DECIZIE Nr. 87 din 30 septembrie 1994
privind constitutionalitatea art. 7 din Regulamentul sedintelor comune ale
Camerei Deputatilor si Senatului
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 292 din 14 octombrie 1994
Cu adresa nr. XI/686 din 13 septembrie 1994, Curtea Constitutionala a fost
sesizata de presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului, in
temeiul art. 144 lit. b) din Constitutie si al art. 21 din Legea nr. 47/1994,
pentru verificarea constitutionalitatii art. 7 din Regulamentul sedintelor
comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, in raport cu prevederile art. 88
din Constitutie.
Sesizarea nu este motivata, dar din dezbaterile parlamentare ce au avut loc
in sedinta Camerelor reunite pentru primirea mesajului adresat Parlamentului de
Presedintele Romaniei, la 13 septembrie 1994, rezulta ca problema ce a suscitat
controversa legata de art. 7 din regulament isi are sorgintea in propunerea ca
dupa prezentarea mesajului sa aiba loc, imediat, dezbaterea acestuia. Aceasta
propunere isi avea temeiul in prevederile art. 7 alin. 1 din regulament,
potrivit caruia "prezentarea si dezbaterea mesajelor adresate
Parlamentului" de catre Presedintele Romaniei se inscriu, cu prioritate,
pe ordinea de zi.
In sesizare se solicita aprecierea constitutionalitatii art. 7 din
regulament in raport cu dispozitiile art. 88 din Constitutie conform carora
"Presedintele Romaniei adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la
principalele probleme politice ale natiunii".
Avand in vedere dispozitiile art. 144 lit. b) din Constitutie, precum si
ale art. 2, 3, 12 si 21 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala este
competenta sa verifice constitutionalitatea art. 7 din Regulamentul sedintelor
comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, care face obiectul sesizarii.
CURTEA CONSTITUTIONALA
tinand seama de prevederile Constitutiei, ale Legii nr. 47/1992 si ale art. 7
din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, precum
si de rapoartele judecatorilor-raportori, constata urmatoarele:
Din prevederile art. 88 din Constitutie rezulta ca mesajul este mijlocul
prin care Presedintele Romaniei comunica Parlamentului opiniile sale cu privire
la principalele probleme politice ale natiunii. Dreptului de mesaj al
presedintelui ii corespunde, potrivit art. 62 alin. (2) lit. a) din
Constitutie, obligatia Camerelor, intrunite in sedinta comuna, de a primi
mesajul.
Nici o dispozitie constitutionala nu prevede obligatia supunerii acestui
mesaj spre dezbatere Parlamentului.
De asemenea, intrucat art. 99 din Constitutie prevede ca numai decretele
presedintelui se contrasemneaza de catre primul-ministru, rezulta ca mesajul
constituie un act politic exclusiv si unilateral al Presedintelui Romaniei pe
care Camerele, intrunite in sedinta comuna, au, potrivit art. 62 alin. (2) lit.
a) din Constitutie, numai obligatia de a-l "primi". De aceea
organizarea dezbaterii mesajului cu participarea presedintelui este in
contradictie cu aceste prevederi. Prin locul si rolul sau, derivat din alegerea
directa de catre popor - ceea ce ii confera un grad echivalent de legitimitate
cu Parlamentul, de asemenea ales direct -, Presedintele Romaniei nu poate fi
participant la o dezbatere parlamentara, deoarece aceasta ar insemna sa-si
angajeze raspunderea politica, ceea ce este contrar pozitiei sale
constitutionale, situindu-l intr-o situatie similara cu aceea a Guvernului
care, potrivit art. 108 alin. (1) din Constitutie, raspunde politic in fata
Parlamentului.
Primirea mesajului de catre Camerele reunite constituie o modalitate a
colaborarii celor doua autoritati alese prin vot direct - Parlamentul si
Presedintele Romaniei - constand in aducerea la cunostinta parlamentarilor a
opiniilor presedintelui cu privire la principalele probleme politice ale
natiunii. De aceea, dupa primirea mesajului de catre Camere, aspecte ce
alcatuiesc continutul sau ar putea face obiectul unei dezbateri, dar ca o
problema separata. Nimic nu poate impiedica Parlamentul, in calitate de organ
reprezentativ suprem al poporului roman, potrivit art. 58 alin. (1) din
Constitutie, sa dezbata o problema prevazuta in mesajul pe care l-a primit si
chiar sa adopte o masura pe baza acestei dezbateri. Aceasta este insa un alt
aspect, ulterior si subsecvent primirii mesajului, fara participarea
presedintelui, nemaiconstituind expresia unei obligatii constitutionale, ca
aceea a primirii mesajului, prevazuta de art. 62 alin. (2) lit. a) din
Constitutie, ci exercitarea unei prerogative proprii, caracteristice
activitatii parlamentare. Obiectul si scopul unei asemenea dezbateri nu ar
putea fi respingerea mesajului, deoarece "a primi" - asa cum prevede
art. 62 alin. (2) lit. a) din Constitutie - nu poate fi confundat cu "a
respinge". De aceea dezbaterea ar putea urmari exclusiv exprimarea opiniei
parlamentarilor in legatura cu problema aflata in discutie si, dupa caz,
adoptarea, in mod corespunzator, unei sau unor masuri.
Fata de cele aratate, rezulta ca textul art. 7 alin. 1 din regulament, care
se refera la "prezentarea si dezbaterea" mesajului, intrucat reuneste
doua aspecte ce nu pot fi decat distincte, este, in ceea ce priveste obligatia
dezbaterii, neconstitutional. El vine in conflict nu cu dreptul la mesaj, consacrat
de art. 88 din Constitutie, ci cu prevederile art. 62 alin. (2) lit. a) din
Constitutie, care instituie obligatia Camerelor de "a primi" mesajul.
In afara insa de art. 88, Constitutia se refera expres la mesaj si in
cuprinsul dispozitiilor art. 92 alin. (3), referitor la aducerea la cunostinta
Parlamentului a masurilor luate pentru respingerea unei agresiuni. In aceasta
situatie, tinand seama de atributiile constitutionale ale Parlamentului
prevazute la art. 62 alin. (2) lit. c) si d) din Constitutie si de faptul ca
mesajul are ca obiect o decizie adoptata, prezentarea si dezbaterea acestuia nu
pot fi decat concomitente, asa cum se prevede la art. 7 alin. 1 din regulament.
In concluzie, avand in vedere prevederile art. 144 lit. b) din Constitutie,
ale Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului si
ale Legii nr. 47/1992, cu majoritate de voturi.
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
1. Prevederea de la art. 7 alin. 1 din Regulamentul sedintelor comune ale
Camerei Deputatilor si Senatului, referitoare la obligativitatea dezbaterii
mesajelor prezentate de Presedintele Romaniei, este neconstitutionala, cu
exceptia situatiilor la care se refera art. 92 alin. (3) din Constitutie.
2. Prezenta decizie se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si se
publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 30 septembrie 1994 si la ea au participat
Vasile Gionea, presedinte, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Ion
Filipescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Bucur Vasilescu si Victor Dan
Zlatescu, judecatori.
p. PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
Florin Bucur Vasilescu
Magistrat asistent,
Florentina Geangu