Luând în considerare că, prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, este definit cadrul pentru exercitarea, sub autoritatea statului român, a dreptului fundamental la învăţătură, legea având ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate, având în vedere că idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii,luând în considerare că, din perspectiva asigurării acestor deziderate, precum şi a nevoii de adaptare permanentă a învăţământului românesc la cerinţele pieţei muncii, tot mai diversificată, aflată în creştere, este necesară îmbunătăţirea reacţiei sistemului de educaţie şi formare profesională la dinamica economică şi socială din România, având în vedere faptul că unele exemple de succes în organizarea/desfăşurarea învăţământului profesional cu elemente de sistem dual au demonstrat că atractivitatea unui astfel de învăţământ pentru absolvenţii clasei a VIII-a a crescut considerabil, având în vedere că este necesar accesul la o gamă de oportunităţi de formare profesională de calitate pentru absolvenţii învăţământului gimnazial, pe care oferta locală, în special în localităţile mai mici, nu le poate acoperi, ţinând cont de faptul că învăţământul profesional se organizează pentru calificări stabilite în funcţie de nevoile pieţei muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judeţene şi locale, pe baza unui contract de pregătire practică, încheiat între unitatea de învăţământ - operatorul economic şi elev (respectiv părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului minor), având în vedere faptul că la nivel naţional a fost demarat un amplu proces de consultare a partenerilor sociali, referitor la oportunitatea şi premisele necesare organizării învăţământului dual, prin derularea mai multor evenimente (lansarea în dezbatere publică a documentului de politică publică „Opţiunile de educaţie şi formare profesională a absolvenţilor de clasa a VIII-a"; desfăşurarea Conferinţei naţionale „Învăţământul profesional dual - drumul de la idei la practică", iar la consultările prilejuite de aceste evenimente a participat o gamă largă de factori interesaţi, reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, ambasadelor, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, camerelor de comerţ, sindicatelor, comitetelor sectoriale, companiilor, inspectoratelor şcolare, unităţilor de învăţământ şi ai altor organizaţii şi structuri implicate în educaţie),având în vedere că formarea profesională pentru obţinerea unei calificări se realizează în România astfel: iniţial, prin învăţământul profesional şi tehnic, şi continuu, prin formarea profesională a adulţilor, şi luând în considerare că învăţământul dual constituie o alternativă de formare profesională,luând în considerare că, după aceste consultări, concluziile au pus în evidenţă necesitatea introducerii învăţământului dual, ca parte a învăţământului profesional şi tehnic, asumarea de către operatorii economici a unor responsabilităţi şi costuri pentru pregătirea practică a elevilor, crearea condiţiilor pentru participarea operatorilor economici parteneri ai unităţilor de învăţământ la deciziile consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ prin prezenţa unor reprezentanţi ai acestora, flexibilizarea duratei programelor de formare profesională, adaptarea curriculumului la nevoile pieţei muncii locale şi regionale,că, totodată, în acelaşi context, operatorii economici au subliniat necesitatea partajării costurilor formării în stagiile de practică între operatorul economic şi stat în condiţiile acordării unor facilităţi fiscale operatorului economic, ţinând cont de faptul că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2014 a fost introdusă posibilitatea de organizare a învăţământului profesional în sistem dual, după învăţământul obligatoriu (începând cu vârsta de 16 ani), desfăşurat pe baza unui contract de muncă, şi că aceste prevederi nu au fost agreate de marile companii (în special transnaţionale), întrucât acestea nu doresc să încheie contracte de muncă datorită contribuţiilor pe care ar trebui să le plătească pentru salariile plătite cursanţilor; proiectul de ordonanţă de urgenţă prevede ca învăţământul dual să fie o alternativă a formării profesionale pentru absolvenţii de gimnaziu (şi cele mai multe companii consultate au fost de acord cu acest lucru), iar contractul pe care elevul îl încheie cu operatorul este un contract de pregătire practică (fără atragerea unor costuri suplimentare de tipul contribuţiilor şi taxelor pe salarii pentru companii),că învăţământul dual combină învăţarea la locul de muncă într-o companie cu educaţia şi formarea profesională într-o unitate de învăţământ, cu scopul de a obţine o calificare profesională, concomitent cu oferirea posibilităţii continuării studiilor, luând în considerare că preponderentă în acest caz, spre deosebire de învăţarea bazată pe şcoală, este învăţarea la locul de muncă, la