Contribuţia PHARE la acest proiect se poate ridica la maximum 0,25 milioane euro.

Asistenţa tehnică cuprinde două măsuri specifice: (i) sprijin pentru pregătirea proiectelor, managementul şi implementarea programului, care va oferi suportul necesar pentru structurile de management, inclusiv costurile operaţionale ale Secretariatului tehnic comun ce va fi înfiinţat pe zona de graniţă românească eligibilă; (ii) sprijin pentru publicitatea şi evaluarea programului (studii, seminarii, măsuri de informare şi publicitate, evaluare etc.) şi oferirea de asistenţă pentru pregătirea proiectelor. Agenţia de implementare din România va fi responsabilă pentru implementarea acestui proiect, în cooperare cu Unitatea de coordonare a programului din Serbia.

2. Buget

2.1. Structura bugetară pentru 2006

- milioane euro -

	Finanţare PHARE			Buget naţional	Contribuţia Beneficiarului	Cost total
	Investiţii	Intărirea capacităţii instituţionale	Total
Dezvoltare economică şi socială (prioritatea1)	5,950	0,000	5,950	1,983	0,881	8,815
Acţiuni people to people (FCPM) (prioritatea 2)	0,000	0,800	0,800	0,267	0,119	1,186
Asistenţă tehnică pentru sprijinul implementării programului (prioritatea 3)	0,000	0,250	0,250	0,000	0,000	0,250
Total proiecte 2006:	5,950	1,050	7,000	2,250	1,000	10,250

(Distribuirea sumelor între liniile bugetare este indicativă în limitele art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional. Sumele sunt date în milioane de euro. Contribuţia minimă a Beneficiarului (10%) va fi calculată ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE şi contribuţia naţională.)

2.2. Principii de cofinanţare

In concordanţă cu Ghidul solicitantului PHARE, toate proiectele de investiţii sprijinite de PHARE trebuie să primească cofinanţare de la bugetul naţional. Contribuţia Comunităţii se poate ridica până la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu sunt un element eligibil pentru cofinanţare.

Cofinanţarea pentru proiectele de întărire a capacităţii instituţionale poate fi oferită de către ţara beneficiară, suportând anumite costuri de infrastructură şi implementare operaţională, prin finanţarea resurselor umane şi a altor resurse cerute pentru absorbţia efectivă şi eficientă a asistenţei PHARE.

Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investiţii şi întărirea capacităţii instituţionale) vor fi cofinanţate de PHARE, Beneficiar şi din resurse de la bugetul naţional. Beneficiarul trebuie să contribuie cu cel puţin 10% din costul total eligibil al propunerii sale. Costurile eligibile rămase vor fi suportate în proporţie de 75% din fonduri PHARE, restul finanţării urmând a proveni de la bugetul naţional.

3. Agenţiile de implementare

3.1. Agenţiile de implementare

Agenţia de implementare românească va fi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor din România, care va avea responsabilitatea globală a implementării întregului program.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Direcţia de cooperare transfrontalieră

Bd. Libertăţii nr. 12, sectorul 5

Bucureşti, România

3.2. Biroul regional pentru cooperare transfrontalieră

Pentru partea română, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor va delega o parte considerabilă a responsabilităţilor sale pentru implementarea programului de vecinătate către Secretariatul tehnic comun, dar nu şi responsabilitatea financiară finală sau semnarea contractelor.

3.3. Comitetul comun de cooperare

Comitetul comun de cooperare este un organism strategic al programului de vecinătate. Cu membri din ambele ţări, de la nivel regional şi local, Comitetul comun de cooperare va asigura un management comun al programului şi astfel va realiza o politică de ansamblu şi implementare financiară cu privire la operarea în cadrul programului de vecinătate.

Principalele responsabilităţi ale Comitetul comun de cooperare sunt:

-  să adopte Documentul comun de programare şi orice modificare viitoare a acestuia, după caz;

- să adopte fişele de proiect şi propunerile de finanţare prioritare pentru exerciţiul de programare anual;

-  să ia în considerare şi să aprobe rapoartele comune anuale şi finale şi implementarea rapoartelor înainte ca acestea să fie transmise Comisiei;

-  să aprobe cadrul general al atribuţiilor Secretariatului tehnic comun.

Comitetul comun de cooperare este format din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale.

Comitetul comun de cooperare va include, de asemenea, reprezentanţi ai societăţii civile, ONG-urilor şi actorilor sociali, organizaţiilor sectoriale - de exemplu, camere de comerţ, uniuni etc. Aceştia pot lua parte la Comitetul comun de cooperare într-o manieră consultativă, nu în calitate de membri votanţi.

Şi reprezentanţi ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de cooperare cu rol consultativ.

Comitetul comun de cooperare va fi prezidat în comun de Agenţia de implementare română şi de Unitatea de coordonare a programului din Serbia.

Comitetul comun de cooperare se va reuni cel puţin o dată pe an, în scopul de a monitoriza implementarea programului şi de a aproba fişele de proiect pentru propunerea de finanţare anuală.

3.4. Comitetul comun de coordonare

Comitetul comun de coordonare este organismul operaţional al programului de vecinătate. Principalele sale responsabilităţi sunt:

- de a pregăti fişele de proiect pentru exerciţiul anual de programare, în scopul de a fi înaintat Comitetului comun de cooperare pentru adoptare;

-   de a supraveghea solicitarea de propuneri de proiecte/pachetul de aplicaţii (schiţate de Secretariatul tehnic comun), în scopul de a fi înaintate autorităţilor contractante pentru publicare;

- de a supraveghea selecţia comună a proiectelor;

- de a superviza activităţile Secretariatului tehnic comun şi ale Comitetului de evaluare;

-  de a revizui periodic progresul făcut către atingerea obiectivelor specifice (şi cuantificabile) ale programului şi de a analiza rezultatele implementării (atingerea obiectivelor stabilite pentru diversele măsuri).

Comitetul comun de coordonare este compus din:

- reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale. Dat fiind rolul său specific şi în scopul de a intensifica apartenenţa locală, autorităţile regionale şi locale vor fi bine reprezentate;

- reprezentanţi ai Comisiei Europene, ca observatori.

3.5. Secretariatul tehnic comun

Agenţia de implementare (Al) şi Unitatea de coordonare a programului (UCP) au înfiinţat împreună Secretariatul tehnic comun (STC), localizat în Timişoara, în zona eligibilă a graniţei româneşti şi care va include personal din Serbia. El este găzduit de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră din Timişoara, care, la rândul său, a fost înfiinţat de agenţia pentru dezvoltare regională corespunzătoare zonei. STC este, printre altele, responsabil şi de funcţia de secretariat în sprijinul Comitetului comun de coordonare şi Comitetului comun de cooperare şi pentru asistarea Al şi a UCP. Dar rolurile sale principale sunt:

- de a-i sprijini pe aplicanţi (potenţiali) pentru granturi şi pe beneficiari;

- de a răspunde pentru sarcinile legate de managementul curent al programului de vecinătate, ţinând seama de rolurile şi responsabilităţile Al şi ale UCP.

STC va asista Comitetul comun de coordonare şi Comitetul comun de cooperare în atribuţiile lor administrative şi practice; va superviza asistenţa tehnică oferită în cadrul acestui program, va pregăti proiectele cu ajutorul facilităţilor de pregătire a proiectului şi va întreprinde acţiunile privind pregătirea, monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor din cadrul programului de vecinătate.

4. Reglementări privitoare la implementare

4.1. Metode de implementare

Implementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar1). Ţara beneficiară va continua să se asigure că toate condiţiile stabilite în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.

Inainte de acreditarea agenţiilor de implementare prevăzută în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/19992), selecţia proiectelor, ofertarea şi contractarea de către ţara beneficiară vor fi supuse aprobării ex ante a Comisiei, în afară de cazul în care se face derogare de la această cerinţă, în cazul în care condiţiile art. 27 din Tratatul de aderare sunt îndeplinite.

Există reguli generale pentru fiecare măsură, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul naţional al asistenţei le propune Comisiei, în concordanţă cu acordul de finanţare. Din momentul în care s-a luat o decizie comună, programele şi proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achiziţii pentru investiţii şi/sau servicii ori scheme de grant, gestionate de autorităţile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau de mai multe autorităţi de implementare şi implementat de o agenţie de implementare.

4.2. Reguli generale pentru achiziţii

Achiziţiile trebuie să respecte prevederile părţii a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar şi ale cap. 3 al părţii a 2-a titlul III din regulile sale de implementare3), precum şi ale Deciziei Comisiei SEC (2003) 387/24).

Până la aderarea României la Uniunea Europeană, autorităţile contractante trebuie să facă uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard şi de modelele care facilitează aplicarea regulilor de mai sus, prevăzute în Ghidul practic referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), după cum este publicat pe site-ul EuropeAid5) la data iniţierii achiziţiilor sau procedurii de acordare a granturilor.

In concordanţă cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autorităţilor contractante cărora li s-au încredinţat responsabilităţile managementului descentralizat să execute achiziţiile în concordanţă cu legislaţia naţională şi liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achiziţiile publice.

4.3. Schemele de grant

Pentru schemele de grant vor fi specificate reglementări precise în fişele de proiect corespunzătoare, în concordanţă cu următoarele principii:

Procedurile şi formatele care se vor folosi în implementarea schemelor şi atribuirea granturilor vor urma regulile de achiziţii pentru acţiuni externe. In mod special, se va acorda o atenţie deosebită procesului de selecţie a proiectelor. Până la aderarea României la Uniunea Europeană, granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic şi urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Până la acreditarea EDIS, va fi necesară aprobarea ex ante a Delegaţiei Comisiei din Bucureşti, în afară de cazul în care Comisia a decis altfel.

Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) competent pentru programul din care este finanţată schema de grant va avea responsabilităţi contractuale şi financiare pentru implementarea schemelor. In particular, RAP trebuie să aprobe formal solicitările de propuneri de proiecte, formularele de aplicaţie, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele. RAP trebuie să semneze contractele de grant cu beneficiarii şi să asigure monitorizarea adecvată şi controlul financiar, ca fiind supuse autorizării şi responsabilităţii sale. Cu această rezervă, managementul poate fi descentralizat de RAP către entităţile competente la nivel sectorial şi regional.

Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrări, furnizări şi servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusă reglementărilor privitoare la achiziţii pentru acţiunile externe, din momentul implementării.

Ca urmare a rezultatelor pozitive obţinute de Al privind capacitatea de a gestiona operaţional şi financiar schema de grant într-o manieră competentă6) şi eficientă, delegaţia Comisiei poate decide să renunţe la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizată de beneficiarii finali ai granturilor individuale.

Prevederile detaliate care reglementează rolul delegaţiei. Comisiei în faza mai sus menţionată a subcontractării vor fi specificate, după caz, în schimbul de scrisori dintre delegaţie şi autorităţile naţionale, urmându-se procedura de mai sus privind exerciţiul de evaluare.

Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contribuţia PHARE este mai mică de 50.000 euro (cu excepţia Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de 2 milioane euro. Această limită inferioară poate fi exceptată ca rezultat al evaluării mai sus menţionate a capacităţii Al de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioară nu este aplicabilă în cazul ONG-urilor.

Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnării contractelor de grant de către RAP competent. Proiectele trebuie să fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevăzute în acordul de finanţare corespunzător pentru executarea contractului.

4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinning Nu se aplică.

4.5.  Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră

Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră va finanţa proiecte cu o contribuţie PHARE sub 50.000 euro. El nu va include investiţii fizice, altele decât furnizări mici sau infrastructură care să nu genereze profit.

5. Managementul asistenţei

5.1. Managementul de proiect

5.1.1.  Responsabilităţi

Coordonatorul naţional al asistenţei comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programare, coordonarea implementării şi monitorizarea programelor PHARE.

Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF) şi CNA vor fi responsabili împreună pentru coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE cooperare transfrontalieră), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi de coeziune.

RNAF şi RAP se vor asigura că programele sunt implementate în concordanţă cu procedurile elaborate în instrucţiunile Comisiei. De asemenea, aceştia se vor asigura că toate contractele ce urmează să implementeze acordul de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi a documentelor standard pentru acţiuni externe în vigoare în momentul implementării şi că reglementările privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.

5.1.2.  Mărimea proiectului

Toate componentele programului vor fi mai mari de două milioane euro, în afară de acelea care implică scheme de grant, de exemplu Fondul comun al proiectelor mici şi componenta de asistenţă tehnică, datorită naturii specifice a acţiunilor de cooperare transfrontalieră.

5.1.3.  Termenul limită pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul limită pentru programare

(1) Toate contractele de grant trebuie încheiate până la data de 30 noiembrie 2008.

(2)Toate contractele trebuie să fie executate până la data de 30 noiembrie 2009, în concordanţă cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare: „...acţiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în  următorii doi  ani  (după aderare). In  mod excepţional şi în cazuri temeinic justificate, se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor". In niciun caz, perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depăşi 3 ani de la data asumării angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plăţi pe durata a 3 ani de la data asumării angajamentului legal vor fi considerate desfiinţate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].

(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertă complet se va depune la delegaţia Comisiei în vederea aprobării, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finanţare. In cazul neconformării, ţara beneficiară va informa Comitetul mixt de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordanţă cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.

5.1.4. Evaluarea impactului asupra mediului şi conservării naturii

Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, după cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)7), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiţii PHARE. Dacă prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie să fie asemănătoare cu acelea ale directivei mai sus menţionate. Dacă un proiect se încadrează în scopurile prevăzute în anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevăzute în directiva EIA trebuie să fie susţinută de documente8).

Dacă este probabil ca un proiect să afecteze situri naturale protejate, trebuie să se întocmească o documentaţie care să cuprindă o evaluare adecvată, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate9).

Toate investiţiile trebuie realizate în concordanţă cu legislaţia comunitară relevantă referitoare la protecţia mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice conforme cu legislaţia comunitară relevantă în domeniul protecţiei mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfăşurat în cadrul fiecărui proiect de investiţii.

5.2. Managementul financiar

5.2.1. Principii şi responsabilităţi

Fondul Naţional al Ministerului Economiei şi Finanţelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil cu raportarea către Comisia Europeană. RNAF va avea responsabilitatea generală pentru managementul financiar al fondurilor PHARE şi gestiunea totală a fondurilor dintr-un program până la încheierea acestuia.

RNAF se va asigura că regulile şi regulamentele PHARE şi procedurile care au legătură cu raportarea şi managementul financiar sunt respectate şi că există în funcţiune un sistem de informaţii referitor la proiecte şi raportări.

Comisia va face plăţile către Fondul Naţional, în concordanţă cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România în 1998 şi modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003. Plăţile vor fi făcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de Fondul Naţional la o bancă agreată în prealabil de Comisie. In principiu, toate conturile bancare generează dobânzi. In concordanţă cu art. 3 şi 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulată este proprietatea ţării beneficiare.

RNAF trebuie, în orice caz, să se asigure că dobânda acumulată este înregistrată efectiv şi în totalitate ca venit la bugetul naţional. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodică a dobânzii prin intermediul sistemului PERSEUS.

1)  Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JOL248, 16.09.2002, p. 1.

2)  Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JOL 161, 26.06.1999, p. 68.

3)  Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005; JOL 201, 2.08.2005, p. 3.

4)  Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la regulile şi procedurile pentru contractele de servicii, furnizări şi lucrări finanţate din bugetul general al Comunităţilor Europene în contextul cooperării cu ţări terţe, adoptată pe 25 martie 2003.

5) Adresă: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.

6) Ase vedea secţiunea 11 şi anexa 4 la Ghidul de programare PHARE 2006.

7) Directiva 85/337 CEE, JOL 175/40, 5.07.1985, după cum a fost modificată. 8) In anexa EIA la fişa de proiect de investiţii corespunzătoare.

9) In anexa Conservarea naturii la fişa de proiect de investiţii corespunzătoare.

5.2.2.  Plăţile către Fondul Naţional

O primă plată10) de până la 20% din fondurile care se gestionează local11) va fi trimisă la Fondul Naţional după semnarea acordului de finanţare şi a acordurilor de implementare între Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. In plus, RNAF trebuie să depună la Comisie desemnarea RAP şi o descriere a sistemului pus în practică, evidenţiind fluxul de informaţii dintre Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră, precum şi modalitatea în care se va desfăşura funcţia de plată dintre acestea.

Alte două plăţi următoare12) de până la 30% din fondurile care se gestionează local13) se vor realiza. A doua plată va fi făcută atunci când 5% din bugetul total în vigoare14) au fost plătite de Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. A treia plată poate fi solicitată atunci când 35% din bugetul total în vigoare15) au fost plătite.

O a patra plată, finală, se va face când 70% din bugetul total în vigoare16) au fost plătite şi toate contractele au fost semnate.

In mod excepţional RNAF poate solicita o sumă mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legată de plăţi că solicitările de plată din perioada următoare vor depăşi respectivele procente. In cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului Naţional şi Agenţiei de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră depăşesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod excepţional, o plată, dacă RNAF oferă o dovadă fundamentată solid că obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.

5.2.3.  Plăţile de la Fondul Naţional către Al

Fondul Naţional va face plăţile către Al, în concordanţă cu Acordul de implementare semnat între Fondul Naţional şi Al. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalieră în numele Al responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalieră, în concordanţă cu art. 13 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.

Atâta vreme cât implementarea urmează Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare individual trebuie să fie avizat în avans de către Comisia Europeană. Fiecare Al trebuie să fie condusă de un RAP numit de RNAF după consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile desfăşurate de Al.

5.2.4.  Modalităţi de plată în situaţia aplicării clauzelor de retenţie

Pentru acele contracte care conţin clauze de retenţie (de exemplu, fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (aşa cum este calculat de RAP şi decis de Comisie) poate fi plătit Al înainte de data limită pentru executarea contractelor. A I îşi asumă întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor până când plata finală este datorată, ca şi pentru asigurarea că fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plăţi legate de clauzele de retenţie.

Al îşi asumă întreaga responsabilitate faţă de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Fondurile neplatite către contractori după ce plăţile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.

5.2.5.  Cheltuielile finale şi lichidarea conturilor

Intr-un termen de cel mult 16 luni după încheierea execuţiei contractelor, Fondul Naţional va depune o declaraţie cu privire la cheltuieli, care să cuprindă atât sumele acordate de PHARE, cât şi cofinanţarea, şi va transmite o atestare a regularităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor. Plata finală certificată trebuie să fie, în această fază, valoarea originară a contractelor minus orice deducere şi rezervă agreate cu contractorii în cursul implementării. Aceasta trebuie, de asemenea, să fie egală cu plăţile făcute plus orice sume distincte din conturile aferente retenţiei prevăzute în contract.

Dacă plăţile primite de la Comisie depăşesc cheltuiala (plata) finală certificată, Fondul Naţional va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declaraţiei finale.

Dacă există alte plăţi distincte (cu excepţia fondurilor contractuale de retenţie), Fondul Naţional va oferi o explicaţie şi o previziune cu privire la momentul când plăţile vor fi finalizate. Fondul Naţional va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retenţie şi la celelalte plăţi distincte o dată la 4 luni. Dacă acestea nu au fost plătite contractorului, vor fi returnate Comisiei.

După evaluarea declaraţiei finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuială ce trebuie exclusă de la finanţarea comunitară, acolo unde se constată că aceasta nu a fost executată în conformitate cu regulile comunitare.

Rezultatele verificărilor Comisiei, precum şi concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finanţare vor fi formulate în scris către Fondul Naţional, căruia i se va da un termen de o lună pentru a-şi transmite răspunsul în scris.

Dacă, în termen de o lună de la primirea răspunsului scris de la Fondul Naţional, nu se ajunge la o înţelegere, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura şi gravitatea încălcării regulilor, precum şi pierderea financiară suferită de Comisie, pentru fiecare caz în parte.

Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără a se aduce atingere regimului neregulilor şi compensării financiare subsecvente, în concordanţă cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directă de la Fondul Naţional, fie prin compensare, în concordanţă cu regulile comunitare.

6. Monitorizare şi evaluare

In completarea atribuţiilor de cooperare transfrontalieră ale Comitetului comun de cooperare şi ale Comitetului comun de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizată prin intermediul Comitetului mixt de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF şi pe CNA, precum şi serviciile Comisiei. Comitetul mixt de monitorizare se va întruni cel puţin o dată pe an.

Comitetul mixt de monitorizare va lua în discuţie toate programele finanţate de PHARE în scopul evaluării progresului către atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finanţare şi în Parteneriatul de aderare.

Comitetul mixt de monitorizare poate recomanda o schimbare a priorităţilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.

Mai mult decât atât, o dată pe an, Comitetul mixt de monitorizare va lua în discuţie progresul tuturor programelor de asistenţă de Preaderare finanţate de CE (PHARE, ISPA şi SAPARD).

Pentru programele PHARE, Comitetul mixt de monitorizare va fi asistat de Subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA şi pe RAP al Al şi serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecărui  program, inclusiv componentele sale şi contractele, aprobate de Comitetul mixt de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzătoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obişnuite, elaborate de Al, iar evaluările intermediare vor fi realizate de evaluatori independenţi. Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandărilor cu privire la aspectele de management şi design, asigurându-se că acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta Comitetului mixt de monitorizare, căruia îi va înainta opiniile generale detaliate, cu privire la toate programele din sectorul său, finanţate din PHARE. Serviciile Comisiei se vor asigura că aceste programe vor fi supuse evaluărilor intermediare (centralizate sau descentralizate) şi/sau evaluărilor ex post.

7. Tratament egal

Oportunităţile egale şi egalitatea de gen reprezintă principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare şi care se reflectă şi în programarea şi implementarea finanţării PHARE.

8.  Audit, control financiar, măsuri antifraudă, acţiuni preventive şi corective

8.1. Supervizarea şi controlul financiar realizat de Comisie şi de Curtea Europeană a Auditorilor

Toate acordurile de finanţare, precum şi contractele care rezultă din acestea sunt supuse supervizării şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudă) şi auditărilor realizate de Curtea Europeană a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încă aplicabil pentru agenţiile de implementare din ţara beneficiară, acesta include măsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertării şi contractării desfăşurate de delegaţia Comisiei în ţara beneficiară.

In scopul asigurării unei protecţii eficiente a interesului financiar al Comunităţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate realiza verificări inopinate şi inspecţii în concordanţă cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/9617).

Controalele şi auditările descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor şi Subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.

Fără a se aduce atingere responsabilităţilor Comisiei şi Curţii Europene a Auditorilor18), conturile şi operaţiile Fondului Naţional şi, acolo unde se aplică, Oficiului de Plăţi şi Contractare PHARE şi tuturor agenţiilor de implementare relevante pot fi verificate la discreţia Comisiei, de Comisie însăşi sau de către un auditor extern contractat de aceasta.

8.2.Obligaţiile Ţării Beneficiare

8.2.1. Audit şi control financiar

In scopul asigurării unui management financiar corect al fondurilor PHARE, ţara beneficiară trebuie să aibă un sistem pentru managementul şi controlul asistenţei, în concordanţă cu principiile general acceptate şi standardele în vigoare. Acest sistem trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite în art. 164 din

Regulamentul financiar şi, în particular, să ofere asigurarea corespunzătoare cu privire la regularitatea, corectitudinea şi eligibilitatea cerinţelor privitoare la asistenţa comunitară.

Sistemele de management şi control ale ţării beneficiare trebuie să ofere o cale de control suficientă, după cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/200119).

Autoritatea naţională competentă de control financiar va exercita controalele financiare adecvate la toţi actorii implicaţi în implementarea programului.

In fiecare an se vor realiza un plan de audit şi un rezumat al constatărilor şi principalelor recomandări ale auditărilor desfăşurate şi se va trimite Comisiei o schiţă a urmărilor recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispoziţia Comisiei.

8.2.2.  Măsuri preventive

Ţara beneficiară va lua măsurile potrivite pentru a preveni şi contracara practicile de corupţie activă şi pasivă20) în orice stadiu al procedurii de achiziţii sau al procedurii de atribuire a granturilor, cât şi pe durata implementării contractelor corespunzătoare.

Autorităţile din ţara beneficiară, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, îşi vor lua toate precauţiile necesare pentru prevenirea oricărui risc de conflict de interese şi vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situaţie de natură să dea naştere unui conflict de interese.

8.2.3.  Măsuri antifraudă şi acţiuni corective

Ţara beneficiară va avea, în primă instanţă, responsabilitatea de a asigura investigarea şi un tratament satisfăcător al cazurilor reale sau suspecte de fraudă ori nereguli conform controalelor naţionale sau comunitare.

Autorităţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent aceluia prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/9421).

In particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudă22) şi nereguli23), ca şi toate măsurile referitoare la acestea, luate de autoritatea naţională, trebuie raportate serviciilor Comisiei fără întârziere. Dacă nu există cazuri reale sau suspectate de fraudă ori nereguli de raportat, ţara beneficiară va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de două luni următoare sfârşitului fiecărui trimestru.

In caz de nereguli sau fraudă, ţara beneficiară va face toate corecţiile financiare necesare cerute în legătură cu fiecare neregulă în parte. Corecturile făcute de ţara beneficiară vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contribuţiei comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul Naţional în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.

10) Reprezentând avansul, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.

11) Exclusiv suma prevăzută pentru programele Comunităţii.

12)  Reprezentând plăţile intermediare sau înnoirea avansului, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementarea Regulamentului financiar.

13)  Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

14)  Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

15)  Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

16)  Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

17) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JOL292, 15.11.1996, p. 2.

18)  Dupa cum este vorba în Condiţiile generale referitoare la acordul de finanţare, ataşate la Acordul-cadru.

19)  Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JOL 63, 3.03.2001, p. 21.

20) Corupţia activă este definită ca fiind acţiunea deliberată a oricărei persoane care promite sau oferă direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale, pentru sine sau pentru un terţ, în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legătură cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încălcarea acestor atribuţii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunităţilor Europene.

Corupţia pasivă este definită ca fiind acţiunea deliberată a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primeşte un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un terţ ori acceptă o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legătură cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încălcarea acestor atribuţii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele finanicare ale Comunităţilor Europene.

21) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iulie 1994, 12.07.1994, p. 43.

22) Fraudă înseamnă orice act intenţionat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însuşirea ilegală sau reţinerea ilegală a fondurilor de la bugetul general al Comunităţilor Europene sau bugetele gestionate de/ori pe seama Comunităţilor Europene; tăinuirea informaţiilor cu violarea unei obligaţii specifice cu un efect asemănător; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate iniţial.

23) Neregulă înseamnă orice încălcare a unei prevederi a legislaţiei naţionale sau comunitare, a acestui acord de finanţare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultă din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor ori bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuială nejustificată. Termenul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunităţii aplicabile între părţile acordului de finanţare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional etc).

8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudă

Orice nereguli probate24) sau fraudă25) descoperite în orice moment al implementării programului sau ca rezultat al unui audit vor conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.

Dacă, după încheierea tuturor verificărilor necesare, Comisia va concluziona că:

a) ţara beneficiară nu s-a conformat obligaţiilor de prevenire, detectare şi corectare a neregulilor; sau

b)  implementarea unui proiect nu pare să justifice în parte sau în totalitate asistenţa financiară alocată; sau

c)  există scăpări serioase în sistemele de control sau management, care ar putea conduce la nereguli,

Comisia poate suspenda finanţarea viitoare a programului în discuţie şi, după ce şi-a exprimat motivele, poate cere ţării beneficiare să înainteze comentarii şi, unde este cazul, să întreprindă corecţii într-o perioadă determinată de timp.

Dacă nu se ajunge la nicio înţelegere până la sfârşitul perioadei stabilite de Comisie şi dacă corecţiile solicitate nu au fost făcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii făcute de ţara beneficiară, să decidă în termen de 3 luni:

a) să reducă sau să anuleze orice plată pentru programul în discuţie; sau

b)  să facă corecturile financiare cerute prin anularea în totalitate sau în parte a asistenţei oferite în programul respectiv.

Dacă s-a hotărât asupra sumei pentru corecţie, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalităţii, tipul neregulii, întinderea şi implicaţiile financiare ale neconcordanţei detectate în sistemul de management al ţării beneficiare.