operatorul economic, pe baza unui contract de parteneriat între operatorul economic şi unitatea de învăţământ, cu implicarea unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află unitatea şcolară, şi a unui contract individual de pregătire practică încheiat între operatorul economic, unitatea de învăţământ şi persoana care se formează, luând în considerare faptul că formarea profesională prin învăţământ dual va facilita accesul absolvenţilor, după finalizarea studiilor, la un loc pe piaţa forţei de muncă,având în vedere că, totodată, se impune adoptarea în regim de urgenţă a măsurilor legislative ce fac obiectul acestei ordonanţe de urgenţă, deoarece fundamentarea planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2017-2018 şi a reţelei şcolare, care se bazează şi pe această ordonanţă de urgenţă, are următorul calendar: luna noiembrie 2016, solicitarea din partea inspectoratelor şcolare judeţene către unităţile administrativ-teritoriale locale şi judeţene a proiectului privind reorganizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, în vederea fundamentării proiectului planului de şcolarizare, lunile noiembrie şi decembrie 2016, emiterea avizelor conforme sau refuzul de a emite din partea unităţilor administrativ-teritoriale locale şi judeţene, luna ianuarie 2017, transmiterea proiectului planului de şcolarizare către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice de către inspectoratele şcolare judeţene, având în vedere că anterior aprobării cifrei de şcolarizare se desfăşoară, începând cu luna noiembrie a anului anterior (respectiv 2016), identificarea solicitărilor operatorilor economici, centralizarea acestora la nivelul inspectoratelor şcolare, analiza propunerilor şi a reţelei de unităţi de învăţământ disponibile pentru furnizarea acelor calificări, stabilirea normelor cadrelor didactice, iar dacă prezenta ordonanţă de urgenţă nu va fi aprobată imediat, efectele ei nu vor mai putea influenţa anul şcolar 2017-2018, cu amânarea acestora încă 1 an,având în vedere că întârzierea luării unei decizii poate conduce la relocarea unor companii care au participat la consultările desfăşurate în ultimii ani şi care solicită dezvoltarea învăţământului dual pentru a putea influenţa calitatea formării profesionale şi a deciziilor la nivelul unităţii de învăţământ,întrucât rata de abandon şcolar din România este una dintre cele mai mari din Europa şi una dintre cauzele principale este imposibilitatea familiilor de a susţine financiar copiii să urmeze şcoala, iar proiectul de ordonanţă de urgenţă prevede inclusiv implicarea suplimentară a companiilor cu burse cel puţin de nivelul bursei profesionale, dar şi alte forme de sprijin pentru elevi; în lipsa promovării acestui act normativ creşte riscul ca mulţi absolvenţi ai clasei a VIII-a să nu mai continue studiile şi să constituie viitori beneficiari ai ajutoarelor sociale,având în vedere că neluarea unei decizii va conduce la reducerea implicării operatorilor economici în formarea profesională, operatori care nu vor mai avea încredere în sistemul public, ca urmare a lipsei de reacţie şi de reglementare din partea statului, după consultări publice de anvergură; până la jumătatea anului 2016 au participat la consultările pentru modificarea cadrului legislativ:– 846 de participanţi prin întâlniri regionale şi 918 respondenţi la chestionar;
– consultarea on-line - 418 respondenţi la chestionar;
– documente de poziţie primite - 9;
– dintre participanţi amintim 29 de camere de comerţ, industrie şi agricultură şi 286 de operatori economici.Toate categoriile instituţionale au apreciat în procent de peste 79% cu calificativele „în mare şi foarte mare măsură" oportunitatea programelor de formare în sistem profesional dual în România. Având în vedere că modificările propuse, dacă nu sunt adoptate în această perioadă, vor produce efecte abia începând cu anul şcolar 2018-2019, pierzând astfel oportunitatea de a ne îmbunătăţi indicatorii de ţară propuşi şi asumaţi, de exemplu: diminuarea abandonului şcolar, creşterea gradului de angajabilitate etc., având în vedere că modificările propuse trebuie să susţină pregătirea practică prin implicarea partenerilor sociali, dezvoltarea mecanismelor de asigurare a calităţii în educaţie şi formare profesională, accesul la educaţie şi formare profesională, consolidarea competenţelor-cheie şi dezvoltarea profesională a profesorilor, conform obiectivelor asumate de statele membre ale Uniunii Europene la Riga în anul 2015, precum şi de noua Agendă pentru competenţe, adoptată la data de 10 iunie 2016, având în vedere că, totodată, trebuie elaborate şi aprobate metodologii specifice, întrucât învăţământul constituie prioritate naţională, deoarece toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. Articolul ILegea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 12, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:(9) În cazul elevilor care frecventează învăţământul dual în altă unitate administrativ-teritorială decât cea de domiciliu, decontarea cheltuielilor de transport şi facilităţile de cazare şi masă gratuite prevăzute la alin. (8) se acordă, conform prevederilor prezentei legi, indiferent de oferta de educaţie şi formare profesională disponibilă în localitatea de domiciliu. 