In absenţa unei decizii de a apela la una dintre măsurile prevăzute la lit. a) sau b), finanţarea programului îşi va relua cursul.

CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau a oricărei sume plătite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă CNA nu plăteşte suma datorată Comunităţii, ţara beneficiară va returna această sumă Comisiei.

Penalităţile pentru întârzierea plăţii vor fi aplicate sumelor neplatite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.

9. Transparenţa şi publicitatea

RAP va avea obligaţia să se asigure că au fost luate toate măsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzătoare pentru toate activităţile finanţate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsă legătură cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate şi publicitate.

10. Condiţii speciale

In cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie iniţiativă, poate revizui programul în scopul anulării în totalitate ori în parte şi/sau al realocării fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor Programului PHARE.

ACORD  DE  FINANŢARE

Comisia Europeană, denumită în cele ce urmează Comisia, acţionând în numele şi beneficiul Comunităţii Europene, denumită în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în cele ce urmează Beneficiarul, pe de altă parte,

au convenit următoarele:

Măsurile la care se face referire în art. 1 vor fi executate şi finanţate din resursele bugetului Comunităţii în conformitate cu prevederile incluse în prezentul acord de finanţare. Cadrul tehnic, legal şi administrativ de implementare a acestor măsuri este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie şi Beneficiar, cu completările aduse de prezentul acord de finanţare şi de Prevederile speciale anexate la acesta.

ARTICOLUL 1

Natura şi subiectul

Ca parte a programului propriu de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţări nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri:

Numărul programului:      RO/2006/018-447.01

Denumire:                        Program de cooperare transfrontalieră între România şi Moldova

Durata contractării:           până la 30 noiembrie 2008

ARTICOLUL 2

Angajamentele Comunităţii

Contribuţia financiară din partea Comunităţii este stabilită la maximum 8,996 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumită finanţarea nerambursabilă a CE.

ARTICOLUL 3

Durata şi finalizarea

Pentru măsura descrisă, finanţarea nerambursabilă a CE este valabilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2008, cu respectarea prevederilor prezentului acord. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilă a CE care nu au fost contractate până la această dată va fi anulat.

Termenul de execuţie a contractelor finanţării nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2009. Comisia poate totuşi ca în circumstanţe excepţionale să acorde o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca această prelungire să fie solicitată în timp util şi justificată corespunzător de către beneficiar. Plata fondurilor poate continua până la 12 luni după data limită a perioadei de execuţie a contractelor pentru achitarea completă a plăţilor rezultate din executarea contractelor acestui program.

Prezentul acord de finanţare va expira numai după încheierea contractelor sub acest program. Toate fondurile care nu au fost plătite (folosite, cheltuite) până la această dată vor fi returnate Comisiei.

ARTICOLUL 4

Adrese

Corespondenţa aferentă executării măsurii de mai sus, cu specificarea numărului şi denumirii măsurii, va fi adresată următorilor:

Comunitatea:

Dl Donato Chiarini

Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti

Str. Jules Michelet nr. 18, sectorul 1

1000, Bucureşti

România

Telefon: (4021) 203.54.00

Fax:(4021)212.88.08

Beneficiar:

Dl Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Secretar de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor

Str. Apolodor nr. 17, sectorul 3, Bucureşti,

România

Telefon: (4021) 319.97.39

Fax:(4021)312.20.11

24) Ase vedea definiţia de la pag. 28.

25) Ase vedea definiţia de la pag. 28.

ARTICOLUL 5

Numărul de exemplare originale

Prezentul acord de finanţare este întocmit în două exemplare în limba engleză.

ARTICOLUL 6

Intrarea în vigoare

Prezentul acord va intra în vigoare la data la care va fi semnat de către ambele părţi. Nicio cheltuială înainte de această dată nu va fi eligibilă pentru finanţarea nerambursabilă a CE.

Anexele constituie parte integrantă a prezentului acord.

Intocmit la Bucureşti la 16 iulie 2007.

Pentru Beneficiar,

Varujan Vosganian

ministrul economiei şi finanţelor

Pentru Comunitate,

Onno Simons,

locţiitor al şefului Reprezentanţei Delegaţiei Comisiei Europene în România

Anexe:

1. Acord-cadru (inclusiv anexele Aşi B)

2.  Prevederi speciale (anexa C)

3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)

ANEXA C la Acordul de finanţare pentru Programul PHARE CBC dintre România-Moldova 2006

PREVEDERI  SPECIALE

1.Obiective şi descriere

1.1. Obiectivele globale ale programului:

Obiectivele globale ale Programului de vecinătate România-Moldova 2004-2006 sunt:

• vizarea unei dezvoltări socioeconomice sustenabile a zonei eligibile în România şi Moldova prin dezvoltarea principiului cooperării transfrontaliere.

Două obiective strategice vor întări obiectivele globale:

•  creşterea nivelului general de cooperare transfrontalieră socială şi economică; şi

•   îmbunătăţirea nivelului de coerenţă în infrastructura transfrontalieră care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei.

In lumina obiectivelor mai sus menţionate, partenerii au căzut de acord cu privire la priorităţile şi măsurile care constituie baza dezvoltării strategiei de cooperare transfrontalieră pentru anii 2004-2006.

1.2. Obiectivele specifice şi rezultatele se reflectă în următoarele domenii prioritare:

Programul de vecinătate - priorităţi şi măsuri
Prioritatea 1	Dezvoltare economică şi socială
Măsura 1.1	Protecţia mediului şi a naturii
Măsura 1.2	Managementul teritorial şi de graniţă
Măsura 1.3	Dezvoltare economică locală
Măsura 1.4	Turism
Măsura 1.5	Educaţie şi servicii sociale
Prioritatea 2	Acţiuni people to people
Măsura 2.1	Fondul comun al proiectelor mici
Prioritatea 3	Asistenţă tehnică
Măsura 3.1	Managementul şi implementarea programelor
Măsura 3.2	Publicitatea şi evaluarea programelor; pregătirea proiectelor

1.3. Descrierea programului

2006/018-447.01.01- Dezvoltare economică şi socială Contribuţia PHARE pentru acest proiect se poate ridica la maximum 7,600 milioane euro.

Acest proiect acoperă 5 măsuri menţionate anterior în cadrul priorităţii 1. El va fi implementat printr-o singură schemă de grant. Criteriile de selecţie şi beneficiarii finali sunt descrişi în fişele de proiect relevante. Evaluarea comună şi selecţia proiectelor vor permite crearea de legături şi identificarea de oportunităţi de dezvoltare combinate. O logică întrepătrunsă a întăririi capacităţii instituţionale şi a investiţiilor la scară mică adecvate va asigura sustenabilitatea şi beneficiile pe termen lung.

Acest proiect se concentrează pe:

Atribuţii ale programului pe 2006

Dezvoltarea unei infrastructuri de protecţie efectivă naturală şi a mediului

Modernizarea şi îmbunătăţirea transportului local şi a infrastructurii de graniţă la scară mică şi care se adresează preocupărilor de protecţia mediului la nivel local, care nu ar fi eligibile într-un program mai vast

Susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii locale şi a sectoarelor industriale în obţinerea unei creşteri şi dezvoltări sustenabile

Promovarea sectorului turistic aflat în dezvoltare în regiune şi angajarea comunităţilor şi a unei audienţe mai largi în înnoirea interesului faţă de culturile locale comune, istorie şi tezaur natural, pe ambele părţi ale graniţei

Susţinerea educaţiei locale şi a serviciilor sociale în cooperarea comunităţilor beneficiare pe ambele părţi ale graniţei

Criteriile de eligibilitate de bază, criteriile generale de selecţie şi potenţialii beneficiari ai acestei scheme de grant pot fi găsiţi în § 6.

In plus, fişa de proiect identifică criterii specifice pentru fiecare dintre atribuţiile identificate pentru programul 2006.

2006/018-447.01.02 - People to people Fondul comun al proiectelor mici

Contribuţia PHARE la aceasta schemă de granturi se poate ridica la maximum 1,000 milioane euro.

Acest proiect se adresează priorităţii 2 menţionate în tabelul de mai sus şi constă într-o singură măsură, a Fondului comun al proiectelor mici, care implementează acţiunile people to people.

Acţiunile people to people au ca scop susţinerea înfiinţării şi dezvoltării unor reţele de cooperare pe ambele părţi ale graniţei şi crearea unor legături între aceste reţele şi reţelele mai vaste ale Uniunii Europene.

Proiectele selectate în cadrul acestui fond trebuie să se încadreze în domeniile de prioritate stabilite în Documentul comun de programare pentru perioada 2004-2006. Proiectele vor încuraja noi forme de cooperare transfrontalieră şi întărirea celor existente.

Atribuţii ale acţiunilor people to people pentru programul 2006

Intărirea cooperării locale peste graniţă

Stimularea şi susţinerea creării unor structuri permanente printre organizaţiile locale şi regionale din regiunea de graniţă

Crearea şi dezvoltarea unor resurse specializate de instituţii locale şi regionale implicate în dezvoltarea regională şi cooperare transfrontalieră

Dezvoltarea economiei locale/regionale şi a pieţei muncii

Criteriile de eligibilitate de bază, criteriile generale de selecţie şi potenţialii beneficiari ai acestei scheme de grant pot fi găsiţi în §6.

In plus, fişa de proiect identifică criterii specifice pentru fiecare dintre atribuţiile identificate pentru programul 2006.

2006/018-447.01.03 -Asistenţă tehnică pentru sprijinul implementării programului

Contribuţia PHARE la acest proiect se poate ridica la un maxim de 0,396 milioane euro.

Asistenţa tehnică cuprinde două măsuri specifice: (i) sprijin pentru pregătirea proiectelor, managementul şi implementarea programului, care va oferi suportul necesar pentru structurile de management, inclusiv costurile operaţionale ale Secretariatului tehnic comun ce va fi înfiinţat pe zona de graniţă românească eligibilă; (ii) sprijin pentru publicitatea şi evaluarea programului (studii, seminarii, măsuri de informare şi publicitate, evaluare etc.) şi oferirea de asistenţă pentru facilitatea pregătirii proiectelor. Agenţia de implementare din România va fi responsabilă pentru implementarea acestei priorităţi, în strânsă cooperare cu Unitatea de coordonare a programului din Moldova.

2. Buget

2.1. Structura bugetară pentru 2006

Titlul priorităţii Natura acţiunii	Finanţare PHARE			Finanţare românească			Total cost
	Investiţii	Intărirea capacităţii instituţionale	Total	Bugetul naţional	Contribuţia Beneficiarului	Subtotal
Dezvoltare economică şi socială - schemă de grant	7,600	0,000	7,600	2,533	1,126	3,659	11,259
People to people - Fondul comun al proiectelor mici - schemă de grant	0,000	1,000	1,000	0,333	0,148	1,481	1,481
Asistenţă tehnică pentru sprijinul implementării programului	0,000	0,396	0,396	0,000	0,000	0,00	0,396
TOTAL:	7,600	1,396	8,996	2,866	1,274	4,140	13,136

[Distribuirea sumelor între liniile bugetare este indicativă în limitele art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional. Sumele sunt date în milioane euro. Contribuţia minimă a Beneficiarului (10%) va fi calculată ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE şi contribuţia naţională.]

2.2. Principii de cofinanţare

In concordanţă cu Ghidul solicitantului PHARE, toate proiectele de investiţii sprijinite de PHARE trebuie să primească cofinanţare de la bugetul naţional. Contribuţia Comunităţii se poate ridica până la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu sunt un element eligibil pentru cofinanţare.

Cofinanţarea pentru proiectele de dezvoltare a capacităţii instituţionale poate fi oferită de către ţara beneficiară, suportând anumite costuri de infrastructură şi implementare operaţională, prin finanţarea resurselor umane şi a altor resurse cerute pentru absorbţia efectivă şi eficientă a asistenţei PHARE.

Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investiţii şi întărirea capacităţii instituţionale) vor fi cofinanţate de PHARE, Beneficiar şi din resurse de la bugetul naţional. Beneficiarul trebuie să contribuie cu cel puţin 10 % din costul total eligibil al propunerii sale. Costurile eligibile rămase vor fi suportate în proporţie de 75% din fonduri PHARE, restul finanţării urmând a proveni de la bugetul naţional.

3. Agenţiile de implementare

3.1. Agenţiile de implementare

Agenţia de implementare românească va fi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor din România, care va avea responsabilitatea globală a implementării întregului program.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

Direcţia de cooperare transfrontalieră

Bd. Libertăţii nr. 12, sectorul 5

Bucureşti, România

3.2. Biroul regional pentru cooperare transfrontalieră

Pentru partea română, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor va delega pe cât posibil responsabilităţile sale în ceea ce priveşte implementarea Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră laşi, care va acţiona într-o colaborare strânsă cu MDLPL şi va cuprinde şi Secretariatul tehnic comun (a se vedea mai jos).

3.3. Comitetul comun de cooperare

Comitetul comun de cooperare este un organism strategic al programului de vecinătate. Cu membri din ambele ţări şi de la nivel regional şi local, Comitetul comun de cooperare va asigura un management comun al programului şi astfel va asigura o politică de ansamblu şi implementare financiară cu privire la operarea în cadrul programului de vecinătate.

Principalele responsabilităţi ale Comitetul comun de cooperare sunt:

- să adopte Documentul comun de programare şi orice modificare viitoare a acestuia, după caz;

- să adopte fişele de proiect şi propunerile de finanţare prioritare pentru exerciţiul de programare anual;

- să ia în considerare şi să aprobe rapoartele comune anuale şi finale şi implementarea rapoartelor înainte ca acestea să fie transmise Comisiei;

- să aprobe cadrul general al atribuţiilor Secretariatului tehnic comun.

Comitetul comun de cooperare este format din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale.

Comitetul comun de cooperare va include, de asemenea, reprezentanţi ai societăţii civile, ONG-urilor şi actorilor sociali, organizaţiilor sectoriale - de exemplu, camere de comerţ, uniuni etc. Aceştia pot lua parte la Comitetul comun de cooperare într-o manieră consultativă, nu în calitate de membri votanţi.

Şi reprezentanţi ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de cooperare, cu rol consultativ.

Comitetul comun de cooperare va fi prezidat în comun de Agenţia de implementare română şi de Unitatea de coordonare a programului din Moldova.

Comitetul comun de cooperare se va reuni cel puţin o dată pe an, în scopul de a monitoriza implementarea programului şi de a aproba fişele de proiect pentru propunerea de finanţare anuală.

3.4. Comitetul comun de coordonare

Comitetul comun de coordonare este organismul operaţional al programului de vecinătate. Principalele sale responsabilităţi sunt:

- de a pregăti fişele de proiect pentru exerciţiul anual de programare, în scopul de a fi înaintat Comitetului comun de cooperare pentru adoptare;

-   de a supraveghea solicitarea de propuneri de proiecte/pachetul de aplicaţii (schiţate de Secretariatul tehnic comun), în scopul de a fi înaintate autorităţilor contractante pentru publicare;

-  de a supraveghea selecţia comună a proiectelor;

- de a superviza activităţile Secretariatului tehnic comun şi ale Comitetului de evaluare;

-  de a revizui periodic progresul făcut pentru atingerea obiectivelor specifice (şi cuantificabile) ale programului şi de a analiza rezultatele implementării (atingerea obiectivelor stabilite pentru diversele măsuri).

Comitetul comun de coordonare este compus din:

- reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale. Dat fiind rolul său specific şi în scopul de a intensifica apartenenţa locală, autorităţile regionale şi locale vor fi bine reprezentate;

- reprezentanţi ai Comisiei Europene, ca observatori.

3.5. Secretariatul tehnic comun

Agenţia de implementare (Al) şi Unitatea de coordonare a programului (UCP) au înfiinţat în comun Secretariatul tehnic comun (STC) în zona eligibilă a graniţei româneşti, care va include şi personal din Moldova. STC va fi responsabil, printre altele, cu funcţia de secretariat al Comitetului comun de cooperare şi Comitetului comun de coordonare şi pentru asistarea Al şi a UCP.

STC al acestui program de vecinătate este structurat, pe cât posibil, ca şi secretariatele tehnice comune responsabile pentru gestionarea programelor de cooperare transfrontalieră (INTERREG) între statele membre ale Uniunii Europene.

STC este găzduit de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră laşi, care reprezintă o organizaţie legal înfiinţată de autorităţile pentru dezvoltare regională din domeniul cooperării transfrontaliere din România.

Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră laşi va fi responsabil, cu sprijinul STC, pentru cât mai mult din managementul curent legat de atribuţiile programului de vecinătate.

STC va fi responsabil în asistarea sarcinilor de management curent legate de programul de vecinătate, ţinând seama de rolurile şi responsabilităţile Al şi ale UCP.

STC va asista, de asemenea, Comitetul comun de coordonare şi Comitetul comun de cooperare în exerciţiul atribuţiilor lor administrative şi tehnice, va supraveghea asistenţa tehnică oferită în cadrul acestui program şi va întreprinde sarcinile cu privire la monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor din cadrul programului de vecinătate.

4. Reglementări privitoare la implementare

4.1. Metode de implementare

Implementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar1). Ţara beneficiară va continua să asigure că toate condiţiile stabilite în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.

Inainte de acreditarea agenţiilor de implementare prevăzută în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/19992). selecţia proiectelor, ofertarea şi contractarea de către ţara beneficiară vor fi supuse aprobării ex ante a Comisiei, în afară de cazul în care se face derogare de la această cerinţă dată, în cazul în care condiţiile art. 27 din Tratatul de aderare sunt îndeplinite.

Există reguli generale pentru fiecare măsură, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul naţional al asistenţei le propune Comisiei, în concordanţă cu acordul de finanţare. Din momentul în care s-a luat o decizie comună, programele şi proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achiziţii pentru investiţii şi/sau servicii sau scheme de grant, gestionate de autorităţile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau de mai multe autorităţi de implementare şi implementat de o agenţie de implementare.

4.2. Reguli generale pentru achiziţii

Achiziţiile trebuie să respecte prevederile părţii a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar şi ale cap. 3 al părţii a 2-a titlul III din regulile sale de implementare3), precum şi ale Deciziei Comisiei SEC (2003) 387/24).

Până la aderarea României la Uniunea Europeană, autorităţile contractante trebuie să facă uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard şi de modelele care facilitează aplicarea regulilor de mai sus, prevăzute în Ghidul practic, referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), după cum este publicat pe site-ul EuropeAid5) la data iniţierii achiziţiilor sau procedurii de acordare a granturilor.

In concordanţă cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autorităţilor contractante cărora li s-au încredinţat responsabilităţile managementului descentralizat să execute achiziţiile în concordanţă cu legislaţia naţională şi liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achiziţiile publice.

4.3. Schemele de grant

Pentru schemele de grant vor fi specificate reglementări precise în fişele de proiect corespunzătoare, în concordanţă cu următoarele principii:

Procedurile şi formatele care se vor folosi în implementarea schemelor şi atribuirea granturilor vor urma regulile de achiziţii pentru acţiuni externe. In mod special, se va acorda o atenţie deosebită procesului de selecţie a proiectelor. Până la aderarea României la Uniunea Europeană granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic şi urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Până la acreditarea EDIS, va fi necesară aprobarea ex ante a Delegaţiei Comisiei din Bucureşti, în afară de cazul în care Comisia a decis altfel.

Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) competent pentru programul din care este finanţată schema de grant va avea responsabilităţi contractuale şi financiare pentru implementarea schemelor. In particular, RAP trebuie să aprobe formal solicitările de propuneri de proiecte, formularele de aplicaţie, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele. RAP trebuie să semneze contractele de grant cu beneficiarii şi să asigure monitorizarea adecvată şi controlul financiar, ca fiind supuse autorizării şi responsabilităţii sale. Cu această rezervă, managementul poate fi descentralizat de RAP către entităţile competente la nivel sectorial şi regional.

Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrări, furnizări şi servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusă reglementărilor privitoare la achiziţii pentru acţiunile externe, din momentul implementării.

Ca urmare a rezultatelor pozitive obţinute de Al privind capacitatea de a gestiona operaţional şi financiar schema de grant într-o manieră competentă6) şi eficientă, delegaţia Comisiei poate decide să renunţe la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizată de beneficiarii finali ai granturilor individuale.

Prevederile detaliate care reglementează rolul delegaţiei Comisiei în faza mai sus menţionată a subcontractării vor fi specificate, după caz, în schimbul de scrisori dintre delegaţie şi autorităţile naţionale, urmându-se procedura de mai sus privind exerciţiul de evaluare.

Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contribuţia PHARE este mai mică de 50.000 euro (cu excepţia Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de două milioane euro. Această limită inferioară poate fi exceptată ca rezultat al evaluării mai sus menţionate a capacităţii Al de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioară nu este aplicabilă în cazul ONG-urilor.

Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnării contractelor de grant de către RAP competent. Proiectele trebuie să fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevăzute în acordul de finanţare corespunzător pentru executarea contractului.

4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinning Nu se aplică.

4.5.  Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră

Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră va finanţa proiecte a căror contribuţie PHARE se va situa sub 50.000 euro. Acesta nu va include investiţii fizice, altele decât furnizări mici sau infrastructură care să genereze profit.

5. Managementul asistenţei

5.1. Managementul de proiect

5.1.1. Responsabilităţi

Coordonatorul naţional al asistenţei comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programarea, coordonarea implementării şi monitorizarea programelor PHARE.

Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF) şi CNA vor fi responsabili împreună pentru coordonarea dintre PHARE (inclusiv PHARE cooperare transfrontalieră), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi de coeziune.

RNAF şi RAP se vor asigura că programele sunt implementate în concordanţă cu procedurile elaborate în instrucţiunile Comisiei. De asemenea, aceştia se vor asigura că toate contractele ce urmează să implementeze acordul de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi a documentelor standard pentru acţiuni externe în vigoare în momentul implementării şi că reglementările privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.

1) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JOL248, 16.09.2002, p. 1.

2)  Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JOL 161, 26.06.1999, p. 68.

3)  Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005, JOL 201, 2.08.2005, p. 3.

4)  Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la regulile şi procedurile pentru contractele de servicii, furnizări şi lucrări finanţate din bugetul general al Comunităţilor Europene în contextul cooperării cu ţări terţe, adoptată pe 25 martie 2003.

5) Adresă: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.

6) A se vedea secţiunea 11 şi anexa nr. 4 la Ghidul de programare PHARE 2006.

5.1.2.  Mărimea proiectului

Toate componentele programului vor fi mai mari de 2 milioane euro, în afară de acelea care implică scheme de grant, de exemplu, Fondul comun al proiectelor mici şi componenta de asistenţă tehnică, datorită naturii specifice a acţiunilor de cooperare transfrontalieră.

5.1.3.  Termenul limită pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul limită pentru programare

(1) Toate contractele de grant trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2008.

(2) Toate contractele trebuie să fie executate până la data de 30 noiembrie 2009, în concordanţă cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare: „...acţiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în următorii 2 ani (după aderare). In mod excepţional şi în cazuri temeinic justificate se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor". In niciun caz perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depăşi 3 ani de la data asumării angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plăţi pe durata a 3 ani de la data asumării angajamentului legal vor fi considerate desfiinţate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].

(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertă complet se va depune la delegaţia Comisiei în vederea aprobării, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finanţare. In cazul neconformării, ţara beneficiară va informa Comitetul comun de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordanţă cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.

5.1.4.  Evaluarea impactului asupra mediului şi conservării naturii

 Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, după cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)7, sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiţii PHARE. Dacă prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie să fie asemănătoare cu acelea ale directivei mai sus menţionate. Dacă un proiect se încadrează în scopurile prevăzute în anexa 1 sau 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevăzute în directiva EIA trebuie să fie susţinută de documente8).

Dacă este probabil ca un proiect să afecteze situri naturale protejate, trebuie să se întocmească o documentaţie care să cuprindă o evaluare adecvată, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate9).

Toate investiţiile trebuie realizate în concordanţă cu legislaţia comunitară relevantă referitoare la protecţia mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice conforme cu legislaţia comunitară relevantă în domeniul protecţiei mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfăşurat în cadrul fiecărui proiect de investiţii.

5.2. Managementul financiar

5.2.1. Principii şi responsabilităţi

Fondul Naţional al Ministerului Economiei şi Finanţelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil cu raportarea către Comisia Europeană. RNAF va avea responsabilitatea generală pentru managementul financiar al fondurilor PHARE şi gestiunea totală a fondurilor dintr-un program până la încheierea acestuia.

RNAF se va asigura că regulile şi regulamentele PHARE şi procedurile care au legătură cu raportarea şi managementul financiar sunt respectate şi că există în funcţiune un sistem de informaţii referitor la proiecte şi raportări.

Comisia va face plăţile către Fondul Naţional, în concordanţă cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România în 1998 şi modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003.

Plăţile vor fi făcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de Fondul Naţional la o bancă agreată în prealabil de Comisie. In principiu, toate conturile bancare generează dobânzi. In concordanţă cu art. 3 şi 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulată este proprietatea ţării beneficiare. RNAF trebuie, în orice caz, să se asigure că dobânda acumulată este înregistrată efectiv şi în totalitate ca venit la bugetul naţional. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodică a dobânzii prin intermediul PERSEUS.

5.2.2.  Plăţile către Fondul Naţional

O primă plată10) de până la 20% din fondurile care se gestionează local11) va fi trimisă la Fondul Naţional după semnarea acordului de finanţare şi a acordurilor de implementare între Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. In plus, RNAF trebuie să depună la Comisie desemnarea RAP şi o descriere a sistemului pus în practică, evidenţiind fluxul de informaţii dintre Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră, precum şi modalitatea în care se va desfăşura funcţia de plată dintre acestea.

Alte două plăţi următoare12) de până la 30% din fondurile care se gestionează local13) se vor realiza. A doua plată va fi făcută atunci când 5% din bugetul total în vigoare14) au fost plătite de Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. A treia plată poate fi solicitată atunci când 35% din bugetul total în vigoare15) au fost plătite.

O a patra plată, finală, se va face când 70% din bugetul total în vigoare16) au fost plătite şi toate contractele au fost semnate.

In mod excepţional, RNAF poate solicita o sumă mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legată de plăţi că solicitările de plată din perioada următoare vor depăşi respectivele procente. In cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului Naţional şi Agenţiei de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră depăşesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod excepţional, o plată dacă RNAF oferă o dovadă fundamentată solid că obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.

5.2.3.  Plăţile de la Fondul Naţional către Al

Fondul Naţional va face plăţile către Al, în concordanţă cu acordul de implementare semnat între Fondul Naţional şi Al. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalieră în numele Al responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalieră, în concordanţă cu art. 13 al Memorandumului de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.

Atâta vreme cât implementarea urmează Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare trebuie să fie avizat în avans de Comisia Europeană. Fiecare Al trebuie să fie condusă de un RAP numit de RNAF, după consultarea CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile desfăşurate de Al.

7)  Directiva 85/337/CEE, JOL 175/40, 5.07.1985, după cum a fost modificată.

8) In anexa EIA la fişa la proiect de investiţii corespunzătoare.

9) In anexa Conservarea naturii la fişa de proiect de investiţii corespunzătoare.

10) Reprezentând avansul, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.

11)  Exclusiv suma prevăzută pentru programele Comunităţii.

12) Reprezentând plăţile intermediare sau înnoirea avansului, după cum este definit la art. 105 (1) din Regulile de implementarea Regulamentului financiar.

13)  Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

14)  Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

15)  Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

16) Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

5.2.4.  Modalităţi de plată în situaţia aplicării clauzelor de retenţie

Pentru acele contracte care conţin clauze de retenţie (de exemplu, fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (aşa cum este calculat de RAP şi decis de Comisie) poate fi plătit către Al înainte de data limită pentru executarea contractelor. Al îşi asumă întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor până când plata finală este datorată, ca şi pentru asigurarea că fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plăţi legate de clauzele de retenţie.

Al îşi asumă întreaga responsabilitate faţă de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Fondurile neplatite către contractori după ce plăţile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.