2. La articolul 19, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: (11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se pot organiza unităţi de învăţământ de stat cu personalitate juridică cu efective mai mici de elevi, dar nu mai puţin de 100 de elevi, care să ofere educaţie şi formare profesională prin învăţământul dual. În cazul în care nu se mai întrunesc caracteristicile învăţământului dual prevăzute la art. 25 alin. (4) şi cerinţele pentru organizarea acestuia, prevăzute la art. 25 alin. (5), unitatea de învăţământ intră în structura unei alte unităţi de învăţământ cu personalitate juridică din localitate. 3. La articolul 25, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:(4) Formarea profesională în scopul obţinerii unei calificări se organizează prin învăţământul profesional şi tehnic, parte a sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, şi prin formarea profesională a adulţilor. Învăţământul dual este o formă de organizare atât a învăţământului profesional şi tehnic, cât şi a formării profesionale a adulţilor, cu caracteristici specifice celor două tipuri de formare. Învăţământul dual, ca parte a învăţământului profesional şi tehnic, reglementat prin prezenta lege, are următoarele caracteristici specifice: a)este organizat la iniţiativa operatorilor economici interesaţi, în calitate de potenţiali angajatori şi parteneri de practică; b)asigură oportunităţi sporite de educaţie şi formare profesională pe baza unui contract de parteneriat şi a unor contracte individuale de pregătire practică, prin pregătirea practică organizată în răspunderea principală a operatorilor economici; c)operatorii economici asigură pregătirea practică a elevilor, bursă la nivelul celei acordate din fonduri publice şi alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor; d)facilitează implicarea operatorilor economici în mecanismele decizionale la nivelul unităţii de învăţământ partenere. 4. La articolul 25, după alineatul (4) se introduc două noi alineate , alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:(5) Învăţământul dual reflectă caracteristicile prevăzute la alin. (4) şi îndeplineşte următoarele cerinţe:a)existenţa contractului de parteneriat încheiat între unul sau mai mulţi operatori economici sau între o asociaţie/un consorţiu de operatori economici, unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară, contract care stabileşte condiţiile de colaborare, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi costurile asumate de parteneri; b)existenţa contractului individual de pregătire practică, încheiat între elev, respectiv părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului minor, operatorul economic şi unitatea de învăţământ, contract care stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor; c)existenţa autorizării/acreditării operatorilor economici implicaţi în formarea profesională prin învăţământul dual. Autorizarea/Acreditarea operatorilor economici implicaţi în formarea profesională prin învăţământul dual se reglementează prin metodologie specifică aprobată prin hotărâre a Guvernului. (6) Operaţionalizarea caracteristicilor şi cerinţelor prevăzute la alin. (4) şi (5), precum şi aspectele specifice privind organizarea şi funcţionarea învăţământului dual, admiterea în învăţământul dual, durata şi conţinutul programelor de pregătire profesională, modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării, sunt reglementate prin metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, în urma consultării reprezentanţilor operatorilor economici şi a altor structuri reprezentative ale mediului economic interesate. 5. La articolul 32, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:(5) Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unităţile de învăţământ pot beneficia de facilităţi la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale, potrivit prevederilor legale. 6. La articolul 33, alineatele (2) , (5) , (7) şi (71) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(2) Pregătirea prin învăţământul profesional şi tehnic se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice la propunerea Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic şi elaborate în urma consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza standardelor ocupaţionale aprobate de Autoritatea Naţională pentru Calificări. Standardele de pregătire profesională se realizează prin consultare cu operatorii economici în situaţia în care nu există standarde ocupaţionale actualizate. ........ ................ ................ ................ ................ ...........(5) Absolvenţii învăţământului profesional pot continua studiile în învăţământul liceal. ........ ................ ................ ................ ................ ...........(7) Programele de pregătire profesională, prevăzute la alin. (6), pot fi organizate prin unităţile de învăţământ de stat şi particulare sau confesionale acreditate şi sunt gratuite pentru persoanele care intră în aceste programe organizate în învăţământul de stat până la împlinirea vârstei de 26 de ani. (71) Unităţile de învăţământ de stat în care se organizează învăţământ profesional sunt stabilite de inspectoratele şcolare, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale, a comitetelor locale de dezvoltare a parteneriatului social, având în vedere tendinţele de dezvoltare socială şi economică precizate în documentele strategice regionale, judeţene şi locale privind învăţământul profesional şi tehnic, precum şi la solicitările operatorilor economici interesaţi în formarea profesională prin învăţământul profesional. 7. La articolul 33, alineatele (51 ) , (52 ) , (53 ) , (54 ) , (55 ) și (56 ) se abrogă. 8. La articolul 33, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:(6) Absolvenţii învăţământului obligatoriu care întrerup studiile pot fi cuprinşi, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, într-un program de pregătire profesională, în vederea dobândirii unei calificări profesionale. 9. La articolul 33, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (61), cu următorul cuprins: (61) Pentru absolvenţii de gimnaziu din seria curentă şi din seriile anterioare care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei se pot organiza clase separate de învăţământ profesional. 10. După articolul 33 se introduc două noi articole , articolele 331 şi 332, cu următorul cuprins: Articolul 331 (1) Învăţământul profesional şi tehnic, inclusiv dual, se organizează pentru dobândirea de cunoştinţe, deprinderi şi competenţe preponderent pentru ocuparea unui loc de muncă pentru calificări profesionale de nivel 3, 4 şi 5, conform Cadrului naţional al calificărilor. (2) Absolvenţii învăţământului profesional şi tehnic, inclusiv dual, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc certificat de calificare profesională pentru nivel 3, 4 sau 5, conform Cadrului naţional al calificărilor, şi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.(3) Absolvenţii învăţământului profesional, inclusiv dual, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale de nivel 3, conform Cadrului naţional al calificărilor, pot continua studiile pentru dobândirea unei calificări de nivel 4, conform Cadrului naţional al calificărilor, în condiţiile stabilite prin metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.(4) Pot avea acces la o calificare profesională de nivel 5 al Cadrului naţional al calificărilor absolvenţi ai învăţământului liceal şi/sau absolvenţi cu certificat de calificare profesională de nivel 4 al Cadrului naţional al calificărilor, în condiţiile stabilite prin metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.(5) Absolvenţii de învăţământ profesional şi tehnic, inclusiv dual, care nu au finalizat studiile liceale pot fi cuprinşi în programe de pregătire pentru echivalarea nivelului de învăţământ liceal. Condiţiile de acces, conţinutul şi durata acestor programe de pregătire sunt reglementate prin metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice. Articolul 332 (1) Învăţământul dual se organizează în unităţi de învăţământ de stat, particulare sau confesionale în baza unui contract de parteneriat care se încheie între unul sau mai mulţi operatori economici sau asociaţie/consorţiu de operatori economici, unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară.(2) Contractul-cadru de parteneriat se reglementează prin metodologie specifică elaborată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu consultarea prealabilă a reprezentanţilor desemnaţi ai operatorilor economici şi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.(3) Pentru pregătirea profesională, fiecare elev major, respectiv părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului minor încheie un contract de pregătire practică individual cu operatorul economic şi unitatea de învăţământ, reglementat prin metodologie specifică elaborată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu consultarea prealabilă a reprezentanţilor desemnaţi ai operatorilor economici şi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice. 11. La articolul 63 alineatul (1), după litera e) se introduc trei noi litere , literele e1)-e3), cu următorul cuprins: e1) învăţământul profesional şi tehnic dual: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 20 şi nu mai mult de 30; e2) instruirea practică şi pregătirea de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 10 elevi şi maximum 15 elevi; e3) clasele din învăţământul profesional şi tehnic dual pot fi constituite din maximum trei grupe cu calificări diferite. 12. La articolul 65, după alineatul (5) se introduc două noi alineate , alineatele (51) şi (52), cu următorul cuprins: (51) Pentru învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional, curriculumul la decizia şcolii este curriculum în dezvoltare locală (CDL) şi constituie oferta educaţională la nivel local, elaborată de unitatea de învăţământ în parteneriat cu operatorii economici/autorităţile administraţiei publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieţei muncii. (52) În cazul învăţământului dual, curriculumul în dezvoltare locală reprezintă maximum 30% din oferta educaţională. 13. La articolul 68, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:(6) Învăţământul profesional este orientat pe formarea competenţelor specifice calificării profesionale şi pe aprofundarea competenţelor-cheie în contexte reale de muncă. 14. La articolul 76, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate , alineatele (5)-(7), cu următorul cuprins:(5) În cazul învăţământului dual, la solicitarea operatorilor economici, se pot organiza probe de admitere stabilite de unitatea de învăţământ în colaborare cu operatorii economici respectivi, indiferent de numărul de candidaţi înscrişi şi de numărul de locuri disponibile.(6) În cazul învăţământului dual, tipul, numărul şi conţinutul probelor de admitere pot fi decise de unitatea de învăţământ şi operatorii economici. Probele de admitere pot viza cunoştinţe din programele şcolare din învăţământul gimnazial şi/sau motivaţia elevilor, testarea unor abilităţi/aptitudini şi alte condiţii de admitere stabilite prin procedurile de admitere adoptate de unitatea de învăţământ în colaborare cu operatorii economici.(7) Probele de admitere prevăzute la alin. (5) şi (6) se organizează în conformitate cu prevederile metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul dual, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice şi dată publicităţii cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. 15. La articolul 90, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: (4) Pentru posturile didactice/catedrele vacante şi rezervate din unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic şi au o pondere majoritară a învăţământului dual, candidaturile vor fi însoţite de avizul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ. 16. La articolul 96 alineatul (2), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a1), cu următorul cuprins: a1) în unităţile de învăţământ care şcolarizează în învăţământul profesional şi tehnic, în cazul consiliului de administraţie format din 7 membri, dintre aceştia 3 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local, un reprezentant al părinţilor şi un reprezentant al operatorilor economici parteneri. În cazul în care sunt mai mulţi operatori economici parteneri, aceştia vor desemna reprezentantul în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentantul operatorilor economici. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă; 17. La articolul 96 alineatul (2), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul cuprins: b1) în unităţile de învăţământ care şcolarizează în învăţământul profesional şi tehnic, în cazul consiliului de administraţie format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local, un reprezentant al părinţilor şi 2 reprezentanţi ai operatorilor economici parteneri. În cazul în care sunt mai mulţi operatori economici parteneri, aceştia vor desemna reprezentanţii în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanţii pe locurile alocate operatorilor economici. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă; 18. La articolul 96 alineatul (2), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins: c1) în unităţile de învăţământ care şcolarizează în învăţământul profesional şi tehnic, în cazul consiliului de administraţie format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local, un reprezentant al părinţilor şi 3 reprezentanţi ai operatorilor economici parteneri. În cazul în care sunt mai mulţi operatori economici, aceştia vor desemna reprezentanţii în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanţii pe locurile alocate operatorilor economici. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă; 19. După articolul 96 se introduc două noi articole , articolele 961 şi 962, cu următorul cuprins: Articolul 961 (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual sunt conduse de un director, iar activitatea acestuia este monitorizată de un consiliu de administraţie. Directorul unităţii de învăţământ este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Preşedintele consiliului de administraţie este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă a voturilor. (2) În unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, consiliul de administraţie este constituit din 7, 9 sau 13 membri cu drept de vot, din care minimum 2 şi maximum 5 membri din partea cadrelor didactice, minimum 2 şi maximum 5 membri reprezentanţi ai operatorilor economici, la paritate cu numărul de membri din partea cadrelor didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local şi un reprezentant al părinţilor. În cazul în care sunt mai mulţi operatori economici, aceştia vor desemna reprezentanţii în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanţii pe locurile alocate operatorilor economici.