5.2.5.  Cheltuielile finale şi lichidarea conturilor

In termen de cel mult 16 luni după încheierea execuţiei contractelor, Fondul Naţional va depune o declaraţie cu privire la cheltuieli, care să cuprindă atât sumele acordate de PHARE, cât şi cofinanţarea, şi va transmite o atestare a regularităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor. Plata finală certificată trebuie să fie în această fază valoarea originară a contractelor minus orice deducere şi rezervă agreate cu contractorii în cursul implementării. Aceasta trebuie, de asemenea, să fie egală cu plăţile făcute plus orice sume distincte din conturile aferente retenţiei prevăzute în contract.

Dacă plăţile primite de la Comisie depăşesc cheltuiala (plata) finală certificată, Fondul Naţional va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declaraţiei finale.

Dacă există alte plăţi distincte (cu excepţia fondurilor contractuale de retenţie), Fondul Naţional va oferi o explicaţie şi o previziune cu privire la momentul când plăţile vor fi finalizate. Fondul Naţional va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retenţie şi la celelalte plăţi distincte o dată la 4 luni. Dacă acestea nu au fost plătite contractorului, vor fi returnate Comisiei.

După evaluarea declaraţiei finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuială ce trebuie exclusă de la finanţarea comunitară, acolo unde se constată că aceasta nu a fost executată în conformitate cu regulile comunitare.

Rezultatele verificărilor Comisiei, precum şi concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finanţare vor fi formulate în scris către Fondul Naţional, căruia i se va da un termen de o lună pentru a-şi transmite răspunsul în scris.

Dacă în termen de o lună de la primirea răspunsului scris de la Fondul Naţional nu se ajunge la o înţelegere, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura şi gravitatea încălcării regulilor, precum şi pierderea financiară suferită de Comisie pentru fiecare caz în parte.

Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără a se aduce atingere regimului neregulilor şi compensării financiare subsecvente, în concordanţă cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directă de la Fondul Naţional, fie prin compensare, în concordanţă cu regulile comunitare.

6. Monitorizare şi evaluare

In completarea atribuţiilor de cooperare transfrontalieră ale Comitetului comun de cooperare şi Comitetului comun de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizată prin intermediul Comitetului comun de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF şi pe CNA, precum şi serviciile Comisiei. Comitetul comun de monitorizare se va întruni cel puţin o dată pe an.

Comitetul comun de monitorizare va lua în discuţie toate programele finanţate de PHARE, în scopul evaluării progresului către atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finanţare şi în Parteneriatul de aderare.

Comitetul comun de monitorizare poate recomanda o schimbare a priorităţilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.

Mai mult decât atât, o dată pe an, Comitetul comun de monitorizare va lua în discuţie progresul tuturor programelor de asistenţă de Preaderare finanţate de CE (PHARE, ISPAşi SAPARD).

Pentru programele PHARE, Comitetul comun de monitorizare va fi asistat de subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA şi pe RAP al Al şi serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele sale şi contractele, aprobate de Comitetul comun de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzătoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obişnuite elaborate de Al, iar evaluările intermediare vor fi realizate de evaluatori independenţi. Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandărilor cu privire la aspectele de management şi design, asigurându-se că acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta către Comitetul comun de monitorizare, căruia îi va înainta opiniile generale detaliate cu privire la toate programele din sectorul său, finanţate din PHARE.

Serviciile Comisiei se vor asigura că aceste programe vor fi supuse evaluărilor intermediare (centralizate sau descentralizate) şi/sau evaluărilor ex post.

7. Tratament egal

Oportunităţile egale şi egalitatea de gen reprezintă principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare şi care se reflectă şi în programarea şi implementarea finanţării PHARE.

8.  Audit, control financiar, măsuri antifraudă, acţiuni preventive şi corective

8.1. Supervizarea şi controlul financiar realizat de Comisie şi de Curtea Europeană a Auditorilor

Toate acordurile de finanţare, precum şi contractele care rezultă din acestea sunt supuse supervizării şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudă) şi auditărilor realizate de Curtea Europeană a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încă aplicabil pentru agenţiile de implementare din ţara beneficiară, acesta include măsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertării şi contractării desfăşurate de delegaţia Comisiei în ţara beneficiară.

In scopul asigurării unei protecţii eficiente a interesului financiar al Comunităţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate realiza verificări inopinate şi inspecţii în concordanţă cu procedurile prevăzute în regulamentele Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/9617).

Controalele şi auditările descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor şi Subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.

Fără a se aduce atingere responsabilităţilor Comisiei şi Curţii Europene a Auditorilor18), conturile şi operaţiile Fondului Naţional şi, acolo unde se aplică, Oficiului de Plăţi şi Contractare PHARE şi a tuturor agenţiilor de implementare relevante pot fi verificate la discreţia Comisiei, de Comisia însăşi sau de către un auditor extern contractat de aceasta.

8.2. Obligaţiile ţării beneficiare

8.2.1. Audit şi control financiar

In scopul asigurării unui management financiar corect al fondurilor PHARE, ţara beneficiară trebuie să aibă un sistem pentru managementul şi controlul asistenţei, în concordanţă cu principiile general acceptate şi standardele în vigoare. Acest sistem trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite în art. 164 din Regulamentul financiar şi, în particular, să ofere asigurarea corespunzătoare cu privire la regularitatea, corectitudinea şi eligibilitatea cerinţelor privitoare la asistenţa comunitară.

Sistemele de management şi control ale ţării beneficiare trebuie să ofere o cale de control suficientă, după cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/200119).

Autoritatea naţională competentă de control financiar va exercita controalele financiare adecvate faţă de toţi actorii implicaţi în implementarea programului.

In fiecare an se vor realiza un plan de audit şi un rezumat al constatărilor şi principalelor recomandări ale auditărilor desfăşurate şi se va trimite Comisiei o schiţă a urmărilor recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispoziţia Comisiei.

8.2.2.  Măsuri preventive

Ţara beneficiară va lua măsurile potrivite pentru a preveni şi contracara practicile de corupţie activă şi pasivă20) în orice stadiu al procedurii de achiziţii sau al procedurii de atribuire a granturilor, precum şi pe durata implementării contractelor corespunzătoare.

Autorităţile din ţara beneficiară, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, îşi vor lua toate precauţiile necesare pentru prevenirea oricărui risc de conflict de interese şi vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situaţie de natură să dea naştere unui conflict de interese.

8.2.3.  Măsuri antifraudă şi acţiuni corective

Ţara beneficiară va avea, în primă instanţă, responsabilitatea de a asigura investigarea şi un tratament satisfăcător al cazurilor reale sau suspecte de fraudă ori nereguli conform controalelor naţionale sau comunitare.

Autorităţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent aceluia prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/9421).

In particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudă22) şi nereguli23), ca şi toate măsurile referitoare la acestea luate de autoritatea naţională trebuie raportate serviciilor Comisiei fără întârziere. Dacă nu există cazuri reale sau suspectate de fraudă ori nereguli de raportat, ţara beneficiară va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de două luni următoare sfârşitului fiecărui trimestru.

In caz de nereguli sau fraudă, ţara beneficiară va face toate corecţiile financiare necesare cerute în legătură cu fiecare neregulă în parte. Corecturile făcute de ţara beneficiară vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contribuţiei comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul Naţional în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.

8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudă

Orice nereguli probate24) sau fraudă25) descoperită în orice moment al implementării programului sau ca rezultat al unui audit vor conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.

Dacă, după încheierea tuturor verificărilor necesare, Comisia va concluziona că:

a) ţara beneficiară nu s-a conformat obligaţiilor de prevenire, detectare şi corectare a neregulilor; sau

b)  implementarea unui proiect nu pare să justifice, în parte sau în totalitate, asistenţa financiară alocată; sau

c)  există scăpări serioase în sistemele de control sau management care ar putea conduce la nereguli,

Comisia poate suspenda finanţarea viitoare a programului în discuţie şi, după ce şi-a exprimat motivele, poate cere ţării beneficiare să înainteze comentarii şi, unde este cazul, să întreprindă corecţii într-o perioadă determinată de timp.

Dacă nu se ajunge la nicio înţelegere până la sfârşitul perioadei stabilite de Comisie şi dacă corecţiile solicitate nu au fost făcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii făcute de ţara beneficiară, să decidă în termen de 3 luni:

a) să reducă sau să anuleze orice plată pentru programul în discuţie; sau

b)  să facă corecturile financiare cerute, prin anularea în totalitate sau în parte a asistenţei oferite în programul respectiv.

Dacă s-a hotărât asupra sumei pentru corecţie, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalităţii, tipul neregulii, întinderea şi implicaţiile financiare ale neconcordanţe! detectate în sistemul de management al ţării beneficiare.

In absenţa unei decizii de a apela la una dintre măsurile prevăzute la lit. a) sau b), finanţarea programului îşi va relua cursul.

CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau a oricărei sume plătite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă CNA nu plăteşte suma datorată Comunităţii, ţara beneficiară va returna această sumă Comisiei.

Penalităţile pentru întârzierea plăţii vor fi aplicate sumelor neplatite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.

9. Transparenţa şi publicitatea

RAP va avea obligaţia să se asigure că au fost luate toate măsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzătoare pentru toate activităţile finanţate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsă legătură cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate şi publicitate.

10. Condiţii speciale

In cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie iniţiativă, poate revizui programul în scopul anulării în totalitate ori în parte şi/sau al realocării fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor Programului PHARE.

17)  Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JOL 292, 15.11.1996, p. 2.

18)  După cum este vorba în Condiţiile generale referitoare la acordul de finanţare ataşate la acordul-cadru.

19)  Rgulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JOL 63, 3.03.2001, p. 21.

20) Corupţia activă este definită ca fiind acţiunea deliberată a oricărei persoane care promite sau oferă direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale, pentru sine sau pentru un terţ, în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legătură cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încălcarea acestor atribuţii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunităţilor Europene.

Corupţia pasivă este definită ca fiind acţiunea deliberată a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primeşte un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un terţ ori acceptă o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a acţiona sau de a abţine de la o acţiune în legătură cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încălcarea acestor atribuţii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunităţilor Europene.

21)  Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iunie 1994; 12.7.1994; p. 43.

22)  Fraudă înseamnă orice act intenţionat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însuşirea ilegală sau reţinerea ilegală a fondurilor de la bugetul general al Comunităţilor Europene sau bugetele gestionate de ori pe seama Comunităţilor Europene; tăinuirea informaţiilor cu violarea unei obligaţii specifice cu un efect asemănător; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate inţial.

24) Neregulă înseamnă orice încălcare a unei prevederi a legislaţiei naţionale sau comunitare, a acestui acord de finanţare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultă din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor Europene ori bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuială nejustificată. Termentul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunităţii Europene aplicabile între părţile acordului de finanţare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional etc).

24) Ase vedea definiţia de mai sus.

25) Ase vedea definiţia de mai sus.

ACORD  DE  FINANŢARE

Comisia Europeană, în cele ce urmează denumită Comisia, acţionând în numele şi în beneficiul Comunităţii Europene, denumită în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în cele ce urmează Beneficiarul, pe de altă parte,

au convenit următoarele:

Măsurile la care se face referire în art. 1 vor fi executate şi finanţate din resursele bugetului Comunităţii în conformitate cu prevederile incluse în prezentul acord. Cadrul tehnic, legal şi administrativ de implementare a acestor măsuri este stabilit în condiţiile generale anexate la acordul-cadru încheiat între Comisie şi Beneficiar, cu completările aduse de prezentul acord de finanţare şi de Prevederile speciale anexate la acesta.

ARTICOLUL 1

Natura şi subiectul

Ca parte a programului propriu de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţări nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri:

Numărul programului:      RO/2006/018-449.01

Denumirea:        Program de cooperare transfrontalieră între România şi Ucraina

Durata contractării:           până la 30 noiembrie 2008

ARTICOLUL 2

Angajamentele Comunităţii

Contribuţia financiară din partea Comunităţii este stabilită la maximum 7 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumită finanţarea nerambursabilă a CE.

ARTICOLUL 3

Durata şi finalizarea

Pentru măsura descrisă, finanţarea nerambursabilă a CE este valabilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2008, cu respectarea prevederilor prezentului acord. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilă a CE care nu au fost contractate până la această dată va fi anulat.

Termenul de execuţie a contractelor finanţării nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2009. Comisia poate, totuşi, ca în circumstanţe excepţionale să acorde o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca această prelungire să fie solicitată în timp util şi justificată corespunzător de către Beneficiar. Plata fondurilor poate continua până la 12 luni după data limită a perioadei de execuţie a contractelor pentru achitarea completă a plăţilor rezultate din executarea contractelor acestui program.

Prezentul acord de finanţare va expira numai după încheierea contractelor sub acest program. Toate fondurile care nu au fost plătite (folosite, cheltuite) până la această dată vor fi returnate Comisiei.

ARTICOLUL 4

Adrese

Corespondenţa aferentă executării măsurii de mai sus, cu specificarea numărului şi denumirii măsurii, va fi adresată următorilor:

Comunitatea:

Dl Donato Chiarini

Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti

Str. Jules Michelet nr. 18, sectorul 1

1000, Bucureşti

România

Telefon: (4021)203.54.00

Fax:(4021)212.88.08

Beneficiar:

Dl Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Secretar de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor

Str. Apolodor nr. 17, sectorul 3, Bucureşti

România

Telefon: (4021) 319.97.39

Fax:(4021)312.20.11

ARTICOLUL 5

Numărul de exemplare originale

Prezentul acord de finanţare este întocmit în două exemplare în limba engleză.

ARTICOLUL 6

Intrarea în vigoare

Prezentul acord de finanţare va intra în vigoare la data la care va fi semnat de către ambele părţi. Nicio cheltuială înainte de această dată nu va fi eligibilă pentru finanţarea nerambursabilă a CE.

Anexele constituie parte integrantă din acord.