(3) În unităţile de învăţământ particular şi confesional, consiliul de administraţie este constituit conform statutului aprobat de fondatori. (4) În cazul unităţilor de învăţământ prevăzute la alin. (1), consiliul de administraţie exercită controlul asupra directorului, numeşte şi revocă directorul, aprobă planificarea strategică a unităţii de învăţământ elaborată de directorul unităţii de învăţământ, avizează candidaturile pentru ocuparea posturilor didactice şi a postului de director. (5) Preşedintele consiliului de administraţie al unităţilor de învăţământ prevăzute la alin. (1) are obligaţia de a convoca reprezentanţii părinţilor şi reprezentanţii/sindicatului/salariaţilor din unitatea de învăţământ la şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat relaţii de muncă, condiţii de muncă şi salarizare. (6) La şedinţele consiliului de administraţie al unităţilor de învăţământ prevăzute la alin. (1) în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul elevilor care participă la şedinţă cu statut de observator.(7) Consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ prevăzute la alin. (1) poate emite hotărâri în condiţiile în care sunt prezenţi minimum jumătate plus unu din totalul membrilor. Hotărârile consiliului de administraţie cu privire la numirea/revocarea directorului se iau prin vot secret de către 2/3 din membrii consiliului de administraţie. Membrii consiliului de administraţie care se află în conflict de interese, conform legii, nu participă la vot. Articolul 962 Directorul unităţilor de învăţământ prevăzute la art. 961 exercită managementul unităţii de învăţământ şi are următoarele atribuţii: a)este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia; b)este ordonatorul de credite al unităţii de învăţământ; c)îşi asumă răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ pe care o conduce; d)propune regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ pentru discutarea şi aprobarea în consiliul de administraţie; e)avizează proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetară pentru discutarea şi adoptarea în consiliul de administraţie; f)răspunde de selecţia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea raporturilor de muncă ale personalului din unitatea de învăţământ; g)elaborează planificarea strategică a unităţii de învăţământ şi o supune aprobării consiliului de administraţie; h)aprobă curriculumul în dezvoltare locală elaborat în parteneriat cu operatorii economici/autoritatea locală, la propunerea consiliului profesoral; curriculumul în dezvoltare locală (CDL) este o componentă a Curriculumului naţional, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare specifice fiecărei unităţi de învăţământ profesional şi tehnic, ofertă realizată în parteneriat cu operatorii economici; i)stabileşte poziţia şcolii în relaţiile cu terţii; j)aprobă planul de încadrare cu personal didactic şi didactic auxiliar, precum şi schema de personal nedidactic; k)avizează programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, propuse de consiliului profesoral şi aprobate în consiliului de administraţie; l)sancţionează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii; m)aprobă comisiile pentru concursurile organizate la nivelul unităţii de învăţământ şi validează rezultatul concursurilor; n)aprobă orarul unităţii de învăţământ; o)prezintă anual un raport asupra calităţii educaţiei în unitatea de învăţământ pe care o conduce. Raportul este prezentat în faţa consiliului de administraţie, comitetului de părinţi şi este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale şi a inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti; p)coordonează colectarea şi transmite inspectoratului şcolar datele statistice pentru sistemul naţional de indicatori privind educaţia; q)reprezintă unitatea de învăţământ faţă de terţi şi angajează patrimonial unitatea de învăţământ; r)îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către consiliul de administraţie. 20. La articolul 102, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: (3) În cazul învăţământului profesional şi tehnic finanţarea din partea operatorilor economici se realizează în baza unui contract de parteneriat încheiat între unitatea de învăţământ, unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară şi operatorul sau operatorii economici. Categoriile de cheltuieli pentru operatorii economici, pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional şi tehnic, sunt:a)cheltuieli cu organizarea procesului de învăţământ, şi anume: cheltuieli efectuate pentru elevi, precum: burse şi premii oferite elevilor, echipamente de lucru/protecţie, transport, masă, cazare pe parcursul pregătirii practice la operatorul economic, alte facilităţi oferite acestora, respectiv cheltuieli cu securitatea şi sănătatea în muncă şi analize medicale obligatorii (în funcţie de domeniul de activitate), cheltuieli pentru asigurări de răspundere civilă în cazul unor eventuale accidente, daune sau vătămări corporale generate în timpul pregătirii practice la operatorul economic etc., cheltuieli materiale pentru susţinerea activităţilor desfăşurate pe parcursul pregătirii practice la operatorul economic, reprezentând rechizite, cărţi de specialitate, auxiliare didactice, softuri educaţionale, costuri legate de evaluarea şi certificarea elevilor, materii prime şi materiale consumabile şi alte cheltuieli de acest tip, cheltuieli aferente achiziţiei, punerii în funcţiune şi exploatării mijloacelor fixe utilizate la operatorul economic pe parcursul pregătirii practice a elevilor, cheltuieli aferente salarizării şi pregătirii personalului propriu al operatorilor economici (tutori, formatori) pentru pregătirea practică a elevilor, cheltuieli aferente pregătirii şi sprijinirii cadrelor didactice din unitatea de învăţământ parteneră, precum şi sumele plătite direct cadrelor didactice în baza unor contracte încheiate în condiţiile legii cu operatorul sau operatorii economici pentru alte activităţi decât cele prevăzute în norma didactică; b)cheltuieli de investiţii în spaţii de învăţământ existente sau nou-edificate, precum şi în echipamente de natura mijloacelor fixe achiziţionate şi puse în funcţiune pentru a fi utilizate în vederea pregătirii elevilor realizate în unitatea de învăţământ. 21. La articolul 254, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins: (21) Normarea posturilor didactice pentru activităţile de laborator şi instruire practică din învăţământul liceal tehnologic şi din învăţământul profesional se face pe grupe, pe baza normativelor în vigoare privind formaţiunile de studiu. 22. La articolul 254, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins: (31) În unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic şi au o pondere majoritară a învăţământului dual, posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ, pe baza unor criterii specifice adoptate în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. 23. La articolul 254, după alineatul (191) se introduce un nou alineat, alineatul (192), cu următorul cuprins: (192) În unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic şi au o pondere majoritară a învăţământului dual, candidaturile pentru ocuparea, în condiţiile prevăzute la alin. (19), a posturilor didactice/ catedrelor rămase neocupate prin concurs sau vacantate în timpul anului şcolar vor fi însoţite de avizul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ. 24. La articolul 257, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins: (21) În unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic şi au o pondere majoritară a învăţământului dual, candidaturile pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct vor fi însoţite de avizul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ. 25. La articolul 361 alineatul (3), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins: h)cerinţa de autorizare/acreditare a operatorilor economici implicaţi în formarea profesională prin învăţământul dual se va realiza conform prevederilor art. 25 alin. (5) lit. c). Articolul IIÎn termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice elaborează metodologia specifică prevăzută la art. 25 alin. (5) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul IIIPrin derogare de la dispoziţiile art. 76 alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru admiterea în anul şcolar 2017-2018, metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul dual este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Articolul IVPrin derogare de la prevederile art. 340 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, până la aprobarea Registrului naţional al calificărilor, pregătirea prin învăţământ preuniversitar se organizează pe baza calificărilor incluse în Nomenclatorul calificărilor profesionale pentru care se organizează pregătirea profesională prin învăţământ preuniversitar, aprobat prin hotărâre a Guvernului. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOŞ Contrasemnează: p. Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, Laurenţiu Dănuţ Vlad, secretar de stat Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Vasile Dîncu Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, Costin Grigore Borc Ministrul finanţelor publice Anca Dana Dragu Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, Dragoş-Nicolae Pîslaru