Intocmit la Bucureşti la 16 iulie 2007.

pentru Beneficiar,

Varujan Vosganian,

ministrul economiei şi finanţelor

pentru Comunitate,

Onno Simons,

locţiitor al şefului Reprezentanţei Delegaţiei Comisiei Europene în România

Anexe:

1. Acord-cadru (inclusiv anexele Aşi B)

2.  Prevederi speciale (anexa C)

3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)

ANEXAC la Acordul de finanţare pentru Programul PHARE CBC dintre România si Ucraina 2006

PREVEDERI SPECIALE

1. Obiective şi descriere

1.1. Obiectivele globale ale programului

Obiectivele globale ale Programului de vecinătate România- Ucraina 2004-2006 sunt:

• îmbunătăţirea integrării cooperării transfrontaliere între zonele de graniţă prin fondarea de baze solide pentru o dezvoltare economică sustenabilă

Oportunităţile pentru cooperarea transfrontalieră în zonele eligibile pot fi transpuse în 4 obiective intermediare/specifice, ce constituie instrumente de atingere a obiectivelor generale:

1. consolidarea valorilor comune existente pentru a genera un nou ciclu integrat de dezvoltare sustenabilă;

2.  susţinerea noului ciclu de dezvoltare sustenabilă printr-o infrastructură cheie;

3.  dezvoltarea cooperării transfrontaliere pentru a revitaliza moştenirea socioculturală comună legată de istoria locală şi mediul înconjurător;

4. întărirea operaţională a cooperării transfrontaliere.

In lumina obiectivelor mai sus menţionate, partenerii au căzut de acord cu privire la priorităţile şi măsurile care constituie baza dezvoltării strategiei de cooperare transfrontalieră pentru anii 2004-2006.

1.2. Obiectivele specifice şi rezultatele se reflectă în următoarele domenii prioritare:

Priorităţile şi măsurile proiectelor
Prioritatea 1	Promovarea dezvoltării socioeconomice locale
Măsura 1.1	Extinderea şi consolidarea turismului
Măsura 1.2	Cooperare economică transfrontalieră
Prioritatea 2	Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură transfrontalieră
Măsura 2.1	Dezvoltarea transportului transfrontalier şi infrastructurii de graniţă
Măsura 2.2	Imbunătăţirea managementului transfrontalier de mediu
Prioritatea 3	Acţiuni people to people
Măsura 3.1	Fondul comun al proiectelor mici
Prioritatea 4	Asistenţă tehnică
Măsura 4.1	Managementul şi implementarea programului
Măsura 4.2	Publicitatea şi evaluarea programului; pregătirea proiectelor

1.3 Descrierea programului

2006/018-449.01.01 - Promovarea dezvoltării socioeconomice locale şi a sistemelor de infrastructură transfrontalieră integrată din regiunile de graniţă româneşti şi ucrainene (priorităţile 1 şi 2)

Contribuţia PHARE pentru acest proiect se poate ridica la maximum 5,790 milioane euro.

Aceasta este menită să fie implementată printr-o schemă de grant pentru promovarea dezvoltării socioeconomice locale (prioritatea 1) şi dezvoltării sistemelor integrate de infrastructură transfrontalieră (prioritatea 2).

Aceste două priorităţi vor fi implementate printr-o singură schemă de grant, care va funcţiona pe ambele părţi ale graniţei. Evaluarea comună şi selecţia proiectelor vor permite identificarea de legături şi oportunităţi de dezvoltare combinată. O logică întrepătrunsă între întărirea capacităţii instituţionale şi investiţiile la scară mică potrivite va asigura sustenabilitatea şi beneficiile pe termen lung.

Acest proiect PHARE pe 2006 va contribui la implementarea următoarelor sarcini specifice:

Atribuţii ale programului pe anul 2006

Dezvoltarea turismului transfrontalier

Investiţii la scară mică pentru dezvoltarea turismului transfrontalier

Susţinerea creşterii legăturilor economice transfrontaliere şi dezvoltarea resurselor umane pentru acele activităţi care sunt legate de economia locală din zonele transfrontaliere

Proiecte de întărire a capacităţii instituţionale

Programe de specializare care să permită personalului să gestioneze contrabanda, traficul, crima organizată şi imigrarea ilegală

Susţinerea pregătirii proiectelor de transport şi infrastructură de graniţă

Acţiuni complementare la alte programe implicate în dezvoltarea şi managementul infrastructurii de graniţă

Infrastructuri de transport la scară mică

Infiinţarea/reinstalarea reţelelor de monitorizare pentru calitatea aerului şi a apei în regiunea de graniţă

Managementul parcului natural

Programe educaţionale de gestionare a mediului local

Criteriile de eligibilitate de bază, criteriile generale de selecţie şi potenţialii beneficiari ai aceste scheme de grant pot fi găsiţi în § 6.

In plus, fişa de proiect identifică criterii specifice pentru fiecare dintre atribuţiile identificate pentru anul 2006.

2006/018-449.01.02 - People to people - Fondul comun al proiectelor mici (prioritatea 3)

Contribuţia PHARE la acest proiect se poate ridica la maximum 0,860 milioane euro.

Acest proiect se adresează priorităţii 3 menţionate în tabelul de mai sus şi constă într-o singură măsură, a schemei de grant „Fondul comun al proiectelor mici", pentru implementarea acţiunilor people to people.

Acţiunile people to people au ca scop susţinerea înfiinţării şi dezvoltării unor reţele de cooperare pe ambele părţi ale graniţei şi crearea unor legături între aceste reţele şi reţelele mai vaste ale Uniunii Europene.

Proiectele selectate în cadrul acestui fond trebuie să se încadreze în domeniile de prioritate stabilite în Documentul comun de programare pentru perioada 2004-2006. Proiectele vor încuraja noi forme de cooperare transfrontalieră şi întărirea celor existente.

Atribuţii potenţiale ale Fondului comun al proiectelor mici pentru programul 2006

Intărirea cooperării locale peste graniţă

Stimularea şi susţinerea creării unor structuri permanente printre organizaţiile locale şi regionale din regiunea de graniţă

Crearea şi dezvoltarea unor resurse de specialişti în instituţiile locale şi regionale implicate în dezvoltarea regională şi cooperarea transfrontalieră

Dezvoltarea economiei locale/regionale şi a pieţei muncii

Dezvoltarea şi întărirea unei structuri eficiente de implementare

Oferirea unei asistenţe continue pentru participanţi pentru identificarea şi pregătirea proiectelor; creşterea capacităţii personale şi instituţionale pentru cooperare şi participarea în programele viitoare de dezvoltare, în special pentru pregătirea activităţilor Programului de vecinătate

Criteriile de eligibilitate de bază, criteriile generale de selecţie şi potenţialii beneficiari ai acestei scheme de grant pot fi găsiţi în §6.

In plus, fişa de proiect identifică criterii specifice pentru fiecare dintre atribuţiile identificate pentru programul 2006.

2006/018-449.01.03 -Asistenţă tehnică pentru sprijinul implementării programului (prioritatea 4)

Contribuţia PHARE la acest proiect se poate ridica la maximum 0,350 milioane euro.

Această asistenţă tehnică cuprinde două măsuri specifice:

(i) sprijin pentru managementul şi implementarea programului, inclusiv costurile Secretariatului tehnic comun care îşi va desfăşura activitatea la Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceava;

(ii) sprijin pentru publicitatea şi evaluarea programului (studii, seminarii, măsuri de informare şi publicitate, evaluare etc.) şi oferirea de asistenţă pentru pregătirea proiectelor. Agenţia de implementare din România va fi responsabilă pentru implementarea acestei priorităţi, în strânsă cooperare cu Unitatea de coordonare a programului din Ucraina.

2. Buget

2.1. Structura bugetară pentru 2006

Prioritatea nr. şi tipul acţiunii	Finanţare PHARE			Buget naţional	Contribuţia Beneficiarului	Total costuri eligibile
	Investiţii	Intărirea capacităţii instituţionale	Total
1. Scheme de grant: Promovarea dezvoltării socioeconomice locale şi a sistemelor de infrastructură transfrontalieră integrată	5,790	0,000	5,790	1,930	0,858	8,578
3. Fondul comun al proiectelor mici	0,000	0,860	0,860	0,287	0,127	1,274
4. Asistenţă tehnică	0,000	0,350	0,350	0,000	0,000	0,350
TOTAL:	5,790	1,210	7,000	2,217	0,985	10,202

[Distribuirea sumelor între liniile bugetare este indicativă în limitele art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional. Sumele sunt date în milioane de euro. Contribuţia minimă a Beneficiarului (10%) va fi calculată ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE şi contribuţia naţională.]

2.2. Principii de cofinanţare

In concordanţă cu Ghidul solicitantului PHARE, toate proiectele de investiţii sprijinite de PHARE trebuie să primească cofinanţare de la bugetul naţional. Contribuţia Comunităţii se poate ridica până la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu sunt un element eligibil pentru cofinanţare.

Cofinanţarea pentru proiectele de dezvoltare a capacităţii instituţionale poate fi oferită de către ţara beneficiară, suportând anumite costuri de infrastructură şi implementare operaţională, prin finanţarea resurselor umane şi a altor resurse cerute pentru absorbţia efectivă şi eficientă a asistenţei PHARE.

Cofinanţarea naţională se va realiza prin contribuţii de la resursele guvernului naţional, în plus faţă de contribuţiile de la nivel regional, autorităţi, împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale către instituţii publice sau fonduri de la întreprinderi publice, nota bene, numai pentru cazurile în care organizaţiile publice care oferă fonduri nu sunt şi beneficiarii proiectului în cauză. Aceasta înseamnă că respectiva contribuţie a Beneficiarului trebuie să fie o sumă separată şi, în oricare dintre cazuri, adiţională.

Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investiţii şi întărirea capacităţii instituţionale) vor fi cofinanţate de PHARE, Beneficiar şi din resurse de la bugetul naţional. Beneficiarul trebuie să contribuie cu cel puţin 10% din costul total eligibil al propunerii sale. Contribuţia minimă a Beneficiarului va fi calculată ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE şi contribuţia naţională.

Costurile eligibile rămase vor fi suportate în proporţie de 75% din fonduri PHARE, restul finanţării urmând a proveni de la bugetul naţional.

3. Agenţiile de implementare

3.1. Agenţiile de implementare

Agenţia de implementare românească va fi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor din România, care va avea responsabilitatea globală a implementării întregului program.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

Direcţia de cooperare transfrontalieră

Bd. Libertăţii nr. 12, sectorul 5

Bucureşti, România

3.2. Biroul regional pentru cooperare transfrontalieră

Pentru partea română, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor poate delega o parte considerabilă a responsabilităţilor sale pentru implementarea programului de vecinătate către o entitate regională, situată în zona de graniţă. In acest sens, agenţiile pentru dezvoltare regională Nord-Vest, agenţiile pentru dezvoltare regională Nord-Est şi agenţiile pentru dezvoltare regională Sud-Est vor înfiinţa împreună un birou regional de cooperare transfrontalieră cu sediul la Suceava, care va activa în strânsă legătură cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei.

3.3. Comitetul comun de cooperare

Comitetul comun de cooperare este un organism strategic al programului de vecinătate. Cu membri din ambele ţări şi de la nivel regional şi local, Comitetul comun de cooperare va asigura un management comun al programului şi astfel va realiza o politică de ansamblu şi implementare financiară cu privire la operarea în cadrul programului de vecinătate.

Principalele responsabilităţi ale Comitetului comun de cooperare sunt:

-  să adopte Documentul comun de programare şi orice modificare viitoare a acestuia, după caz;

- să adopte fişele de proiect şi propunerile de finanţare prioritare pentru exerciţiul de programare anual;

-  să ia în considerare şi să aprobe rapoartele comune anuale şi finale şi implementarea rapoartelor înainte ca acestea să fie transmise Comisiei;

-  să aprobe cadrul general al atribuţiilor Secretariatului tehnic comun.

Comitetul comun de cooperare este format din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale.

Comitetul comun de cooperare va include, de asemenea, reprezentanţi ai societăţii civile, ONG-urilor şi actorilor sociali, organizaţiilor sectoriale - de exemplu, camere de comerţ, uniuni etc. Aceştia pot lua parte la Comitetul comun de cooperare într-o manieră consultativă, nu în calitate de membri votanţi.

Şi reprezentanţi ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de cooperare, cu rol consultativ.

Comitetul comun de cooperare va fi prezidat în comun de Agenţia de implementare română şi de Unitatea de coordonare a programului din Ucraina.

Comitetul comun de cooperare se va reuni cel puţin o dată pe an, în scopul de a monitoriza implementarea programului şi de a aproba fişele de proiect pentru propunerea de finanţare anuală.

3.4. Comitetul comun de coordonare

Comitetul comun de coordonare este organismul operaţional al programului de vecinătate. Principalele sale responsabilităţi sunt:

-  pregătirea fişelor de proiect pentru exerciţiul anual de programare, în scopul de a fi înaintat Comitetului comun de cooperare pentru adoptare;

-   supravegherea solicitării de propuneri de proiecte/ pachetul de aplicaţii (schiţate de Secretariatul tehnic comun), în scopul de a fi înaintate autorităţilor contractante pentru publicare;

- supravegherea selecţiei comune a proiectelor;

- supervizarea activităţilor Secretariatului tehnic comun şi ale Comitetului de evaluare;

- revizuirea periodică a progresului făcut pentru atingerea obiectivelor specifice (şi cuantificabile) ale programului şi analizarea rezultatelor implementării (atingerea obiectivelor stabilite pentru diversele măsuri).

Comitetul comun de coordonare este compus din:

- reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale. Dat fiind rolul său specific şi, în scopul de a intensifica apartenenţa locală, autorităţile regionale şi locale vor fi bine reprezentate;

- reprezentanţi ai Comisiei Europene, ca observatori.

3.5. Secretariatul tehnic comun

Agenţia de Implementare (Al) şi Unitatea de coordonare a programului (UCP) au înfiinţat împreună Secretariatul tehnic comun (STC) localizat în Timişoara, în zona eligibilă a graniţei româneşti, şi care va include personal din Ucraina.

STC al acestui program de vecinătate este structurat, pe cât posibil, ca şi secretariatele tehnice comune responsabile pentru gestionarea programelor de cooperare transfrontalieră (INTERREG) între statele membre ale Uniunii Europene.

STC este găzduit de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceava, care reprezintă o organizaţie legal înfiinţată de autorităţile de dezvoltare regională din domeniul cooperării transfrontaliere din România. STC este, printre altele, responsabil şi de funcţia de secretariat în sprijinul Comitetului comun de coordonare şi Comitetului comun de cooperare şi pentru asistarea Al şi a UCR Dar cea mai mare parte a activităţii sale o reprezintă sprijinul potenţialilor aplicanţi la contractele de granturi şi, apoi, beneficiarilor granturilor.

Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceava va fi responsabil, cu sprijinul STC, pentru cât mai mult din managementul curent legat de atribuţiile programului de vecinătate.

STC va asista, de asemenea, Comitetul comun de coordonare şi Comitetul comun de cooperare în exerciţiul atribuţiilor lor administrative şi tehnice, va supraveghea asistenţa tehnică oferită în cadrul acestui program şi va întreprinde sarcinile cu privire la monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor din cadrul programului de vecinătate.

4. Reglementări privitoare la implementare

4.1. Metode de implementare

Implementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar1). Ţara beneficiară va continua să asigure că toate condiţiile stabilite în art. 164 (1) (a) - (e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.

Inainte de acreditarea agenţiilor de implementare prevăzută în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/19992), selecţia proiectelor, ofertarea şi contractarea de către ţara beneficiară vor fi supuse aprobării ex ante a Comisiei, în afară de cazul în care se face derogare de la această cerinţă, în cazul în care condiţiile art. 27 din Tratatul de aderare sunt îndeplinite.

Există reguli generale pentru fiecare măsură, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul naţional al asistenţei le propune Comisiei, în concordanţă cu acordul de finanţare. Din momentul în care s-a luat o decizie comună, programele şi proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achiziţii pentru investiţii şi/sau servicii ori scheme de grant, gestionate de autorităţile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau mai multe autorităţi de implementare şi implementat de o agenţie de implementare.

4.2. Reguli generale pentru achiziţii

Achiziţiile trebuie să respecte prevederile părţii a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar şi ale cap. 3 al părţii a 2-a titlul III din regulile sale de implementare3), precum şi ale Deciziei Comisiei SEC (2003) 387/24).

Până la aderarea României la Uniunea Europeană, autorităţile contractante trebuie să facă uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard şi de modelele care facilitează aplicarea regulilor de mai sus, prevăzute în Ghidul practic referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), după cum este publicat pe site-ul EuropeAid5) la data iniţierii achiziţiilor sau procedurii de acordare a granturilor.

In concordanţă cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autorităţilor contractante cărora li s-au încredinţat responsabilităţile managementului descentralizat să execute achiziţiile în concordanţă cu legislaţia naţională şi liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achiziţiile publice.

4.3. Schemele de grant

Pentru schemele de grant, vor fi specificate reglementări precise în fişele de proiect corespunzătoare, în concordanţă cu următoarele principii:

Procedurile şi formatele care se vor folosi în implementarea schemelor şi atribuirea granturilor vor urma regulile de achiziţii pentru acţiuni externe. In mod special, se va acorda o atenţie deosebită procesului de selecţie a proiectelor. Până la aderarea României la Uniunea Europeană, granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 al Ghidului practic şi urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Până la acreditarea EDIS, va fi necesară aprobarea ex ante a Delegaţiei Comisiei din Bucureşti, în afară de cazul în care Comisia a decis altfel.

Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) competent pentru programul din care este finanţată schema de grant va avea responsabilităţi contractuale şi financiare pentru implementarea schemelor. In particular, RAP trebuie să aprobe formal solicitările de propuneri de proiecte, formularele de aplicaţie, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele. RAP trebuie să semneze contractele de grant cu beneficiarii şi să asigure monitorizarea adecvată şi controlul financiar ca fiind supuse autorizării şi responsabilităţii sale. Cu această rezervă, managementul poate fi descentralizat de RAP către entităţile competente la nivel sectorial şi regional.

Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrări, furnizări şi servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusă reglementărilor privitoare la achiziţii pentru acţiunile externe, din momentul implementării.

Ca urmare a rezultatelor pozitive obţinute de Al privind capacitatea de a gestiona operaţional şi financiar schema de grant într-o manieră competentă6) şi eficientă, delegaţia Comisiei poate decide să renunţe la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizată de beneficiarii finali ai granturilor individuale.

Prevederile detaliate care reglementează rolul delegaţiei Comisiei în faza mai sus menţionată a subcontractării vor fi specificate, după caz, în schimbul de scrisori dintre delegaţie şi autorităţile naţionale, urmându-se procedura de mai sus privind exerciţiul de evaluare.

Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contribuţia PHARE este mai mică de 50.000 euro (cu excepţia Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de două milioane euro.

Această limită inferioară poate fi exceptată ca rezultat al evaluării mai sus menţionate a capacităţii Al de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioară nu este aplicabilă în cazul ONG-urilor.

Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnării contractelor de grant de către RAP competent. Proiectele trebuie să fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevăzute în acordul de finanţare corespunzător pentru executarea contractului.

1)  Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JO L 248, 16.09.2002, p. 1.

2)  Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JO L 161, 26.06.1999, p. 68.

3)  Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005, JO L 201, 2.08.2005, p. 3.

4)  Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la regulile şi procedurile pentru contractele de servicii, furnizări şi lucrări finanţate din bugetul general al Comunităţilor Europene în contextul cooperării cu ţări terţe, adoptată pe 25 martie 2003.

5) Adresă: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.

6) Ase vedea secţiunea 11 şi anexa 4 Ghidul de programare PHARE 2006.

4.4.  Principii de implementare pentru proiectele de twinning

Nu se aplică.

4.5.  Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră

Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră va finanţa proiecte a căror contribuţie PHARE se va situa sub 50.000 euro. Acesta nu va include investiţii fizice, altele decât furnizări mici sau infrastructură, care să genereze profit.

5. Managementul asistenţei

5.1. Managementul de proiect

5.1.1.  Responsabilităţi

Coordonatorul naţional al asistenţei comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programare, coordonarea implementării şi monitorizarea programelor PHARE.

Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF) şi CNA vor fi responsabili împreună pentru coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE Cooperare transfrontalieră), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi de coeziune.

RNAF şi RAP se vor asigura că programele sunt implementate în concordanţă cu procedurile elaborate în instrucţiunile Comisiei. De asemenea, aceştia se vor asigura că toate contractele ce urmează să implementeze acordul de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi a documentelor standard pentru acţiuni externe în vigoare în momentul implementării şi că reglementările privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.

5.1.2.  Mărimea proiectului

Toate componentele programului vor fi mai mari de două milioane euro, în afară de acelea care implică scheme de grant, de exemplu Fondul comun al proiectelor mici şi componenta de asistenţă tehnică, datorită naturii specifice a acţiunilor de cooperare transfrontalieră.

5.1.3.  Termenul limită pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul limită pentru programare

(1) Toate contractele de grant trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2008.

(2)  Toate contractele trebuie să fie executate până la data de 30 noiembrie 2009, în concordanţă cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare: „.. .acţiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în următorii 2 ani (după aderare). In mod excepţional şi în cazuri temeinic justificate, se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor". In niciun caz, perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depăşi 3 ani de la data asumării angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plăţi pe durata a 3 ani de la data asumării angajamentului legal vor fi considerate desfiinţate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].

(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertă complet se va depune la delegaţia Comisiei în vederea aprobării, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finanţare. In cazul neconformării, ţara beneficiară va informa Comitetul comun de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordanţă cu art. 5 al Memorandumului de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.

5.1.4.  Evaluarea impactului asupra mediului şi conservării naturii

Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, după cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)7), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiţii PHARE. Dacă prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie să fie asemănătoare cu acelea ale directivei mai sus menţionate. Dacă un proiect se încadrează în scopurile prevăzute în anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevăzute în directiva EIA trebuie să fie susţinută de documente8).

Dacă este probabil ca un proiect să afecteze situri naturale protejate trebuie să se întocmească o documentaţie care să cuprindă o evaluare adecvată, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate9).

Toate investiţiile trebuie realizate în concordanţă cu legislaţia comunitară relevantă referitoare la protecţia mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice conforme cu legislaţia comunitară relevantă în domeniul protecţiei mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfăşurat în cadrul fiecărui proiect de investiţii.

5.2. Managementul financiar

5.2.1.  Principii şi responsabilităţi

Fondul Naţional al Ministerului Economiei şi Finanţelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil cu raportarea către Comisia Europeană. RNAF va avea responsabilitatea generală pentru managementul financiar al fondurilor PHARE şi gestiunea totală a fondurilor dintr-un program până la încheierea acestuia.

RNAF se va asigura că regulile şi regulamentele PHARE şi procedurile care au legătură cu raportarea şi managementul financiar sunt respectate şi că există în funcţiune un sistem de informaţii referitor la proiecte şi raportări.

Comisia va face plăţile către Fondul Naţional, în concordanţă cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România în 1998 şi modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003.

Plăţile vor fi făcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de Fondul Naţional la o bancă agreată în prealabil de Comisie. In principiu, toate conturile bancare generează dobânzi. In concordanţă cu art. 3 şi 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulată este proprietatea ţării beneficiare. RNAF trebuie, în orice caz, să se asigure că dobânda acumulată este înregistrată efectiv şi în totalitate ca venit la bugetul naţional. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodică a dobânzii prin intermediul PERSEUS.

5.2.2.  Plăţile către Fondul Naţional

O primă plată10) de până la 20% din fondurile care se gestionează local11) va fi trimisă la Fondul Naţional după semnarea acordului de finanţare şi a acordurilor de implementare dintre Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. In plus, RNAF trebuie să depună la Comisie desemnarea RAP şi o descriere a sistemului pus în practică, evidenţiind fluxul de informaţii dintre Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră, precum şi modalitatea în care se va desfăşura funcţia de plată dintre acestea.

Alte două plăţi următoare12) de până la 30% din fondurile care se gestionează local13) se vor realiza. A doua plată va fi făcută atunci când 5% din bugetul total în vigoare14) au fost plătite de Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. A treia plată poate fi solicitată atunci când 35% din bugetul total în vigoare15) au fost plătite.

O a patra plată, finală, se va face când 70 % din bugetul total în vigoare16) au fost plătite şi toate contractele au fost semnate.

In mod excepţional RNAF poate solicita o sumă mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legată de plăţi că solicitările de plată din perioada următoare vor depăşi respectivele procente. In cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului Naţional şi Agenţiei de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră depăşesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod excepţional, o plată dacă RNAF oferă o dovadă fundamentată solid că obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.

5.2.3.  Plăţile de la Fondul Naţional către Al

Fondul Naţional va face plăţile către Al, în concordanţă cu acordul de implementare semnat între Fondul Naţional şi Al. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalieră în numele Al responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalieră, în concordanţă cu art. 13 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.

Atâta vreme cât implementarea urmează Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare trebuie să fie avizat în avans de Comisia Europeană. Fiecare Al trebuie să fie condusă de un RAP numit de RNAF după consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile desfăşurate de Al.

5.2.4.  Modalităţi de plată în situaţia aplicării clauzelor de retenţie

Pentru acele contracte care conţin clauze de retenţie (de exemplu, fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (aşa cum este calculat de RAP şi decis de Comisie) poate fi plătit Al înainte de data limită pentru executarea contractelor. Al îşi asumă întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor până când plata finală este datorată, ca şi pentru asigurarea că fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plăţi legate de clauzele de retenţie.

Al îşi asumă întreaga responsabilitate faţă de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Fondurile neplatite către contractori după ce plăţile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.

5.2.5.  Cheltuielile finale şi lichidarea conturilor

Intr-un termen de cel mult 16 luni după încheierea execuţiei contractelor, Fondul Naţional va depune o declaraţie cu privire la cheltuieli, care să cuprindă atât sumele acordate de PHARE, cât şi cofinanţarea, şi va transmite o atestare a regularităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor. Plata finală certificată trebuie să fie în această fază valoarea originară a contractelor minus orice deducere şi rezervă agreate cu contractorii în cursul implementării. Aceasta trebuie, de asemenea, să fie egală cu plăţile făcute plus orice sume distincte din conturile aferente retenţiei prevăzute în contract.

Dacă plăţile primite de la Comisie depăşesc cheltuiala (plata) finală certificată, Fondul Naţional va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declaraţiei finale.

Dacă există alte plăţi distincte (cu excepţia fondurilor contractuale de retenţie), Fondul Naţional va oferi o explicaţie şi o previziune cu privire la momentul când plăţile vor fi finalizate. Fondul Naţional va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retenţie şi la celelalte plăţi distincte o dată la 4 luni. Dacă acestea nu au fost plătite contractorului, vor fi returnate Comisiei.

După evaluarea declaraţiei finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuială ce trebuie exclusă de la finanţarea comunitară, acolo unde se constată că aceasta nu a fost executată în conformitate cu regulile comunitare.

Rezultatele verificărilor Comisiei, precum şi concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finanţare vor fi formulate în scris către Fondul Naţional, căruia i se va da un termen de o lună pentru a-şi transmite răspunsul în scris.

Dacă, în termen de o lună de la primirea răspunsului scris de la Fondul Naţional, nu se ajunge la o înţelegere, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura şi gravitatea încălcării regulilor, precum şi pierderea financiară suferită de Comisie pentru fiecare caz în parte.

Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără a se aduce atingere regimului neregulilor şi compensării financiare subsecvente, în concordanţă cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directă de la Fondul Naţional, fie prin compensare, în concordanţă cu regulile comunitare.

6. Monitorizare şi evaluare

In completarea atribuţiilor de cooperare transfrontalieră ale Comitetului comun de cooperare şi ale Comitetului comun de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizată prin intermediul Comitetului comun de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF şi pe CNA, precum şi serviciile Comisiei. Comitetul comun de monitorizare se va întruni cel puţin o dată pe an.

Comitetul comun de monitorizare va lua în discuţie toate programele finanţate de PHARE în scopul evaluării progresului către atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finanţare şi în Parteneriatul de aderare.

Comitetul comun de monitorizare poate recomanda o schimbare a priorităţilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.

Mai mult decât atât, o dată pe an, Comitetul comun de monitorizare va lua în discuţie progresul tuturor programelor de asistenţă de Preaderare finanţate de CE (PHARE, ISPA şi SAPARD).

Pentru programele PHARE, Comitetul comun de monitorizare va fi asistat de Subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA şi pe RAP al Al şi serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele sale şi contractele, aprobate de Comitetul comun de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzătoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obişnuite elaborate de Al, iar evaluările intermediare vor fi realizate de evaluatori independenţi.

Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandărilor cu privire la aspectele de management şi design, asigurându-se că acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta către Comitetul comun de monitorizare, căruia îi va înainta opiniile generale detaliate cu privire la toate programele din sectorul său, finanţate din PHARE. Serviciile Comisiei se vor asigura că aceste programe vor fi supuse evaluărilor intermediare (centralizate sau descentralizate) şi/sau evaluărilor ex post.

7. Tratament egal

Oportunităţile egale şi egalitatea de gen reprezintă principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare şi care se reflectă şi în programarea şi implementarea finanţării PHARE.

8.  Audit, control financiar, măsuri antifraudă, acţiuni preventive şi corective

8.1. Supervizarea şi controlul financiar realizat de Comisie şi de Curtea Europeană a Auditorilor

Toate acordurile de finanţare, precum şi contractele care rezultă din acestea sunt supuse supervizării şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudă) şi auditărilor realizate de Curtea Europeană a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încă aplicabil pentru agenţiile de implementare din ţara beneficiară, acesta include măsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertării şi contractării desfăşurate de delegaţia Comisiei în ţara beneficiară.

In scopul asigurării unei protecţii eficiente a interesului financiar al Comunităţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate realiza verificări inopinate şi inspecţii în concordanţă cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/9617).

Controalele şi auditările descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor şi Subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.

Fără a se aduce atingere responsabilităţilor Comisiei şi Curţii Europene a Auditorilor18), conturile şi operaţiile Fondului Naţional şi, acolo unde se aplică, Oficiului de Plăţi şi Contractare PHARE şi tuturor agenţiilor de implementare relevante pot fi verificate la discreţia Comisiei, de Comisie însăşi sau de către un auditor extern contractat de aceasta.

8.2. Obligaţiile ţării beneficiare

8.2.1. Audit şi control financiar

In scopul asigurării unui management financiar corect al fondurilor PHARE, ţara beneficiară trebuie să aibă un sistem pentru managementul şi controlul asistenţei, în concordanţă cu principiile general acceptate şi standardele în vigoare. Acest sistem trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite în art. 164 din

Regulamentul financiar şi, în particular, să ofere asigurarea corespunzătoare cu privire la regularitatea, corectitudinea şi eligibilitatea cerinţelor privitoare la asistenţa comunitară.

Sistemele de management şi control ale ţării beneficiare trebuie să ofere o cale de control suficientă, după cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/200119).

Autoritatea naţională competentă de control financiar va exercita controalele financiare adecvate la toţi actorii implicaţi în implementarea programului.

In fiecare an se vor realiza un plan de audit şi un rezumat al constatărilor şi principalelor recomandări ale auditărilor desfăşurate şi se va trimite Comisiei o schiţă a urmărilor recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispoziţia Comisiei.

8.2.2.  Măsuri preventive

Ţara beneficiară va lua măsurile potrivite pentru a preveni şi contracara practicile de corupţie activă şi pasivă20) în orice stadiu al procedurii de achiziţii sau al procedurii de atribuire a granturilor, cât şi pe durata implementării contractelor corespunzătoare.

Autorităţile din ţara beneficiară, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, îşi vor lua toate precauţiile necesare pentru prevenirea oricărui risc de conflict de interese şi vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situaţie de natură să dea naştere unui conflict de interese.

8.2.3.  Măsuri antifraudă şi acţiuni corective

Ţara beneficiară va avea, în primă instanţă, responsabilitatea de a asigura investigarea şi un tratament satisfăcător al cazurilor reale sau suspecte de fraudă ori nereguli, conform controalelor naţionale sau comunitare.

Autorităţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent aceluia prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/9421).

In particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudă22) şi nereguli23), ca şi toate măsurile referitoare la acestea luate de autoritatea naţională trebuie raportate serviciilor Comisiei fără întârziere. Dacă nu există cazuri reale sau suspectate de fraudă ori nereguli de raportat, ţara beneficiară va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de două luni următoare sfârşitului fiecărui trimestru.

In caz de nereguli sau fraudă, ţara beneficiară va face toate corecţiile financiare necesare cerute în legătură cu fiecare neregulă în parte. Corecţiile făcute de ţara beneficiară vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contribuţiei comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul Naţional în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.

7)  Directiva 85/337/CEE, JO L 175/40, 5.07.1985, după cum a fost modificată.

8) In anexa EIA la fişa de proiect de investiţii corespunzătoare.

9) In anexa Conservarea naturii la fişa de proiect de investiţii corespunzătoare.

10)  Reprezentând avansul, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.

11)  Exclusiv suma prevăzută pentru programele Comunităţii.

12) Reprezentând plăţile intermediare sau înnoirea avansului, după cum este definit în art. 105 (1) al Regulilor de implementare a Regulamentului financiar.

13)  Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

14)  Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

15)  Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

16)  Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.

17)  Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

18)  Dupa cum este vorba în Condiţiile generale referitoare la acordul de finanţare ataşate la acordul-cadru.

19)  Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63^ 3.03.2001, p. 21.

20) Corupţia activă este definită ca fiind acţiunea deliberată a oricărei persoane care promite sau oferă direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale, pentru sine sau pentru un terţ, în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legătură cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încălcarea acestor atribuţii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunităţilor Europene.

Corupţia pasivă este definită ca fiind acţiunea deliberată a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primeşte un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un terţ ori acceptă o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legătură cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încălcarea acestor atribuţii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunităţilor Europene.

21)  Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iulie 1994; 12.07.1994, p. 43.

22)  Fraudă înseamnă orice act intenţionat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însuşirea ilegală sau reţinerea ilegală a fondurilor de la bugetul general al Comunităţilor Europene sau bugetele gestionate de ori pe seama Comunităţilor Europene; tăinuirea informaţiilor cu violarea unei obligaţii specifice cu un efect asemănător; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate iniţial.

23) Neregulă înseamnă orice încălcare a unei prevederi a legislaţiei naţionale sau comunitare, a acestui acord de finanţare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultă din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor ori bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuială nejustificată. Termenul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunităţii aplicabile între părţile acordului de finanţare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional etc.)

8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudă

Orice nereguli probate24) sau fraudă25) descoperite în orice moment al implementării programului sau ca rezultat al unui audit vor conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.

Dacă, după încheierea tuturor verificărilor necesare, Comisia va concluziona că:

a) ţara beneficiară nu s-a conformat obligaţiilor de prevenire, detectare şi corectare a neregulilor; sau

b)  implementarea unui proiect nu pare să justifice în parte sau în totalitate asistenţa financiară alocată; sau

c)  există scăpări serioase în sistemele de control sau management, care ar putea conduce la nereguli,

Comisia poate suspenda finanţarea viitoare a programului în discuţie şi, după ce şi-a exprimat motivele, poate cere ţării beneficiare să înainteze comentarii şi, unde este cazul, să întreprindă corecţii într-o perioadă determinată de timp.

Dacă nu se ajunge la nicio înţelegere până la sfârşitul perioadei stabilite de Comisie şi dacă corecţiile solicitate nu au fost făcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii făcute de ţara beneficiară, să decidă în termen de 3 luni:

a) să reducă sau să anuleze orice plată pentru programul în discuţie; sau

b)  să facă corecţiile financiare cerute prin anularea în totalitate sau în parte a asistenţei oferite în programul respectiv.

Dacă s-a hotărât asupra sumei pentru corecţie, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalităţii, tipul neregulii, întinderea şi implicaţiile financiare ale neconcordanţei detectate în sistemul de management al ţării beneficiare.

In absenţa unei decizii de a apela la una dintre măsurile prevăzute la lit. a) sau b), finanţarea programului îşi va relua cursul.

CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau a oricărei sume plătite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă CNA nu plăteşte suma datorată Comunităţii, ţara beneficiară va returna această sumă Comisiei.

Penalităţile pentru întârzierea plăţii vor fi aplicate sumelor neplatite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.

9. Transparenţa şi publicitatea

RAP va avea obligaţia să se asigure că au fost luate toate măsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzătoare pentru toate activităţile finanţate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsă legătură cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate şi publicitate.

10. Condiţii speciale

In cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie iniţiativă, poate revizui programul în scopul anulării în totalitate ori în parte şi/sau al realocării fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor programului PHARE.

ANEXA D

INFORMAREA  ŞI  PUBLICITATEA

pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Comunităţilor Europene

1. Obiectiv şi sferă de acţiune

Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţa din partea Comunităţii Europene prin Programul PHARE au intenţia de a creşte gradul de conştientizare a publicului şi transparenţa acţiunilor Uniunii Europene, precum şi de a crea o imagine consistentă privind măsurile respective în toate ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE.

2.  Principii generale

Fiecare responsabil cu autorizarea programului care răspunde de implementarea memorandumurilor financiare şi a altor forme de asistenţă va răspunde pentru publicitatea la faţa locului. Această acţiune se va desfăşura în cooperare cu delegaţiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop.

Autorităţile naţionale şi regionale competente vor desfăşura activităţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu delegaţia Comisiei Europene la faţa locului.

Măsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

-  Reglementarea (CEE) 1.159/2000, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L130/30 din 31 mai 2000;

-  Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L152/39 din 18 iunie 1994.

Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:

-  Decizia Comisiei din 22 iunie 2001, Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L182/58.

Măsurile de informare şi publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor şi deciziilor mai sus menţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţia autorităţilor naţionale, regionale şi locale de către delegaţia Comisiei Europene din ţara respectivă.

24) Ase vedea definiţia de mai sus.

25) Ase vedea definiţia de mai sus.

3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE

Informarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegaţiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cât şi alte forme de asistenţă.

Costul informării şi publicităţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

Când sunt implementate programe PHARE se vor aplica măsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):

a) Autorităţile competente din ţările beneficiare trebuie să publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţă în forma cea mai potrivită. Ele trebuie să asigure faptul că asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător şi trebuie să le pună la dispoziţia părţilor interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventă pe tot teritoriul ţării beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse.

b) Măsurile de informare şi publicitate la faţa locului trebuie să cuprindă următoarele:

(i) In cazul investiţiilor de infrastructură cu un cost ce depăşeşte 1 milion euro:

- panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordanţă cu prevederile reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care să fie furnizate de către Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectivă;

- plăcuţe permanente pentru lucrările de infrastructură accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care să fie furnizate de către delegaţia Comisiei Europene din ţara respectivă.

(ii) In cazul investiţiilor productive, măsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte măsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD:

- măsuri care să conştientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenţa PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţă cu reglementările citate la paragraful 3b)(i) de mai sus;

- măsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularele care trebuie să fie completate de asemenea solicitanţi, că o parte a ajutorului provine de la Uniunea Europeană şi în mod special de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţă cu reglementările de mai sus.

4.Vizibilitatea asistenţei Uniunii Europene în cercurile de afaceri, printre potenţialii beneficiari şi pentru publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate cât mai mult posibil în asistenţa care le priveşte în modul cel mai direct.

Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către potenţialii beneficiari, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alţi beneficiari potenţiali

Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea forţei de muncă sau dezvoltarea resurselor umane. In acest sens se va asigura cooperarea dintre   organismele de învăţământ profesional implicate în ocuparea forţei de muncă, afaceri şi grupurile de afaceri, centrele de instruire şi organizaţiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autorităţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenţă destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru asemenea asistenţă vor trebui să indice faptul că Uniunea Europeană şi în mod special programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistenţă transmisă beneficiarilor va menţiona volumul sau procentul de asistenţă finanţat de programul în cauză. Dacă asemenea documente poartă stema naţională sau regională, ele vor purta de asemenea şi însemnul Uniunii Europene de aceeaşi mărime.

4.3. Publicul general

Media

Autorităţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivită, despre acţiunile cofinanţate de Uniunea Europeană şi în special de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în această informare.

In acest scop, lansarea operaţiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regională (presă, radio şi televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiară.

Principiile menţionate în cele două paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presă sau comunicate de publicitate.

Acţiuni informative

Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmări să facă explicită participarea Uniunii Europene. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc întâlniri şi se pune emblema Uniunii Europene pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiară va ajuta, după necesităţi, la pregătirea şi realizarea acestor evenimente.

Materiale informative

Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare finanţate sau co-finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie să conţină pe pagina de titlu o indicaţie clară a participării Uniunii Europene, precum şi simbolul Uniunii Europene, în cazul în care stema naţională sau regională este folosită.

In cazul în care asemenea publicaţii includ o prefaţă, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în ţara beneficiară, cât şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura că participarea Uniunii Europene este clară.

Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate.

Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.

5. Aranjamente speciale privind panouri, plăcuţe permanente şi postere

Pentru a asigura vizibilitatea măsurilor finanţate parţial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, ţările beneficiare vor asigura faptul că următoarele măsuri de informare şi publicitate se supun prevederilor de mai jos:

Panouri

Panourile care furnizează informaţii privind participarea Uniunii Europene la finanţarea investiţiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea Uniunii Europene ajunge până la un milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autorităţile naţionale sau regionale competente nu ridică un panou care să anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenţa Uniunii Europene trebuie menţionată oricum pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operaţiunii (ţinând seama de mărimea cofinanţării din partea Uniunii Europene) şi trebuie să fie pregătite conform instrucţiunilor prevăzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la delegaţiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.

Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni după terminarea lucrărilor şi înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o plăcuţă permanentă, în conformitate cu specificaţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.

Plăcuţe permanente

Plăcuţele permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, staţii etc). In plus faţă de însemnul Uniunii Europene, asemenea plăcuţe trebuie să specifice partea finanţată de Uniunea Europeană, alături de o menţiune a programului în cauză (PHARE, ISPA sau SAPARD).

In cazul în care o autoritate naţională, regională ori locală sau un alt beneficiar decide să ridice un panou, să plaseze o plăcuţă permanentă, să afişeze un poster sau să ia orice altă măsură pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de un milion euro, participarea Uniunii Europene trebuie de asemenea să fie indicată.

6. Prevederi finale

Autorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua, în orice situaţie, măsuri suplimentare, dacă le consideră a fi necesare. Ele vor consulta delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre iniţiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegaţia să poată participa în mod corespunzător în realizarea acestora.

Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiilor sale la faţa locului, va asigura asistenţă tehnică sub forma îndrumării asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba ţării respective, care va conţine indicaţii detaliate în formă electronică şi care va fi disponibil la cerere.